Scȃnteia, iunie 1950 (Anul 19, nr. 1747-1772)
1950-06-11 / nr. 1756
2 Institutul de Studii Romaâno-Sovietic al Academiei R. P. R.— factor activ de răspândire a stiintei sovietice de conf. univ. ION BANI director adjunct al Institutului de Studii Româno Sovietic al Academiei R.P.R. Institutul de Studii Româno-Sovietic intră în al patrulea an al existenţei sale, înfiinţat din iniţiativa Partidului nostru în iunie 1947, sarcina Institutului nostru a fost, la început, aceea de a face cunoscute, alături de alte foruri de cultură, minunatele realizări ale ştiinţei sovietice. O dată însă cu păşirea noastră pe drumul construirii socialismului, citată cu desfăşurarea revoluţiei noastre culturale, urma să primească un conţinut nou şi activitatea ştiinţifică din ţara noastră. Necesitatea de a se transpune în viaţă prevederile Planului de Stat punea în faţa oamenilor noştri de ştiinţă sarcina imperioasă de a-şi însuşi principiile care conduc activitatea ştiinţifică în U.R.S.S., şi uriaşa experienţă a oamenilor de ştiinţă din Ţara Socialismului. Pentru Institutul de Studii Româno-Sovietic, alături de alte instituţii politice şi culturale, a început astfel o a doua etapă de activitate. In această etapă, Institutul şi-a pus sarcina de a ajuta pe oamenii de ştiinţă din ţara noastră să-şi însuşească ştiinţa sovietică şi orientarea ei filosofică materialist-dialectică — bază sănătoasă şi eficace pentru desvoltarea mai departe a muncii ştiinţifice creatoare în ţară noastră. Totodată revoluţia noastră culturală în plină desfăşurare impunea necesitatea creării unui corp didactic care să stăpânească o metodă ştiinţifică de predare. însuşirea metodologiei învăţământului sovietic era deci o condiţie pentru transformarea calitativă a învăţământului nostru. O altă sarcină pusă în faţa Institutului rezulta din‘ Interesul crescând pentru cunoaşterea relaţiilor românoruse din trecut, pentru studiul istoriei ştiinţei popoarelor sovietice, şi în special a poporului rus — deschizător de drumuri în multe domenii principale ale ştiinţei. Acelaş interes s’a trezit şi pentru studiul istoriei mişcării şi gândirii revoluţionare din Rusia ţaristă, fără de care nu se poate înţelege pe deplin nici istoria mişcărilor populare şi a ideilor progresiste din ţara noastră. In această perioadă, baza întregii noastre activităţi au fost grupele ştiinţifice de iSpcoWlHate —* cam' 50 la nu-» •măt'**. «Me*«anaKeta»iAM a munca prin şedinţe de comunicări, conferinţe şi referate, urmate de discuţii. In ultimul an au participat la această muncă mai multe zeci de mii de oameni, ducând apoi mai departe în universităţi, în institutele de cercetări, în organele aparatului de Stat, etc. lumina gândirii teoretice şi a realizărilor practice sovietice. Secţia noastră de traduceri a dat un sprijin preţios în această privinţa prin difuzarea, în traducere, a literaturii ştiinţifice sovietice. In cursul ultimului an s’au tradus circa 65.000 de pagini ruseşti şi s’au difuzat peste 300.000 pagini de text tradus. In acelaş timp, publicaţiile periodice ale Institutului au contribuit la o difuzare mai largă şi la prelucrarea materialului ştiinţific sovietic, având un rol mobilizator în direcţia cercetării şi adâncirii ştiinţei sovietice. Dintre acestea cele mai răspândite sunt „Analele Româno-Sovietice“ şi „Probleme Externe”. Revista „Analele Româno-Sovietice’*, care în trecut avusese un caracter sintetic general, s’a despărţit în 7 reviste specializate, fiecare dedicată unor alte ramuri de ştiinţă care apar în tiraje ce variază intre 4900 şi 7.090 exemplare. Revista „Probleme Externe”, destinată lămuririi problemelor luptei internaţionale pentru pace şi progres, a apărut lunar într’un tiraj de 30.000 exemplare. Literatura ştiinţifică sovietică a putut fi consultată şi direct, la Biblioteca Institutului, care dispune de 15.000 volume de literatură ştiinţifică din cele mai diferite domenii de activitate. Sarcina de a contribui la educarea ştiinţifică a masselor largi, pe linia prieteniei şi a colaborării româno-sovietice a revenit — la cadrul Institutului Muzeului Româno-Rus. Sunt expuse aici numeroase documente grăitoare, care evocă trecutul de comunitate culturală dintre popoarele de pe teritoriul U.R.S.S. şi al R.P.R., neîntreruptele legături prieteneşti din trecut, sprijinul primit în repetate rânduri de poporul român din partea poporului rus în luptele sale pentru independenţă naţională, influenţa mişcării revoluţionare din Rusia asupra mişcării revoluţionare din ţara noastră, etc. Muzeul Româno-Rus a fost vizitat în ultimul an de 38.000 persoane. Odată cu trecerea Institutului nostru la Academia Republicii Populare Române, la începutul anului 1950, am intrat într’o nouă etapă a activităţii noastre. Azi necesitatea unirii oricărei munci ştiinţifice cu cunoaşterea şi însuşirea cuceririlor ştiinţei sovietice este limpede pentru imensa majoritate a celor care activează în ţara noastră în câmpul ştiinţei. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, atât Academia R.P.R., prin Institutele sale, cât şi numeroase societăţi şi instituţiuni ştiinţifice se conduc azi după acest principiu. Ca atare, sarcina principală a Institutului nostru este astăzi aceea de a ajuta munca celorlalte institute academice şi a Societăţilor ştiinţifice, ţinându-le la dispoziţie mijloace temeinice, de documentare. Mitrine^rMdarii ta» îndreptăm munca noastră spre un ţel principal: organizarea unei documentări sistematice asupra ştiinţei sovietice. Pentru aceasta pe lângă unele conferinţe cu caracter general, sintetic, vom continua să organizăm mai bine sistemul de traduceri, să dăm desvoltare publicaţiilor noastre, muzeului şi bibliotecii. Totodată se va proceda la întocmirea unor traduceri riguros ştiinţifice după cele mai importante lucrări ale clasicilor ştiinţei ruse şi sovietice ca Lomonosov, Lobacevski, Pavlov, Miciurin, Grekov, etc. Deasemeni se va alcătui un fişier general tematic al întregului material ştiinţific sovietic care soseşte în ţară, astfel încât cercetătorul care doreşte să trateze o anumită problemă să găsească la Institutul de Studii Româno-Sovietice, indicaţii bibliografice complecte asupra materialului ştiinţific sovietic care priveşte problema ce-1 interesează, posibilitatea de a consulta acest material în original, posibilitatea de a-1 primi în traducere românească, in sfârşit informaţii cât mai largi cu putinţă asupra felului în care urmează să dobândească material sovietic de care nu dispune încă Institutul. Considerăm deasemeni necesar să difuzăm mai larg decât până acum material tradus, cu ajutorul unor caiete grupate pe specialităţi. Fără îndoială că sarcinile noastre nu se pot defini numai în funcţie de cifre goale. Avem datoria nu numai de a desvolta în suprafaţă activitatea noastră, dar de a urmări atent conţinutul, calitatea acestei activităţi. Aceasta înseamnă că în definirea sarcinilor noastre trebue să ţinem seama de obligaţia de a ridica necontenit calitatea muncii noastre, corectând deficienţele pe care analiza critică a muncii le-a scos la iveală. Nu trebue să uităm nicio clipă că atunci când studiem şi difuzăm ştiinţa sovietică trebue ca fiecare cuvânt spus de la tribuna Institutului nostru, fiecare pagină difuzată prin noi să exprime mereu marele adevăr al triumfului ideologiei clasei muncitoare asupra ideologiei mincinoase a burgheziei; trebue ca fiecare acţiune a noastră să imprime adânc în conştiinţa tovarăşilor noştri din câmpul ştiinţei trăsăturile ştiinţei sovietice, caracterizate prin legătura indisolubilă cu nevoile vitale ale poporului, prin atitudine necruţătoare faţă de duşmanii poporului muncitor, faţă de uneltitorii contra progresului şi a păcii, atitudine hotărâtă faţă de armele ideologice ale acestor duşmani: idealismul, obiectivismul burghez, cosmopolitismul în ştiinţă şi filosofie. Trebue să ne ridicăm cu toată hotărîrea împotriva cercetătorilor şi instituţiilor care merg pe calea mai comodăa folosirii unui bagaj de date învechite, în loc să se străduiască să afle ce a creat nou în domeniul respectiv ştiinţa sovietică, care merg pe linia cosmopolită a folosirii fără discernământ a materialului pe care li-l furnizează ştiinţa burgheză a Occidentului şi nu tind să-şi ridice nivelul muncii lor ştiinţifice până la înălţimea ştiinţei progresiste, a ştiinţei care exprimă în istorie NOUL, a ştiinţei clasei muncitoare triumfătoare, ştiinţa socialistă sovietică. ■ Este limpede că asemenea cercetători nu servesc ştiinţei şi nu pot deveni folositori muncii de construire a socialismului în ţara noastră. Lărgind şi adâncind mereu munca noastră, îndreptând lipsurile