Scȃnteia, iulie 1949 (Anul 18, nr. 1465-1491)
1949-07-01 / nr. 1465
f . Câteva probleme din munca Asigurărilor Sociale de Stat S’au împlinit de curând 6 luni dela apariţia legii Asigurărilor Sociale de Stat. Timpul care s’a scurs ne dă posibilitatea să facem o analiză a muncii de până acum în domeniul Asigurărilor Sociale, să tragem o serie de învăţăminte preţioase. Noul sistem de organizare şi funcţionare a Asigurărilor Sociale de Stat este una din marile realizări ale regimului nostru de democraţie populară. Pentru întâia oară s’a dat la noi conducerea acestei instituţii, în mâinile muncitorilor asiguraţi — prin organe sindicale alese chiar de către asiguraţii care depun munca voluntar, in afara orelor de serviciu. S’a înlăturat astfel acel zid de ghiaţă care despărţea în trecut massa muncitorilor de instituţia Asigurărilor Sociale; s’a înlăturat aparatul greoi şi birocratic al acestei instituţii, deschizându-se drumul către o rezolvare mai rapidă a nevoilor celor ce muncesc. Sub conducerea Partidului, oamenii muncii din ţara noastră, organizaţi în Confederaţia Generală a Muncii, au dat în acest domeniu, câ şi în atâtea altele, o strălucită dovadă în ce priveşte capacitatea lor de a conduce, de a administra. Zeci de mii de activişti sindicali din întreprinderi şi instituţii duc cu succes munca de gospodărire a Asigurărilor Sociale. Bugetul acestei instituţii pentru anul în curs este de aproape 11 miliarde lei. Suma aceasta, pe care o plătesc în întregime întreprinderile, este folosită de Asigurările Sociale de Stat pentru îngrijirea sănătăţii salariaţilor, pentru trimiterea lor la odihnă, la munte sau la mare, pentru ajutorarea celor aflaţi în nevoie. In raportul de activitate a sindicatului uzinelor „23 August” din Bucureşti, de pildă, se arată că pe luna Aprilie a. c. s’a încasat pentru fondul Asigurărilor Sociale suma de 7.501.208 lei, din care s’au cheltuit 1.535.997 lei pentru ajutoare de boală, accidente, maternitate, rufărie, alăptare şi deces, iar restul a fost vărsat la Banca de Stat, pentru fondul pensiilor, pentru organizarea odihnei salariaţilor, etc. Sindicatul „30 Decembrie” din Arad a încasat în luna Aprilie, pentru fondul de Asigurări Sociale, 2.857.029 lei şi a plătit ajutoare de 1.168.534 lei, iar resul a fost depus la Banca de Stat. Rezultă deci că acest Sindicat a cheltuit cca. 40“» din fond, depăşind cu 127« cota de 28"'« la care avea dreptul potrivit repartiţiei bugetare. O cercetare mai amănunţită a cheltuelilor la fabrica „30 Decembrie”, arată că s’a plătit o sumă însemnată pentru ajutoare de maternitate, ceea ce se explică prin faptul că la aceste întreprinderi lucrează multe salariate, spre deosebire de uzinele „23 August”, unde numărul bărbaţilor predomină. O a doua explicaţie stă în faptul că zilele pentru concedii de boală sunt — proporţional — mai numeroase la fabrica din Arad decât la cea din Bucureşti, ceea ce înseamnă că sindicatul de la fabrica „30 Decembrie” din Arad trebue să ia măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiunilor de muncă şi de asistenţă medicală. In trecut salariatul nu ştia niciodată ce drepturi are, cât şi de unde trebue să le primească, cât au încasat Asigurările Sociale, cât au cheltuit şi mai cu seamă în de C. LEPĂDAŢII Preşedintele Consiliului Asigurărilor Sociale de Stat ce scop au fost cheltuite fondurile la care contribuia şi el cu cotizaţia lui. Nouile Asigurări Sociale dau putinţa unui control serios al modului cum se întrebuinţează banii. Pe de altă parte din cercetarea atentă a repartizării ajutoarelor, se pot cunoaşte exact problemele care se pun într-o întreprindere, în legătură cu condiţiunile de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. De pildă, dacă sumele plătite