Scȃnteia, ianuarie 1953 (Anul 22, nr. 2547-2571)

1953-01-03 / nr. 2547

Două bilanţuri ale dezvoltării economice Această diagramă, alcătuită pentru ziarul „Pravda“ de Institutul de cerce­tări ştiinţifice în domeniul conjuncturii, arată schimbarea volumului producţiei industriale în cele şase state de democraţie populară din Europa, precum şi la şase ţări capitaliste din Europa. Din diagramă reiese că în ţările de democraţie populară din Europa, care, cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice construesc socialismul, la sfârşitul acestui an nivelul producţiei industriale este de aproape trei ori mai ridicat decât înainte de război. În ţările capitaliste din Europa, care se înăbuşă în cleştele „ajutorului“ american, în ultimii cincisprezece ani producţia industrială a crescut doar cu 31®/t. Afară de aceasta, dacă în ţările de democraţie populară producţia industrială a sporit în cursul anului 1952 cu 20­0, în cele şase ţări capitaliste din Europa cre­şterea producţiei a fost de numai 0,5%/p. In felul acesta, cifrele arată creşterea continuă a economiei ţărilor de demo­craţie populară, economie care se dez­voltă in interesele satisfacerii maximale a necesităţilor societăţii, precum şi adânca stagnare a economiei ţărilor capitaliste, economic care se dezvolta nu în interesele majorităţii populaţiei, ci în interesele asigurării profitului maximal pentru capitalişti "sr.­­.­­ După ziarul „PRAVDA" Nr. 363 (12565) Protestele guvernelor danez şi norvegian adresate guvernului american STOCKHOLM­­ (Agerpres). — TASS transmite: Potrivit relatărilor presei, guvernul Da­nemarcei a protestat pe lângă Departamen­tul de stat al S.U.A. împotriva noii legi discriminatorii Mc. Carran-Walter, care prevede verificarea aşanumitei „loialităţi“ a marinarilor de pe vasele străine care an­corează in porturile americane. WASHINGTON 2 (Agerpres). — TASS transmite : Guvernul norvegian a trimis Departa­mentului de Stat al S.U.A. o notă de pro­test împotriva noii legi discriminatorii Mc. Carran-Walter, care prevede verifica­rea „loialității" marinarilor de pe vasele străine ce ancorează în porturile ameri­cane. Sărbătorirea peste hotare a celei de a 5-a aniversari a proclamării R. P. R. Recepţie la ambasada R.P.R. din Moscova MOSCOVA 2. Corespondentul Agenţiei Agerpres transmite: La 30 Decembrie, ambasadorul extra­ordinar şi plenipotenţiar al R.P.R. In Uniunea Sovietică, Mihail Dalea, a oferit o recepţie cu prilejul celei de a 5-a ani­versări a proclamării Republicii Populare Române. La recepţie au participat A. F. Gorkin, secretar al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., I. A. Malik, ministru adjunct al afacerilor externe al U.R.S.S., B. F. Podţerob, ministru adjunct al afacerilor externe al U.R.S.S.; M. G. Losakov,­ mi­nistru adjunct al comerțului, exterior al U.R.S.S.; A. N. Finoghenov, ministru ad­junct al comerțului exterior al U.R.S.S.; M. V. Nesterov, preşedintele Camerei de Comerţ exterior al U.R.S.S.; general-loco­­tenent K. Ii. Sinilov, comandantul militar al Moscovei; contraamiralul L. K. Bekre­­nov, generalul-meior I. M. Saraev, V. A. Vâlkov, şeful direcţiei balcanice, şi A. G. Kulajenkov, şeful direcţiei protocolului din ministerul afacerilor externe al U.R.S.S. ; S. S. Malov, directorul direcţiei exportului din pilnisteriul corrienţului ex­terior al U.R.S.S.;’ A. N. Planovski, pre­şedintele părţii sovietice a comisiei de co­laborare tehnico-ştiinţifică sovietic-română. Au participat deasemenea marea savantă laureată a Premiului Stalin, Olga Lepe­şinskaia, scriitorul, laureat, al