Scȃnteia, iulie 1953 (Anul 22, nr. 2701-2727)

1953-07-22 / nr. 2719

Pag. 2 Pentru succesul deplin al treerişului şi colectărilor Primele boabe­­ statului rifcăneşti este o comună aşezată între faulte dealuri. Unde te uiţi vezi coastele dealurilor îmbrăcate în felurite culori: verdele crud al porumbului, galbenul mi­­riştelor, cafeniul câmpurilor dezmiriştite. Pe coama dealului Gornei se vede de de­parte aria comunei Ibăneşti. Soarele încă nu risipise răcoarea dimb­­­reţii. Pe arie e forfotă mare. Azi doar în­cepe treerişul în comună. .Toţi sătenii au terminat secerişul. Ion I Topală, Ştefan Similache, Vasile V. Topală au luat-o înaintea multora la seceriş.­ Când s’au întrecut la căratul snopilor pe arie, Vasile V. Topală a descărcat primii snopi pe pă­mântul ariei, proaspăt curăţat. Tov. To­pală, face parte din, biroul organizaţiei de bază din comună şi s’a angajat să fie exemplu pentru ceilalţi ţărani muncitori. Pe locul unde e aria a fost grâu. Acum câteva zile grâul a fost secerat. Apoi ţă­ranii au pornit să amenajeze aria. Zoreau cu toţii ca să poată termina cât mai repede treerişul. ,,Să fi văzut cu câtă hărnicie lucrau oamenii“. Parcă era furnicar p’aci — spune Nedela Pârvu, secretara sfatului popular. Şi într’adevăr aria e foarte bine amenajată, nu-i lipseşte nimic. Când trac­­­­torul a început să duduie punând în miş­­­­care batoza, pe feţele tuturor se citea­u bucuria rodului bogat pe care aveau să-l . .culeagă.­­ Batoza înghite sno­p după snop. Jos, , târâşul duce paiele care au început să­­ iasă. Carele aduc necontenit alţi snopi.­­ Ceata care inceră acum se strădueşte să o lucreze cât mai bine. Fiecare cetaş îşi­­ ştie locul. Mai harnic la treabă pare a fi­­ tot Topală. Hărnicia lui e dealtfel cunos­cută în sat. In primăvară a însămânţat la timp, a respectat toate regulile agroteh­nice şi a scos o recoltă sporită de grâu, deşi pământul lui aşezat pe aceste dealuri t­râpoase are o rodnicie slabă. Au fost ani de când n’a scos decât 500 kg. la ha. Acum, pre nerăbdător să termine mai repede, să vadă cât grâu o să iasă. După un umbrar, preşedintele sfatului popular comunal ascultă cu atenţie pe Instructoarea de pio­nieri. — O echipă de pionieri a strâns spice şi am cântărit 13 kg. de boabe — spune ea. Cam puţin, căci oamenii au grijă de spice, nu le risipesc. De sus de pe deal, coboară mereu care încărcate cu snopi. Printre cei care mână carele este şi Ion Mereuţă. El e unul din­tre cei care au beneficiat de prevederile recentei Hotăriri a guvernului, deoarece a avut de suferit de pe urma secetei. Ion Mereuţă a fost scutit de predarea unei restanţe de 150 kg. mazăre. S-a bucurat mult când a auzit această veste. Acum, e hotărît să treere cât mai grabnic şi să-şi predea cota de colectare imediat. Vântul scutură frunzele de stejar ale umbrarului. înăuntru, delegatul de batoză pregăteşte carnetul de batoză, borderoul, fişele. Pe arie, cântecul muncii înfrăţite izvorăşte din zgomotul motorului dela tractor, din glasurile vesele ale oamenilor. — Măi fraţilor, lăsaţi-mă şi pe mine să treci mai repede că pierd întrecerea — se rugă G. Rebecea — deputat în Sfatul popular comunal din Ibăneşti. —­ Dar cu cine te întreci ? — M’am luat la întrecere cu Pompei Filip, care din noi o căra şi treena primul. Oamenii din jur încep a râde din inimă, înveseliţi, căci Pompei Filip din satul Puţu Olarului este şi el deputat. Pe dealul Blidarului se văd clăile de snopi pe brazdele negre proaspete. Mulţi ţărani ca Ion Smântână, Vasile C. Botez şi alţii au început să dezmiriştească ime­diat printre clăi. — Opreşte puţin tractorul că s’au în­fundat cupele — strigă batozarul ca să se facă auzit de către tractorist. Şi cân­tecul batozei a fost frânt. Oamenii îngri­joraţi au început să se strângă în jurul batozei. Cureaua de transmisie care în­vârtea cupele, patina. Trebuia sacâz. Dar sacâzul lipsea fiindcă conducerea S.M.T.