trecutului, contribuind la antrenarea pe drumul just a acelora care se află încă pe poziţii greşite, tindem să ne îndeplinim sarcina primită de la Partidul nostru, în cadrul sarcinilor generale ale Academiei Republicii Populare Române, de a contribui la justa orientare a activiştilor din câmpul ştiinţei pe drumul arătat de ştiinţa sovietică, drumul ştiinţei legate de nevoile poporului muncitor. Numai astfel sub îndrumarea Partidului nostru, vom contribui şi noi, alături de toate instituţiile politice şi ştiinţifice din ţară, la desfăşurarea unei activităţi ştiinţifice consacrate în întregime păcii şi socialismului. La Bucureşti a apărut Nr. 23 (83) al ziarului „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!’’. Toată pagina întâia este închinată campaniei pentru interzicerea armei atomice, care se desfăşoară în toate ţările. Sesiunea plenară a Biroului Comitetului permanent al Congresului mondial al partizanilor păcii, care s-a ţinut zilele acestea la Londra, a constatat că pe Apelul de la Stockholm au şi fost strânse peste 100 de milioane de semnături. Oameni de cele mai diferite convingeri îşi dau tot mai mult seama de îngrozitorul pericol care ameninţă lumea dar şi de posibilitatea de a-l preîntâmpina. Fruntaşi de seamă ai vieţii publice şi politice au semnat Apelul de la Stockholm Ziarul arată că în Bulgaria, Ungaria, România, Cehoslovacia, Polonia, în Republica Democrată Germană şi intr’o serie de alte ţări, aproape întreaga populaţie adultă a semnat Apelul de la Stockholm. Campania pentru strângerea de semnături se desfăşoară deasemenea şi în Republica Populară Coreeană. Poporul chinez, care s’a eliberat de -a jugul imperiatist, participă cu entuziasm împreună cu toate popoarele iubitoare de pace la marea bătălie pentru apărarea păcii. Miile şi miilede comitete pentru apărarea păcii, create în decursul acestei campanii, nu numai că nu încetează să funcţioneze după terminarea strângerii semnăturilor, ci, dimpotrivă, îşe intensifică şi trebue să-şi intensifice şi mai mult activitatea lor nobilă pentru apărarea păcii. „Discuţia publică a cererii de interzicere a armei atomice in faţa întregului popor — scrie ziarul — va duc® la întărirea păcii in lumea întreagă, va scoate la iveală jalnicul mănunchi de canibali imperialişti şi acoliţi ai lor, care pregătesc un nou măcel sângeros”. In prima pagină sunt publicate deasemenea ştiri despre desfăşurarea campaniei de strângere a semnăturilor pe Apelul de la Stockholm, în Italia, Anglia, România, Austria, Mexic şi în alte ţări. In articolul său, priml secretar al Comitetului Organizaţiei Bucureşti a P.M.R., tov. Gheorghe Stoica, îşi împărtăşeşte experienţa în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea campaniei de strângere a semnăturilor pe Apelul de la Stockholm. La Bucureşti a fost desfăşurată în legătură cu această campanie, o intensă muncă de lămurire în întreprinderi, în instituţii, în Căminele Culturale, în Universităţi, etc., au avut loc 958 de meelinguri Zeci de mii de cetăţeni au asistat la conferinţe şi referate, 25.000 de agitatori au vizitat pe locuitorii Bucureştiului la domiciliu, lămurindu-le sarcinile luptei pentru pace. Textul Apelului, imprimat pe pancarte mari, a fost afişat la porţile fabricilor şi ale uzinelor, în instituţii şi pe străzi. înainte de începerea spectacolelor, la teatre şi cinematografe se citea Apelul sesiunii de la Stockholm, întreaga presă (ziarele de uzină, gazetele de perete) a popularizat larg Apelul. In biserici numeroşi preoţi aduceau la cunoştinţă credincioşilor conţinutul Apelului şi chemarea patriarhului ortodox Justinian de a semna acest Apel. Guy de Boysson, preşedintele Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat, scrie despre participarea tineretului la lupta pentru pace. Luând parte la campania pentru interzicerea armei atomice F.M. T.D a încurajat şi a popularizat pe scară largă iniţiativa tinerilor şi tinerelor din diferite ţări, care se cheamă reciproc la întrecere pentru a strânge cât mai multe semnături cu putinţă pe Apelul de la Stockholm. De o astfel de iniţiativă au dat dovadă tinerii docheri din Dunkerque (Franţa) şi Anvers (Belgia), care au refuzat să descarce armament american precum şi tinerii muncitori de la uzinele „Renault” din Franţa şi „Fiat” din Italia. Tineretul din Franţa şi