Premiului Stalin, Semion Babaevski, compozitorul laureat al Premiului Stalin, Van­o Mura­deli, artiştii poporului ai U.R.S.S., Ta­mara Makarova,­ Liubov Orlova, Serghei Gherasimov, Boris Livanov, Ruben Simo­nov, artiştii poporului ai R.S.F.S.R. Igor Moiseev şi Nikolai Petrov, pictorul, lau­­reat al Premiului Stalin, Fedor­ Resotri­ko­v, precum şi numeroase alte personali­tăţi din­ lumea politică, economică, cultu­rală a Moscovei. De asemenea, au partici­pat şefii misiunilor diplomatice ale unei serii de ţări, ziarişti sovietici, corespon­denţi ai presei progresiste de peste hotare. Au mai luat parte la recepţie ministrul comerţului­ exterior al R.P.R., A. Bârlă­­deanul, ministrul comerţului exterior al Republicii Populare Ungare,­ A. Szebele, ministrul comerţului exterior al Republi­cii Populare Bulgaria, R. Jivcov. ■ Recepţia s’a desfăşurat într-o atmosferă plină de căldură şi prietenie. Cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării R.P.R., ambasadorii R.P.R. în R. P. Chineză, R. P. Polonă,"R. Ceho­­slovccăi "ministrul plenipotenţiar al R.P.R. în R. P. Ungară şi însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.R. în R. P. Albania au oferit recepţii la care au participat condu­cători ai partidelor comuniste şi muncito­reşti, miniştri, precum şi numeroase alte personalităţi de frunte ale vieţii politice, economice şi culturale din ţările respec­tive.­ La recepţii au asistat d­ease­meni şi reprezentanţi diplomatici ai ţărilor prie­tene. PARIS 31 (Agerpres).— Sub titlul :„Re­publica Populară Română îşi sărbătoreşte cea de a 5-a aniversare“, ziarul „L’Huma­­nité Dimanche" publică un articol în care trece în revistă realizările poporului ro­mân în decursul celor cinci ani care au trecut de la proclamarea Republicii Popu­lare. în Încheiere, ziarul arată că noul an va aduce noi succese în opera de construire a Socialismului, la care participă cu entu­ziasm massele muncitoare din­­ Republica Populară­ Română. BRUXELLES 31 (Agerpres). — Cu pri­lejul celei de a 5-a aniversări a prodla- Articole în presa din străinătate mării Republicii Populare Române, ziarul „Le Drape au Rouge“ consacră o pagină diferitelor aspecte ale vieţii noi din R.P.R. Ziarul publică numeroase fotografii ilus­trând succesele­­­realizate de poporul ro­mân în opera de construire a socialismului. „Datorită ajutorului multilateral al Uniunii­ Sovietice, scrie 'Ziarul, muncitorii, ţăranii muncitori şi intelectualii progre­sişti din Republica Populară Română, con­duşi‘de Partidul Muncitoresc Român, în frunte ■ cu tovarăşul Gheorghiu-Dej, iau transformat­ ţara lor intr’un puternic bas­tion al păcii. Cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Popu­lare Române, poporul belgian iubitor de pace şi progres urează poporului român noi succese In realizarea măreţelor sale sarcini". ★ I . VIENA 31 (Agerpres). ^ Ziarul „Der Osten“ publică un articol consacrat celei de a 5-a aniversări a proclamării Repu­blicii­­Populare Române. „Eliberarea României de către Armata Sovietică,­ scrie ziarul, a constituit Începu­tul unei ere noi pentru poporul român.. Proclamarea Republicii Popularei la 30 Decembrie 1­947 a însemnat o nouă coti­tură istorică în viața poporului român“. In Încheiere, ziarul urează­­poporului ro­mân­­noi succese cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Popu­lare. Cuvântările rostite la Pekin cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare de către ambasadorul R. P. R. Cuvântarea tovarăşului Mao Tze-din PEKIN 2 (Agerpres). — China Nouă transmite: După cum s-a