Scȃnteia, septembrie 1950 (Anul 19, nr. 1825-1850)

1950-09-01 / nr. 1825

Pag. 2 NOUA GOSPODĂRIE COLECTIVĂ „Drumul Victoriei“ . Primele gospodării colec­tive din ţară... Ştirea răs­colise adânc şi satul Movili­­ta-Ilfov, din câmpia Bără­ganului. Vorba a pornit mai întâi de la tovarăşii din or­ganizaţia de bază. A colin­dat pe uliţe, prin case. In câteva zile a cuprins toată Movilita- Agitatorii de par­tid catre erau satul. Para­schiv Ioan, Vasile Păun, Nicu Mihalache, Maria To­­mescu, Dumitru Cobzaru, membri de partid, au fost printre­ cei dintâi care au cerut să se alcătuiască şi la ei, în sat gospodărie colecti­va- Alti ţărani săraci şi mili0Caşi ce-au urmat pilda. Moş Ion Tomna Dinu are 72 de ani. Fata îi e brăz­data de cute adânc, — urme­l­e traiului rău, ale robiei de care a avut parte în toa­­ta viata lui. De mic copil Ion Tomna Dinu a muncit pământurile moşierilor sau pe tocurile chiaburului Ion Mieluş. Moş Ion Tomna Di­nu s a înscris în gospodă­ria colectivă. — „Bine a spus Iov. Pa­raschiv — rosteşte el când îl întrebi de ce s’a înscris. Baremi acum, la bătrâneţe să ştiu şi eu de munca mea, ca în tinereţe doar pentru jefuitori am lucrat“. Când a văzut că moşnea­gul s’a înscris, Ion al lui Năstase n’a mai stat pe gânduri, s’a trecut şi el pen­tru gospodăria colectivă. A încercat el naşi-său dia­­burul, Petcu Drăghici, să-l oprească. Dar zadarnic l-a rugat chiaburul, zadarnic la ameninţat c’o să fie rău de el. Ion T. Ivan e rudă cu Achim Lungu, dar Ion T­­ivan e ţăran sărac, iar A­­chim Lungu chiabur, care l-a jefuit o viaţă întreagă. Cu finii, cu nepoţii, cu ru­bedeniile sărace îşi lucrau chiaburii pământul. „Dacă noi rudele nu ne-om ajuta, ziceau chiaburii, dar cine altcineva să ne-ajute?“ Şi creştea averea chiaburilor şi se rotunjea, pe câtă vreme ţăranii săraci şi mijlocaşi caliceau din ce în ce mai mult. Ion T. Ivan a văzut şi el că chiaburul tot chia­bur rămâne şi s’a înscris şi el în gospodăria colectivă. Creştea numărul celor care se treceau­­pentru gos­podăria colectivă, creştea şi ura chiaburilor. Crăpa fie­rea în ei de ciudă. Şi aşa cum la felul s'au îndârjit şi mai rău. Căci nu-i e uşor chiaburului să se împace cu gândul că n’o să mai poată jecmăni, că ţăranii săraci şi mijlocaşi unindu-se în gos­podării colective n’or să mai robească pentru ei. Cum să renunţe uşor la viaţa de huzur, chiaburul Mihai Enescu, când el şi-a făcut rost de cele 22 po­goane de pământ şi de ca­zanul de ţuică numai jefuind ţăranii săraci şi mijlocaşi din sat pe vremea când era preşedinte al băncii din Mo­viliţa? Ori­unde întâlnea un sărac sau mijlocaş care fă­cuse cerere pentru gospodă­ria colectivă şi pe care el îl credea mai slab de înger, se­­prefăcea că-i poartă de grijă şi-i vorbea linguşitor: — ,,Mă vecine — spunea el lui Alexandru I. Dumitru — ai să dai de dracu. O să te scoată cu goarna la lucru şi o să stai cu lingura la brâu aşteptând rândul la cazan”. Şi multe alte vorbe pline de venin şi otravă spunea chia­burul când lui Alexandru Dumitru, când lui Nicolae Gheorghe, care-i munceau pământul pe nimica toată, când altor țărani muncitori din sat. Ba pe Nicolae Bel­ciug îl otrăvise atât de mul­t că nici nu mai vroia omul să audă de gospodărie colectivă. Șovăiau unii oameni. Parte începeau să se retragă.­­— Nu mai ia fiinţă gospo­dăria colectivă, rânjeau bucu­roşi chiaburii. Tovarăşii din organizaţia de bază au văzut că n’au dus muncă temeinică pentru lămurirea ţăranilor săraci şi mijlocaşi şi pentru demasca­rea uneltirilor duşmănoase ale chiaburilor. Ţăranii mun­citori trebuiau convinşi şi cu fapte, nu numai cu vorba. Tovarăşul Paraschiv Ion, membru în biroul organiza­ţiei de bază, a propus ca mai mulţi ţărani muncitori din sat să facă o vizită la gos­podăria agricolă colectivă din Livedea. Peste 60 de ţărani muncitori au mers să vadă cum trăesc şi muncesc cei dela Livedea. Baba Maria, nevasta lui Moş Toma, are peste 70 de ani dar nu s’a lăsat cu­ una cu două. „Vreau să văd eu cu ochii mei, maca“. Când a ajuns acolo a re­tras uimită de combina so­vietică ce secera şi treera deodată, numai cu doi oa­meni. Nici n’au băgat de seamă când s’au făcut 14 hectare de mirişte. Preşe­dintele şi membrii gospodă­riei le-au povestit cum se munceşte în gospodăria co­lectivă şi cum se împart ve­niturile, le-a povestit despre roadele muncii pe întinderi mari. Gh. Bănică, Vasile Zamfir, Marin Croitoru, Baba Maria şi ceilalţi n’au văzut nici urmă de cazan, au văzut cu ochii lor cum se lucrează în gospodăria co­lectivă­­ şi şi-au dat seama cât de ticăloase erau minciunile chiaburilor. A doua zi, cum au venit în sat, au şi făcut cereri să fie şi ei primiţi în colectiv. Dar au mai fost şi alte fapte care au convins pe ţăranii muncitori. P1 In toamna trecută, mulţi ţărani săraci şi mijlocaşi primind ajutorul Statului au lucrat pământurile în tarla cu tractoarele şi maşinile de la S.M.T.