din Italia face pregătiri intense pentru marea întâlnire a tineretului francez şi a celui italian în vederea sprijinirii Apelului pentru interzicerea bombei atomice, întâlnire care va avea loc în August 1950 la Nissa. Căutând să dea o desfăşurare şi mai largă întrecerii tineretului, F.M.T.D. a adresat către tineretul din mai multe oraşe din lume care au suferit cel mai mult în timpul ultimului război, către tineretul din Stalingrad, Hiroshima, Coventry, Cassino, Oradour, Köln, şi din alte oraşe, chemarea de a depune toate eforturile pentru a strânge semnături de la populaţia din aceste oraşe şi de a trimite în numele lor mesagii către tinerii şi tinerele din celelalte ţări pentru a le arăta un chip concret, prin exemplul acestor oraşe, necesitat-^ de a apăra pacea şi de a salva omenirea de un măcel şi mai îngrozitor. Pentru pace, împotriva jugul Iui colonial se ridică la luptă activă şi popoarele din Africa occidentală şi ecuatorială franaceză. In articolul său, Gabriel d’Arboussier, secretar general al Uniunii Democrate din Africa, descrie cum s’au ridicat la luptă împotriva jugului imperialist popoarele din Africa occidentală și ecuatorială. In ciuda terorii sângeroase, popoarele Africii se organizează într’un singur front unit Uniunea democrată din Asfrica, care se află în fruntea miss carii reunește 1,5 milioane oameni. „In momentul de faţă, când problema hotărîtoare este apărarea păcii — scrie d’Arboussier — noi căutăm îndeosebi ca mişcarea noastră să participe mai intens la marea luptă a tuturor popoarelor împotriva aţâţătorilor la război“. Juzwiak Witold, membru în Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, vorbeşte in artiacolul sau despre activitatea Comisiilor controlului de partid (C.C.P.) ale P.M.U.P. care luptă pentru puritatea rândurilor partidului. Sarcinile comisiei sunt: a veghia asupra purităţii rândurilor partidului şi a nivelului ideoloagic al membrilor de partid; a chema la răspundere pe membrii de partid care s’au făcut vinovaţi de călcarea disciplinei şi moi ratei de partid; a controla, din însărcinarea Comitetului Central, activitatea organizaţiilor de partid locale, adică a controla cum aplică linia partidului şi cum execută hotărîrile partidului şi ale C. C., organizaţiile de bază ale Partidului. Intr’o serie de sectoare, C.C.P au descoperit şi lichidat cazuri de gâtuire a criticii. C.C.P. au tras la răspundere de partid pe unii membri de partid pentru atitudini de „mari demnitari“, pentru birocratism şi rupere de partid. Aşa, de pildă, a fost exclus din partid fostul disrector al cooperativelor de construcţii la sate pentru atitudini imorale, nedorinţa de a lucra în colectiv, pentru ignorarea opiniei Comitetelor de partid ale voevVodatelor. C.C.P. au descoperit şi exclus din partid pe câţiva troţkişti. O serie de articole din acest număr sunt consacrate demascării clicii fasciste a Iul Tito. In articolul „Clica fascistă a Iul Tito — aţâţătoare la război în Balcani“ — Todor Jivcov, secreatar al C. C. al Partidului Comunist Bulgar, scrie: „întreaga politică internă şi externă a acestei clici, politică dictată de Washington, urmăreşte pregătirea unor aventuri agresive în ţările din Sud-Estul Europei şi în special în Balcani. Vârfurile fasciste cârmuitoare dela Belgrad transformă cu zel teritoriul Iugoslaviei într’o bază de atac pentru deslănţuirea unor aventurî războinice, într’un cap de pod al imperialiştilor anglo-americani în Balcani“. Banda titoistă de mercenari, în concordanţă cu planurile strategice ale generalilor Bradley, Montgomery şi comp. la importante măsuri de militarizare a întregii vieţi din Iugoslavia. Se construesc intens fortificaţii dealungul frontierei de Nord-Est a Iugoslaviei. Se lărgesc şi se construesc porturi noi pe litoralul Adriaticei. Se construeşte în ritm accelerat şoseaua strategiei Triest-Zagreb-Belgrad, care, potrivit planului specialiştilor americani, trebue să fie prelungită până la Skoplje şi Salonic. Astfel, Iugoslavia capătă posibilitatea să stabilească legături cu două imaportante baze navale pentru aducerea de armament şi muniţii, precum şi pentru transportul de trupe. În acelaş timp, după indicaţiile specialiştilor americani, se lărgesc o serie de şosele pentru ca să poată fi folosite de tehnica militară americană. Convenţia aeriană încheiată