drept ajutoare pentru accidente depăşesc în mod regulat o anumită limită, se poate trage concluzia că în întreprinderea respectivă nu s-au luat suficiente măsuri pentru protecţia muncii şi că deci trebuesc luate urgente măsuri în acest scop. Tot astfel, se pot cunoaşte şi rezolva o serie de probleme în legătură cu bolile profesionale, bolile sociale, etc. O mare realizare a Confederaţiei Generale a Muncii, este trimiterea la odihnă, în staţiunile balneo-climaterice, a peste 100.000 de salariaţi,în afară de alţi peste 70.000 trimişi de Ministerul Sănătăţii şi de alte instituţii). Niciodată nu au fost trimişi la odihnă atâţia salariaţi, niciodată ei nu s-au bucurat de grija de care se bucură astăzi. Altădată erau trimişi în staţiunile balneo-climaterice, prin Asigurările Sociale, o serie de favoriţi ai regimurilor de atunci. Cel mai mare număr de asiguraţi trimişi in trecut la odihnă prin Asigurările Sociale a fost de... 4000, în 1939. Astăzi, cei peste 170.000 de muncitori trimişi la odihnă se bucură de o grijă, deosebită şi beneficiază de o serie de avantagii, la care nici nu puteau visa în trecut. Cele mai frumoase vile, cele mai bune restaurante sunt puse la dispoziţia lor. Fără îndoială, s-au înregistrat la noi în ultimul timp mari succese în domeniul Asigurărilor Sociale. Aceasta nu înseamnă însă că totul merge pe roate. Unele sindicate nu dau Asigurărilor Sociale importanţa cuvenită şi nu se interesează de încasări, de cheltueli, nu fac eforturi pentru a aduce îmbunătăţiri în condiţiunile de muncă din întreprinderi, etc. Sunt cazuri când ajutoarele se plătesc cu întârziere, sunt cazuri când delegaţii de asigurări sociale şi chiar comisiile de asigurări sociale nu-şi cunosc destul de bine sarcinile, ceea ce provoacă greutăţi. Comisia de asigurări sociale de la Sindicatul P.T.T. din Tr. Măgurele, de pildă, nu se interesează de plata la timp a ajutoarelor băneşti. Salariatul Dumitru Florea din Roşiorii de Vede, membru al acestui Sindicat, nu şi-a primit ajutorul de boală cuvenit pe două luni. La C. A. M.Bucureşti, în schimb, comisia de asigurări sociale a dispus plata ajutoarelor băneşti, fără a avea la bază certificatele medicale justificative. Sunt comisii de asigurări sociale care nu duc nicio activitate. La Sindicatul A.C.S. — care numără câteva mii de salariaţi — întreaga muncă este lăsată pe seama unei singure activiste. Folosirea justă a dreptului de conducere a Asigurărilor Sociale de către cei ce muncesc trebue să ducă la îmbunătăţirea continuă a funcţionării acestei instituţii. Asigurările Sociale trebue să fie un sprijin efectiv pentru oamenii muncii, în efortul lor pentru îndeplinirea Planului de Stat, pentru construirea socialismului în ţara noastră. In judeţul Dolj s’a încheiat prima etapă în acţiunea de reorganizare a cooperaţiei — curăţirea conducerilor cooperativelor de elementele duşmănoase strecurate în ele. Acum se desfăşoară cea de a doua etapă : reînregistrarea membrilor cooperatori. Conducerile cooperativelor au fost curăţite de chiaburi şi afacerişti In judeţul Dolj, ca şi în celelalte judeţe ale ţării, campania pentru verificarea şi curăţirea de chiaburi, afacerişti şi alte elemente duşmănoase, a conducerilor cooperativelor a dus la rezultate frumoase, care au avut un răsunet larg în masssele oamenilor muncii dela sate. In unele locuri chiaburii şi afaceriştii care reuşiseră să se strecoare în conducerile cooperativelor au fost demascaţi în faţa ţăranilor muncitori şi apoi alungaţi. Aşa s’a procedat de pildă la Galicea-Mare, unde fostul preşedinte, chiabur proprietar de pământ şi în acelaş timp antreprenor, făcea comerţ cu cimentul adus prin cooperativă. In aceeaşi comună notarul, primarul cu toate rudele, se foloseau de cooperativă