-Hagieşti. Ţăranul muncitor Constan­tin I. Voicilă a scos 1.200 kg. grâu la ha., Gh. C. Tordibură a făcut 1.450 kg. la ha., tot în locurile arate de S. M. T. în timp ce Nicolae Frangiu care și-a arat petecul de pă­mânt de unul singur, cu plu­gul cu boi, nu a scos decât 500 kg. la ha. Toate aceste fapte au fost popularizate de agitatorii de partid din sat. Svonurile chia­burilor se spulberau. Ţăra­nul mijlocaş Constantin Voi­­cilă are 12 ha. de pământ, dar are 8 copii. După ce a văzut roadele muncii cu tractorul a făcut şi el cerere să intre în gospodăria colec­tivă. După el a mai făcut şi Tudor Pană, Ion Gh. Nicu­­lescu, Veta Stavăr şi alţii. La adunarea ţăranilor muncitori din sat pentru a­­legerea delegaţilor Congre­­sului Comitetelor de luptă pentru pace, chiabura Lun­gu Achim. Petcu Drăghici, Mihai Matei şi M- Enescu au fost demascaţi de către ţăranii muncitori ca duşmani ai păcii şi ai oamenilor muncii. Aci s’a arătat de ce sunt ei împotriva înfiinţă­rii gospodăriei colective. In această adunare Lucreţia Năstase, ţărancă săracă, fi­na lui Drăghici Petcu,­­a demascat pe naşu-său chia­burul şi a arătat cum căuta el s’o exploateze mai de­parte, îndemnând-o să nu intre în gospodăria colec­tivă. Trecuse un an de^ când începuse să se vorbească despre gospodăria colectiva în Movilita. Un an de luptă aprigă împotriva ch­a­­burimii. In fruntea luptei au fost membrii de partid, ca Paraschiv Ion, Marin Pavel, I­ambrino Constantin, Vasile Păun, Georgescu E­­leonora, Dumitru Cobzaru si alti ţărani muncitori. Din casa în casă a mers Aurica Stoil ca şi Vasilica Paraschiv să stea de vorbă cu ţărăncile muncitoare care mai stăteau încă în cumpănă. Munca lor nu a fost în zadar. La 27 August în Mo­viliţa era mare sărbătoare. 48 de familii de ţărani să­raci şi mijlocaşi şi-au săr­bătorit prima zi din noua viaţă în care au păşit. N’au uitat însă nici uneltirile chiaburilor, nici că aceştia sunt cei mai răi duşmani ai gospodăriei colective,­­ prin care­ ţărănimea muncitoare scapă de sărăcie şi exploa­tare. Nu pot avea linişte membrii gospodăriei colec­tive, nu pot ei înceta lupta contra chiaburilor până ce aceștia nu vor fi sdrobiți’o­­c­ată pentru totdeauna. Gospodăriei colective iau pus numele „Drumul Victo­riei“. Kssl®? Turcu Se împlinesc astăzi doi ani de când a încetat să bată inima înflăcărată a lui Andrei Alexandrovici Jdanov, unul din conducătorii de frunte ai Partidului Bolşevic şi ai miş­cării muncitoreşti internaţio­nale, discipol credincios şi tovarăş de luptă dintre cei mai apropiaţi ai marelui Stalin. Doi ani — dar azi figura luminoasă a strălucitu­lui luptător comunist e mai aproape de inimile oamenilor muncii, mai adâ­nci în lupta clasei muncitoare sunt rădă­cinile învăţăturilor sale, mai vii, mai bogate şi înfloritoare sunt roadele lor. Neuitatul Andrei Alexandrovici Jdanov trăeşte puternic in toate succesele pe care le cuceresc cei ce luptă pentru comunism, pentru pacea, libertatea şi frăţia popoarelor în întreaga lume. Jdanov a iubit nespus po­porul muncitor, pe care l-a slujit fără odihnă de la vârsta de 16 ani când a intrat în rândurile mişcarii revoluţio­nare şi căruia i-a fost adânc devotat cu trup şi suflet, până la moarte. Viaţa lui e un mi­nunat exemplu al felului in care trăesc acei oameni fău­riţi dintr’un material deose­­bit, cum i-a denumit tovarăşul Stalin pe bolşevici, întotdea­una Partidul Bolşevic şi tova­răşul Stalin il trimiteau pe Jdanov acolo unde erau greu­tăţile mai mari, unde se cerea tărie politică de stâncă, curaj şi fermitate revoluţionară. Dacă în războiul din urmă Leningradul a rezistat învin­gător încercuirii hoardelor hitleriste, aceasta se datoreşt­e în bună parte faptului că eroicii săi apărători au avut în mijlocul şi în fruntea lor pe Jdanov, care a