­­Zorleni nu s'a îngrijit să trimită sacâzul la timp. — Ce facem ? — întrebau țăranii uitân­­du-se când spre batozar când spre trac­torist. Dar până la urmă necazul acesta a fost înlăturat. — Iacă am treerat, să treacă la rând Vasile C. Botez — rosti comunistul Va­sile V. Topală. Sacii sunt duşi de mâini vânjoase şi aşezaţi unul după altul pe cântar. Din­­tr'un sac care s'a dezlegat era gata să curgă grâul auriu. Oameni grijulii au sărit repede să oprească şuvoiul de grăunţe. V. Topală povesti apoi că a recoltat cam 1200 kg. grâu la ha. — Eu sunt mulţumit; pământul nostru sterp de pe aci a început să dea mai multe roade — a spus stăpânul primilor saci cântăriţi. — Mai dă jos că e mai mult — spuse delegatul de batoză — un om îmbrăcat în salopetă care cântărea sacii cu cote. — Ne dăm cota cu drag — zise Vasile V. Topală... Doar dăm statului și statul e al nostru. Oamenii s'au hotărît să treere până noaptea târziu, să realizeze norma zilnică a batozei. Preşedintele sfatului popular comunal dă indicaţi unde să se prezinte la Bârlad primul convoi cu cotele colectate. Vasile V. Topală care a fost numit delegat de convoi se grăbeşte să plece spre Bârlad. Voios, le spune celorlalţi tovarăşi adunaţi pe arie : „Tovarăşi, prima chitanţă a raio­nului Bârlad e a noastră !“ N. PLEAVA corespondent al „Scânteii“ pentru regiunea Bârlad Intr’ajutorare frăţească In gospodăria agricolă de stat Peciu M­ou, din raionul Data, muncitorii şi teh­nicienii antrenaţi în întrecere socialistă, muncesc cu râvnă la strângerea recoltei şi la îngrijirea culturilor. Suprafeţele întinse de teren cultivate de gospodărie necesită numeroase braţe de muncă pentru a fi lucrate după regu­lile ştiinţei agrotehnice. Mai mult, acum în campania de recoltare numărul mun­citorilor aproape se dublează. Experienţa anilor trecuţi a dovedit că în peri­­adele vârfurilor de muncă este necesar ca gos­podăria agricolă de stat să colaboreze cu gospodăriile agricole colective. Colectivul de muncă al gospodăriei, in frunte cu tov. director Alexandru Lado, a iniţiat o acţiune sistematică de ajutorare reciprocă între gospodăria agricolă de stat şi 5 gospodării agricole colective din apropiere. Astfel încă de la începutul acestei cam­panii, un număr de colectiviști din Sân­­martinul Sârbesc au lucrat în fiecare zi pe ogoarele gospodăriei agricole de stat. Pe baza unui contract încheiat în­tre aceste gospodării, din fiecare bri­gadă veneau zilnic în gospodăria agri­cole de stat câte 5 colectivişti care par­ticipa­u la muncile agricole. Colectivişti s'au­ evidenţiat în mod deosebit la strân­gerea­ snopilor în urma secerătorilor-legă­tori şi la prăşitul sfeclei de zahăr. Colec­tivistu’Sida Pasulski lucrează de două săptămâni în gospodăria agricolă de stat îndeplinindu-şi în fiecare zi norma de lu­cru. Deasemeni s-au evidenţiat colecti­viştii Ra­du Pasulski şi Olga Luchici. Aju­torul primit din partea colectiviştilor a făcut ca pe terenul repartizat brigadiera lui Draga Curiacihi dela gospodăria agri­colă de stat strânsul recoltei să se ter­mine înaintea celorlalte brigăzi. In schimb, gospodăria agricolă de stat plătește gospodăriei agricole colective pentru fiecare normă realizată suma res­pectivă, iar colectivistului i se socotește ziua-muncă respectivă pentru care va fi retribuit în gospodăria agricolă colec­tivă. Gospodăria agricolă de stat a împru­mutat gospodăriei colective 500 kg. sfoară pentru secerătorii a­legători, iar inginerul şef şi medicul veterinar din gospodăria agricolă de stat sprijină în mod perma­nent pe colectivişti să aplice metodele agrozootehnice pentru mărirea produc­ţiei. Legături strânse s’au încheiat dease­meni cu gospodăria agricolă colectivă din Iwanda. Printr’un contract, gospodăria agricolă colectivă pune la dispoziţia gos­podăriei agricole de stat prisosul de braţe de muncă contra plată şi diferite aju­toare. Datorită acestei colaborări, colec­tiviştii, lucrând la secţiile Ionel şi Giul­­văz, au făcut toate praşilele la 20 ha. po­rumb, 20 ha. sfeclă de zahăr şi 30 ha. fasole. Pe tarlalele gospodăriei agricole colec­tive din Foeni au lucrat 5 secerători pri­mite din gospodăria agricolă de stat, care au recoltat aproape 100 ha. păioase, contribuind la executarea secerişului îna­inte de data fixată. In acelaş timp, colec­tiviştii au venit în ajutorul gospodăriei agricole de stat cu braţe de muncă Ei au recoltat cu coasele cerealele căzute care nu puteau fi recoltate cu mijloace me­canizate. Peste 50 colectivişti au lucrat in gospodăria agricolă