în Decembrie 1949 între clrca Iul Tito şi Statele Unite, acordă acestora din urmă nu numai dreptul de zbor nestingherit deasupra Iugoslaviei, dar şi dreptul de a exercita controlul asupra aeros dromurilor Iugoslave. In felul acesta, aerodromurile şi liniile aeriene din Iugoslavia sunt încadrate în sistemul aerian militar general al blocului agresiv angloamerican. In momentul de faţă, în Iugoslavia se lărgesc cu febrilitate aerodromurile vechi şi se construesc aerodromuri noi pentru ca să poată ateriza avioane americane grele. Se construesc instalaţii speciale pentru avioane reactive. Imperialiştii americani o înarmează Intens pe tiroişti. In Statele Unite s-a şi ridicat embanage-ul pentru importarea în Iugoslavia a armamentului şi maaterialelor de război. După cum anunţă ziarul „Neue Wiener Tageszeitung”, George Alien, ambasadorul american la Belgrad, i-a promis lui Tito că „doctrina Truman se va extinde asupra Iugoslaviei sub raport militar, ca şi asupra Greciei şi Turciei“, începând de anul trecut şi până acum americanii furnizează in mod regulat armatei iugoslave armament, din contul aşa numitelor „prisosuri“ de materiale de război ale armatei americane de ocupaţie din Germania Occidentala. Prin Austria au trecut in Iugoslavia sute de trenuri cu maşini blindate, cu artilerie de câmp şi antiaeriană, cu motoare de avion şi chiar cu proectile „V-2“. In ultimul timp, in ziarele emigranţilor politici iugoslavi a apărut ştirea sosirii unor vase cu armament american in portul Iugoslav Rieka (Fiume). Americanii au stăruit ca guvernul monarho-fascist grec al lui Plastiras să acorde titoiştilor — pentru aducerea de armament — o zonă liberă la Salonic cu un coridor până la Ghergheli, care va fi păzit de trupele Iugoslave. In Iugoslavia sosesc sute de foşti specialişti militari hitlearişti şi specialişti militari americani, care reorganizează arma-ta iugoslavă şi care învaţă pe ofiţerii lui Tito să mânuiască armamentul american şi german. Todor Jivcov vorbeşte mai departe despre felul în care clica lui Tito pune la cale provocări la frontiera cu ţările de democratie populară şi trimite în aces-* te ţări spioni şi diversionişti. Toată politica clicii lui Tito este îndreptată spre pregătirea războiului. In acelaş timp, fasciştii din Belgrad declară că în momentul de faţă capitalismul nu duce la război. Această propagandă a titoiştiilor urmăreşte ţelul diver-* sionist de a demobiliza pe part tizanii păcii. Popoarele văd in furibunda militarizare a Iugoslaviei o serioaasă ameninţare a păcii. Pe ta ce trece, oamenii muncii din Iugoslavia, sprijinindu-se pe puternnicul lagăr al păcii, democraţiei şi socialismului, intensifică lupata împotriva regimului fascistopoliţienesc al lui Tito Rankovici. Lupta dreajată a patrioţilor lugoslavi a găsit un viu răsunet şi sprijin în rândurile tuturor partizanilor păcii. Toţi comuniştii şi toţi oamenii progresişti, toţi luptătorii pentru pace, democratie şi socialism consideră drept o datorie sfântă a lor să intensifice lupta împotriva clicii lui Tito, împotriva agenţilor imperialişti provocatori din Balcani şi din Europa. Ziarul mai cuprinde şi numeroase Informaţii. * RECENZIE Pentru pace trainică, pentru democraţie populară! Nr. 23 (83) SCÂNTEIA Au sosit primele delegate din străinătate la Congresul U. F. D. R. Vineri după amiază au sosit în Capitală Lily Révay, membră a Secretariatului Uniunii femeilor democrate maghiare, și Apolonia Sipoş, membră în Comitatul de conducere al Uniunii femeilor democrate maghiare, care vor participa la Congresul U.F.D.. Pe aeroportul Băneasa, delegatele femeilor maghiare au fost întâmpinate de: tovarăşele Olimpia Ţenescu ,Traian Teclu, Emila Bunaciu, Ana Lungu, membre în Comitetul Executiv al U.F.D.R., precum și de numeroase activiste ale U.F.D.R., care le-au urat bun sosit, înmânându-le buchete de flori. Tov. Olimpia Tenescu, secretară a Comitetului Central al U.F.D.R., adresând delegatelor maghiare un cuvânt de bun venit, a spus, între altele: „Femeile din R.P. sunt bucuroase că pot primi, în mijlocul lor, delegate ale femeilor din Republca Populară Ungară- Congresul U.F.D.R. este un nou prilej de a strânge și mai mult legăturile noastre de prietenie, de a întări lupta noastră comună pentru apărarea păcii". Răspunzând, Lily Révay a spus: „Suntem fericite