împiedicat ca picior de cotropitor să pă­trundă în oraşul lui Lenin. Când, după ruinele încă fu­­megânde ale războiului, urma­şii hitleriştilor, imperialiştii a­­mericani, au început din nou să zăngăne armele, să pregă­tească o nouă baie de sânge omenirii. Jdanov, sub îndru­marea tovarăşului Stalin, a fost unul din organizatorii de frunte ai luptei partidelor comuniste în frunte cu Par­tidul Bolşevic, pentru pace trainică, pentru democraţie populară. Jdanov a avut un rol de o deosebită însemnă­tate în punerea temeliilor Biroului Informativ al parti­delor comuniste şi muncito­reşti, unde a fost purtătorul de cuvânt al Partidului Bolşevic. Celebrul său raport ţinut la prima consfătuire a Biroului Informativ. ..Despre situaţia internaţională”, a dat o îndru­mare clară, ştiinţifică, luptei tuturor partidelor comuniste din întreaga lume. Analiza cu adevărat stalinistă făcută de Jdanov a arătat formarea a două lagăre — lagărul impe­rialist în frunte cu Statele Unite, şi lagărul păcii şi demo­­craţiei în frunte cu Uniunea Sovietică — subliniind fa­ptul de o covârşitoare însemnătate politică că raportul de forţe pe scară internaţională s-a schimbat radical şi a devenit favorabil forţelor socialismu­­lui. „Pericolul principal pentru clasa muncitoare — a spus pe atunci Jdanov — constă actualmente în subaprecierea forţelor sale şi în supraapre­cierea forţelor adversarului... Dacă partidele comuniste vor sta ferm pe poziţiile lor, dacă ele nu se vor lăsa intimidate şi şantajate, dacă ele vor fi strajă curajoasă păcii trainice şi democraţiei populare, su­veranităţii naţionale, libertăţii şi independenţei ţărilor lor, dacă ele vor şti­, să se pună în fruntea tuturor forţelor care sunt gata să apere cauza onoarei şi independenţei na­ţionale, atunci niciun fel de planuri de subjugare a Euro­pei nu pot fi realizate”. Pe această cale ofensivă partidele comuniste au deve­nit în întreaga linie campioa­ne ale luptei pentru pace, organizatoarele şi insufleţi­­toarele acestei lupte. Aspectul situaţiei interna­ţionale astăzi, la a doua co­memorare a morţii lui Jdanov, amploarea uriaşă şi creşterea continuă şi de nestăvilit a mişcării partizanilor păcii în lumea întreagă, accentuarea tot mai puternică a superio­rităţii lagărului democraţiei şi socialismului, INSUSI FAPTUL CA DELA PREZENTAREA RAPORTULUI AU TRECUT TREI ANI IN CARE IMPE­RIALIŞTII N’AU ISBUTIT SA DESLANŢUE RĂZBOIUL con­stările strălucita confirmare a genialelor învăţături s­tali­niste cu care Jdanov a înarmat mişcarea muncitorească şi luptătorii pentru pace de pre­tutindeni. Cu întreaga sa forţă de emi­nent teoretician marxist, cu întreg talentul său de stră­lucit propagandist, a luptat Andrei Alexandrovici Jdanov pentru răspândirea măreţei învăţături a lui Marx-Engels- Lenin-Stalin, pentru victoria acesteia în toate domeniile vieţii ideologice. Jdanov a fost un vajnic luptător sub steagul marxism-leninismului în do­meniul artei, literaturii, filo­­sofiei şi ştiinţei, în lupta pen­tru desvoltarea şi înflorirea culturii socialiste. A aplica­ învăţăturile lui Lenin şi Stalin că socialismul înseamnă nu numai a ridica fabrici şi uzine ale poporului, a spori belşugul vieţii de fie­care zi, ci şi a face această viaţă mai luminoasă, însorită de o artă şi o literatură pline de frumuseţi, bazate pe ade­văr, bogate­ în idei înalte, exprimate pe înţelesul po­porului şi slujind poporului, capabile să-i insufle cele mai nobile sentimente şi trăsătură ale eroilor clasei muncitoare — iată ţelul pentru care Jdanov a desfăşurat o uriaşă energie creatoare. Rapoartele sale cu privire la problemele filosofiei, litera­turii, muzicii, constitue lu­crări de căpătâi pentru con­structorii culturii socialiste­ Lui Andrei. Alexandrovici Jdanov îi revine meritul ex­cepţional de a fi arătat lim­pede, în lumina marxism le­ninismului şi a îndrumărilor marelui său învăţător, tova­răşul Stalin, care sunt sarci­nile ce revin scriitorului, ar­tistului, filosofului, etc. hotă­­rît să slujească poporul nu prin vorbe goale, ci prin muncă şi fapte. Jdanov a ridicat cu o deose­bită vigoare sarcina înrădăci­nării spiritului de partid în activitatea militanţilor pe fron­tul ideologic. A trece hotărit, cu toate armele experienţei, cunoştinţelor şi talentului, pe baricada clasei muncitoare, baricada adevărului şi progre­sului, a lupta