pentru a cumpăra mărfurile care îi erau repartizate şi a le împărţi apoi „în familie“. Pe alocuri, chiaburii s’au folosit de cooperative pentru a-şi găsi braţe de muncă. Aşa s’a întâmplat la Mileşti, unde fostul preşedinte — un chiabur — nu dădea mărfuri decât celor ce-i făceau zile de muncă la câmp. La Boldăeşti, a fost alungat din conducerea cooperativei contabilul N. Nedelcu, chiabur cu 100 pogoane şi batoză. La Cetate, la Radovani şi în multe alte comune, au fost deasemeni demascaţi şi alungaţi din conducerea coopera-Imediat după verificarea şi curăţirea conducerilor cooperativelor s’a trecut la etapa următoare : reînregistrarea membrilor cooperatori. Departe de a fi o operaţiune formală, tehnică, reînregistrarea capătă în actualele condiţii o însemnătate politică deosebită. Prin operaţiunea reînregistrării trebuiesc atraşi în cooperative numeroşi membri noui: ţărani săraci, mijlocaşi, femei şi mai cu seamă tineri. In felul acesta se va lărgi mult massa cooperatorilor. Ori pentru aceasta, este necesar ca organizaţiile de Partid să ducă o muncă intensă de popularizare a marilor înlesniri acordate ţărănimii muncitoare prin legea şi statutul cooperativelor. Nu peste tot munca aceasta a fost dusă aşa cum trebue. In unele comune, ca de pildă, Radovanu, unii dintre tivelor chiaburii şi speculanţii. Organizaţiile de Partid au dat un sprijin însemnat comisiilor de verificare pentru descoperirea şi înlăturarea elementelor duşmănoase din conducerile cooperativelor, membrii vechi nu veniseră încă până Sâmbătă 18 iunie a. c. să-şi ridice adeziunile, iar tinerii şi în general toţi cei ce urmau să se înscrie acum în cooperativi, nu cunoşteau nici felul cum se fixează şi cum se achită părţile sociale. Ei nu cunoşteau nici avantaje de care se vor bucura. In comuna Lipov, până Sâmbătă 18 iunie a. c. nu primiseră adeziuni decât vreo 60 de vetfhi cooperatori. Cele de mai sus arată că organizaţiile de Partid din aceste comune, au dus o muncă slabă de lămurire printre ţăranii săraci şi mijlocaşi. Organizaţia de Partid a plăşii Segarcea, trebue să dea mai mult sprijin organizaţiilor de Partid din sate, pentru ca acestea să poată lămuri miile de ţărani săraci Mai multă atenţie pentru valorificarea produselor ţărăneşti prin Cooperative Câteva constatări din activitatea comisiei de organizare a cooperaţiei din judeţul Dolj .«’înregistrarea membrilor trebue însoţită de o intensă muncă de lămurire printre ţăranii săraci şi mijlocaşi şi mijlocaşi, femei şi tineri, vor avea prin înscrierea lor asupra foloaselor pe care le în cooperative. Trebuesc înfiinţate pe lângă cooperative secţii de valorificare a produselor ţărăneşti Judeţul Dolj oferă posibilităţi foarte mari pentru desvoltarea schimbului dintre sat şi oraş. Câmpiile mănoase ale Doljului dau cereale multe. In Lunca Dunării, sunt turme nenumărate de oi şi cornute mari. Recoltele bogate de porumb dau posibilitatea creşterii porcilor şi păsărilor de curte, iar stuful bălţilor din Sud, stupii de albine, viile şi toate celelalte bogăţii ale judeţului, valorificate prin cooperative, pot aduce ţărănimii muncitoare venituri însemnate. In felul acesta vor fi înlăturaţi speculanţii şi va fi îngrădită şi mai mult puterea de jaf şi exploatarea chiaburească. Odată cu verificarea conducerilor cooperativelor şi reînregistrarea membrilor, comisia judeţeană de organizare a cooperaţiei, sprijinită de organizaţiile de Partid, trebuia să ia măsuri pentru înfiinţarea şi desvoltarea secţiilor Organizaţiile de Partid trebue să sprijine puternic comisia de organizare a cooperaţiei Precum se vede activitatea desfăşurată până acum în judeţul Dolj pentru reorganizarea cooperaţiei la sate, a dat unele rezultate bune. Ea de valorificare pe lângă cooperativele