de stat la strân­sul recoltei şi 20 căruţe au transportat grâul la arie. Grâul gospodăriei agricole colective din Peciu Nou a dat mai repede în copt de­cât cel de la gospodăria agricolă de stat. Acest moment a fost folosit cu chibzuinţă Intr’o consfătuire între tov. Alexandru Lado, directorul gospodăriei agricole de stat, şi Nicola Iovin, preşedintele gospo­dăriei agricole colective, s’a stabilit ca combina gospodăriei agricole de stat să lucreze la gospodăria agricolă colectivă câteva zile. Timp de 7 zile combina a lucrat pe ogoarele gospodăriei agricole co­lective, recoltând aproape 50 ha. cu păiea- 93. In schimb, gospodăria agricolă colec­tivă a trimis 10 căruțe să lucreze la gospo­dăria agricolă de stat, la transportul grâu­lui la pr­i. Datorită acestui ajutor, în gospodăria agricolă de stat Peciu Nou a fost rezol­vată cu succes problema braţelor de muncă. După un plan dinainte stabilit, gospodăriile agricole colective dau bra­ţele de muncă necesare in perioada mun­cilor mai aglomerate. Roadele acestei co­laborări n’au întârziat să se arate. In gos­podăria agricolă de stat Peciu Nou sece­rîşul păioaselor este pe terminate, iar lu­crările de Întreţinere a culturilor se fac conform regulilor agrotehnice. întrecerea socialistă în care sunt an­trenate gospodăriile agricole de stat Pe­ciu Nou şi Banloc îşi arată rezultatele Drapelul roşu al întrecerii este deţinut de gospodăria agricolă de stat Peciu Nou. La aceasta au contribuit din plin colabo­rarea şi ajutorul reciproc cu gospodăriile agricole colective. Ca urmare a însemnatelor succese obţi­nute în urma acestui ajutor reciproc, această iniţiativă a fost extinsă cu ajutorul Comitetului raional de partid Deta şi în celelalte gospodării agricole de stat din raion. I. HANGANU SCÂNTEIA Neajunsurile reparaţiilor de mântuială MURGENI (dela trimisul nostru). — Intr’una din primele zile ele lunii Iulie la S.M.T.­Bogdăneşti era mane forfată. Tractoriştii primiseră sarcina dela direc­torul S.M.T.-ului, Durcan Gheorghe, să visă imediat cu tractoarele şi batozele pe aici. Unii tractorişti încercau să-l con­vingă pe director, că reparaţiile nu sunt încă gata, că mai au unele lucruri de aran­jat. Dar în zadar. Dispoziţia e dispoziţie. Şi tovarăşul Durcan este un om hotărît ; el nu­ mai revine în ruptul capului asupra unei dispoziţii date. Ţăranii muncitori au primit cu bucurie pe tractorişti. Se gândeau să înceapă cât mai degrabă treerişul să nu piardă niciun bob. In comuna Murgeni, ţăranii munci­tori întovărăşiţi au făcut două şire pe arie pentru a fol­si metoda Brediuc la treeriş Ţăranii cu gospodării individuale din Murgeni şi celelalte comune ale raio­nului au început şi ei să care grâul la aici şi să-l aşeze în sire. Toţi se aşteptau ca batozele să intre în funcţie şi treerişul să înceapă. Dar iată că aşteptarea aceasta a fost zadarnică. In comuna Murgeni tracto­rul­­uneia dintre garniturile abia sosite pe arie s’a defectat şi a trebuit să fie remor­cat de patru boi pentru a fi dus la repa­raţie. întovărăşiţi! aşteptau cu nerăbdare să înceapă treerişul dar nici al doilea trac­tor nu mergea După jumătate de zi de caznă abia au reuşit să pornească tracto­rul dar atunci... s’a observat că batoza nu era pusă la punct. De aici încolo au început să curgă sur­prizele. In comuna Cavadineşti, batozele nu funcţionează din cauză că au pornit defecta dela S.M .. La Găneşti, batoza nu bate bine grâul, din cauză că nu i s’au schimbat şinele la tobă, care erau tocite. La Berezeni tractorul abia ajuns la arie, nu a mai pornit. Toate aceste neajunsuri se datoresc fap­tului că reparaţiile maşinilor agricole la acest S.M.T. s’au făcut de mântuială. Ser­viciul S.M.T. regional care era obligat s­ă supravegheze recepţia maşinilor reparate a lăsat sarcina aceasta pe seama conducerii S.M.T. S’ar fi cuvenit ca acuma în cam­pania muncilor de vară S M.T. Bogdă­neşti să organizeze un atelier mobil care să intervină urgent când se întâmplă defec­ţiuni. Dar nici conducerea S M.T. nu s’a în­grijit de treaba aceasta, nici Serviciul re­gional S.M.T. şi comitetul executiv al sfa­tului popular regional nu şi-au îndeplinit obligaţia de a procura S.M T.