de aci cu con­vingere şi entuziasm, a face din sprijinirea luptei Parti­dului clasei muncitoare ţelul creaţiei artistice — iată ce a cerut Jdanov. Literatura sovietică, a­tăta Jdanov, nu se teme că va fi învinuită de tendenţiozitate. Da, litera­tura sovietică este tendenţi­oasă, căci nu există şi nu poate să existe în epoca luptei de clasă o literatură fără a­­partenenţă de clasă, neten­­denţioasă, apolitică. Noi ne mândrim cu tendenţiozitatea literaturii sovietice pentru că această tendinţă constă in eliberarea muncitorilor, a în­tregii omeniri de sub jugul robiei capitaliste. Jdanov a arătat că princi­pialitatea şi spiritul partinic în ştiinţă şi literatură cer a desvălui fără răgaz şi a da lovituri nimicitoare feluritelor manifestări ideologice ale duşmanului. El însuşi a dat un strălucit exemplu în acea­­stă privinţă, demascând cu tărie ce se ascunde în dosul poziţiilor de „obiectivism pe deasupra claselor”, de „impar­ţialitate academică”, „frumu­seţe apolitică”, poziţii prin care reacţiunea internaţională caută să ascundă sub o per­dea de fum lupta claselor, să îndepărteze pe omul de ştiin­ţă şi pe artist de această luptă, să-l dezarmeze şi să-l facă prizonier. Nu „vegetari­eni fără colţi” , ci ostaşi de prima linie, cu praful de puş­că uscat în raniţe, aşa arăta Jdanov că trebue să fie oa­menii de ştiinţă şi artiştii­ devotaţi clasei muncitoare. Jdanov a subliniat însem­nătatea imensă a luptei îm­potriva armelor ideologice ale imperialismului, a demascării putreziciunii pseudo-ştiinţei şi artei din lumea capitalistă, pervertite şi puse de burghezie în slujba aţâţătorilor la război. O atenţie deosebită a abor­dat Jdanov luptei împotriva cosmopolitismului, această ideologie a burgheziei trădă­toare care încearcă să înăbu­şe patriotismul oamenilor muncii, voinţa lor de a apăra suveranitatea şi independenţa naţională a patriei lor. îndru­mările sale sunt şi astăzi o puternică armă în lupta îm­potriva influenţelor şi rămă­şiţelor ideologiei burgheze in conştiinţa oamenilor liberi, împotriva ploconirii in faţa pseudo-ştiinţei şi a artei co­rupte din ţările capitaliste — artă pe care Jdanov a cali­ficat-o ca lipsită de idei,, plină de gangsteri, de fete de va­rieteu, de preamărire a adul­terului şi aventurierilor. El a desvoltat mândria patriotică a oamenilor de ştiinţă şi artă sovietici, le-a reliefat măreţia culturii socialiste a Patriei lui Lenin şi Stalin, le-a sub­liniat înaltele exigenţe ideolo­­gice şi artistice ale oamenilor sovietici şi răspunderea faţă de îndeplinirea acestor cerin­ţe. „Literatura — spune Jda­nov — n’are numai menirea de a se ţine la nivelul cerin­ţelor poporului, ci — mai mult — este obligată să desvolte gustul poporului, să ridice şi mai mult cerinţele lui, să-l îmbogăţească cu idei noi, să ducă poporul înainte”. Măreţ exemplu de comunist internaţionalist, Jdanov arăta militanţilor de pe frontul ideo­logic că răspunderea faţă de popoarele sovietice se împle­teşte cu datoria internaţiona­­listă de a sprijini desvoltarea gândirii creatoare, a culturii so­cialiste, a ştiinţei şi artei în ţă­rile recent eliberate de U.R.S.S. din lanţul imperialismului. Jdanov întreba: „Cine dacă nu noi — ţara socialismului victorios — şi filosofii noştri trebue să ajute pe prietenii şi pe fraţii noştri de dincolo de hotare să-şi lumineze lupta lor cu conştinţa socialismului ştiinţific, cine dacă nu noi, trebue să le dea această lu­mină şi să-i înarmeze cu arma ideologică a marxismului?” Opera măreaţă de con­struire a culturii socialiste — operă condusă de tovarăşul Stalin şi în care Jdanov şi-a pus forţele sale cele mai bune — a căpătat în timpul din urmă o amploare uriaşă şi mereu crescândă. In anii ce au trecut de la raportul lui Jdanov asupra revistelor „Zvezda” şi „Leningrad”, peste o sută de opere ale scriitorilor sovietici au fost încununate cu Premiul Stalin. Minunate opere literare ca „Departe de Moscova”, „Cavalerul stelei de aur”, „Primele bucurii”, „Noi, oamenii sovietici“, „Alifel pleacă în munţi”, „Din toată inima“, „Malul însorit”, etc., etc.; opere muzicale ca de pild­ă „Cantata pentru Patrie” de Arutiunian, „Cântecul pă­durilor” de Şostakovici, etc.