Scȃnteia, ianuarie 1953 (Anul 22, nr. 2547-2571)
1953-01-03 / nr. 2547
Două bilanţuri ale dezvoltării economice Această diagramă, alcătuită pentru ziarul „Pravda“ de Institutul de cercetări ştiinţifice în domeniul conjuncturii, arată schimbarea volumului producţiei industriale în cele şase state de democraţie populară din Europa, precum şi la şase ţări capitaliste din Europa. Din diagramă reiese că în ţările de democraţie populară din Europa, care, cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice construesc socialismul, la sfârşitul acestui an nivelul producţiei industriale este de aproape trei ori mai ridicat decât înainte de război. În ţările capitaliste din Europa, care se înăbuşă în cleştele „ajutorului“ american, în ultimii cincisprezece ani producţia industrială a crescut doar cu 31®/t. Afară de aceasta, dacă în ţările de democraţie populară producţia industrială a sporit în cursul anului 1952 cu 200, în cele şase ţări capitaliste din Europa creşterea producţiei a fost de numai 0,5%/p. In felul acesta, cifrele arată creşterea continuă a economiei ţărilor de democraţie populară, economie care se dezvoltă in interesele satisfacerii maximale a necesităţilor societăţii, precum şi adânca stagnare a economiei ţărilor capitaliste, economic care se dezvolta nu în interesele majorităţii populaţiei, ci în interesele asigurării profitului maximal pentru capitalişti "sr.. După ziarul „PRAVDA" Nr. 363 (12565) Protestele guvernelor danez şi norvegian adresate guvernului american STOCKHOLM (Agerpres). — TASS transmite: Potrivit relatărilor presei, guvernul Danemarcei a protestat pe lângă Departamentul de stat al S.U.A. împotriva noii legi discriminatorii Mc. Carran-Walter, care prevede verificarea aşanumitei „loialităţi“ a marinarilor de pe vasele străine care ancorează in porturile americane. WASHINGTON 2 (Agerpres). — TASS transmite : Guvernul norvegian a trimis Departamentului de Stat al S.U.A. o notă de protest împotriva noii legi discriminatorii Mc. Carran-Walter, care prevede verificarea „loialității" marinarilor de pe vasele străine ce ancorează în porturile americane. Sărbătorirea peste hotare a celei de a 5-a aniversari a proclamării R. P. R. Recepţie la ambasada R.P.R. din Moscova MOSCOVA 2. Corespondentul Agenţiei Agerpres transmite: La 30 Decembrie, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P.R. In Uniunea Sovietică, Mihail Dalea, a oferit o recepţie cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române. La recepţie au participat A. F. Gorkin, secretar al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., I. A. Malik, ministru adjunct al afacerilor externe al U.R.S.S., B. F. Podţerob, ministru adjunct al afacerilor externe al U.R.S.S.; M. G. Losakov, ministru adjunct al comerțului, exterior al U.R.S.S.; A. N. Finoghenov, ministru adjunct al comerțului exterior al U.R.S.S.; M. V. Nesterov, preşedintele Camerei de Comerţ exterior al U.R.S.S.; general-locotenent K. Ii. Sinilov, comandantul militar al Moscovei; contraamiralul L. K. Bekrenov, generalul-meior I. M. Saraev, V. A. Vâlkov, şeful direcţiei balcanice, şi A. G. Kulajenkov, şeful direcţiei protocolului din ministerul afacerilor externe al U.R.S.S. ; S. S. Malov, directorul direcţiei exportului din pilnisteriul corrienţului exterior al U.R.S.S.;’ A. N. Planovski, preşedintele părţii sovietice a comisiei de colaborare tehnico-ştiinţifică sovietic-română. Au participat deasemenea marea savantă laureată a Premiului Stalin, Olga Lepeşinskaia, scriitorul, laureat, al Premiului Stalin, Semion Babaevski, compozitorul laureat al Premiului Stalin, Vano Muradeli, artiştii poporului ai U.R.S.S., Tamara Makarova, Liubov Orlova, Serghei Gherasimov, Boris Livanov, Ruben Simonov, artiştii poporului ai R.S.F.S.R. Igor Moiseev şi Nikolai Petrov, pictorul, laureat al Premiului Stalin, Fedor Resotrikov, precum şi numeroase alte personalităţi din lumea politică, economică, culturală a Moscovei. De asemenea, au participat şefii misiunilor diplomatice ale unei serii de