Scȃnteia, octombrie 1951 (Anul 20, nr. 2158-2183)
1951-10-03 / nr. 2158
|COLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA | ANUL XXI Hr. 2159 || Miercuri 3 Octombrie 1951 4 PAGINI - 4 LEI Resursele locale — nesecat izvor de bogăţie Avem o ţară frumoasă şi bogată. Munţii, câmpiile, pădurile şi apele patriei noastre conţin adevărate comori, prin a căror chibzuită exploatare, patria noastră devine tot mai puternică, traiul oamenilor muncii tot mai îmbelşugat. Măreţul plan cincinal de desvoltare a economiei naţionale şi planul de electrificare a ţării scot la suprafaţă aceste bogăţii, pentru înfrumuseţarea vieţii milioanelor de oameni ai muncii. Planul cincinal şi planul de electrificare prevăd construirea a tot mai multe fabrici şi uzine de tractoare şi maşini agricole, hidrocentrale şi căi ferate electrice, folosirea apelor pentru producerea de energie electrică şi pentru mari irigări care să învingă seceta, uriaşa desvoltare a regiunilor înapoiate, ca să putem lichida odată pentru totdeauna înapoierea economică în care am fost ţinuţi de fabricanţi şi moşieri, în cârdăşie cu imperialiştii americani, englezi şi francezi. Dar pe lângă marile lucrări prevăzute de planul cincinal şi de planul de electrificare, există în fiecare colţişor al ţării nenumărate resurse locale, care aşteaptă numai mâna gospodarului care să le smulgă naturii şi să le pună în valoare. Larga desfăşurare a iniţiativei locale are în această direcţie o importanţă covârşitoare. Căci desvoltarea industriei de interes local va da o contribuţie preţioasă la îmbelşugarea pieţii cu tot mai multe produse de consum, la intensificarea schimbului de mărfuri între oraş şi sat şi la crearea de acumulări socialiste care să permită Sfaturilor Populare ridicarea de noi şi noi construcţii, efectuarea de noi lucrări edilitare în folosul populaţiei muncitoare. Să luăm pildă de la oamenii sovietici, care au făcut paşi gigantici pe calea descoperirii şi valorificării resurselor locale Numai în regiunea Voronej s’au refăcut aproape 40.000 de case distruse în timpul războiului prin crearea de către Sovietele locale a unor fabrici de cărămidă şi de alte materiale de construcţii. In nenumărate raioane ale marii Ţări Sovietice există adevărate combinate ale industriei locale, care confecţionează cele mai felurite obiecte, începând cu lucruri mărunte de uz casnic şi terminând cu case de locuit, standard. Şi la noi, începuturile care s’au făcut în această direcţie au arătat în mod convingător ce măreţe perspective se deschid fiecărei regiuni, fiecărui raion şi comună prin crearea şi desvoltarea industriei locale. Acolo unde organizaţiile de partid şi Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare au dat importanţa cuvenită acestei probleme, acolo unde conducerile întreprinderilor locale au muncit cu destoinicie, ca de pildă în regiunile Stalin, Mureş, Prahova, Cluj, s’au obţinut succese însemnate. Aşa de pildă, Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare din...regiunile Stalin şi Argeş au avut preţioasa iniţiativă de a înlocui materialul lemnos folosit drept combustibil cu turbă sau lignit. însemnate cantităţi de lemne au fost astfel economisite luând drumul marilor şantiere de construcţii ale cincinalului. La Baia Mare, Comitetul Executiv al Sfatului Popular regional a început exploatarea Sistematică a minereurilor locale: mică, asbest, pământuri colorante, etc. Au luat fiinţă în numeroase regiuni şi raioane întreprinderi locale, care au produs mărfuri de zeci de milioane, realizând