— iată câteva din minunatele roade ale ideilor staliniste se­mănate de Jdanov. Avântul nemaiîntâlnit niciodată în is­torie în vreo ţară pe căre i-au luat ştiinţele, desvoltarea şi culmile măestriei artistice pe care s’au ridicat arta şi lite­ratura sovietică sunt cea mai grăitoare dovadă a resurselor adânci, a sevei puternice ce izvorăşte din înrădăcinarea spiritului de partid. O dis­tanţă ca de la cer la pământ desparte literatura din ţările capitaliste, literatură in plină decădere, din zi în zi mai pu­tredă, mai otrăvită şi mai absurdă, literatura crimei şi războiului, de belşugul opere­lor literare sovietice, pline de lumină şi prospeţime, puse în slujba vieţii şi păcii, care educă o generaţie nouă, vi­oaie, încrezătoare în cauza sa înaltă, căreia nu-i este teamă de greutăţi şi este gata să în­vingă orice piedici. Critica şi autocritica, pe care Jdanov, pe baza învăţă­turilor tovarăşului Stalin, a relevat-o ca fiind forţa mo­trice a societăţii socialiste, în care nu mai există lupta din­tre clase, a luat un conside­rabil avânt şi în domeniul vieţii ştiinţifice şi culturale. Discuţiile libere desfăşurate în spiritul unei ascuţite lupte de idei asupra situaţiei din ştiinţa biologică, pentru des­voltarea creatoare a moşteni­rii ştiinţifice a lui Miciurin, discuţia­­ asupra problemelor fiziologiei în legătură cu des­voltarea moştenirii lui Pavlov, discuţia critică asupra operei savantului sovietic Wiliams, combaterea necruţătoare a idealismului, a metodelor de cercetare şi cunoaştere nedia­lectice, lupta hotărîtă­­ împo­triva cosmopolitismului au ri­dicat pe o nouă treaptă şi mai înaltă, ştiinţa sovietică, au deschis căi spre noi şi măreţe descoperiri. Graţie intervenţiei perso­nale a tovarăşului Stalin, o uriaşă însemnătate a avut discuţia asupra problemelor lingvisticei. Bogăţia noilor teze geniale cu care tovarăşul Stalin a desvoltat marxismul, depăşeşte cu mult cadrul ştiinţei limbii şi rezolvă atât de multe probleme teoretice, încât deschide şi clarifică noi perspective tuturor domeniilor ideologiei şi ştiinţei. Păşind cu hotărîre pe po­ziţiile materialismului mili­tant, abordând cu curaj pro­bleme noi de o imensă im­portanţă teoretică şi ştiinţi­fică, savanţii şi oamenii de ştiinţă sovietici realizează descoperiri istorice in dome­niile lor de activitate. Aşa este descoperirea sa­vantei Olga Lepeşinskaia care a demonstrat că celula vie la naştere din materia vie nece­lulară, descoperirea savantu­lui Bosian asupra transfor­mării viruşilor şi microbilor în cristale, adică din ma­terie vie în materie ne­însufleţită şi invers — des­coperiri care dau lovituri zdrobitoare concepţiilor mis­tice, idealiste asupra apariţiei vieţii, confirmând strălucit tezele materialismului dia­­­lecţie. Fiind, aşa cum cerea Jdanov, în primele linii ale frontului, ostaşi de avangardă ai materialismului, savanţii sovietici demonstrează supe­rioritatea imensă a ştiinţei sovietice asupra pseudoştiinţei de care e infectată tot mai mult ştiinţa în ţările capita­liste, deschid înaintea ome­nirii drumuri minunate. Poporul muncitor din ţara noastră poartă o nestinsă admiraţie şi recunoştinţă cre­dinciosului discipol şi tovarăş de luptă al tovarăşului Stalin, Andrei Alexandrovici Jdanov. înţeleptele sale îndrumări staliniste au ajutat ca în ţara­ noastră să se creeze lucrări ca „Mitrea Cocor” şi „Ne­gura”, piese ca­­ „Ziua cea mare“ şi „Minerii”, cântece cum sunt „Cantata pentru Stalin” sau „Cântecul de zis cu armonica”, poeme ca „La­zăr de la Rusca” şi „Tovară­şul Matei a primit Ordinul Muncii”, opere plastice ca „întâlnire” şi „Turnătorii“, şi atâtea şi atâtea opere pline de viaţă şi frumuseţe, puse în slujba stimulării construcţiei socialiste şi apărării păcii, a mobilizării­ la lupta împo­triva duşmanilor păcii şi so­cialismului — opere isvorîte din viaţa oamenilor muncii şi care o luminează, opere apro­­piate şi îndrăgite de cei ce muncesc. Jdanov a subliniat că pro-­ blemele ideologice au o deo­sebită însemnătate in perioada actuală, că imperialiştii nu-şi vor putea trimite soldaţii în războaie de cotropire fără o îndelungă pregătire ideolo­gică. Aceasta înseamnă că a lupta împotriva ideologiei ca­nibalilor imperialişti, a de­masca cu tărie conţinutul jos­nic, criminal, al acestei ideo­logii, a lupta pentru stârpi­­rea cosmopolitismului şi a tu­turor rămăşiţelor şi influen­ţelor ideologiei şi moralei bur­gheze — şi totodată a lupte pentru desvoltarea ştiinţei puse în slujba construirii so-­ cialismului, a