-ului Bogdă­­neşti un autocamion pentru atelierul mobil. Ţăranii muncitori din comunele Mur­geni, Cavadineşti, Găneşti, Berezeni, Epu­­reni, colectiviştii din Ţuţcani etc. unde în­târzie treerişul din cauza S.M.T.-ului cer conducerii acestui S.M.T. și serviciului re­gional S.M.T să muncească cu răspundere în această campanie importantă pentru hrana poporului muncitor. îndrumare şi control din fuga maşinii REŞIŢA (de la corespondentul nostru) Deşi timpul ploios a întârziat câteva zile secerişul, colectiviştii şi ţăranii munci­tori din raionul Reşiţa au grăbit lucrul, reuşind să secere până la 19 iulie aproape 18% din suprafeţele cu păroase. Făcând din noapte zi, ţăranii cu gospodărie indi­viduală din comuna Ramna au secerat peste 95% din culturile de grâu. Dease­­meni, ţăranii din comuna Brebu mai aveau de s­ecerat doar 11 ha. cultivate cu grâu. Secerişul este pe terminate şi în co­munele Berzovia, Măureni, Bocşa Ro­mână. Cu totul altfel stau lucrurile în ce pri­veşte treerişul. Până la 19 iulie, în raio­nul­ Reşiţa nu se treerase decât circa 5% din culturile de păioase Această stare de lucruri se datoreşte superficialităţii şi lipsei de răspundere cu care muncesc unele organe de partid şi de stat, care au lăsat ca treerişul să meargă de la sine. ★ In ziua de 19 Iulie, de pildă, la alta Nr 1 din comuna Brebu, zeci de ţărani care au terminat de secerat işi căraserâ grâul la arie. — Numai să avem batoze — spuse ţă­ranul Nicola Florea — că vom munci ziua şi nroaptea, până ce vom termina tre­erişul Ca­pare Insă că preşedintele Comitetu­lui executiv al Sfatului popular din comuna Brebu, tov. Stanciu Nicolae, care are datoria de a se îngriji de aducerea fa­­tezei, nu este de aceeaşi părere. El stă în birou şi aşteaptă să vină totul de sus, dea gata. Tractorul care trebue să acţio­neze batoza nu a fost încă reparat şi tree­rişul nu poate începe. Despre munca politică la această arte nici nu poate fi vorba, fapt care se explică prin aceea că tov. Bucătaru Gh., instructo­­al comitetului raional de partid, stă mai mult pe la­­sfatul popular ocupându-se de chestiuni administrative, iar secretarul organizaţiei de bază, Arvatu Petre, nici n’a vizitat măcar aria. Tot pe atât de nesatisfăcător se desfă­şoară munca politică la ariile din satele Dezeşti, Valea Mare, Durău şi altele. Datorită faptului că munca de rece­p­­ţionare a garniturilor de treer a fost fă­cută doar de formă de către tehnicienii sfatului popular rai­onal, printre care şi inginerul Smantotto Laurenţiu, multe batoze şi tractoare s’au defectat de îndată ce au început lucrul. La alta din satul Dulău din comuna Valeapai, tractorul lui Laţcu Valeriu s’a defectat şi n’a mai putut fi reparat decât după circa 4 ore de nefuncţionare. Acelaş lucru s’a petrecut cu tractorul adus să acţioneze batoza din sa­tul Dezeşti din comuna Fârtiug. O situaţie cu totul de nepermis dăinue in comuna Ramna unde preşedinte al co­mitetului executiv al sfatului popular este tov. Niţă Dumitru. In curtea sfatului popu­lar stă şi acum nereparată o batoză, iar cul­turile de pe terenul unde s’au fixat ariile nu au fost încă strânse Ţăranii din co­mună spun pe bună dreptate că dacă nu se vor lua măsuri hotărîte pentru înlătu­rarea lipsurilor ce se manifestă în condu­cerea treburilor comunei vor veni ploile de toamnă şi se vor produce mari pagube la recoltă. Pe la sediul Sfatului popular din co­muna Ramna, ca dealtfel şi prin alte multe comune, au trecut în ultimul timp şi tov Modoran Gheorghe care îndeplineşte func­ţia de locţiitor de primsecretar al comite­tului raional de partid, tov. Damian Fran­­cisc, preşedinte al sfatului popular raional tov. Király Iolanda, secretară a sfatului popular raional şi mulţi alţi activişti de partid şi de stat. Cu toţii au trecut din fuga maşinii, au văzut, au notat şi au plecat ; lipsurile în organizarea muncii de treeriş şi în desfă­şurarea muncii de agitaţie la aici au rămas însă. Oare asemenea metode de îndrumare şi control vor mai fi practicate multă vreme în raionul Reşiţa ? tér. 2711 In întâmpinarea Festivalului Aşteptăm cu bucurie pe oaspeţii noştri dragi Stahanov­istul • Până nu demult vedeai la bariera Vergului o groapă plină cu gunoaie, câţiva pomi prăfuiţi şi un petec de baltă cu apă