astfel venituri considerabile. Astfel în oraşul Tg. Mureş funcţionează întreprinderea ,,Lazăr Odon” care are astăzi 26 de unităţi, printre care fabrici de materiale de construcţii (cărămidă, ţiglă, var), ubiniţe, fabrici de sticlă, de oxigen, de mezeluri, etc. In primul trimestru al acestui an întreprinderea a realizat o producţie în valoare de 27.790.000 lei.Cu„ toate ,aceste succese, valorificarea’ resurselor locale n’a luat încă avântul pe care”îl cere ritmul tot mai rapid al construcţiei socialiste, iar întreprinderile locale sunt încă departe de a îmbogăţi pe scară largă, prin producţia lor, fondul de bunuri puse la dispoziţia poporului muncitor de către producţia planificată a marii industrii de stat. Lucrul acesta se datoreşte faptului că în multe locuri ca de pildă în regiunile Teleorman, Ialomiţa, Galaţi, comitetele regionale de partid şi Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare manifestă un desinteres total faţă de problema valorificării resurselor locale. Cum altfel ,decât nepăsare şi lipsă de grijă poate fi calificată atitudinea tovarăşilor din comitetul regional de partid Dolj, care nu s’au sesizat că numeroase întreprinderi locale din cuprinsul regiunii lor sunt deficitare şi că Sfaturile Populare nu au întreprins mai nimic pentru punerea în valoare a bogăţiilor locale! Hotăriri ale partidului şi guvernului precum şi numeroase decizii ale organelor de stat atrag atenţia asupra importanţei valorificării resurselor locale, dând şi indicaţii preţioase Comitetelor Executive ale Sfaturilor Populare asupra celor ce sunt de întreprins în această direcţie. In recenta Hotărîre,a C C. al partidului şi a Consiliului de Miniştri cu privire la măsurile de îmbunătăţire a condiţiilor de trai şi de muncă ale cadrelor didactice se arată că, pentru repararea, mai buna amenajare şi lărgirea localurilor de şcoală existente, cât şi pentru construirea — acolo unde este necesar — de noi localuri de şcoală, Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare trebue să folosească pe scară largă mijloacele locale. Deasemeni, printr’o altă hotărîre a Consiliului de Miniştri, Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare sunt obligate să ia măsuri pentru a orienta producţia locală pe linia intensificării produc iei bunurilor de larg consum, de bună calitate, destinate aprovizionării populaţiei şi în special pentru nevoile satelor. In acţiunea de valorificare a resurselor locale trebue făcut neîntârziat o cotitură hotărîtoare şi ea va putea fi făcută cu atât mai uşor şi mai bine, cu cât organizaţiile de partid vor privi cu toată seriozitatea" această problemă şi vor îndruma şi stimula iniţiativa Sfaturilor Populare şi a masselor largi de cetăţeni Trebue să se termine odată pentru totdeauna cu atitudinea unor organe locale de stat care aşteaptă cu braţele încrucişate ca totul să vină de la centru. In acţiunea de valorificare a resurselor locale pot fi antrenate masse mari de cetăţeni, direct interesate în bunul mers al acestei acţiuni. Un puternic stimulent în această direcţie îl dă decretul guvernului din 12 Martie a. c. care stabileşte că 25% din beneficiile întreprinderilor locale vor fi folosite de către ele pentru construirea de creşe, cămine culturale şi alte unităţi cu caracter social, cultural şi sanitar. Ţinând seama în primul rând de volumul mare al lucrărilor de construcţii ce se fac şi urmează să se facă în cadrul prevederilor planului cincinal, este necesar să se desvolte cât mai mult ramura materialelor de construcţie. Aproape în