ţări, ziarişti sovietici, corespondenţi ai presei progresiste de peste hotare. Au mai luat parte la recepţie ministrul comerţului exterior al R.P.R., A. Bârlădeanul, ministrul comerţului exterior al Republicii Populare Ungare, A. Szebele, ministrul comerţului exterior al Republicii Populare Bulgaria, R. Jivcov. ■ Recepţia s’a desfăşurat într-o atmosferă plină de căldură şi prietenie. Cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării R.P.R., ambasadorii R.P.R. în R. P. Chineză, R. P. Polonă,"R. Cehoslovccăi "ministrul plenipotenţiar al R.P.R. în R. P. Ungară şi însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.R. în R. P. Albania au oferit recepţii la care au participat conducători ai partidelor comuniste şi muncitoreşti, miniştri, precum şi numeroase alte personalităţi de frunte ale vieţii politice, economice şi culturale din ţările respective. La recepţii au asistat deasemeni şi reprezentanţi diplomatici ai ţărilor prietene. PARIS 31 (Agerpres).— Sub titlul :„Republica Populară Română îşi sărbătoreşte cea de a 5-a aniversare“, ziarul „L’Humanité Dimanche" publică un articol în care trece în revistă realizările poporului român în decursul celor cinci ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare. în Încheiere, ziarul arată că noul an va aduce noi succese în opera de construire a Socialismului, la care participă cu entuziasm massele muncitoare din Republica Populară Română. BRUXELLES 31 (Agerpres). — Cu prilejul celei de a 5-a aniversări a prodla- Articole în presa din străinătate mării Republicii Populare Române, ziarul „Le Drape au Rouge“ consacră o pagină diferitelor aspecte ale vieţii noi din R.P.R. Ziarul publică numeroase fotografii ilustrând succeselerealizate de poporul român în opera de construire a socialismului. „Datorită ajutorului multilateral al Uniunii Sovietice, scrie 'Ziarul, muncitorii, ţăranii muncitori şi intelectualii progresişti din Republica Populară Română, conduşi‘de Partidul Muncitoresc Român, în frunte ■ cu tovarăşul Gheorghiu-Dej, iau transformat ţara lor intr’un puternic bastion al păcii. Cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române, poporul belgian iubitor de pace şi progres urează poporului român noi succese In realizarea măreţelor sale sarcini". ★ I . VIENA 31 (Agerpres). ^ Ziarul „Der Osten“ publică un articol consacrat celei de a 5-a aniversări a proclamării RepubliciiPopulare Române. „Eliberarea României de către Armata Sovietică, scrie ziarul, a constituit Începutul unei ere noi pentru poporul român.. Proclamarea Republicii Popularei la 30 Decembrie 1947 a însemnat o nouă cotitură istorică în viața poporului român“. In Încheiere, ziarul ureazăpoporului românnoi succese cu prilejul celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare. Cuvântările rostite la Pekin cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare de către ambasadorul R. P. R. Cuvântarea tovarăşului Mao Tze-din PEKIN 2 (Agerpres). — China Nouă transmite: După cum s-a anunţat la 29 Decembrie, Iacob Coţoveanu, nou- ambasador extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Republicii Populare Române In Republica Populară Chineză, a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Guvernului Central Popular al Republicii Populare Chineze, Mao Tze-dun. La prezentarea scrisorilor sale de acreditare, ambasadorul Coţoveanu a rostit o cuvântare în Care a subliniat marile succese repurtate de poporul chinez în construirea Chinei noi. Poporul român — constructorul noii vieţi a patriei noastre — a spus I. Coţoveanu, urmăreşte îndeaproape cu adâncă dragoste şi mândrie marile realizări, în toate domeniile, ale poporului chinez. Aceiste rtalizări constitue un test Ion invincibil al păcii şi unul din Cele mai mari obstacole în cafea pe care au pornit noii aţâţători la război. Poporul muncitor din Republica Populară Română a stabilit relaţii prieteneşti tot mai strânse de colaborare politică, economică şi culturală între Republica Populară Română şi Republica Populară Chineză. El este