murdară. Prin munca entuziastă a miilor de brigadieri sprijiniţi cu drag de populaţia Capitalei, cuibarul acela de murdărie şi boli a dispărut fără urmă. Acum, când trec pe lângă locul unde înainte se aruncau gunoaiele, nu mă mai satur ,privind frumosul Parc de cultură şi sport a cărui construcţie se apropie de sfârşit. Parcul acesta mi­nunat cu stadionul său având 80.000 locuri şi cu marele teatru în aer liber asigură oamenilor muncii din Capitală noi posibilităţi de desfăşurare a activi­tăţii culturale şi sportive. Şi de câte ori privesc noul parc gândul mă poartă spre zilele de August când, ca delegat la Festival, mă voi în­tâlni cu solii tineretului lumii, prieteni apropiaţi, deşi încă necunoscuţi, care vom păşi umăr lângă umăr, având în inimi aceleaşi năzuinţi, fraţi de luptă, pentru o viaţă fericită, pentru prietenie între popoare. NICULAE RADULESCU Scriitorul • Omenirea întreagă, dornică de pace şi fericire, priveşte către B­ucureştiul nostru drag. Timip de, 14 zile zeci de mii de inimi tinere vor bate aci într’una singură. Vom sta de vorbă la aceeaşi masă vom cânta şi dansa in acelaş mănunchi şi în aceeaşi piaţă, stradă sau parc — noi, tineri din toate ţările şi continen­tele, de pe toate meridianele. Vom re­cita în toate graiuril© lumii poezii scri­se de poeţii noştri iubiţi ca Walt Wit­­man, Victor Hugo, Byron, Puşchin, Paul Eluard, Pablo Neruda, Nazim Hikmet, Eminescu şi alţi mari cântă­reţi ai omului şi ai măreţiei sale. Noi, tineretul, iubim viaţa, munca, cântecul, jocul, iubim tot ce e frumos şi măreţ, tot ce înaripează visurile noastre. Iată de ce număr cu nerăbdare şi emoţie zilele până la Festival. VASILE IOSIF Cuvântul „Festi­val" trezeşte în inima fiecărui tânăr şi a fiecărei tinere din India un entuziasm nemărginit. Tine­reș­ti ! ----, indian a luat parte şi la Festivalul de la Berlin din 1951, cu toste că i-au stat în cale nenumărate greutăţi. Tinerii indieni şi-au arătat­ atunci pentru prima oară in cadrul unui Festival Mondial talentele lor creatoare şi şi-au manifestat hotărîrea de a-şi apăra cultura naţională şi pacea. De atunci, condiţiile de viaţă ale tine­retului nostru s-au înrăutăţit. Nemi­loasa exploatare­­ străină a economiei noastre naţionale, amestecul străin în toate domeniile vieţii noastre, ascuţirea crizei economice, creşterea şomajului, foametea care nimiceşte mii de vieţi — toate acestea determină tineretul nostru să caute o ieşire din această situaţie, să-şi caute drumul spre o viaţă mai bună. Astfel, în toată ţara tineretul a început să întreprindă acţiuni — mai mari sau mai mici — în apărarea drepturilor sale şi în favoarea păcii. Tineretul nostru simte din ce în ce mai mult necesitatea da a se organiza şi de a realiza o unitate de luptă. Pe această linie s-au întărit organizaţiile de tineret existente în Bihar şi Andre şi au fost create organizaţii noi în diferite state şi regiuni din India. Acestea sunt împrejurările şi condiţiile în care tineretul din India a trecut la pre­gătirile pe scară largă in vederea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tinere­tului şi Studenţilor pentru Pace şi Prie­tenie. Trebue spus că în lipsa unei orga­nizaţii centrale de tineret, responsabilita­tea pentru conducerea şi organizarea pre­gătirilor pe ţară în vederea Festivalului a trecut în special asupra organizaţiei studenţeşti „Federaţia studenţilor din în­treaga Indie" care activează în colaborare cu alte organizaţii de tineret din diverse state şi regiuni. Prima întrunire a Comitetului Naţional de pregătire a Festivalului s-a ţinut la New Delhi în ziua de 22 Mai din Iniţia­ti­va a 5 organizaţii de tineret şi studenţi din India, sub preşedinţia lui Rana Jung Bahadur, judecător din Delhi şi fost re­dac­­tor-şef al ziarului „Hindustan Times". Această întrunire a constituit un adevărat succes. Ea a hotărît să publice un apel către tineretul din India, chemându-1 să se pregătească intr’o unitate deplină în ve­derea Festivalului de la Bucureşti şi să-şi exprime astfel sprijinul hotărît şi puternic faţă de ideile păcii şi prieteniei în soli­daritate strânsă cu tinerii din întreaga lume. Pregătirile pentru Festival au stârnit un entuziasm uriaş in rândurile tineretu­lui din