fiecare comună se pot construi cuptoare pentru fabricarea de cărămizi şi ţiglă, iar acolo unde există piatră şi posibilităţi de ardere, se poate extinde producţia de var. Exploatarea turbei trebue deasemeni imtensificată, căci prin utilizarea acestui cărbune inferior drept combustibil se vor putea economisi în întreaga ţară zeci de milioane de tone de lemne. O asemenea exploatare a turbei se face astăzi în regiunea Sibiu şi în raionul Huedin din regiunea Cluj. In toate regiunile sunt posibilităţi de a se pune în funcţiune mici fabrici care să prelucreze deşeuri şi materii prime locale pentru a produce bunuri de larg consum ca: oale, făraşe, foarfeci, bricege, scule mărunte pentru lăcătuşerie. întreprinderi din acestea care valorifică nenumărate deşeuri sunt la Satu Mare, Cluj, Constanţa, Rădăuţi, Tg. Mureş, etc. In regiunile petrolifere se pot fabrica din reziduri: negru de fum, bradolină, vaselină, unsori de căruţă, ceară pentru parchete, cremă de ghete şi alte asemenea produse, aşa cum se face de pildă la Târgovişte. O atenţie deosebită trebue dată deasemeni creării şi desvoltării întreprinderilor locale pentru producerea de bunuri alimentare, măririi numărului de crescătorii şi îngrăşătorii de porci şi crescătorii de păsări. Cum iarna se apropie, în regiunile pomicole se pot construi din materiale locale cuptoare pentru uscat fructe şi zarzavaturi, care vor contribui la buna aprovizionare a populaţiei cu conserve. Acolo unde este posibil trebuiesc de asemenea amenajate bordeie şi beciuri pentru cultivarea ciupercilor în timpul iernii. Pentru buna desfăşurare a acţiunii de valorificare a resurselor locale, Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare trebue să antreneze pe toţi deputaţi şi pe cetăţenii din activul comisiei permanente de industrie locală şi să cunoască în prealabil resursele ce pot fi valorificate în cuprinsul regiunii. Consfătuirea de schimb de experienţă organizată de Sfatul Popular al regiunii Prahova şi de „Scânteia” a arătat ce rodnice rezultate se pot obţine când valorificarea resurselor locale se face în mod ştiinţific, după o cunoaştere temeinică a terenului şi a bogăţiilor sale. Deasemeni, Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare au datoria să vegheze ca în fruntea unităţilor economice locale să fie puşi oameni pricepuţi, buni gospodari, cu grijă pentru bunul poporului. Un obiectiv de seamă pe care trebue să-l urmărească Sfaturile Populare este rentabilitatea întreprinderilor locale, producerea bunurilor de larg consum la un preţ cât mai ieftin, lucru ce se poate realiza prin aplicarea principiilor de gospodărire chibzuită şi prin introducerea unei discipline stricte de plan şi financiare. O atenţie deosebită trebue acordată comunelor; chiar în regiunile care s’au ocupat până acum cu acţiunea de valorificare a resurselor locale, această preocupare s’a îndreptat mai mult spre oraşe, neglijând satele cu imensele lor resurse locale nevalorificate. Comitetele şi organizaţiile de partid trebue să îndrume îndeaproape organele de stat în această importantă acţiune combătând cu energie birocratismul şi inerţia. In întâmpinarea măreţei zile de 7 Noembrie, să dăm un nou avânt acţiunii de valorificare a resurselor locale, pentru înflorirea şi întărirea patriei noastre pe calea păcii şi construirii socialismului! Noi locuinţe pentru muncitori la Craiova CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Munctorii şi tehnicienii întreprinderii „6 Construcţii” din Craiova îşi îndeplinesc angajamentele luate în cinstea