săteşti. Ori, ţinând seama de marile posibilităţi arătate mai sus, in judeţul Dolj s’a făcut prea puţin până acum în această direcţie. Slabele începuturi făcute, dovedesc dealtfel că ţărănimea muncitoare poate să fie îndrumată pe calea desfacerii şi prelucrării prin cooperative a produselor ce-i prisosesc. In plasa Brabova — spre exemplu — ţăranii muncitori au vândut prin cooperative mici cantităţi de grâu. De la cooperativele din plasa Gengiova a fost adusă la Craiova pentru a fi vândută miere cumpărată de la cooperativele săteşti, iar din Mârşavii au sosit, deasemeni, mici cantităţi de brânzeturi. In general, la majoritatea cooperativelor sunt cunoscute preţurile fixate de comisia judeţeană de organizare a cooperaţiei, scoate însă la iveală şi unele lipsuri care trebuesc grabnic lichidate. Astfel, n’au fost îndeajuns popularizate marile prefaceri pe care le suferă acum cooperaţia, precum şi avantagiile pe care le pot avea ţărani şi mijlocaşi prin înscrierea lor în cooperative. In unele comune, n’au fost suficient popularizate lucruri însemnate , de exemplu felul cum se stabilesc părţile sociale, ce avantagii vor avea membrii de familie care vor deveni cooperatori, ş.a.m.d. Munca pe tărâm organizatoric , curăţirea conducerii cooperativelor de elemente chiabureşti şi reînregistrarea ■ membrilor a dat până acum roade. In schimb, comisia judeţeană de organizare a cooperaţiei n’a dat atenţia cuvenită înfiinţării şi desvoltării secţiilor de valorificare a produselor ţărăneşti. Nouile conduceri ale cooperativelor trebuesc îndrumate să folosească posibilităţile locale, să ia iniţiativa înfiinţării secţiilor de valorificare, fără a mai aştepta alte dispoziţii din partea comisiei judeţene. Este necesar apoi ca organizaţia judeţeană de Partid şi organizaţiile de Partid din plăşi şi comune, să îndrumeze şi să sprijine necontenit comisia de organizare a cooperaţiei, pentru atragerea în cooperative a zecilor de mii de ţărani săraci şi mijlocaşi, pentru o bună aprovizionare a cooperativelor şi înfiinţarea secţiilor de valorificare a produselor ţărăneşti. Numai astfel, ţărănimea muncitoare din judeţul Dolj, va putea să îngrădească şi mai mult puterea de jaf şi exploatare chiaburească şi îşi va îmbunătăţi şi mai mult traiul. Matei Ionescu 5 ore în loc de 8 pentru ajustarea unui cuzinet IAŞI (de la S. Filip, coresp.). La secţia I-a montaj a Atelierelor C.F.R. Nicolina, se pierdeau câte 8 ore la ajustarea unui cuzinet. Mai mult, la fiecare cuzinet se stricau 4-5 pile. Cu ajutorul tovarăşilor săi, ajustorul Ion Moroiu a confecţionat un cuţit de oţel rapid, cu ajutorul căruia ajustarea durează numai 5 ore. In afară de aceasta, nu se mai strică nici pilele. tor SCÂNTEIA Nr. 1465 Prin consfătuirile de producţie pe secţii muncitorii de la „Sovromtractor’’-Braşov participă efectiv la conducerea şi buna organizare a întreprinderii lor BRAŞOV, (De la corespondentul nostru, P. Drăgulea). La uzinele „Sovromtractor” din Braşov, consfătuirile de producţie se ţineau in mod obişnuit odată pe lună, cu participarea cadrelor tehnice ale uzinei. Problemele care frământau pe muncitori, nu erau însă analizate în mod critic şi autocritic, cu fiecare secţie în parte. Consfătuiri pe secţii La propunerea organizaţiei de Partid, comitetul sindical şi colectivul de conducere a întreprinderii au iniţiat consfătuiri de producţie pe secţii, la care iau parte câte un delegat al Direcţiunii şi al Sindicatului. In cadrul unei astfel de consfătuiri, muncitorii de la secţia „tratament termic“ au analizat în mod critic şi autocritic lipsurile şi succesele în muncă. Datorită muncii intense de agitaţie duse în secţie, muncitorii de la „tratament termic" au depăşit programul de producţie pe luna Mai cu 47,49/« şi