încredinţat că această prietenie şi colaborare contribue la consolidarea marelui lagăr al păcii având în frunte marea Uniune Sovietică şi pe tovarăşul Stalin, strălucitul învăţător, conducător şi stegar al luptei pentru pace a oamenilor muncii din întreaga lume. Tovarăşe preşedinte ! "Ţin să vă asigur că lmi voi închina toată energia cauzei dezvoltării şi întăririi legăturilor dintre cele două ţări. Convingerea mea fermă este că în îndeplinirea acestei importante misiuni voi avea tot sprijinul dvs. Permiteţi-mi să urez marelui popor chinez să obţină noi succese din construirea Chinei noi. • Tovarăşe preşedinte, daţi-mi voie să vă urez noi succese în munca dvs. consacrată fericirii Republicii Populara Chinoao. Preşedintele Mao Tze dun a rostit următoarea cuvântare de răspuns: Tovarăşe ambasador ! Am primit cu bucurie scrisorile dvs. de acreditare din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române şi vă mulţumesc din inimă pentru urările exprimate. In ultimii trei ani colaborarea prietenească dintre Republica Populară Chineză şi Republica Populară Română pe tărâm politic, economic şi cultural s’a dezvoltat considerabil. Această colaborare prietenească a avut consecinţe favorabile asupra prosperităţii Chinei şi României şi asupra prieteniei dintre popoarele celor două ţări. Mai mult, ea a întărit puterea lagărului mondial al păcii şi democraţiei având în frunte marea Uniune Sovietică. Sub conducerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, poporul român a păşit cu succes pe calea construirii socialismului şi a obţinut numeroase realizări de seamă. Poporul chinez urmăreşte cu atenţie şi întâmpină cu bucurie aceste realizări. Tovarăşe ambasador, salut cu bucurie numirea dvs. în calitate de ambasador extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Republicii Populare Române în Republica Populară Chineză. Veţi primi din partea mea şi a guvernului R. P. Chineze tot sprijinul în munca dvs., de consolidare a colaborării prieteneşti dintre China şi România. Vă doresc succes deplin în munca dvs. Americanii iubitori de pace intensifică lupta pentru salvarea soţilor Rosenberg NEW YORK 2 (Agerpres). — Canibalica justiţie americană a comis, o nouă mârşăvie. După cum anunţă agenţiile de presă occidentale, Curtea de apel a Statelor Unite a confirmat sentinţa criminală de condamnare la moarte a soţilor Rosenberg. * NEW YORK 2 (Agerpres). — Americanii iubitori de pace şi dreptate îşi intensifică lupta pentru salvarea din ghiarete canibalicei justiţii americane a soţilor Rosenberg. După cum s-a mai anunţat, zilele trecute a plecat din gara centrală a oraşului New York un tren cu destinaţia Ossining unde se află închisoarea americană Sing Sing. In tren se afla o numeroasă delegaţie venită din toate colţurile Statelor Unite pentru a duce soţilor nevinovaţi Ethel şi Iulius Rosenberg expresia solidarităţii popoarelor din lumea întreagă, in ciuda măsurilor poliţiste delegaţii au depus dea-lungul zidurilor închisorii uriaşe coroane de flori pe panglicile cărora erau scrise cuvintele „Salut lui Ethel şi Iulius din partea poporului american“. Victoriile economiei noastre planificate in r an I-II 1938, unul din cei mai cunoscuţi economişti din România burghezo-moşierească, ministrul agriculturii de pe acea vreme, Gheorghe Ionescu-Siseşti, scria: „In schimbul internaţional agricultura este specialitatea noastră. Această specialitate a rezultat printr-o evoluţie îndelungată, izvorând din Însuşirile fundamentale ale rasei şi din calităţile pământului pe care ne-a aşezat Istoria“. Şi după o asemenea „ştiinţifică" explicaţie a izvoarelor înapoierii noastre economice, cunoscutul „economist“ încheia pe un ton profetic şi fără drept de apel: „De aceea, socotim că multă vreme încă puterea noastră economică va sta în agricultură“. Nu mai e cazul astăzi să vorbim despre nivelul criteriilor „ştiinţifice” care-l făceau pe susnumitul economist să emită asemenea cugetări. Să lăsăm la o parte — deşi e greu de lăsat — chiar şi ruşinea pe care o arunca