anunţat la 29 Decembrie, Iacob Coţoveanu, nou-­ ambasador extraor­dinar şi ministru plenipotenţiar al Repu­blicii Populare Române In Republica Populară Chineză, a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze, Mao Tze-dun. La prezentarea scrisorilor sale de acre­ditare, ambasadorul­ Coţoveanu a rostit o cuvântare în Care a subliniat marile suc­cese repurtate de poporul chinez în con­struirea Chinei noi. Poporul­ român — constructorul noii vieţi a patriei noastre — a spus I. Coţo­veanu, u­r­măreşte îndeaproape cu adâncă dragoste şi mândrie marile realizări, în toate domeniile, ale poporului chinez. Aceiste rt­alizări constitue un test Ion invin­cibil al păcii şi unul din Cele mai mari obstacole în cafea pe care au pornit­ noii aţâţători la război. Poporul muncitor din Republica Popu­lară Româ­nă a stabilit relaţii prieteneşti tot mai strânse de colaborare politică, eco­nomică şi culturală între Republica Popu­lară Română şi Republica Populară Chi­neză. El este încredinţat că această prie­tenie şi colaborare contribue la consolida­rea marelui lagăr al păcii având în frunte marea Uniune Sovietică şi pe tovarăşul Stalin, strălucitul învăţător, conducător şi stegar al luptei pentru pace a oamenilor muncii din întreaga lume. Tovarăşe preşedinte ! "Ţin să vă asigur că lm­i voi închina toată energia cauzei dezvoltării şi întăririi legăturilor dintre cele două ţări. Convingerea mea fermă este că în­­ în­deplinirea acestei importante misiuni voi avea tot sprijinul dvs. Permiteţi-mi să­ urez marelui popor chi­nez să obţină noi succese din construirea Chinei noi. • Tovarăşe preşedinte, daţi-mi voie să vă urez noi succese în munca dvs. consacrată fericirii Republicii Populara Chinoao. Preşedintele Mao Tze dun a rostit urmă­toarea cuvântare de răspuns: Tovarăşe ambasador ! Am primit cu bucurie scrisorile dvs. de acreditare din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române şi vă mulţumesc din inimă pen­tru urările exprimate. In ultimii trei ani colaborarea priete­nească dintre Republica Populară Chineză şi Republica Populară Română pe tărâm politic, economic şi cultural s’a dezvoltat considerabil. Această colaborare priete­nească a avut consecinţe favorabile asu­pra prosperităţii Chinei şi României şi asu­pra prieteniei dintre popoarele celor două ţări. Mai mult, ea a întărit puterea lagăru­lui mondial al păcii şi democraţiei având în frunte marea Uniune Sovietică. Sub conducerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, poporul român a păşit cu succes pe calea construirii socialismului şi a obţinut numeroase realizări de seamă. Poporul chinez urmăreşte cu atenţie şi în­tâmpină cu bucurie aceste realizări. Tovarăşe ambasador, salut cu bucurie numirea dvs. în calitate de ambasador extraordinar­ şi ministru plenipotenţiar al Republicii Populare Române în Republica Populară Chineză. Veţi primi din partea mea şi a guvernului R. P. Chineze tot spri­jinul în munca dvs., de consolidare a cola­borării prieteneşti dintre China şi Ro­mânia. Vă doresc succes deplin în munca dvs. Americanii iubitori de pace intensifică lupta pentru salvarea soţilor Rosenberg NEW YORK 2 (Agerpres). — Canibalica justiţie americană a comis, o nouă mârşă­vie. După cum anunţă agenţiile de presă occidentale, Curtea de apel a Statelor Unite a confirmat sentinţa criminală de condamnare la moarte a soţilor Rosenberg. * NEW YORK 2 (Agerpres). — Ameri­canii iubitori de pace şi dreptate îşi in­tensifică lupta pentru salvarea din ghiarete canibalicei justiţii americane a soţilor Ro­senberg. După cum s-a