au realizat o economie de materiale în sumă de 1.485.121 lei. Datorită acestor succese, secţia „tratament termic“ a câştigat întrecerea pe luna Mai în cadrul întreprinderii. La consfătuirea de la secţia „uzinaj motoare”, s-a desbătut problema întrecerii socialiste al cărei avânt a scăzut după 1 Mai. Luând cuvântul la discuţii, tov. Traian Ionescu, şef de echipă, a spus: — „Ştim cu toţii, tovarăşi, ce minunată şcoală este întrecerea socialistă. Acum, fiindcă avântul întrecerii socialiste a slăbit, la „forjă şi uzinaj” rebuturile în loc să scadă, cresc şi în multe secţii — din cauza lipsei de organizare a muncii — a început să se lucreze „prin Din discuţii a mai reeşit necesitatea unei mai strânse colaborări între muncitori şi tehnicieni. Deasemeni a mai reeşit necesitatea atragerii a cât mai mulţi tehnicieni în întrecere. Această colaborare trebue intensificată şi în ceea ce priveşte serviciile de control, pentru a se înlătura astfel rebuturile datorate neglijenţei cu care se transportă piesele dela uzinaj la montaj. Consfătuirile ţinute au avut ca rezultat luarea unor hotărîri menite să ducă la lichidarea lipsurilor semnalate. Serviciului tehnologic i s’a salt”, adică în ultimele zile ale lunii se depun toate eforturile, în timp ce în primele zile, muncitorii de la montaj şi bancul de probă sunt în gol de lucru”, dat sarcina să studieze posibilitatea de lucru la mai multe maşini şi de ridicare a producţiei. Serviciul de reglementare a muncii va lua asupra sa centralizarea tuturor lucrărilor de pontaj şi a comenzilor, cu care se ocupau şefii de echipe. Iar sindicatul, sub conducerea organizaţiei de Partid, va trebui să ducă o acţiune susţinută de lămurire, pentru antrenarea a cât mai mulţi muncitori în întrecerea pentru îndeplinirea planului de producţie pe cel de al doilea trimestru. Trebue întărită colaborarea între muncitori, tehnicieni şi conducerea întreprinderii La uzinele Reşiţa n’au luat încă fiinţă ghişeele C. E. C. Deşi au trecut 15 zile de la apariţia deciziei cu privire la aprovizionarea salariaţilor cu lemne de foc, totuşi la uzinele Reşiţa n’au luat încă fiinţă ghişee C. E. C., unde salariaţii să-şi depună economiile. Sindicatul Reşiţa, subaprecieri importanţa acestei probleme, na depus toate eforturile ca ghişeele să ia fiinţă din vreme. In acelaş timp sindicatul n'a dus o acţiune de lămurire a salariaţior, pentru a le arăta avantagiile noului sistem de aprovizionare cu lemne şi necesitatea ca fiecare muncitor să-şi gospodărească singur câştigul său. Este necesar să se păşească de îndată la înfiinţarea ghişeelor C. E. C. la Reşiţa. In acelaş timp Sindicatul are sarcina să pornească o largă acţiune de lămurire a salariaţilor asupra avantagiilor noului sistem de aprovizionare cu lemne, antrenând în această muncă grupele sindicale. Ghişeele C. E. C. trebue să stea in permanenţă deschise. Numai în acest fel salariaţii vor putea să-şi strângă economic, numai astfel ei vor putea să se deprindă să-şi gospodărească cu chibzuinţă câştigurile lor. La fabrica de cherestea Sovromlemn-Falcău, jud. Rădăuţi, s’a constituit prima brigadă de producţie U. T. M. înainte de a trece la lucru tinerii şi-au fixat un plan de muncă lunar, divizat pe săptămâni şi zile, astfel ca fiecare tânăr din brigadă să ştie ce are de făcut. In planul de muncă tinerii şi-au propus ridicarea nivelului profesional prin citirea de material de specialitate şi prin şedinţe de lucru săptămânale în care se va analiza munca depusă şi se vor discuta noui metode de lucru în vederea reducerii deşeurilor, a timpilor morţi, pentru a obţine economii de combustibil şi materiale şi pentru îmbunătăţirea calităţii materialelor fabricate. Tinerii şi-au propus deasemeni înfiinţarea unui cerc de