că avem prilejul de a veni în Republica Populară Română pentru a cunoaşte mai bine realizările U.F.D.R., pentru a face un schimb de experienţă în munca noastră. Suntem cu atât mai bucuroase că am venit aci, cu cât femeile din ţara noastră Înotă alături de femeile din„ R.P.R. în marele front al păcii şi socialsmului”. (Agerpres) INFORMAŢII Tov. Gh. Florescu, membru al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al U.T.M., şi tov. Paul Cornea, secretar al C.C. al U.T.M., care au luat parte la lucrările sesiunii Comitetului Executiv al F.M.T.D., ce au avut loc la Berlin, s-au Înapoiat ori In Capitală. (Agerpres). ★ Sâmbătă seara, la orele 19,30, tov. Olimpia Ţenescu, membru al C.C. al P.M.R., secretară a C.C. al U.F.D.R., va vorbi, în cadrul Universităţii Radio, despre Congresul U.F.D.R. Măsuri pentru intensificarea activităţii culturale la sate Potrivit Hotărîrii Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. privind pregătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei şi executarea planului de colectări pe 1950, Comitetul pentru Aşezămintele Culturale a luat o serie de măsuri pentru intensificarea muncii de lămurire a ţăranimii muncitoare asupra importanţei recoltării, treerişului şi predării cotelor la timp, precum şi pentru mobilizarea ei în câştigarea acestei bătălii. Printre măsurile luate sunt următoarele: la căminele culturale se vor organiza în cadrul şezătorilor duminicale, conferinţe care vor rata despre importanţa campaniei de recoltare şi colectare La cercurile agrotehnice organizate la unele cămine culturale, ca şi la cele ce se vor mai înfiinţa, se vor desbate probleme privitoare la orgeticizarea muncilor agricole, ca secerişul, treerişul, desmiriştitul, înmagazinarea şi păstrarea cerealelor, etc. La bibliotecile căminelor culturale, la casele de citit şi colţurile roşii se va populariza literatura legată de muncile agricole. La locurile de muncă (arii, centre de colectare etc.) se vor organiza în timpul repausului audiţii de radierea şi scurte programe artistice. Se va intensifica cititul la locul de muncă, a articolelor din ziare, revistelor şi broşurilor cu conţinut legat de campania agricolă de vară. De asemenea, atât la anii cât şi la sediul căminelor culturale se vor pune cutii de consultaţii în care ţăranii muncitori vor depune întrebări la care agronomi, medici, învăţători, activişti culturali vor da răspunsuri. In cadrul tuturor manifestărilor culturale se vor populariza superioritatea agriculturii socialiste și metodele întrebuințate de agricultura înaintată sovietică. (Agerapres). Colectiv sportiv la o gospodărie agricolă colectivă HUŞI (de la corespondentul nostru). Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport din judeţul Fălciu duce o activitate intensă în vederea înfiinţării de colective sportive în sate şi comune. Astfel, zilele trecute s-a creat un colectiv sportiv pe lângă Gospodăria Agricolă Colectivă „13 Decembrie” din comuna Gugeşti, care a fost dotat cu materiale şi echipament sportiv necesar. In colectivul sportiv al gospodăriei agricole colective sunt înscrişi 59 membri, care prin muncă voluntară au amenajat un teren de volei şi unul de fotbal, iar în prezent se pregătesc pentru campionatul popular de nataţie. ■ In comuna Vutcani, în cadrul colectivului sportiv funcţionează secţii de atletism, volei şi fotbal. In comuna Cozmeşti, membrii colectivului sportiv au amenajat un teren de volei şi o pistă pentru alergări şi sărituri. Asemenea colective sportive au mai luat fiinţă şi în comunele Moşna şi Deleni. SERI CULTURALE (De la Popa Gheorghe, corespondent). De curând, echipa artistică a căminului cultural din Moldoviţa-Suliţa, a dat două festivaluri la Gospodăria Agricolă de Stat „Lucina” şi în comuna Izvoarele Sucevii Programul a fost compus din piese şi cântece româneşti şi ucrainene. In serile culturale, care se ţin regulat la cămin, se citesc şi se discută broşuri privitoare la transformarea socialistă a agriculturii. (Urmare din pag. l a) TRU LUCRĂRI IMPORTANTE IN TEHNICA. Vorbitorul a descris amănunţit feluritele domenii ale tehnicii în care s-au creat numeroase lucrări de mare valoare, care au fost premiate. Astfel a vorbit despre premiile decernate în ceea ce priveşte: maşinile şi metalurgia; electrotehnica; arhitectura şi construcţiile; construcţiile