mai anunţat, zilele trecute a plecat din gara centrală a ora­şului New York un tren cu destinaţia Ossi­ning unde se află închisoarea americană Sing Sing. In tren se afla o numeroasă delegaţie venită din toate colţurile State­lor Unite pentru a duce soţilor nevinovaţi Ethel şi Iulius Rosenberg expresia solida­rităţii popoarelor din lumea întreagă, in ciuda măsurilor poliţiste delegaţii au depus dea-lungul zidurilor închisorii uriaşe coroane de flori pe panglicile cărora erau scrise cuvintele „Salut lui Ethel şi Iulius din partea poporului american“. Victoriile economiei noastre planificate in r an I-II 1­938, unul din cei mai cunos­cuţi economişti din România burghezo-moşie­­rească, ministrul agriculturii de pe acea vreme, Gheorghe Ionescu-Siseşti, scria: „In schimbul internaţional agricultura este specialitatea noastră. Această specialitate a rezultat printr-o evoluţie îndelungată, izvorând din Însuşirile fundamentale ale rasei şi din calităţile pământului pe care ne-a aşezat Istoria“. Şi după o asemenea „ştiinţifică" ex­plicaţie a izvoarelor înapoierii noastre eco­nomice, cunoscutul „economist“ încheia pe un ton profetic şi fără drept de apel: „De aceea, socotim că multă vreme încă puterea noastră economică va sta în agri­cultură“. Nu mai e cazul astăzi să vorbim des­pre nivelul criteriilor „ştiinţifice” care-l făceau pe susnumitul economist să emită asemenea cugetări. Să lăsăm la o parte — deşi e greu de lăsat — chiar şi ruşinea pe care o arunca Ionescu-Siseşti asupra poporului nostru­,, arătând, că­­ „însuşirile fundamentale ale rasei" îl condamnă la un viitor de întunecată mizerie şi îndemnân­­du-1 să se resemneze,in faţa acestui viitor, însăşi viaţa noastră de toate zilele, în­suşi, drumul nostru spre progres au înfrânt şi au zdrobit pentru totdeauna „teoriile" unor asemenea „economişti”. O­­strălucită dovadă a capacităţii crea­toare a poporului nostru, o puternică de­mascare a falsităţii teoriei „incapacităţii poporului român din punct de vedere al dezvoltării industriei“ este expoziţia „Eco­nomia planificată a Republicii Populare Române în plin progres”. Pe­ o suprafaţă de peste 3000 m. p.­­—cât cuprinde inte­riorul expoziţiei — şi în curtea vastă, sute de maşini,­­utilaje­ din Cele mai perfecţionate, aparataje de. o­ înaltă teh­nicitate, fabricate cu succes în ţară, demonstrează uriaşul avânt luat în anii puterii democrat-populare de industria noa­stră constructoare de maşini, ca şi de ce­lelalte ramuri industriale. Utilaje pe care în trecut le adu­cea­m ,cu­ ba­ni grei, din străinătate sunt lucrate astăzi în ţară în cantităţi care, nu numai că asigură necesi­tăţii® sporite ale consumului Intern, dar ne permit să exportăm maşini, pentru prima dată în istoria ţării noastre. Toate acestea au fost posibile în primul rând datorită bogatului ajutor sovietic. Ca o expresie a dragostei şi recunoştinţei fierbinţi a Întregului nostru popor, orga­nizatorii expoziţiei au aşezat la loc de cin­ste, chiar la intrarea în marea sală princi­pală, un uriaş portret al tovarăşului Stalin. Cu profundă recunoştinţă îşi îndreaptă poporul nostru gândul către Uniunea Sovietică.