studiu, pentru ridicarea nivelului politic şi ideologic. La gaterul Nr. 5 pe care l-a luat brigada de producţie U.T.M., norma nu era depăşită niciodată până acum şi numai arareori putea fi îndeplinită. Pornind la muncă cu elan, cei 36 tineri au reuşit ca Înlăturând timpii morţi şi organizându-şi mai bine munca, să depăşească norma chiar din prima zi cu 19,93°/o. Cu sprijinul organizaţiei de Partid, a celei sindicate, a conducerii întreprinderii şi a tehnicienilor, brigada de producţie U.T.M. va putea dobândi de aci înainte rezultate şi mai frumoase în muncă, antrenând întreg tineretul din întreprindere în lupta pentru realizarea Planului de Stat. Preda Radu şi Constarrtin Zahariciuc corespondenţi In ziua de 21 Iunie, la Sovvromlemn-Falcău s-a constituit în urma unui meeting fulger, prima brigadă de producţie U.T.M. Brigada este formată din două echipe a câte 18 tineri şi lucrează la gaterul Nr. 5 care a luat denumirea de „Gaterul Tineretului”. Excursii muncitoreşti organizate de Secţia de Turism a C. G. M. pentru Sâmbătă şi Duminică Confederaţia Generală a Muncii, Secţia Turism, anunţă programarea următoarelor excursii pentru muncitorii din Bucureşti: LA CABANELE DIN MUNŢII BUCEGI. Plecarea din Gara de Nord, Sâmbătă-2 iulie, orele 15,15, înapoierea Duminică seara. Preţul de participare cu dormitul la cabane, lei 230 de persoană. LA SNAGOV. Plecarea din Gara de Nord, Duminică 6,30, înapoierea seara. Costul biletului dusîntors lei 40. LA SINAIA. Plecarea din Gara de Nord, Duminică, orele 7,35, înapoierea seara. Costul, biletului lei 160. LA PREDEAL. Plecarea din Gara de Nord. Duminică ora 6, înapoierea seara. Costul biletului lei 190. LA CURTEA DE ARGEȘCUMPANA. Plecarea din Gara de Nord Duminică, orele 7.17, înapoierea seara. Costul biletului lei 240. LA SLANIC PRAHOVA, cu vizitarea salinelor. Plecarea din Gara de Est, Duminică orele 6,30, înapoierea seara. Costul biletului lei 170. LA GIURGIU, cu o plimbare pe Dunăre cu vaporul până la Oltenița. Plecarea din Gara de Sud (Filaret), Duminică, orele 6,22, înapoierea seara. Costul biletului lei 200. înscrierile se fac pe bază de tablou, semnat de preşedinte şi secretarul sindicatului sau comitetului de întreprindere. Informaţii la telefon Nr. 4.62.35. înscrierile făcute pentru excursiile de Duminică 26 Iunie care n’au avut loc, rămân valabile pentru excursiile ce vor avea loc, Duminică 3 iulie a.c., cu obligaţia ca biletele de tren să fe prezentate la viză până joi 30 iunie orele 20 la Biroul de Informaţiuni turistice al C.G.M. din Calea Victoriei 88. — Excursia Bucureşti — Olteniţa — Dunăre se contramandează. I1PIE IFIRUOWTlulLC1UILinUIRLM] O cărticică de mare folos pentru ţăranii muncitori ,AŞA NE FĂURIM O VIAŢĂ MAI BUNA“*) Editura Partidului Muncitoresc Român a scos de curând o broşură cu titlul „Aşa ne făurim o viaţă mai bună“. Această broşură lămureşte limpede şi pe înţelesul ţăranilor muncitori cuprinsul raportului tov. Gh. Gheorghiu-Dej făcut la şedinţa plenară, a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, din 3-5 Martie. Broşura arată la început că ţărănimea muncitoare din ţara noastră trăeşte încă in sărăcie şi înapoiere, datorită faptului că este exploatată de chiaburime, pe deo parte şi datorită stării de înapoiere a agriculturii noastre, stare moştenită de la regimurile burghezo-moşiereşti, pe de altă parte. Agricultura făcută de ţăranii muncitori din ţara noastră, cu unelte şi metode înapoiate, pe loturi mici de pământ, înăbuşite între haturi unde se desvoltă în voie şoarecii, insectele, buruienile de tot soiul, este o agricultură înapoiată care dă recolte slabe ce nu pot îndestula nevoile ţăranilor săraci şi mijlocaşi şi nu pot împlini nevoile de produse agricole pentru populaţia muncitoare de