Ionescu-Siseşti asupra poporului nostru,, arătând, că „însuşirile fundamentale ale rasei" îl condamnă la un viitor de întunecată mizerie şi îndemnându-1 să se resemneze,in faţa acestui viitor, însăşi viaţa noastră de toate zilele, însuşi, drumul nostru spre progres au înfrânt şi au zdrobit pentru totdeauna „teoriile" unor asemenea „economişti”. Ostrălucită dovadă a capacităţii creatoare a poporului nostru, o puternică demascare a falsităţii teoriei „incapacităţii poporului român din punct de vedere al dezvoltării industriei“ este expoziţia „Economia planificată a Republicii Populare Române în plin progres”. Pe o suprafaţă de peste 3000 m. p.—cât cuprinde interiorul expoziţiei — şi în curtea vastă, sute de maşini,utilaje din Cele mai perfecţionate, aparataje de. o înaltă tehnicitate, fabricate cu succes în ţară, demonstrează uriaşul avânt luat în anii puterii democrat-populare de industria noastră constructoare de maşini, ca şi de celelalte ramuri industriale. Utilaje pe care în trecut le aduceam ,cu bani grei, din străinătate sunt lucrate astăzi în ţară în cantităţi care, nu numai că asigură necesităţii® sporite ale consumului Intern, dar ne permit să exportăm maşini, pentru prima dată în istoria ţării noastre. Toate acestea au fost posibile în primul rând datorită bogatului ajutor sovietic. Ca o expresie a dragostei şi recunoştinţei fierbinţi a Întregului nostru popor, organizatorii expoziţiei au aşezat la loc de cinste, chiar la intrarea în marea sală principală, un uriaş portret al tovarăşului Stalin. Cu profundă recunoştinţă îşi îndreaptă poporul nostru gândul către Uniunea Sovietică.Către Iosif Vissarionovici Stalin, cu ajutorul cărora am putut să ridicăm România din situaţia unei ţări agrare înapoiate în rândurile ţărilor cu o industrie înfloritoare, din ce în ce mai puternică, întreaga expoziţie apare ca o confirmare a minunatelor cuvinte ale marelui Stalin : „Nicio ţară capitalistă n’ar fi putut să acorde ţărilor de democraţie populară un ajutor atât de efectiv şi tehnic este calificat ca acela pe care li-l acordă Uniunea Sovietică". De cum intri în vasta curte a expoziţiei, în dreapta vezi înşirate nenumărate maşini şi utilaje petrolifere. Uriaşa sondă, a cărei stea roşie se vede de departe, îşi înalţă silueta elegantă de oţel. E înzestrată cu tot utilajul şi aparatajul necesar: macara, geamblac, motor Diesel, instalaţii de aburi, pompe de noroi, prăjini, sape cu role, toate piesele necesare instalaţiei de foraj, produse în întregime în ţară. Când priveşti aceste minunate maşini şi aparate, de o construcţie complicată şi de o înaltă precizie, e cu neputinţă să nu-ţi aminteşti cuvintele rostite de tovarăşul Mikoian la cel de al XIX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Vorbind despre eficacitatea ajutorului acordat de Uniunea Sovietică ţărilor de democraţie populară, despre înaltul spirit internaţionalist specific acestui ajutor, despre caracterul nou, bazat pe egalitate deplină între ţările mari şi mici, al colaborării economice cu Uniunea Sovietică, tovarăşul Mikoian a arătat că datorită ajutorului sovietic România este astăzi singura ţară mică producătoare de petrol din, lume care-şi produce singură, aproape în întregime, utilajul petrolifer necesar. Alături de utilajul necesar forajului, se află utilaj pentru sondele în producţie, Sondeuze pentru prospecţiuni, nenumărate alte aparate pentru prelucrarea ţiţeiului. Nu departe de locul unde se găsesc maşinile şi Instalaţiile petrolifere se poate vedea o porţiune de şosea în plină construcţie. De la pământul încă reavăn, la lucrările de nivelare şi pavare şi până la porţiunea asfaltată , şoseaua este lucrată în întregime cu utilaj românesc. Iată un screper, un buldozer şi o uriaşă lamă de greder, fabricate de colectivul metalurgiştilor de la uzinele „Progresul”, acelaş collectiv care a fabricat şi primul excavator românesc. Tot lângă proaspătaporţiune de şosea se înalţă două mici barăci de lemn de o construcţie ciudată. Par nişte corturi şi sunt numite chiar „corturi