­Către Iosif Vissarionovici Stalin, cu ajutorul cărora am putut să ridicăm România din situaţia unei ţări agrare înapoiate în­ rândurile ţărilor cu o in­dustrie înfloritoare, din ce î­n ce mai pu­ternică, întreaga expoziţie apare ca o confir­mare a minunatelor cuvinte ale marelui Stalin : „Nicio ţară capitalistă n’ar fi putut să acorde ţărilor d­e democraţie populară un ajutor atât de efectiv şi tehnic este cali­ficat ca acela pe care li-l acordă Uniunea Sovietică". De cum intri în vasta curte a expoziţiei, în dreapta vezi înşirate nenumărate ma­şini şi utilaje petrolifere. Uriaşa sondă, a cărei stea roşie se vede de departe, îşi înalţă silueta elegantă de oţel. E înzestrată cu tot utilajul şi a­para­tajul necesar: ma­cara, geamblac, motor Diesel, instalaţii de aburi, pompe de noroi, prăjini, sape cu role, toate piesele necesare instalaţiei de foraj, produse în întregime în ţară. Când priveşti aceste minunate maşini şi apa­rate, de o construcţie complicată şi de o înaltă precizie, e cu neputinţă să nu-ţi aminteşti cuvintele rostite de tovarăşul Mikoian la cel de al XIX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Vorbind despre eficacitatea ajutorului a­­cordat de Uniunea Sovietică ţărilor de de­mocraţie populară, despre înaltul spirit in­ternaţionalist specific acestui ajutor, des­pre caracterul nou, bazat pe egalitate de­plină între ţările mari şi mi­ci, al cola­borării economice cu Uniunea Sovietică, tovarăşul Mikoian a arătat că datorită­ aju­torului sovietic România este astăzi sin­gura ţară mică producătoare de petrol din, lume care-şi produ­ce singură, aproape în întregime, utilajul petrolifer necesar. Alături de utilajul necesar forajului, se află utilaj pentru sondele în producţie, Sondeuze pentru prospecţiuni, nenumărate alte aparate pentru prelucrarea ţiţeiului. Nu departe de locul unde se găsesc ma­şinile şi Instalaţiile petrolifere se poate vedea o porţiune de şosea în plină con­strucţie. De la pământul încă reavăn, la lucrările de nivelare şi pavare şi până la porţiunea asfaltată , şoseaua este lucrată în întregime cu utilaj românesc. Iată un screper, un buldozer şi o uriaşă lamă de greder, fabricate de colectivul metalurgiştilor de la uzinele „Progresul”, acelaş collectiv care a fabricat şi primul excavator românesc. Tot lângă proaspăta­­porţiune de şosea se înalţă două mici barăci de lemn de o con­strucţie ciudată. Par nişte corturi şi sunt numite chiar „corturi finlandeze". Sunt nişte barăci prefabricate, folosite pe şan­tierele de construcţii, confecţionate de în­treprinderile .jl.P.E.I.L.". Noi exportăm astăzi nu numai mobilă, ci şi case prefa­bricate, ca şi nenumărate alte produse de lemn. ...Să ne îndreptăm mai departe, spre locul unde se vede lucind lacul din Parcul „I. V. Stalin". Aici, dealungul şosetei care merge paralel cu lacul, se află înşirate nenumărate produse­­ale industriei produ­cătoare de material rulant. Iată o uriaşă locomotivă, seria 150.000, una din cele mai moderne maşini de acest fel. Frumoase vagoane clasă, lucrate la uzinele „Fla­mura Roşie” din Arad, strălucesc de cură­ţenie, proaspăt vopsite, alături de un vagon de spirt lucrat la „Steagul Roşu", de va­goane platformă şi de un vagon frigorife. Industria noastră producătoare de utilaj rulant a înregistrat succese însemnate în ultimii ani. Vom găsi aici utilaj pentru căile ferate forestiere, locomotive mi­ci, va­­gonete pentru butuci, un vagonet autodes­­cărcător, etc. Tot afară sunt expuse un prototip de vagon mare autodescărcător, utilaj pentru Industria forestieră, o locom­obilă,­ un gater, cazane de tip Suhov. Frumos pavoazată, lijipinată cu lumină­­de zi, hala principală a expoziţiei străluceşte de curăţenie. In valurile de lumină sclipe­şte oţelul zecilor şi zecilor de maşini noi — maşini de cea mai înaltă tehnicitate, pe care le aduceam mai înainte cu bani grei din Apus şi pe care le pro­ducem astăzi în întregime în ţară. Standuri speciale sunt destinate fiecărei ramuri in­dustriale. Uriaşa hală