India. Ele prezintă o însemnătate considerabilă in ce priveşte făurirea celei mai largi unităţi în rândurile tinerilor noştri, indiferent de părerile, convinge­rile sau credinţele lor deosebite în unele probleme ale vieţii. Chiar şi acolo unde nu există organizaţii provinciale, micile organizaţii districtuale sau locale de tine­ret au trecut la alcătuirea unor comitete comune de pregătire în vederea Festiva­lului şi astfel au făurit premizele unei mişcări unite de tineret în aceste pro­vincii. In unele locuri, organizaţii de tineret mari şi puternice, care nu adera­seră încă la Federaţia Mondială a Tinere­tului Democrat, au luat principalele ini­ţiative în pregătirea Festivalului. Aşa, de pildă, în Caşmiir, Liga tineretului demo­crat din Jammu şi în Asam,­ Asociaţia în­tregului tineret democrat, şi Liga tineretu­lui din Asam, (niciuna dintre ele afiliate F.M T.D.-ului) au manifestat un deosebit interes şi o deosebită grijă pentru pregă­tirea în comun în vederea Festivalului in cursul pregătirilor pentru Festival, or­ganizate în comun cu o serie de organi­zaţii sportive şi culturale, Liga tineretu­lui democrat din Tanjore (Sudul Indiei) şi Liga tineretului democrat din Sander­­nagor au cerut să se afilieze F.M . D.­­ului. Prima, adică Liga tineretului demo­crat din Tanjoie, a organizat meetinguri şi întruniri, competiţii sportive şi mani­festări culturale în cinstea Festivalului şi a sprijinit convocarea unei conferinţe a tineretului, precum şi colectarea de daruri pentru delegaţiile tineretului altor ţări care vor sosi la Bucureşti. La Calcutta a avut loc un meeting la care au participat reprezentanţi ai orga­­nizaţiilor sportive fruntaşe di­n ţară, ca Federaţia de fotbal­­ din întreaga Indie, Clubul de fotbal din Bengalul de Răsărit, Federaţia halterofililor din India, Fede­raţia de box din India, Federaţia de na­­taţie din India, Federaţia de volei­bal din Bengal şi Asociaţia Olimpică din India. Toate aceste organizaţii sportive sunt sprijinite de cercuri foarte largi şi de personalităţi însemnate ca miniştri, înalţi funcţionari de stat sau guvernatori de state. Sportivii au hotărît să ia parte prin reprezentanţii lor la Festivalul de la Bucureşti, cu o Delegaţie naţională in­diană, împreună cu tineri membri ai sin­dicatelor, cu reprezentanţi ai tineretului sătesc, studenţi, etc Grupul de sportivi numără circa 70 de oameni, între care se află un celebru alergător olimpic, 17 fot­balişti din clubul Bengalului de Răsărit, care a câştigat de patru ori campionatul naţional, doi campioni de ping-pong, trei luptători, o echipă de volei­bal, cinci ciclişti, doi atleţi şi mai mulţi halterofili. O dovadă a interesului extraordinar manifestat în India faţă de pregătirile în vederea Festivalului o constitue hotă­­rîrea Comitetelor de pregătire din Asam, Panipur, Bengalul de Apus, Bihar, Utar- Prades, Pengeabul Răsăritean, Delhi, Bombay, Tanjore şi Travancore Cochin — de a se organiza festivaluri pe state şi regiuni în cinstea Festivalului Mondial. In statul Bihor, un adevărat val de entuziasm a cuprins întregul tineret, în legătură cu apropierea Festivalului Mondial. In cadrul a numeroase meeanguri, întruniri, com­petiţii sportive, discuţii, etc. tineretul şi-a exprimat sprijinul său cel mai deplin faţă de marile idei ale păcii şi prietenei. Toate acestea marchează un nou pas îna­inte al mişcării de tineret din India. In urma tuturor acestor pregătiri, unii dintre cei mai buni, mai merituoşi şi ta­lentaţi tineri au fost aleşi pentru a par­ticipa la Festival. Va mai sosi la Bucu­reşti, de pildă, cea mai bună echipă de balet din Bombay, ale cărei reprezentaţii nu numai că vor reflecta cultura unei re­giuni cu un specific deosebit, dar şi spe­ranţele, aspiraţiile şi lupta întregului tine­ret indian. Comitetul Naţional a organizat o cam­panie în vederea colectării de obi­ecte şi alte materiale pentru expoziţia Festivalu­lui. Un vestit pictor tânăr şi un tânăr fotograf cu renume au adunat cele mai frumoase lucrări în domeniile respective, pe care le vor aduce ei înşişi la Festi­val. Numeroase daruri ale indienilor des­tinate prietenilor străini ce se vor întâlni la Bucureşti exprimă simpatia şi dragostea milioanelor de