lupta pentru făurirea unei culturi naţio-­ nale în formă şi socialistă în conţinut, INSEAMNA A LUPTA PENTRU PACE. Aceasta cu atât mai mult cu cât trecerea apropiată la înfăptuirea Planului Cincinal, sporeşte importanţa luptei pentru făurirea culturii so­cialiste, pentru desvoltarea ştiinţei, artei şi literaturii care să ajute şi să mobilizeze pe oamenii muncii în marea bătălie de construire a bazelor socialismului în ţara noastră. Partidul nostru cere tu­turor membrilor săi să-şi sporească forţa politică ideo­logică în lupta pentru apăra­rea păcii, pentru construirea orânduirii şi culturii socia­liste, studiind operele lui Jda­nov, purtătoare ale marilor idei staliniste. Alături de partidele comu­niste din întreaga lume, de luptătorii marelui front al păcii, Partidul nostru, clasa muncitoare, oamenii ştiinţei şi artei din ţara noastră vor păstra necontenit vie măreaţa figură a lui Andrei Alexandro­vici Jdanov, pildă măreaţă de bolşevic care întruchipează unirea teoriei marxist leni­niste cu uriaşa muncă prac­tică revoluţionară şi care îmbină armonios dragostea patriotică pentru înflorirea minunatei ţări a lui Lenin şi Stalin cu lupta internaţio­nalistă pentru victoria comu­nismului în lumea întreagă. Nicolae Corfan Doi ani de la moartea lui A. A. Idanov SCÂNTEIA Premierea muncitorilor fruntaşi de la uzinele„Sovrommetal"-ResitaHotărîrea Comitetului Organizaţiei Bucureşti P.M.R. asupra pregătirii deschiderii anului şcolar 1956-1951 în învăţământul preşcolar, elementar şi mediu din Bucureşti 9­ 9 Cu prilejul noului an şcolar, Comitetul Organizaţiei Bucureşti P.M.R. a dat o Hotărîre asupra pregătirii deschiderii anului şco­lar 1950— 1951 în învăţământul preşcolar, elementar şi mediu din Bucureşti. Analizând rezultatele anului şcolar 1949—1950, Com­ii­tetul Organizaţiei Bucureşti P.M.R. constată că în acest domeniu s’au înregistrat progrese însemnate. Astfel, în şcolile din Bucureşti au fost cuprinşi în anul şcolar 1949—1950, 108.371 elevi, din care au promovat 104.382 elevi. In spiritul unei juste politici de clasă au fost acordate 8.772 burse şi au fost asigurate 4.072 de locuri în internate. Pentru întâia dată munca de al­fabe­ti­zare a fost organizată mai temeinic, creându-se peste 300 centre de alfabetizare cu un număr de 290 cadre didactice, salariate. Rezultatele bune obţinute se datoresc muncii cadrelor didac­tice, secţiei de învăţământ a Comitetului Provizoriu Bucureşti şi organizaţiilor de partid, U.T.M. şi pionieri din şcoli. Hotărîrea arată că în munca şcolilor, în anul şcolar 1949— 1950 au existat şi numeroase lip­suri, ca de pildă: neîndeplinirea planului de şcolarizare. Comite­tul Provizoriu Bucureşti nu a luat suficiente măsuri pentru a asigura buna funcţionare a şco­lilor; o serie de şcoli medii teh­nice nu au fost temeinic popu­larizate, unele din ele fiind lip­site complect de controlul Orga­nizaţiei Bucureşti P.M.R.; organi­zaţiile de partid, sindicatul sala­riaţilor din învăţământ şi secţia de învăţământ a Comitetului Pro­vizoriu Bucureşti n­u s-au preocu­pat suficient de ridicarea nivelu­lui profesional, politic şi ideo-­ logic al profesorilor şi învăţă­torilor. ★ In vederea îndeplinirii sarcii­nilor trasate de Comitetul Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român şi de Guvern, pentru a asigura aplicarea măsurilor Mi­nisterului învăţământului Public şi pentru a înlătura lipsurile şi greşelile constatate. Comitetul Organizaţiei Bucureşti P. M. R. hotărăşte printre altele: Organizaţiile de partid şi or­ganizaţiile de massă vor desfă­şura o largă muncă de lămurire pentru asigurarea cuprinderii în şcoli, până la începerea noului an şcolar, a tuturor copiilor de vârstă şcolară. Secţia de învăţământ a Comi­tetului Provizoriu Bucureşti va antrena pe directori şi întreg corpul didactic în această ac­ţiune. Secţia de învăţământ a Comite-­­tului Provizoriu Bucureşti, a­­jutată de Consiliul Sindical Ju­deţean şi celelalte organizaţii de massă, va întocmi neîntârziat o evidenţă exactă a neştiutorilor de carte din întreprinderi şi cartiere şi va asigura ca până la 31 Decembrie 1950 să fie înde­plinit planul de alfabetizare, a­­dică să absolve cursurile de al­fabetizare încă 6.800 neştiutori de carte. Comitetul Provizoriu Bucureşti va lua toate măsurile pentru re­pararea şi amenajarea localurilor de şcoli