are un spaţiu­ prea restrâns pentru a cuprinde toate felurile de produse industriale pe care le fabricăm astăzi. Aspectele cuprinse în expoziţie alcătuesc însă o imagine clară a uriaşului avânt al industriei noastre socialiste şi in special al industriei constructoare de maşini, pivotul dezvoltării şi înfloririi eco­nomiei noastre. Iată standul industriei cărbunelui. O gură de intrare în mină pe care iese o linie îngustă minieră. O locomotivă Diesel, de cea mai modernă construcţie, poartă după ea vagonete. Chiar la intrarea în gura minei se află montată o instalaţie modernă pentru descărcarea automată. Alături se află expuse ciocanele de abataj fabricate în ţară. Industria noastră metalurgică, pro­duce astăzi cu succes utilajul minier de care avem nevoie. Standul industriei de prelucrare a ţiţeiu­lui expune nenumăratele produse ce se obţin în rafinăriile noastre : ţiţei, petrol, benzină, uleiuri, bitumuri, vaseline, etc. Unul din cele mai mari standuri ale ex­poziţiei este rezervat Industriei chimice. Dezvoltarea­­continuă a acestei ramuri in­dustriale de o deosebită, însemnătate per­mite folosirea tot mai raţională a materiei prime chimice ce există in cantităţi însem­nate în subsolul nostru. Iată nenumărate produse clorosodice. Produsele obţinute prin chimizarea gazului metan­ — uriaşa energie ce se risipea înainte în zadar — simt prezentate într’un stand special. O altă vitrină prezintă mărfurile ce se obţin prin distilarea lemnului, această bogăţie jefuită în trecut în mod barbar de către trusturile monopoliste în cârdăşie cu bur­ghezia trădătoare. Industria coloranţilor prezintă zecile de sorturi de materiale co­lorante produse azi în ţară. Vitrine spe­ciale sunt rezervate tinerei noastre in­dustrii de electrozi, abrazive şi tananţi. Fabrica „CarboChim" din Cluj, inaugurată anul acesta, expune aici nenumărate sor­turi de pietre de polizor pe care le pro­duce astăzi în cantităţi ce­ depăşesc con­sumul intern, sorturi de electrozi pentru Industria metalurgică. Fabrica „Argeşul" din Piteşti expune tananţii fabricaţi, de a­­semeni, pentru prima dată în ţară. Zeci şi sute de produse sunt expuse la întreprinderile industriei chimico-farma­­ceutice. . . . ■ - • ...Pe o pantă înclinată, pătrundem în sala­­ principală, unde se află maşinile, — mândria industriei noastre metalurgice. Pe un frumos piedestal, strălucind în lu­mina sutelor de lămpi, se află minunatul tractor de 120 C.P. — „23 August". Iată o uriaşă şi minunată maşină orizontală de alezat, produsă ,de muncitorii de la „Steagul Roşu". Colectivul fabricii „Iosif Rangheţ" expune aici două strun­guri de cea mai modernă construcţie, ade­vărate bijuterii tehnice, maşini de o înaltă tehnicitate. Alături găsim un uriaş strung de 5 metri produs de uzinele „Steagul Roşu“. Această importantă maşină, pe care o producem astăzi în serie, exprimă parcă forţa creatoare a muncitorilor no­ştri, capacitatea lor de a cuceri cele mai înalte culmi ale tehnicii. Iată nenumărate maşini de rabotat, de găurit, de format, de rectificat, freze de cea mai înaltă pre­cizie, maşini de şlefuit bile, strunguri de copiat, nenumărate şi nenumărate utilaje de înaltă precizie cu­ care ne mâhdrim astăzi pe drept cuvânt. O mică vitrină ame­najată cu grijă prezintă­ câteva din ne­număratele porturi de rulmenţi produse în ţară. Ce drum minunat a făcut industria noastră, care înainte era cu totul la dis­creţia trusturilor monopoliste şi care astăzi e în stare să exporte rulmenţi ,de cea mai bună calitate ! Alături de sectorul maşini-unelte, sunt expuse motoarele şi pompele fabricate în ţară. Să trecem mai departe. In faţa ochilor noştri,se învârtesc cu viteză ameţitoare sute şi sute de suveici. Bumbacul se înfăşoară în jurul lor pe nesimţite. Primele maşini textile produse de industria românească lu­­crează în fabricile noastre în cele mai bune condiţiuni. Iată maşina cu m­eluşe şi fle­­gerul lucrate la I.M.S.