la oraş şi materii prime pentru industrie. Apoi broşura analizează compoziţia socială a satelor noastre. La sat trăeşte un mare număr de muncitori sau proletari agricoli, care sub conducerea clasei muncitoare şi a Partidului se află în fruntea luptei pentru îngrădirea puterii de jaf şi exploatare chiaburească şi pentru construirea socialismului. In sate mai trăesc ţărani săraci, ţărani mijlocaşi şi chiaburi. Ţăranii săraci, cei mai numeroşi, au pământ puţin şi acela fărâmiţat, uneori în loturi aşezate la mari depărtări, unele de altele. Ţăranii săraci trudesc din greu, fiind în acelaş timp exploataţi crunt de chiaburi şi ducând o viaţă plină de lipsuri. Ei au tot interesul să lupte, sub conducerea clasei muncitoare, să se scuture de exploatare şi sărăcie. Deaceea, ţăranii săraci sunt sprijinul principal la ţară al clasei muncitoare şi al Partidului. Mai sunt apoi ţăranii mijlocaşi. Aceştia au pământ mai mult. Cu toate acestea viaţa multora dintre ei nu se deosebeşte cu mult de a ţăranilor săraci. Şi ei îşi muncesc pământul cu mijloace înapoiate şi sunt exploataţi de chiaburi. Locul ţărănimii mijlocaşe nu poate fi deci decât alături de clasa muncitoare In lupta împotriva chiaburimii, pentru făurirea unei vieţi Îndestulate. In satele noastre trăeşte însă şi un număr mai mic de chiaburi. Aceştia sunt duşmanii cei mai vicleni şi înverşunaţi ai ţărănimii muncitoare. Ei şi-au strâns averi jecmănind şi înşelând pe ţăranii săraci şi mijlocaşi. Clasa muncitoare şi Partidul ei ajută ţărănimii muncitoare să îngrădească puterea de jaf şi exploatare chiaburească. In broşură sunt arătate câteva exemple care oglindesc politica de ajutorare faţă de ţărănimea muncitoare a Statului condus azi de clasa muncitoare in frunte cu Partidul. Astfel se arată că aşezarea nouă şi dreaptă a impozitelor apasă pe chiaburi şi ocroteşte pe ţăranii muncitori. Staţiunile de Maşini şi Tractoare şi Gospodăriile Agricole de Stat, cooperativele care se desvoltă din ce in ce mai mult în satele noastre, ajută pe ţăranii muncitori să-şi îmbunătăţească traiul, slăbind puterea de exploatare chiaburească. Ţărănimea muncitoare se convinge astfel şi mai mult decât folos îi este alianţa ei cu clasa, muncitoare. Dar pentru ca ţărănimea muncitoare să se scuture pentru totdeauna de exploatare şi sărăcie ea nu poate urma altă cale decât cea a gospodăriei agricole colective, calea socialismului. Agricultura socialistă, subliniază broşura, este temelia bunei stări a ţărănimii muncitoare. Acest adevăr este ilustrat prin numeroase exemple, care arată ce folos vor avea ţăranii muncitori de pe urma gospodăriei agricole colective. Gospodăriile agricole colective au fost înfăptuite cu succes in Uniunea Sovietică. Datorită acestui fapt, ţărănimea sovietică a scăpat pentru totdeauna de mizerie, întunerec şi exploatare, creându-şi o viaţă îmbelşugată şi fericită. In broşură se găsesc desene care arată lămurit superioritatea agriculturii făcută cu maşini şi tractoare pe întinderi mari de pământ faţă de agricultura făcută cu mijloace înapoiate de muncă; aratul cu plugul tras de vite, insămânţatul cu mâna, etc. Broşura subliniază rolul însemnat pe care-1 au cooperativele in lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii. Prin întovărăşirea lor la început in cooperative de aprovizionare şi desfacere, ţăranii muncitori vor învăţa cât de bine este să se unească şi în cooperative agricole de producţie, în, gospodării agricole colective. Se arată de asemenea şi rolul ce revine S.M.T.