tineri din ţara noas­tră faţă de tinerii din toată lumea, cu care vor să se unească în cadrul unei prie­tenii creatoare şi nu să se străpungă reci­proc cu baionetele sau să se împroaşte cu napalm. Dorinţa tineretului din India de a con­tribui la lupta pentru pace şi prietenie pe plan mondial a întâmpinat nu numai apro­barea masselor populare, dar şi a unor personalităţi cu renume din felurite do­menii ale vieţii. Oameni ca celebrul sa­vant indian C. V Raman, laureat al pre­miului Nobel, renumitul compozitor şi cântăreţ Sachin Deb Barman, vestitul ilu­zionist P. C. Sar­kar şi mulţi alţii au încu­rajat şi sprijinit tineretul nostru în cursul pregătirilor pentru Festival. Pregătirile în vederea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studen­ţilor au constituit pentru tineretul din In­dia un prilej pentru întărirea unităţii rân­durilor sale şi pentru intensificarea luptei sale dârze pentru pace şi un viitor mai bun. Festivalul de la Bucureşti dă tineri­lor Indieni posibilitatea de a se apropia unii de alţii, de a se apropia de tinere­tul din întreaga lume de a se cunoaşte reciproc, de a intensifica pe plan naţional şi mondial colaborarea în lupta comună pentru apărarea drepturilor tineretului, împotriva înarmărilor, împotriva folosirii ţării şi bogăţiilor noastre în scopul răz­boaielor agresive. Delegaţii indieni care vor sosi la Bucu­reşti vor exprima tinerilor participanţi la Festival dragostea şi prietenia de nezdrun­cinat ce le-o nutreşte tineretul indian şi se vor întoarce acasă, după încheierea Festivalului, cu energii şi forţe sporite în lupta pentru pace şi pentru un viitor mai bun. Tineretul din India se pregăteşte pentru Festival N. K. BOSE reprezentant al tineretului din India în Comitetul Internaţional pentru pregătirea Festivalului Sportivul • Am participat la două din Festiva­lurile Mondiale ale Tineretului şi Stu­denţilor la Prega şi la Budapesta. De fieca­re dată am legat prietenii de neuitat cu numeroşi tineri printre care cu negri din Dakar, cu tineri francezi sau germani, cu sportivi din R. P. Un­gară, R. Cehoslovacă, etc. Cu prilejul acestor Festivaluri şi cu prilejul altor întâlniri internaţionale mi-am putut da scrima ce rol însemnat revine sportului ca mijloc de strângere a legăturilor prieteneşti dintre popoare. Acum mă pregătesc stăruitor pentru întâlnirile sportive care vor avea loc cu prilejul Festivalului, fiind hotărît să nu-mi cruţ forţele pentru a reprezenta cu cinste patria noastră ZENO DRAGOMIR Gospodina • Nu e cartier sau stradă a Capitalei noastre In care cetăţeni­ să nu-şi im­podobeeasca casele şi curţile pentru marea sărbătoare a Festivalului. Mii de cetăţeni din raionul „Griviţa Roşie" au muncit cu hărnicie la amenajarea da noi scuar­uri şi parcuri, la plantarea de pomi, la repararea pavajelor şi la vopsirea faţadei caselor. Noi am spri­jinit cu dragă inimă lucrările de cons­trucţie a cinematografului şi marelui teatru în aer liber din Parcul ,,N. Bălcescu” care vor fi date în folo­sinţă cu prilejul Festivalului. Îmi creşte inima de bucurie văzând cum mahalaua noastră, odinioară plină de străzi desfundate, lipsită de lumină electrică şi de orice aşezăminte cul­turale, devine un cartier civilizat, aşa cum se şi cuvine Capitalei unei ţări în care poporul îşi făureşte ferici­rea. In puţinele zile care ne mai des­part de Festival sunt hotărîtă ca în cinstea scumpilor noştri oaspeţi să particip la noi acţiuni întreprinse de grupuri de cetăţeni din cartierul nostru sub lozinca „pentru cea mai frumoasă casă, pentru cea mai frumoasă stradă". FLORICA IOSIF Pregătiri sportive Ansamblul de 8000 de tineri In dimineaţa aceasta însorită, Stadionul Tineretului este împânzit de mii de tineri şi tinere. Cu toţii sunt gata de repetiţie. De sus, de la înălţimea unei platforme, în faţa microfonului, profesorul de gim­nas­tică rosteşte coma­nda de începere. Fan­fara intonează un marş sportiv, intr’unul din careurile stadionului işi face apariţia mergând cu paşi sprinteni, într-o aliniere perfectă, un grup de 1500 tineri şi tinere Acesta este unul din grupurile ce alcă­tuesc ansamblul de 8.000 de persoane care va lua parte la măreaţa demonstra­ţie de deschidere a Festivalului. La un nou