-Câmpulung, maşina caldă dela „Unirea“-Cluj, maşina de la­minat bumbac dela ,,Independenţa"-Sibiu. Dezvoltarea industriei constructoare de maşini textile va asigura creşterea neîn­cetată a producţiei de pânzeturi şi stofe, ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. . . ... . . Alături de fotografiile primelor linii tehnologice de ciment construite, în ţară se găseşte o uriaşă roată dinţată şi un lagăr pentru captorarele de ciment. Un pod rulant în miniatură şi alături de el o pisică de pod rulant, produse ce se lucrează astăzi în întregime.D­in ţară, sunt deasemeni ex­puse în standul Industriei metalurgice. Iată acum un şir , lung de maşini pentm Industria alimentară. Maşini de tocat carne, maşini de frământat, maşini de spălat vase, maşini de gătit, butelii şi re­­şouri,­de aragaz, răci­toane de diferite ti­puri, etc. Industria electrotehnică, una din ramu­rile industriale care a­u luat o mare dez­voltare în ultimii ani, e reprezentată la loc de cinste în cadrul expoziţiei. De la motoare electrice de­­10—25 C.P. până la uriaşul motor de 1000 Kw., motoare cu o turaţie variând dela 150 la 3000 ture pe minut — o minunată gamă de maşini de cea mai înaltă tehnicitate, demonstrează cu tărie avântul industriei noastre electroteh­nice. Aparataj pentru staţiile de transfor­mare, tablouri electrice, electrocare, acu­mulatori, lămpi electrice de mină, cabluri de înaltă şi de joasă, tensiune, nenumărate utilaje şi aparataje electrice sunt, de ase­menea, expuse in sala principală a expo­ziţiei. Standul Industriei uşoare impresionează prin bogăţia şi varietatea asortimentului., Stofe fine şi tot felul de alte produse textile, articole de îmbrăcăminte şi încăl­­ţâmiirte d­e calitate superioară, servicii de sticlă­ şi cristal lucrate cu mult gust şi simţ artistic.— toate acestea arată dezvolta­rea industriei bunurilor de consum în ţara noastră. Deasemenea este vizitat cu inte­res standul industriei alimentare. De un meritat succes se bucură standul agricol, care expune produse ale tinerelor unităţi socialiste­­din agricultură. Privind roadele bogate ale agriculturii socialiste, îţi vin în minte cuvintele tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej ! „Ţărănimea muncitoare va trece cu încredere crescândă la agri­cultura socialistă, deoarece numai marea gospodărie agricolă socialistă are posibili­tatea să întrebuinţeze maşini, să folo­sească cuceririle ştiinţei şi să dea astfel o mare cantitate de producţie-marfă, care să asigure aprovizionarea din belşug a in­dustriei şi a oamenilor muncii şi bună­sta­rea ţărănimii muncitoare“. Sectorul unde se află expus utilajul agricol arată o parte din maşinile şi unel­tele pe care industria noastră socialistă le produce pentru a dezvolta agricultura noastră, pentru făurirea unei agriculturi socialiste, pentru a asigura aprovizionarea oamenilor muncii şi bunăstarea ţărănimii muncitoare. Standurile minunatei expoziţii sunt vizitate de mii şi mii de oameni ai muncii. Cu mândrie patriotică­­pri­vesc ei minunatele maşini şi utilaje — ex­presie a uriaşului avânt luat de industria noastră în anii regimului de­ democraţie populară. In standurile expoziţiei citeşti ca într’­o carte, povestea eroicei lupte duse de poporul nostru pentru­ înlăturarea îna­poierii economice, pentru făurirea unei patrii tot mai puternice din puf­ct de ve­dere economic şi poţi întrevedea­ minuna­tele şi luminoasele perspective ale patriei noastre, belşugul şi fericirea poporului, V. ALBULESCU. Noul ambasador al R.P.R. , la Phenian a prezentat scrisorile de acreditare - PHENIAN, 2 .