finlandeze". Sunt nişte barăci prefabricate, folosite pe şantierele de construcţii, confecţionate de întreprinderile .jl.P.E.I.L.". Noi exportăm astăzi nu numai mobilă, ci şi case prefabricate, ca şi nenumărate alte produse de lemn. ...Să ne îndreptăm mai departe, spre locul unde se vede lucind lacul din Parcul „I. V. Stalin". Aici, dealungul şosetei care merge paralel cu lacul, se află înşirate nenumărate produseale industriei producătoare de material rulant. Iată o uriaşă locomotivă, seria 150.000, una din cele mai moderne maşini de acest fel. Frumoase vagoane clasă, lucrate la uzinele „Flamura Roşie” din Arad, strălucesc de curăţenie, proaspăt vopsite, alături de un vagon de spirt lucrat la „Steagul Roşu", de vagoane platformă şi de un vagon frigorife. Industria noastră producătoare de utilaj rulant a înregistrat succese însemnate în ultimii ani. Vom găsi aici utilaj pentru căile ferate forestiere, locomotive mici, vagonete pentru butuci, un vagonet autodescărcător, etc. Tot afară sunt expuse un prototip de vagon mare autodescărcător, utilaj pentru Industria forestieră, o locomobilă, un gater, cazane de tip Suhov. Frumos pavoazată, lijipinată cu luminăde zi, hala principală a expoziţiei străluceşte de curăţenie. In valurile de lumină sclipeşte oţelul zecilor şi zecilor de maşini noi — maşini de cea mai înaltă tehnicitate, pe care le aduceam mai înainte cu bani grei din Apus şi pe care le producem astăzi în întregime în ţară. Standuri speciale sunt destinate fiecărei ramuri industriale. Uriaşa hală are un spaţiu prea restrâns pentru a cuprinde toate felurile de produse industriale pe care le fabricăm astăzi. Aspectele cuprinse în expoziţie alcătuesc însă o imagine clară a uriaşului avânt al industriei noastre socialiste şi in special al industriei constructoare de maşini, pivotul dezvoltării şi înfloririi economiei noastre. Iată standul industriei cărbunelui. O gură de intrare în mină pe care iese o linie îngustă minieră. O locomotivă Diesel, de cea mai modernă construcţie, poartă după ea vagonete. Chiar la intrarea în gura minei se află montată o instalaţie modernă pentru descărcarea automată. Alături se află expuse ciocanele de abataj fabricate în ţară. Industria noastră metalurgică, produce astăzi cu succes utilajul minier de care avem nevoie. Standul industriei de prelucrare a ţiţeiului expune nenumăratele produse ce se obţin în rafinăriile noastre : ţiţei, petrol, benzină, uleiuri, bitumuri, vaseline, etc. Unul din cele mai mari standuri ale expoziţiei este rezervat Industriei chimice. Dezvoltareacontinuă a acestei ramuri industriale de o deosebită, însemnătate permite folosirea tot mai raţională a materiei prime chimice ce există in cantităţi însemnate în subsolul nostru. Iată nenumărate produse clorosodice. Produsele obţinute prin chimizarea gazului metan — uriaşa energie ce se risipea înainte în zadar — simt prezentate într’un stand special. O altă vitrină prezintă mărfurile ce se obţin prin distilarea lemnului, această bogăţie jefuită în trecut în mod barbar de către trusturile monopoliste în cârdăşie cu burghezia trădătoare. Industria coloranţilor prezintă zecile de sorturi de materiale colorante produse azi în ţară. Vitrine speciale sunt rezervate tinerei noastre industrii de electrozi, abrazive şi tananţi. Fabrica „CarboChim" din Cluj, inaugurată anul acesta, expune aici nenumărate sorturi de pietre de polizor pe care le produce astăzi în cantităţi ce depăşesc consumul intern, sorturi de electrozi pentru Industria metalurgică. Fabrica „Argeşul" din Piteşti expune tananţii fabricaţi, de asemeni, pentru prima dată în ţară. Zeci şi sute de produse sunt expuse la întreprinderile industriei chimico-farmaceutice. . . . ■ - • ...Pe o pantă înclinată, pătrundem în sala principală, unde se află maşinile, — mândria industriei noastre metalurgice. Pe un frumos piedestal, strălucind în lumina sutelor de lămpi, se află minunatul tractor de 120 C.P. — „23 August". Iată o uriaşă şi minunată maşină orizontală de alezat, produsă ,de muncitorii