Scȃnteia, iulie 1953 (Anul 22, nr. 2701-2727)
1953-07-22 / nr. 2719
Pag. 2 Pentru succesul deplin al treerişului şi colectărilor Primele boabe statului rifcăneşti este o comună aşezată între faulte dealuri. Unde te uiţi vezi coastele dealurilor îmbrăcate în felurite culori: verdele crud al porumbului, galbenul miriştelor, cafeniul câmpurilor dezmiriştite. Pe coama dealului Gornei se vede de departe aria comunei Ibăneşti. Soarele încă nu risipise răcoarea dimbreţii. Pe arie e forfotă mare. Azi doar începe treerişul în comună. .Toţi sătenii au terminat secerişul. Ion I Topală, Ştefan Similache, Vasile V. Topală au luat-o înaintea multora la seceriş. Când s’au întrecut la căratul snopilor pe arie, Vasile V. Topală a descărcat primii snopi pe pământul ariei, proaspăt curăţat. Tov. Topală, face parte din, biroul organizaţiei de bază din comună şi s’a angajat să fie exemplu pentru ceilalţi ţărani muncitori. Pe locul unde e aria a fost grâu. Acum câteva zile grâul a fost secerat. Apoi ţăranii au pornit să amenajeze aria. Zoreau cu toţii ca să poată termina cât mai repede treerişul. ,,Să fi văzut cu câtă hărnicie lucrau oamenii“. Parcă era furnicar p’aci — spune Nedela Pârvu, secretara sfatului popular. Şi într’adevăr aria e foarte bine amenajată, nu-i lipseşte nimic. Când tractorul a început să duduie punând în mişcare batoza, pe feţele tuturor se citeau bucuria rodului bogat pe care aveau să-l . .culeagă. Batoza înghite snop după snop. Jos, , târâşul duce paiele care au început să iasă. Carele aduc necontenit alţi snopi. Ceata care inceră acum se strădueşte să o lucreze cât mai bine. Fiecare cetaş îşi ştie locul. Mai harnic la treabă pare a fi tot Topală. Hărnicia lui e dealtfel cunoscută în sat. In primăvară a însămânţat la timp, a respectat toate regulile agrotehnice şi a scos o recoltă sporită de grâu, deşi pământul lui aşezat pe aceste dealuri trâpoase are o rodnicie slabă. Au fost ani de când n’a scos decât 500 kg. la ha. Acum, pre nerăbdător să termine mai repede, să vadă cât grâu o să iasă. După un umbrar, preşedintele sfatului popular comunal ascultă cu atenţie pe Instructoarea de pionieri. — O echipă de pionieri a strâns spice şi am cântărit 13 kg. de boabe — spune ea. Cam puţin, căci oamenii au grijă de spice, nu le risipesc. De sus de pe deal, coboară mereu care încărcate cu snopi. Printre cei care mână carele este şi Ion Mereuţă. El e unul dintre cei care au beneficiat de prevederile recentei Hotăriri a guvernului, deoarece a avut de suferit de pe urma secetei. Ion Mereuţă a fost scutit de predarea unei restanţe de 150 kg. mazăre. S-a bucurat mult când a auzit această veste. Acum, e hotărît să treere cât mai grabnic şi să-şi predea cota de colectare imediat. Vântul scutură frunzele de stejar ale umbrarului. înăuntru, delegatul de batoză pregăteşte carnetul de batoză, borderoul, fişele. Pe arie, cântecul muncii înfrăţite izvorăşte din zgomotul motorului dela tractor, din glasurile vesele ale oamenilor. — Măi fraţilor, lăsaţi-mă şi pe mine să treci mai repede că pierd întrecerea — se rugă G. Rebecea — deputat în Sfatul popular comunal din Ibăneşti. — Dar cu cine te întreci ? — M’am luat la întrecere cu Pompei Filip, care din noi o căra şi treena primul. Oamenii din jur încep a râde din inimă, înveseliţi, căci Pompei Filip din satul Puţu Olarului este şi el deputat. Pe dealul Blidarului se văd clăile de snopi pe brazdele negre proaspete. Mulţi ţărani ca Ion Smântână, Vasile C. Botez şi alţii au început să dezmiriştească imediat printre clăi. — Opreşte puţin tractorul că s’au înfundat cupele — strigă batozarul ca să se facă auzit de către tractorist. Şi cântecul batozei a fost frânt. Oamenii îngrijoraţi au început să se strângă în jurul