până la începerea noului an şcolar, va organiza o bună aprovizionare şi funcţionare a cantinelor şi internatelor şco­lare. Comitetul Provizoriu Bucu­reşti va asigura eliberarea loca­lurilor de şcoală de instituţiile şi de persoanele care ocupă fără justificare un număr mare de încăperi. Pentru realizarea neîntârziată a acestor măsuri, Comitetul Pro­vizoriu Bucureşti, mobilizând sec­­­ţiile corespunzătoare, va controla sistematic desfăşurarea lucrărilor. Secţia de învăţământ a Comi­­­etului Provizoriu va acorda o deosebită atenţie îndrumării că­tre şcolile tehnice a absolvenţi­lor de curs elementar. In şcolile tehnice va trebui cuprins un număr mai mare de fete. Ziarul „Viaţa Capitalei” va trebui să publice reportaţii şi articole de popularizare a acestor şcoli. Organizaţiile sindicale şi de tineret vor trebui să popularizeze şcolile tehnice şi să sprijine ac­tiv recrutarea elevilor pentru aceste şcoli. Hotărîrea arată în continuare că secţia de învăţământ a Co­mitetului Provizoriu va îngriji de stabilitatea corpului didactic şi plasarea profesorilor şi învă­ţătorilor rămaşi în afara sche­melor de încadrare, şi va inten­sifica munca pentru ridicarea nivelului profesional, politic şi ideologic al cadrelor didactice. Directorii de şcoli, care au un rol deosebit de important în viaţa şcolii, trebue să aplice cu stricteţe linia Partidului şi Gu­vernului în domeniul învăţămân­tului public. Organizaţiile de tineret şi de pionieri trebue să se preocupe de stimularea la învăţătură a e­­levilor, de îmbunătăţirea frecven­­ţei şi de respectarea disciplinei în şcoală. Organizaţia Bucureşti U.T.M. va lua măsuri pentru instruirea cadrelor U. T. M. şi pionieri, spre a avea ca preocupare cen­trală buna desfăşurare a vieţii şcolare şi întărirea prestigiului corpului didactic. Programul orelor de clasă tre-* bue respectat cu stricteţe, ei­levii neputând fi scoşi de la orele de studiu sub niciun motiv şi nici ţinuţi In şedinţe obositoare, peste măsură de lungi, de către organizaţiile de tineret. In acelaş timp, directorii cadrele didactice trebue să spr­­­jine activitatea organizaţiilor l­a tineret din şcoli, care au un ol deosebit de important în educa­rea elevilor. Comitetele de partid ale ra­­ioanelor vor veghea la buna des­făşurare a învăţământului public sub toate aspectele, vor lua mă-* suri pentru a intensifica munca de lămurire între părinţii elevi-* lor în vederea realizării und strânse legături între părinţi şi corpul didactic, vor antrena ori­ganizaţiil­e de massă pentru spri­jinirea învăţământului. Comitetele de partid ale raioa­nelor vor lua toate măsurile pentru sprijinirea muncii de al­fabetizare, deasemenl (Vr*”’ul Sindical Judeţean va a sindicatele în această lmportâ®^ acţiune. Organizaţiile d­e partid din şcoli vor pune în centrul preo-* cupăriior lor problema bunei desfăşurări a învăţământului în şcoli şi vor sprijini directorii, corpul didactic, organizaţiile de tineret şi pionieri în vederea ducerii la bun sfârşit a sarcinii lor ce le revin. Organizaţiile de partid din şcoli vor intensifica munca politică în rândurile corpului didactic, vor organiza studiul limbii ruse şi al literaturii sovietice, vor ex­­tinde şi mai mult însuşirea ope­relor clasicilor marxism-feninis­­­mului. Comitetele de partid ale raioan­­elor şi organizaţiile de bază din şcoli vor lua în discuţie periodic problemele muncii de învăţământ şi vor lua măsuri pentru neîn­târziata înlăturare a lipsurilor ce se vor constata. Organizaţia Bucureşti P.M.R. va avea ca preocupare import­­antă munca politică în rându­rile cadrelor didactice şi grija pentru nevoile de trai ale oame­nilor muncii din învăţământ. Toate aceste măsuri trebue să aducă odată cu deschiderea anu­lui şcolar un nou avânt în des­­voltarea învăţământului în şcolile din Bucureşti, pentru ridicarea calităţii învăţăturii, pentru edu­caţia comunistă a elevilor din şcolile noastre.­­ Această hotărîre se va pre-, lucra cu comitetele de partid ale raioanelor, cu organizaţiile de partid, de U.T.M., cu corpul didactic şi directorii tuturor şco­­lilor din Bucureşti. REŞIŢA 29.