de locuinţe; ştiinţa şi practica construcţiilor ; înzestrarea tehnică a şantierelor şi dotarea lor cu mecanisme perfecţionate; metode noi de muncă în construcţii; metode noi de calcul în construcţii; realizări însemnate în industria extractivă, lucrări în domeniul Istoriei Ştiinţelor şi Tehnicii, care dovedesc prioritatea descoperirilor făcute de savanţi ruşi în numeroase ramuri ale ştiinţei şi tehnicii. Oamenii de ştiinţă şi tehnicienii din ţara noastră — a spus vorbitorul în încheiere s au multe de învăţat din aceste importante realizări, distinse cu Premiul Stalin Cunoscându-le, vom putea introduce maşini şi unelte din cele mai perfecţionate şi la noi; vom putea da o mai mare securitate exploatărilor noastre miniere, utilizând, de exemplu, aparatele lui Skliarenko şi Kovsov; vom putea dota şantierele noastre cu escavatoarele lui Arvan şi Tulaev; vom putea aplica construcţiilor noastre cele mai bune metode de proectare şi de calcul, cum sunt cele ale lui Vlasov, Cernihov sau ale arhitectului Andreev, aşa cum dealtfel am şi început să aplicăm pe şantierele Canalului Dunăre-Marea Neagră, la „Casa Scânteii“ şi la alte construcţii din ţara noastră. CHIMIE Dunăre a descris LUCRĂRILE PREMIATE ALE SAVANŢILOR SOVIETICI CHIMIŞTI, prof. C. Neniţescu a arătat că aceste lucrări au o mare însemnătate , pentru desvoltarea ştiinţei şi tehnicii în R.P.R. Un interes cu totul deosebit pentru noi îl prezintă problema arderii carbonului în condiţii optime, apoi problema nitrării şi aceea a oxidarii hidrocarburilor, precum şi chestiunile tehnice legate de lucrările lui Karghin în domeniul polimerilor înalţi. BIOLOGIE, GEOLOGIE ŞI GEOGRAFIE Despre PREMIILE PENTRU ŞTIINŢELE BIOLOGICE, GEOLOGICE ŞI GEOGRAFICE a vorbit prof. Mihai Manoliu. El a arătat între altele că valoroasele lucrări ale biologilor Pavlovski şi Skriabin au o mare importanţă practică pentru ştiinţa medicală. Datorită cercetărilor acestor savanţi, vor putea fi stăvilite şi la noi în ţară multe din bolile provocate de diferiţi paraziţi atât la om cât şi la animale. De mare importanţă în ceea ce priveşte cercetarea originii omului şi combaterea teoriilor burgheze rasiale în această problemă este lucrarea savanţilor A P. Okladnikov, N. A. Gremiaţki şi N. A. Smelnikov, care cuprinde datele descoperirilor rămăşiţelor omului paleolitic de tip Neanderthal în Asia Centrală. Vorbitorul a arătat că oamenii de ştiinţă din R.P.R. cunosc şi folosesc lucrările şi metodele biologilor sovietici. Astfel la Institutele Agronomice se foloseşte experienţa lui Gluscenko pentru crearea de noi soiuri de plante, pe calea hibridărilor vegetative. Se experimentează descoperirile lui Tokin, pentru combaterea boalelor plantelor, etc. MEDICINĂ PE TARÂMUL ŞTIINŢELOR MEDICALE au fost acordate numeroase premii. Despre acestea a vorbit prof. dr Danielopolu. El a insistat asupra faptului că însuşirea şi aplicarea metodelor recomandate mehe , medicii sovietici au importanţă deosebit ,de mare în combatereadiferitelor boli din ţara noastră, ca de pildă: boala ulceroasă şi hipertensiunea arterială, bolile sistemului nervos, infecţia puerperală, tuberculoza pulmonară, etc. ISTORIE ŞI FILOLOGIE Acad. prof. C. Balmuş a analizat OPERELE PREMIATE IN DOMENIUL ISTORIEI ŞI FILOLOGIEI. Vorbitorul a arătat între altele că opera arheologică a Tatianei Passek, de pildă, contribue, prin documentele pe care le dă la iveală, la cunoaşterea istoriei celei mai Îndepărtate a însăşi Patriei noastre. Ea luminează şi mai mult vechea comunitate de civilizaţie, care avea să continue mai târziu cu strânse şi multilaterale relaţii dealungul întregii noastre istorii, între popoarele de pe teritoriul U.R.S.S şi R.P.R. O deosebită însemnătate în lupta pentru pace o are opera lui A. S. Erusalimski, „Politica externă şi diplomaţia imperialismului german la sfârşitul secolului, al XlX-lea".•Lămurind.. .