zilei de 7 Noembrie. Zilele acestea ei au terminat complect de construit încă 6 blocuri de locuit, moderne, pentru salariaţii fabricii , „Electroputere”. Blocurile sunt prevăzute cu 29 apartamente, instalaţie electrică, instalaţie de apă, canalizare, bec, etc. 29 de familii de munci- tori şi tehnicieni s-au şi mutat în noile locuinţe. Alte două blocuri muncitoreşti cu opt apartamente şi un bloc cu 50 apartamente pentru necăsătoriţi sunt în construcţie. De asemenea au început lucrările de canalizare la marginea oraşului, lângă fabrica „Electroputere” unde se va construi un oraş muncitoresc. Muncitorii fabricii „Electroputere“ răspund grijii partidului şi guvernului prin noi realizări în producţie. Ei au reuşit să pună în funcţiune uzina electrică cu o capacitate de aproape 1200 Kw, care deserveşte în prezent întreaga fabrică şi un sector al oraşului Craiova. In numărul de azi: ' Cuvântările membrilor 'delegatiei compozitorilor sovietici, tinute la plenara Uniunii Compozitorilor din R. P. R. (pag. 2-a). In întâmpinarea Conferinţei Nationale pentru Apărarea Copilului (pag. 2-a). Decorări în armată cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale R. P. R. (pag. 3-a). Nota Guvernului Sovietic adresată guvernului norvegian în legătură cu profanarea mormintelor eroilor sovietici (pag. 4-a). Presiunile conducerii de dreapta asupra delegaţilor la Conferinţa partidului laburist (pag. 4-a). Recepţie la Moscova cu prilejul aniversării R. P. Chineze (pag. 4-a). „Uniți, vom salvă pacea F* *»* Apelul Comitetului European al muncitorilor împotriva |\ remilitarizării Germaniei (pag 4-a).Evenimentele din Coreea (pag. 4-a)’. In legătură cu amestecul angloamerican în afacerile interne ale Iranului (pag. 4-a). Sărbătorirea Zilei Forţelor Armate ale R. P. R* Ziua Forţelor Armate ale R.P.R. a fost sărbătorită în Capitală Marţi după amiază, în sala Teatrului Armatei, printr-o mare adunare festivă, organizată de Comitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi de Sfatul Popular al Capitalei. Adunarea a prilejuit o caldă manifestare de dragoste şi încredere a poporului muncitor în Armata R.P.R., apărătoare a cuceririlor revoluţionare ale poporului şi a independenţei naţionale, armată a păcii. Prin ovaţii nesfârşite, asistenţa a exprimat adânca recunoştinţă a" poporului nostru faţă de marele Stalin, cu al cărui sprijin şi înaltă aprobare s’a constituit, acum 8 ani, la 2 octombrie 1943, pe teritoriul Uniunii Sovietice, cea dintâi unitate de voluntari români, care a luptat, alături de glorioasa Armată Sovietică,, pentru eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist — eroica divizie „Tudor Vladimirescu”. Festivitatea a început prin intonarea Imnului R.P.R. şi a Imnului Uniunii Sovietice. Indreptându-şi primul lor gând spre genialul dascăl al omenirii muncitoare, cel mai iubit prieten al poporului nostru, oamenii munci prezenţi au ales prin aclamaţii entuziaste, ca preşedinte de onoare al adunării festive, pe Generalissimul Iosif Vissarionovici Stavi. Cu puternice aplauze au fost alese în prezidiul de onoare : Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist (b) al U.R.S.S. şi Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe scenă, pe fundalul căreia se înălţau un mare portret al tovarăşului Stalin şi portretele tovarăşilor Gh. Gheorghiu- Dej şi Ana Pauker, o gardă de onoare purta drapelul glorioasei divizii „TudorVladimirescu”. La masa prezidiului au luat loc : acad. prof. dr. C. I. Partion, Teohari Georgescu, I. A. Korolev, însărcinat cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice, Gh. Apostol, general de armată Emil Bodnăraș, general It. K. S. Kolganov, atașat miiliitar al Uniunii Sovietice, general maior N. I. Reapasov, general lt. Leontin Sălăjan, general maior Al. Drăghici, general maior N. Ceaușescu, Dumitru Petriescu, Petre Boriă, Gh. Florescu, Gh. Stoica, general maior M. Burcă, general maior M. Haupt, căpitan de rangul I, Matei Nicolae, Gheorghe Roman, Mihail Buturcevil, veteran din răzbelul de la 1877-1878, precum şi muncitori fruntaşi în protincţie. Au fost deasemeni de faţă membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al guvernului: acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, I. Neculi, Marin Florea Ionescu, Later Rădăceanu, Miron Constantinescu, Augustin Alexa, general maior Suder William, C. Mateescu, N. Popescu- Doreanu, Valter Roman, Gr. Preoteasa, general maior Gh. Ştefănescu şi alţii. Au mai fost de faţă membri ai C.C. al P.M.R. , Şt. Voîtec, C. Pârvulescu, Constanţa Crăciun, Ghizela Vass, general maior C. Doncea şi alţii. Au participat membri ai corpului diplomatic : S. S. Spamdarian, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice, colonel V. S. Makovkin, ataşat militar adjunct al Uniunii Sovietice, Van Iu-pin, ambasadorul R. P. Chineze, Fu Dun-hoa, atașat militar al R. P. Chineze, Wojciech Wrzosek, ambasadorul R. Polone, K. Hobdari, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Albania, H. Göck, însărcinat cu afaceri al R. D. Germane, Band Vilmos, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Ungare, J. Vocheminka, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. Cehoslovace şi alţi membri ai corpului diplomatic. Deasemeni se aflau de faţă militari ai Armatei noastre Populare, reprezentanţi ai organizaţiilor de massă, activişti de partid, muncitori, funcţionari, etc. Adunarea a fost deschisă de tov. Gh. Stoica, prim secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R., care a dat cuvântul tov. general de armată Emil Bodnăraş, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Forţelor Armate ale R.P.R. Cuvântarea tov. general de armată Emil Bodnănaş a fost subliniată cu vii aplauze. La sfârşitul festivităţii s’a hotărît prin vinovaţii trimiterea unei telegrame omagiale către eliberatorul şi marele prieten al ţării noastre Generalissimul Stalin, exprimându-i adânca recunoştinţă şi dragostea neţărmurită pe care i le poartă poporul nostru. Deasemeni adunarea festivă a hotărît prin aclamaţii îndelungate trimiterea unei telegrame conducătorului iubit al poporului nostru, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al C.C. al P.M.R. Un bogat program artistic a încheiat festivitatea. S-au executat cântece ale compozitorilor români şi sovietici, cântece şi dansuri populare româneşti şi sovietice. Programul care a fost susţinut de Ansamblul Ministerului Forţelor Armate şi Ansamblul Ministerului Afacerilor Interne a fost viu aplaudat. (Agerpres). In pagina II l-a -------------------------- Cuvântarea tovarăşului general de armată Emil Bodnăraş, ministrul Forţelor Armate ale R.P.R. In cinstea zilei de 7 Noembrie 36 echipe de mineri din Valea Jiului dau cărbune în contul anului 1952 PETROŞANI (de la corespondentul nostru). — In ziua de 25 Septembrie, încă o echipă de mineri şi-a îndeplinit sarcinile de producţie pe anul 1951. Este vorba de echipa tovarăşului Deac Andrei, de la mina Jieţi-Lonea, care îşi luase angajamentul ca — în cinstea zilei de 7 Noembrie — să înceapă să dea cărbune în contul anului