de la „Steagul Roşu". Colectivul fabricii „Iosif Rangheţ" expune aici două strunguri de cea mai modernă construcţie, adevărate bijuterii tehnice, maşini de o înaltă tehnicitate. Alături găsim un uriaş strung de 5 metri produs de uzinele „Steagul Roşu“. Această importantă maşină, pe care o producem astăzi în serie, exprimă parcă forţa creatoare a muncitorilor noştri, capacitatea lor de a cuceri cele mai înalte culmi ale tehnicii. Iată nenumărate maşini de rabotat, de găurit, de format, de rectificat, freze de cea mai înaltă precizie, maşini de şlefuit bile, strunguri de copiat, nenumărate şi nenumărate utilaje de înaltă precizie cu care ne mâhdrim astăzi pe drept cuvânt. O mică vitrină amenajată cu grijă prezintă câteva din nenumăratele porturi de rulmenţi produse în ţară. Ce drum minunat a făcut industria noastră, care înainte era cu totul la discreţia trusturilor monopoliste şi care astăzi e în stare să exporte rulmenţi ,de cea mai bună calitate ! Alături de sectorul maşini-unelte, sunt expuse motoarele şi pompele fabricate în ţară. Să trecem mai departe. In faţa ochilor noştri,se învârtesc cu viteză ameţitoare sute şi sute de suveici. Bumbacul se înfăşoară în jurul lor pe nesimţite. Primele maşini textile produse de industria românească lucrează în fabricile noastre în cele mai bune condiţiuni. Iată maşina cu meluşe şi flegerul lucrate la I.M.S.-Câmpulung, maşina caldă dela „Unirea“-Cluj, maşina de laminat bumbac dela ,,Independenţa"-Sibiu. Dezvoltarea industriei constructoare de maşini textile va asigura creşterea neîncetată a producţiei de pânzeturi şi stofe, ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. . . ... . . Alături de fotografiile primelor linii tehnologice de ciment construite, în ţară se găseşte o uriaşă roată dinţată şi un lagăr pentru captorarele de ciment. Un pod rulant în miniatură şi alături de el o pisică de pod rulant, produse ce se lucrează astăzi în întregime.Din ţară, sunt deasemeni expuse în standul Industriei metalurgice. Iată acum un şir , lung de maşini pentm Industria alimentară. Maşini de tocat carne, maşini de frământat, maşini de spălat vase, maşini de gătit, butelii şi reşouri,de aragaz, răcitoane de diferite tipuri, etc. Industria electrotehnică, una din ramurile industriale care au luat o mare dezvoltare în ultimii ani, e reprezentată la loc de cinste în cadrul expoziţiei. De la motoare electrice de10—25 C.P. până la uriaşul motor de 1000 Kw., motoare cu o turaţie variând dela 150 la 3000 ture pe minut — o minunată gamă de maşini de cea mai înaltă tehnicitate, demonstrează cu tărie avântul industriei noastre electrotehnice. Aparataj pentru staţiile de transformare, tablouri electrice, electrocare, acumulatori, lămpi electrice de mină, cabluri de înaltă şi de joasă, tensiune, nenumărate utilaje şi aparataje electrice sunt, de asemenea, expuse in sala principală a expoziţiei. Standul Industriei uşoare impresionează prin bogăţia şi varietatea asortimentului., Stofe fine şi tot felul de alte produse textile, articole de îmbrăcăminte şi încălţâmiirte de calitate superioară, servicii de sticlă şi cristal lucrate cu mult gust şi simţ artistic.— toate acestea arată dezvoltarea industriei bunurilor de consum în ţara noastră. Deasemenea este vizitat cu interes standul industriei alimentare. De un meritat succes se bucură standul agricol, care expune produse ale tinerelor unităţi socialistedin agricultură. Privind roadele bogate ale agriculturii socialiste, îţi vin în minte cuvintele tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej ! „Ţărănimea muncitoare va trece cu încredere crescândă la agricultura socialistă, deoarece numai marea gospodărie agricolă socialistă are posibilitatea să întrebuinţeze maşini, să folosească cuceririle ştiinţei şi să dea astfel o mare cantitate de producţie-marfă, care să asigure aprovizionarea din belşug a industriei şi a oamenilor muncii şi bunăstarea ţărănimii muncitoare“. Sectorul unde se află expus utilajul agricol arată o parte din maşinile şi uneltele pe