începuturile •, imperialismului,,, german, el demască i^senţa. lui de jaf şi cotropire,, de pe v.rma căreia.avut atâta de suferit şi poporul nostru. Studiul esenţei imperialismului german contribue la înţelegerea naturii oricărui imperialism şi astfel la demascarea imperialismului american de azi, la demascarea uneltirilor lui de a declanşa un nou război. INVENŢII ŞI PERFECŢIONĂRI ALE METODELOR DE MUNCĂ Tov. Alexandru Ion, preşedintele Uniunii Sindicatelor de Salariaţi din Industriile de Mine, Petrol şi Gaz metan, a vorbit despre Premiile Stalin pentru INVENŢII ŞI PERFECŢIONĂRI ALE METODELOR DE MUNCA. Alianţa dintre muncă şi ştiinţă — a spus vorbitorul — este în U.R.S.S. o minunată putere atotînoitoare. In timp ce în sistemul capitalist omul munceşte fără să fie interesat în a-şi îmbunătăţi calitativ produsul muncii, in sistemul socialist, pentru omul muncii este o sarcină de onoare să ridice la un rang cât mai înalt tehnica muncii lui, să asimileze cuceririle ştiinţei, să studieze perfecţionarea procesului muncii, ştiind sigur că produsul muncii sale este folosiţi de întreg poporul. Presa sovietică ne aduce numeroase cazuri în care muncitorii inovatori, raţionalizatori sunt chemaţi in facultăţi să ţină lecţii practice studenţilor. Tov. Alexandru Ion a amintit o serie de invenţii şi perfecţionări făcute de acade- micieni, ingineri, tehnicieni şi muncitori sovietici în domeniul industriei miniere, electrice şi de maşini agricole. El a subliniat între altele metodele originale de lucru în mine: lărgirea frontului de lucrări, prin împrăştierea fiecărui abataj în plan vertical şi orizontal într’o serie de panouri; dublarea perforatoarelor ce se află simultan în lucru; mărirea vitezei de înaintare rapidă la abatajele de curăţire printr’o serie de măsuri originale tehnice şi organizatorice; introducerea unui nou electrocar minor cu condensator, care se conduce foarte simplu şi care măreşte securitatea circulaţiei în mină; introducerea unor noi dispozitive pentru controlul atmosferei în mină, etc. In domeniul industriei electrice au fost premiate lucrările unui colectiv care a reuşit să aducă perfecţionări radicale metodelor de reparare a utilajului centralelor electrice. V. L. Kreiter a primit Premiul Stalin pentru construcţia unui sistem transmiţător de televiziune, cu mult mai clar şi mai exact decât cele existente în Apus, V. S. Melnicov şi A. A. Savelev pentru perfecţionări în domeniul telecomunicaţiilor, etc. Oamenii muncii din R.P.R. — a spus în continuare vorbitorul — învăţând din înfăptuirile oamenilor sovietici, studiază ei înşişi cu înflăcărare şi schimbă procedeele tehnice învechite. Ei aplică pe de o parte pe o scară întinsă inovaţiile create de muncitorii sovietici şi pe de altă parte fac ei înşişi invenţii, perfecţionări şi inovaţii tehnice preţioase. In actuala luptă mondială pentru apărarea păcii, poporul nostru muncitor, condus de Partidul Muncitoresc Român, sprijinit de oamenii muncii, ai ştiinţei şi ai tehnicii, aduce nu numai hotărîrea nestrămutată şi elanul său viguros de luptă, ci şi strădania miilor de oameni din fabrici şi de pe ogoare de a îmbunătăţi şi întări aparatul de producţie al ţării. Ei sporesc astfel forţa de apărare a ţârii, şi o fac cu atât mai mult entuziasm, cu cât simt alături celelalte popoare libere ale lumii în frunte cu Statul Socialist Sovietic condus de geniul marelui şi Iubitului nostru Învăţător Iosif Vissarionovici Stalin. SĂ FOLOSIM CÂT MAI MULT AJUTORUL ŞTIINŢEI SOVIETICE In cuvântul de închidere, acad. prof. P. Constantinescu- Iaşi a spus între altele: Din referatele ascultate a reeşit cu claritate imensa bogăţie de experienţă şi ajutor concret pe care le găsim necontenit în creaţia ştiinţi- fică sovietică atât pe plan teoretic cât şi practic. Poporul nostru este mândru că folosind acest tezaur a păşit el însuşi, condus de Partidul clasei muncitoare, pe un drum istoric nou, pe drumul creării unei economii noi, a unei orânduiri sociale noi, a unei ideologii noi, a unei ştiinţe noi. Suntem profund recunosători poporului sovietic, oamenilor săi de ştiinţă, minunaţilor muncitori sovietici pentru toate aceste nepreţuite valori pe care ni le-au transmis şi ni le transmit zi cu zi. Aceste valori reprezintă pentru noi tot atâtea mijloace concrete care contribue la ridicarea nivelului material şi cultural al poporului nostru Iar, ridicându-ne ţara, ridicând-o spre socialism, aducem contribuţia noastră la mărirea şi întărirea frontului mondial al păcii şi democraţiei pe care-l îndrumeazâ spre noi şi noi succese Uniunea Sovietică şi marele Stalin. Sesiunea ştiinţifica a Academiei R. P. R. Premiile Stalin pe anul 1949, expresia noilor cuceriri ale ştiinţei sovietice în slujba păcii şi progresului Nr. 1758