viitor. In total, până acum, 36 echipe de la exploatările „Sovromcărbune” din Vadea Jiului daupatriei cărbune în contul celui de al doilea an al primului nostruplan cincinal. Printre acestea se află echipele conduse de Köpetin Geza şi Benkö Iosif, dela mina Jieţi-Lonea, Kiss Carol, dela Petrila, Dali Ion dela Lupeni şi Nagyi Carol dela Aninoasa, care — în cinstea zilei de 7 Noembrie — au obţinut succese deosebite în muncă. Echipa comunistului Kopetin Geza, de pildă, a dat aproape o jumătate normă anuală peste planul de producţie pe anul 1951, iar echipa lui Ries Cairo a dat încă 3 norme lunare peste planul anual, înflăcăraţi de aceste minunate exemple de patriotism, zeci şi sute de mineri din Valea Jiului, luptă acum, cu entuziasm, pentru a-şi îndeplini şi ei înainte de termen sarcinile de plan pe 1951. Echipa minerului Tomoioagă Ştefan, de exemplu, îşi depăşeşte sarcinile zîînice de plan cu peste 50%. In această minunată întrecere, străduindu-se să ajungă din urmă pe fruntaşi, se ridică In toate exploatările noi echipe de mineri care îşi depăşesc, cu procente din ce în ce mai mari, sarcinile de plan. Echipele conduse de Tiodor Teodor, Holder Traian şi Keberle Matei, de la mina Petrila, de pildă, nu reuşeau până acum câtva timp, să-şi realizeze norma. In cinstea zilei de 7 Noembrie, înzecindu-şi eforturile în muncă, ei au izbutit să atingă o producţie medie pe zi, cu 5—15% mai mare ca cea prevăzută în program. Dau produse în contul anului viitor Muncitorii şi tehnicienii uzinelor „Steaua Roşie” din Capitală şi-au luat angajamentul să îndeplinească până la 1 octombrie sarcina anuală de plan pentru un număr de 8 sortimente de produse. Muncind cu deosebită însufleţire în cadrul întrecerii socialiste în cinstea celei de a 34-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, colectivul uzinelor „Steaua Roşie” îşi îndeplineşte cu cinste acest angajament. Până în ziua de 20 Septembrie muncitorii şi tehnicienii de aici au şi îndeplinit planul de producţie pe întreg anul în curs la un număr de cinci sortimente. Astfel, la trolli manuale sarcina anuală de plan a fost îndeplinită până în ziua de 7 Septembrie , la malaxoare, topitori şi cazane de asfalt, până in ziua de 14 Septembrie, iar la sonete pentru construcţii, planul anual a fost îndeplinit până în ziua de 12 Septembrie. Aceste însemnate succese au fostobţinute datorită folosirii din plin a numeroase metode sovietice de lucru, precum şi avântului sporit cu care majoritatea muncitorilor şi tehnicienilor desfăşoară întrecerea socialistă. S-au evidenţiat în mod deosebit tovarăşii Covaci Ştefan, Manole Nicolae, Coincea Vasile, Tomescu Vasile, Ogănaru Aurelia, Varodi Nicolae, Constantin Constantin, Ştefan Constantin, Mateescu Ilie şi alţii. Se extinde metoda procesului tehnologic unic în transporturi CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). Pentru a putea răspunde sarcinilor mereu sporite care le stau în faţă, muncitorii şi tehnicienii de la staţia C.F.R. Palas-Constanţa şi cei de la depozitele de descărcare Nr. 1, 2 a şi 2 b, „Sovrompetrol”, şi-au luat angajamentul ca — în cinstea zilei de 7 Noembrie — să treacă la aplicarea metodei sovietice a procesului tehnologic unic. Analizându-se primele rezultate obţinute în urma aplicării acestei metode, în cadrul unei şedinţe comune de producţie, care a avut loc zilele trecute, s-a constatat că datorită justei coordonări a muncit între cele 3 depozite de descărcare şi staţia C.F.R. Pallas-Constanţa s-au putut evite staţionările neproductive ale vagoanelor, ceea