care industria noastră socialistă le produce pentru a dezvolta agricultura noastră, pentru făurirea unei agriculturi socialiste, pentru a asigura aprovizionarea oamenilor muncii şi bunăstarea ţărănimii muncitoare. Standurile minunatei expoziţii sunt vizitate de mii şi mii de oameni ai muncii. Cu mândrie patrioticăprivesc ei minunatele maşini şi utilaje — expresie a uriaşului avânt luat de industria noastră în anii regimului de democraţie populară. In standurile expoziţiei citeşti ca într’o carte, povestea eroicei lupte duse de poporul nostru pentru înlăturarea înapoierii economice, pentru făurirea unei patrii tot mai puternice din pufct de vedere economic şi poţi întrevedea minunatele şi luminoasele perspective ale patriei noastre, belşugul şi fericirea poporului, V. ALBULESCU. Noul ambasador al R.P.R. , la Phenian a prezentat scrisorile de acreditare - PHENIAN, 2 .(Agerpres). — In ziua de 29 Decembrie 1952, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.P.R. în R.P.D. Coreeană, Nichifor Stere, a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Prezidiului Adunării Populare Supreme, Kim Du Bon.Ambasadorul R.P.R. a fost însoţit de personalul ambasadei române din Phenian. Au-fost de faţă Ciu En Chu, primul adjunct al ministrului Afacerilor Externe, şi Kan Liau Uk, secretarul Prezidiului Marii Adunări Populare a R.P.D. Coreene. Prezentarea filmului „Mitrea Cocor" la Varşovia VARŞOVIA 31 (Agerpres). — P.A.P. La.27 Decembrie a avut loc la ambasada română din Varşovia prezentarea fumului românesc „Mitrea Cocor“. Au fost de faţă ministrul afacerilor externe al R P. Polone, Skrzeszewski, reprezentanţi ai Comitetului pentru relaţiile culturale cu străinătatea şi reprezentanţi ai vieţii culturale şi artistice din Varşovia. ■ La spectacol a asistat deasemenea Niculae Dinulescu, ambasadorul Republicii Populare Române în R. P. Polonă. Din asistenţă mai făceau parte reprezentanţi diplomatici ai țărilor prietene. Criza de guvern din Franţa PARIS 31 (Agerpres). — Franţa Intră în noul an fără guvern. Până în prezent trei leader! al diferitelor partide burgheze au eşuat în Încercările lor de a forma un nou guvern al Franţei. Ei sunt: socialistul de dreapta Guy Mallet, gaullistul Jacques Soustelle şi Georges Bidault (M.R.P.). În cea de a noua zi a crizei de guvern, după ce Georges Bidault şi-a depus mandatul, preşedintele Vincent Aurier a propus lui René Mayer, radical socialist, să formeze noul guvern. René Mayer a comunicat preşedintelui că este de acord să înceapă consultările cu reprezentanții diferitelorpartide. -----------.............’’ Cinismul negustorilor de carne de tun din Wall Street Ziarul american „New York Times" publică un articol care reflectă foarte bine concepţia, pe care o au imperialiştii americani despre „aliaţii" lor turci şi în general despre carnea de tun pe care o recrutează în statele pactului Atlantic, pentru scopurile lor agresive. „Askerul sau soldatul turc — scrie ziarul fiul viguros al dealurilor Anatoliei, poate trăi cuo raţie zilnică formată din câteva măsline, o bucată de pâine şi puţină brânză... Askerul care nu se plânge, care e supus. Incult, primitiv şi curajos, este principalul sprijin al celei mai mari armate de care dispune NATO (pactul agresiv al Atlanticului — N.R.) în sfera Europa-Orientul mijlociu". Citatul de mai sus arată ce „virtuţi preţuesc negustorii de carne de tun la „filiaţii" lor: supunere oarbă, incultură, sălbăticire. Ei socotesc că un soldat înzestrat cu asemenea „calităţi" va accepta că, înschimbul unei hrane de nimica, să-şi verse sângele pentru gloria dolarului. Ei pun preţ pe un astfel de soldat, fiindcă îl costă mult mai puţin nu numai decât un soldat american, dar chiar decât mercenarul pe care l-ar recruta în vreo altă ţară din Europa de Apus. Pe de altă parte, citatul arată cât dispreţ nutresc imperialiştii americani faţă de pretinşi lor „aliaţi". Un asemenea fel de a înţelege „alianţa" este încă un izvor nesecat de slăbiciune al .: 1; V:: 1 ^ „ imnAnvnllofa T? v a m rv 111T * T *J