­­ La uzinele „Sovrommeta” - Reşiţa a avut loc festivitatea premierii munci­­­orilor care s-au evidenţiat în mod deosebit în semestrul 1. Astfel, au fost împărţite premii în valoare de 4.080.000 lei, din suma de 12.000.000 lei primita de către uzinele „Sovrommetal”, odată cu decernarea „Drapelului Roşu“ al producţiei pentru suc­­cesele înregistrate in primul se­mestru al anului în curs. Muncitorii premiaţi, luând cu­vântul, şi-au luat noi angaja­mente în muncă. Festivitatea împărţirii premii­­lor a fost încheiată cu un fru­mos festival artistic. (Agerpres). Prima etapa a cursei cicliste G.M.A. Eri dimineaţă a început des­făşurarea marii curse cicliste de fond „Gata pentru Muncă şi A­­pararea R.P.R.“. Înainte de plecare, la propunerea ciclistului Marin Niculescu, toţi participanţii la cursă au subscris pentru Fon­dul Mondial al Păcii, în ciuda faptului că tot tim­pul primei etape a fost cald, a­­lergătorii au pedalat cu mare vi­teză, luptând cu însufleţire pen­tru a ocupa un loc cât mai bun în clasamentul general. La 15 km. de Râmnicul Vâl­cea pe Dealul Negru se trece dupe 5 ore de la plecarea din Bucureşti în ordinea următoare: Norhadian, Naidin cu 2,30 mi­nute avans, faţă de Pantazescu şi Nae Chicomban, şi cu 2,45 mi­nute faţă de Dumitrescu Gheor­ghe care este urmat de restul a­­lergătorilor. La Râmnicul-Vâlcea, cicliştii au fost primiţi cu deosebită în­sufleţire de locuitorii oraşului. Linia de sosire a fost trecută în ordine de: Norhadian care a parcurs cei 171 km, în 5 ore 47 minute şi 10 secunde, urmat de Naidin, Pantazescu, Nae Chicom­ban, Dumitrescu Gheorghe, Ma­rin Niculescu, Traian Chicom­ban, Şandru Gheorghe, Martie Ştefănescu şi Oprea. Clasamentul pe echipe: C.C.A., Metalul, Partizanul, Flamura Ro­şie, Locomotiva. Astăzi se desfăşoară etapa ll-a a cursei pe distanţa R.­Vâlcea— Petroşani. De la Universitatea serală de marxism-leninism a Organizaţiei P. M. R. Bucureşti Universitatea serală de mar­xism-leninism a Organizaţiei P.M.R. Bucureşti anunţă pe to­varăşii studenţi care n’au parti­cipat la seminariile generale re­­capitultive de sfârşit de an din luna iunie a. c. că mai pot trece pe la Secretariatul Universităţii din Str. Batiştei ,25 A (parter) în zilele de 31 August şi 1 Sep­tembrie a. c. pentru a se înscrie şi a primi alte informaţiuni în legătură cu sesiunea specială care va avea loc în zilele de 2 şi 5 Septembrie a. c. Acţiunea de refacere a drumurilor ♦ în judeţul Iaşi In cursul lunii iulie a conti­nuat în judeţul Iaşi acţiunea de refacere a drumurilor şi şosele­lor. Astfel, în această lună s-au desfundat 5.625 metri liniari de şosele şi au fost aduşi din al­bin Siretului 460 metri cubi de piatră, precum şi 244 metri cubi pietriş, dintre care au fost aş­ternuţi pe şosele 254 metri cubi piatră. (Agerpres). Şcoala din comună e gata pentru noul an şcolar SLATINA (de la corespon­dentul nostru). — Şcoala pri­mară din comuna Poiana judeţul Olt a terminat de curând toate pregătirile în vederea începerii noului an şcolar. Şcoala a fost văruită şi pavoazată, încă din ziua de 14 August. A fost reparat gardul şcoli, iar cleele şi gră­dina au fost curăţite de bu­ruieni şi gunoaie. Tot până la data de 14 Au­gust s-a făcut şi recensămân­tul elevilor. Ajutat de întreg colectivul de conducere, direc­torul şcolii a şi procurat şi distribuit copiilor prin coope­rativă cărţile necesare. RADIO — Vineri 1 Septembrie 1950 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I . 6.10 : Radio Jurnal. 6.55 : Buletinul de ştiri în limba rusă. 7.30: Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia“ 7.55 : Buletin de ştiri. 13.02 : Bu­letin de ştiri şi Revista Presei. 14.00 : cronica vieţii culturale so­vietice. 14.45 : Cântece interpretate de Obuhova. 15.30 şi 23.30 : Radio Jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RA­DIO BUCUREŞTI II. 10.00 : Emi­siune în limba maghiară. RADIO ROMANIA : 7.00 : Emisiune în lim­ba maghiară. 13.30 : Emisiune în limba germană. RADIO BUCU­REŞTI I. 10.10: Carnet cultural. Cronica cinematografică. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II. 19.20 : Muzică cerută de ascultători. 22.00 : Radio Jurnal. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO TIMIŞOARA. 20.00 : Radio Jurnal. RADIO BUCUREŞTI II. 20.00 : Sea­ră de operă: „Louisa“ de Char­pentier. 20.00__23.00 : Postul pe 32,4 m., Postul pe unda scurtă pe 25 m. şi Radio România Liberă pe 48,3 m. emit pentru străinătate. RADIO TIMIŞOARA pe 540 m. lungime de undă 18.57__21.30 : Emisiune pentru naţionalităţile conlocuitoare din R. P. R. Kr. 1825

Next