ce a dus la reducerea simţitoare a timpilor morţi şi la accelerarea rulajului vagoanelor. • Deasemeni, prin introducerea procesului tehnologic unic se accelerează ritmul de descărcare a vagoanelor. Astfel, timpul de descărcare a produselor petrolifere a fost redus cu 16 ore la un vagon cu motorină, cu 6 ore la vagoanele cu produse negre ; la vagoanele cu produse albe descărcarea se face azi de două ori mai repede ca înainte. In total, la un volum egal de descărcări cu cele din luna August, se pot face economii de circa 40.000 vagoane ore care, transformate în vagoane descărcate, reprezintă 240 vagoane economisite în timp de o lună, însufleţiţi de rezultatele obţinute până acum, muncitorii şi tehnicienii de la depozitele de descărcare „Sovrampetrol” Nr. 1, 2 a şi 2 b şi cei dela staţia C.F.R. Palas-Constanţa s-au angajat să lupte şi de acum înainte pentru micşorarea timpului de staţionare şi descărcare a vagoanelor, contribuind astfel la accelerarea circulaţiei produselor şi la eliberarea unui însemnat număr de vagoane, atât de necesare transporturilor noastre. Echipa fruntaşă de culegătoare de bumbac de la gospodăria de stat Roceţi, regiunea Ialomiţa, condusă de tovarăşa Veta Dumitru, s a deplasat în ziua de 28 Septembrie a. c. la gospodăria de stat Buciumeni din regiunea Bucureşti în scopul extinderii minunatei metode sovietice a Eroinei Muncii Socialiste, Basti Baghirova, .încă cu o zi înainte de venirea mimicitoarelor fruntaşe o ediţie specială volantă a gazetei de perete a anunţat acest eveniment. In această zi echipa fruntaşă de la Roseţi a obţinut rezultate mult mai mari decât până acum. Astfel, muncitoarea Leanca Lazăr a cules 138 kg. bumbac, Aurica Coleaşă 135 kg., Veta Dumitru 134 kg. învăţând din experienţa muncitoarelor de la Rosetti şi muncitorii culegători de bumbac de la gospodăria de stat Buciumeni au obţinut rezultate bune. Astfel, la secţia Prundu, Marin Purcărea,, de pildă, a cules 88 kg., Ştefan Tudor 71 kg., Ioana Ialomiţeanu 67 kg., Tudora Ghiţă 61 kg., Ioana Tătaru 56 kg., Bălaru Dragomîr 56 kg. La terminarea lucrului s’a ţinut un scurt meeting cu prilejul căruia muncitoarele dela Roseţi şi-au expus metoda lor de muncă, iar fruntaşele la cules din ziua aceea, au fost premiate. LUCIAN MELLER corespondent — - O—' ' ■ -Noi succese ale culegătoarelor de bumbac fruntașe Din Uniunea Sovietică 2100°/(DIN NUMELE PACT 1 Campania de strângere a semnăturilor pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii a înteţit şi mai mult puternicul avânt la muncă al oamenilor sovietici. La adunarea care a avut loc la începutul acestei campanii în cadrul secţiei mecanice a uzinei ,,Kirov" din Leningrad, luase cuvântul și strungarul L. Laletin. — Semnând Apelul Consiliului Mondial al Păcii — a spus el cu acest prilej — îmi iau angajamentul să lupt din toate puterile pentru o cât mai înaltă productivitate a muncii mele, pentru întărirea putenrii patriei noastre care construeşte comunismul. Şi într’adevăr, Laletin şi-a întărit cuvintele de atunci prin fapte, prin muncă stahanovistă. Chiar a doua zi după adunare el şi-a îndeplinit norma cu 850%, iar câteva zile mai târziu, cu 2100%! — Aceasta nu este decât contribuţia mea la cauza păcii — a spus cu simplitate Gtahanovistul tovarăşilor de muncă veniți să-l felicite. ŞASE MILIARDE RUBLE PENTRU PROTECŢIA MUNCI Zilele trecute, in fabricile şi uzinele sovietice a luat sfârşit controlul de masca asupra felului în care se desfăşoară îndeplinirea contractelor colective pe anul 1951. Afară de reprezentanţii