semnal, sportivii se opresc apoi, în ritmul marşului, execută di­ferite exerciţii de gimnastică In timp ce băieţii se retrag din careu, fetele se resfiră pe întreaga suprafaţă a terenului Răsună melodia unui vals Cu cercuri mari, argintii, în mână, fetele execută miş­cari graţioase. Apoi băeţii îşi schimbă locurile cu fetele, această mişcare dând imaginea a două şuvoaie ce curg în sens opus Reintraţi în careu, tinerii execută o serie de figuri, simbolizând diferite ra­muri de sport pe care le practică astăzi massele de­­oameni ai muncii l’n patria noastră. Iată imaginea unor atlete gata să se avânte într'o cursa de aler­gare, apoi mişcările îndemânatice ale vâslaşilor, faze de scrimă, box şi lupte. După o scurtă pauză, în careul sta­dionului apare un alt grup La un nou semnal o parte dintre aceşti 2.000 de tineri formează cu trupurile lor, pe co­vorul de iarbă al stadionului, conturul ţării noastre. In interiorul conturului ast­fel format, formaţii d© tineri, străduindu-se să redea avântul şi hotărîrea cu care oa­menii muncii din patria noastră îşi făuresc o viaţă fericită, execută mişcări simboli­zând munca paşnică, creatoare, a poporu­lui nostru. Iată acum un alt grup al ansamblului. Sute de flăcăi şi fete prinşi într un minu­nat joc naţional, împânzesc terenul. Pan fara cântă mereu alte melodii. In acelaş timp se schimbă şi jocurile. Tinerii dan­sează mai întâi frumosul joc popular „Petrişorul", apoi „Alunelul din Oltenia" „Svâcul", „Roata’­ şi alte jocuri care arata bogăţia artei noastre populare. Impresionantă este ultima fază a repeti­ţiilor. Grupuri mari de băieţi şi fete, în scriu cu trupurile lor pe stadion, in mai multe limbi, cuvântul cel mai scump tine­rei generalii a lumii — pace. Aceste câteva aspecte de la repetiţia an­samblului lasă să se întrevadă de pe acum frumuseţea demonstraţiei celor 8.000 de tineri, aşa cum va fi ea în prima zi a Fes­tivalului. O nouă ramură de sport în ţara noastră In sala de sport a uzi.net de tractoare din Oraşul Stalin e linişte deplină Vreo 20 de tineri sportivi execută diferite miş­cări după îndrumările unui antrenor Aproape de o oră se desfăşoară programul de gimnastică la aparate ...Aşa începe antrenamentul zilnic al lotului de lupte libere care se pregăteşte pentru a participe la competiţiile sportive internaţionale organizate cu prilejul Fes­tivalului. Deşi învaţă doar de câteva săp­tămâni aceasta dificilă ramură de sport, membrii lotului au deprins multe din teh­nica luptelor libere. Până acum câtva timp ei practicau sportul luptelor clasice, ramură, în care au devenit fruntaşi. Sportivii depun toate străduinţele pen­tru a-şi însuşi o pregătire cât mai temei­nică, însufleţiţi de dorinţa de a reprezenta cu cinste patria noastră în întrecerile ce urmează să le susţină cu echipele de peste hotare participante la competiţiile orga­nizate cu prilejul Festivalului. Programul de antrenamente tehnice este îmbinat cu lecţii teoretice, în care antrenorul explică, pa baza manualelor, mişcările variate şi numeroase prevăzute în regulamentul lup­telor libere In programul de activitate al acestui lot de sportivi sunt prevăzute dea­­sameni conferinţe educative vizionări de filme ore de lectură, excursii şi diferite jocuri sportive. Numeroşi stahanovişti şi fruntaşi în pro­ducţie din întreprinderile Oraşului Stalin vin adesea in mijlocul sportivilor, intere­­sându-se de stadiul pregătirilor. Intrând în sala unde se antrenează mem­bri­­iotului de lupte litere, ei privesc cu admiraţie exerciţiile complicate şi îndemâ­­natece ale luptătorului Nicolae Popovici, mecanic din Lugoj, flexibilitatea şi forţa în mişcări ale luptătorilor Ion Mureşan, miner din Valea Jiului, şi Petei Ştefan, vopsitor din Oradea. In ultimul timp grupul de luptători a făcut câteva excursii în împrejurimile Ora­şului Stalin, iar într-una din zilele tre­cute a vizitat oraşul Sf. Gheorghe, unde a susţinut o serie de întreceri cu caracter demonstrativ, in scopul popularizării a­­cestei ramuri de sport. In curând membrii lotului de lupte li­bere vor veni la Bucureşti, unde cu pri­lejul întâlnirilor Sportive Internaţionale prieteneşti, vor susţine întreceri cu spor­tivi din diferite colţuri ale lumii.

Next