(Agerpres). — In ziua de 29 Decembrie 1952, noul­ ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.P.R. în R.P­.D. Coreeană, Nichifor Stere, a pre­zentat scrisorile de acreditare preşedin­telui­ Prezidiului Adunării­ Populare Supreme, Kim Du Bon.­­Ambasadorul R.P.R. a fost însoţit de personalul ambasadei române din Phenian. Au-­fost de faţă Ciu En Chu, primul ad­junct al ministrului Afacerilor Externe, şi Kan Liau Uk, secretarul Prezidiului Marii Adunări Populare a R.P.D. Coreene. Prezentarea filmului „Mitrea Cocor" la Varşovia VARŞOVIA 31 (Agerpres). — P.A.P. La.27 Decembrie a avut loc la amba­sada română din Varşovia prezentarea fu­mului românesc „Mitrea Cocor“. Au fost de­ faţă ministrul afacerilor ex­terne al R P. Polone, Skrzeszewski, re­prezentanţi ai Comitetului pentru relaţiile culturale cu străinătatea şi reprezentanţi ai vieţii culturale şi artistice din Varşovia. ■ La spectacol a asistat deasemenea Nicu­­lae­ Dinulescu, ambasadorul Republicii Populare Române în R. P. Polonă. Din asistenţă mai făceau parte reprezentanţi diplomatici ai țărilor prietene. Criza de guvern din Franţa PARIS 31 (Agerpres). — Franţa Intră în noul an fără guvern. Până în prezent trei leader! al diferitelor partide burgheze au eşuat în Încercările lor de a forma un nou­ guvern al Franţei. Ei sunt: socialistul de dreapta Guy Mallet, gaullistul Jacques Soustelle şi Georges Bidault (M.R.P.). În cea de a noua zi a crizei de guvern, după ce Georges Bidault şi-a depus mandatul, preşedintele Vincent Aurier a propus lui René Mayer, radical socialist, să formeze noul guvern. René Mayer a comunicat preşedintelui că este de acord să înceapă consultările cu reprezentanții diferitelor­­partide. -----------.............’’ Cinismul negustorilor de carne de tun din Wall Street Ziarul american „New York Times" pu­blică un articol care reflectă foarte bine concepţia, pe care o au imperialiştii ame­ricani despre „aliaţii" lor turci şi în ge­neral despre carnea de tun pe care o re­crutează în statele pactului Atlantic, pen­tru scopurile lor agresive. „Askerul sau soldatul turc — scrie ziarul fiul viguros al dealurilor Anatoliei, poate trăi cu­­o raţie zilnică formată din câteva măsline, o bucată de pâine şi puţină brânză... As­kerul care nu se plânge, care e supus. In­cult, primitiv şi­ curajos, este principalul sprijin al celei mai mari armate de care dispune NATO (pactul agresiv al Atlanti­cului — N.R.) în sfera Europa-Orientul mijlociu". Citatul de mai sus arată ce „virtuţi preţuesc negustorii de carne de tun la „filiaţii" lor: supunere oarbă, incultură, sălbăticire. Ei socotesc că un soldat înzes­trat cu asemenea „calităţi" va accepta că, în­­schimbul unei hrane de nimica, să-şi verse sângele pentru gloria dolarului. Ei pun preţ pe un astfel de soldat, fiindcă îl costă mult mai puţin nu numai decât un soldat american, dar chiar decât mercena­rul pe care l-ar recruta în vreo altă ţară din Europa de Apus. Pe de altă parte, cita­tul arată cât dispreţ nutresc imperialiştii americani faţă de pretinşi lor „aliaţi". Un asemenea fel de a înţelege „alianţa" este încă un izvor nesecat de slăbiciune al .: 1; V:: 1 ^ „ imnAnvnllofa T? v a m rv 111T * T *J

Next