sindicatelor, la această acţiune au luat parte muncitori fruntaşi, maiştri, brigadieri, ingineri. In toate ramurile industriei, organizaţiile economice sovietice şi comitetele de întreprindere acordă o deosebită atenţie îmbunătăţirii continue a protecţiei muncii, a tehnicii securităţii. Sute de mii de inspectori obşteşti, de activişti sindicali şi de stahanovişti exercită zi de zi controlul obştesc asupra respectării stricte a legislaţiei sovietice cu privire la protecţia muncii. Controlul a arătat că toate măsurile prevăzute în convenţiile cu privire la protecţia muncii, încheiate între administraţia întreprinderilor şi comitetele sindicale, se traduc în întregime în viaţă, la termenele prevăzute în contracte. Cât este de mare atenţia de care se bucură protecţia muncii în U.R.S.S. reiese limpede fie şi doar din faptul că numai in anii de după război, pentru îmbunătăţirea continuă a protecţiei muncii şi perfecţionarea tehnicii securităţii, în Uniunea Sovietică s-au cheltuit peste şase miliarde ruble. Noi succese de pe urma aplicării metodei Ivan Buneev COBADIN (de la trimisul nostru). Brigada a 13-a de tractorişti de la S.M.T. Cobadin, regiunea Constanţa, a luat iniţiativa de a lucra, în cadrul întrecerii socialiste, după metoda tractoristului sovietic Ivan Buneev, folosind graficulorar la arături şi însămânţări. Aplicând această metodă, brigada obţine tot mai multe realizări în muncă. In cadrul brigăzii, tractoriştii dau lupta pentru reducerea minutelor planificate pentru fiecare tură şi pentru câştigarea Driapelului de fruntaş pe brigadă. Tractoriştii folosesc din plin agrega- tele. Astfel, de fiecare plug s’a agăţat câte o grapă stelată. In felul acesta trac-* toriştii depăşesc normele şi fac economia de motorină. Astfel, în ziua de 28 Septembrie, trac- toristul Gliviţe Ion a realizat 4,76 hantri şi a făcut o economie de 33 litri motorină. In această zi el a câştigat şi Drapedul de fruntaş pe brigadă. Al doilea pe brigadă a fost tractoristul Mănică Dumitru care a realizat 4,66 hantri şi a făcut şi o economie de 28 litri motorină. Şi ceilalţi tractorişti din brigadă au depăşit normele de muncă şi au făcut economii de carburanţi. Tractoristul Lupu Ştefan a realizat 4,60 hantri şi a făcut o economie de 26 litri motorină, iar tractoristul Unsu Nicolae a realizat 4,29 hantei şi a economisit 9 litri motorină. In această zi întreaga brigadă a realizat la arătură o depăşire de 3,47. hantrl și a economisit 96 litri motorină . Brigada fruntaşă la însămânţări BRAILA (de la corespondentul nostru). Pentru buna desfăşurare a însămânţărilor de toamnă, colectiviştii din brigada lui Stoica Sterea de la gospodăria agricolă colectivă „Ştefan Gheorghiu” din comuna Osmanu, raionul Brăila, au chemat la întrecere socialistă la cei din brigada a doua condusă de Costache Popoacă. Ei şi-au luat angajamentul de a termina însămânţările cu 5 zile inaime de data fixată şi de a însămânţa în rânduri încrucişate, după metoda sovietică, peste 100 ha. cu păioase. Până acum, fruntaşi în întrecerea socialistă sunt colectiviştii Iile Drăghici, Iordan Antohie şi Gheorghe Brânzea din brigada condusă de Stoica Steraa care au semănat mai mult cu două ha. decât brigada a doua condusă de Costache Popoacă. Ambele brigăzi au însămânţat până la 25 Septembrie 30 ha. grâu folosind semănătorile şi vitele gospodăriei. Pentru desvoltarea întrecerii socialiste, organizaţia de bază popularizează pe colectiviştii fruntaşi în gazeta de perete precum şi în şedinţe în care se discută rezultatul întrecerii.