-urilor şi Gospodăriilor Agricole de Stat în lupta pentru îngrădirea exploatării capitaliste la sate şi în pregătirea condiţiilor pentru trecerea la o agricultură înaintată, socialistă. In concluzie, broşura ne învaţă să folosim in lupta pentru o viaţă mai bună, măreţul exemplu al Uniunii Sovietice, comoara de preţ a oamenilor muncii de pretutindeni, care ne luminează calea spre fericire şi belşug. Broşura „Aşa ne făurim o viaţă mai bună“ scrisă pe înţelesul tuturor, este un ajutor de preţ in munca de luminare a ţărănimii muncitoare. Ea trebue răspândită în toate satele noastre, în toate bibliotecile Căminelor Culturale. Ea trebue citită de fiecare, ţăran muncitor. Totodată, agitatorii de partid de la sate trebue să-şi Însuşească temeinic cuprinsul acestei broşuri, pentru a folosi ca un Îndreptar in munca lor. A. Munteanu *) Broșură apărută în Editura P.M.R. 30 pag., 8 lei. „Realizările Societăţii de Cruce Roşie şi Semilună Roşie în U. R. S. S." — CONFERINŢA ACAD. PROF. V. MÂRZA - MINISTRU AL SĂNĂTĂŢII — Azi, Joi 30 iunie, la orele 18,30, acad. prof. V. Mărza, ministru al Sănătăţii va vorbi, la Casa de Cultură a Filialei ARLUS-Bucureşti, din Calea Victoriei Nr. 42, despre : „Realizările Societăţii de Cruce Roşie şi Semilună Roşie în U.R.S.S.”. Justiţia sovietică - justiţia poporului Conferinţa ţinută de tov. Gh. Stere, prim preşedinte al Curţii Supreme R. P. R. In sala de festivităţi a Casei Prieteniei Sovieto-Române, tov. Gh. C. Stere, prim preşedinte al Curţii Supreme, a conferenţiat Marţi după amiază, despre: „Justiţia sovietică — justiţia poporului”. Conferenţiarul a început prin a arăta evoluţia justiţiei în decursul istoriei, oprindu-se în special asupra justiţiei din perioada desvoltării capitalismului, când aceasta a devenit o armă de luptă în mâna unei infime minorităţi exploatatoare, îndreptată împotriva marii majorităţi a poporului. Prin Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, care a creat un nou tip de Stat — Statul Sovietic — a spus conferenţiarul — justiţia sovietică a căpătat un caracter democratic, pus în slujba masselor muncitoare. Ea a devenit o justiţie a poporului, îndeplinind o importantă funcţiune a puterii de Stat sovietice, justiţia sovietică are ca misiune apărarea orânduirii sociale şi politice, apărarea sistemului economic socialist, a proprietăţii socialiste, adică a bazelor întregului regim sovietic. Totodată, justiţia sovietică are marele rol de educatoare a oamenilor muncii în spiritul disciplinei şi al legalităţii revoluţionare. Judecătorul sovietic ales de popor, se conduce după marile principii ale Constituţiei staliniste. El nu este un simplu slujbaş, ci un revoluţionar, luptător şi constructor al unei societăţi superioare. In încheere, conferenţiarul a subliniat că justiţia ţării noastre care contribue la opera de construire a socialismului trebue să se călăuzească după marele exemplu al justiţiei sovietice. Astăzi, la Institutul de Cercetării Agronomice, se deschide Consfătuirea asupra problemelor de economiei agrară Astăzi Joi 30 iunie şi mâine Vineri 1 Iulie va avea loc la Institutul de Cercetări Agronomice din B-dul Mărăşti Nr. 61, prima consfătuire consacrată problemelor de economie agrară. Vor lua cuvântul şi vor prezenta rapoarte: prof. Traian Săviulescu, preşedintele Academiei R. P. R., V. Marinschi, rectorul Institutului de Ştiinţe Economice şi Plannicare, prof. Pavel Chirtoacă, prof. A. Romanovici, rectorul Institutului Agronomic Bucureşti şi ing. Paşcovschi, director de secţie in.C.A.R. Au apărut In Editura P. M. R.: („Colecţia agitatorului") Vigilenţa, armă în lupta pentru construirea socialismului. Superstiţiile, rod al neştiinţei şi piedică a progresului. In Editura C. G. M.: A. P. LEAPIN: Organizarea socialistă a muncii în U. R. S. S. VL. IUREZANSCHI : Omul învinge. In Editura de Stat: I- A. TRAHTENBERG: Reproducţia capitalistă şi crizele economice. ANABELLA BUCAR : Adevărul asupra diplomaţilor americani. (colecţia „Probleme actuale’“