batozei. Cureaua de transmisie care învârtea cupele, patina. Trebuia sacâz. Dar sacâzul lipsea fiindcă conducerea S.M.T.Zorleni nu s'a îngrijit să trimită sacâzul la timp. — Ce facem ? — întrebau țăranii uitându-se când spre batozar când spre tractorist. Dar până la urmă necazul acesta a fost înlăturat. — Iacă am treerat, să treacă la rând Vasile C. Botez — rosti comunistul Vasile V. Topală. Sacii sunt duşi de mâini vânjoase şi aşezaţi unul după altul pe cântar. Dintr'un sac care s'a dezlegat era gata să curgă grâul auriu. Oameni grijulii au sărit repede să oprească şuvoiul de grăunţe. V. Topală povesti apoi că a recoltat cam 1200 kg. grâu la ha. — Eu sunt mulţumit; pământul nostru sterp de pe aci a început să dea mai multe roade — a spus stăpânul primilor saci cântăriţi. — Mai dă jos că e mai mult — spuse delegatul de batoză — un om îmbrăcat în salopetă care cântărea sacii cu cote. — Ne dăm cota cu drag — zise Vasile V. Topală... Doar dăm statului și statul e al nostru. Oamenii s'au hotărît să treere până noaptea târziu, să realizeze norma zilnică a batozei. Preşedintele sfatului popular comunal dă indicaţi unde să se prezinte la Bârlad primul convoi cu cotele colectate. Vasile V. Topală care a fost numit delegat de convoi se grăbeşte să plece spre Bârlad. Voios, le spune celorlalţi tovarăşi adunaţi pe arie : „Tovarăşi, prima chitanţă a raionului Bârlad e a noastră !“ N. PLEAVA corespondent al „Scânteii“ pentru regiunea Bârlad Intr’ajutorare frăţească In gospodăria agricolă de stat Peciu Mou, din raionul Data, muncitorii şi tehnicienii antrenaţi în întrecere socialistă, muncesc cu râvnă la strângerea recoltei şi la îngrijirea culturilor. Suprafeţele întinse de teren cultivate de gospodărie necesită numeroase braţe de muncă pentru a fi lucrate după regulile ştiinţei agrotehnice. Mai mult, acum în campania de recoltare numărul muncitorilor aproape se dublează. Experienţa anilor trecuţi a dovedit că în periadele vârfurilor de muncă este necesar ca gospodăria agricolă de stat să colaboreze cu gospodăriile agricole colective. Colectivul de muncă al gospodăriei, in frunte cu tov. director Alexandru Lado, a iniţiat o acţiune sistematică de ajutorare reciprocă între gospodăria agricolă de stat şi 5 gospodării agricole colective din apropiere. Astfel încă de la începutul acestei campanii, un număr de colectiviști din Sânmartinul Sârbesc au lucrat în fiecare zi pe ogoarele gospodăriei agricole de stat. Pe baza unui contract încheiat între aceste gospodării, din fiecare brigadă veneau zilnic în gospodăria agricole de stat câte 5 colectivişti care participau la muncile agricole. Colectivişti s'au evidenţiat în mod deosebit la strângerea snopilor în urma secerătorilor-legători şi la prăşitul sfeclei de zahăr. Colectivistu’Sida Pasulski lucrează de două săptămâni în gospodăria agricolă de stat îndeplinindu-şi în fiecare zi norma de lucru. Deasemeni s-au evidenţiat colectiviştii Radu Pasulski şi Olga Luchici. Ajutorul primit din partea colectiviştilor a făcut ca pe terenul repartizat brigadiera lui Draga Curiacihi dela gospodăria agricolă de stat strânsul recoltei să se termine înaintea celorlalte brigăzi. In schimb, gospodăria agricolă de stat plătește gospodăriei agricole colective pentru fiecare normă realizată suma respectivă, iar colectivistului i se socotește ziua-muncă respectivă pentru care va fi retribuit în gospodăria agricolă colectivă. Gospodăria agricolă de stat a împrumutat gospodăriei colective 500 kg. sfoară pentru secerătorii alegători, iar inginerul şef şi medicul veterinar din gospodăria agricolă de stat sprijină în mod permanent pe colectivişti să aplice metodele agrozootehnice pentru mărirea producţiei. Legături strânse s’au încheiat deasemeni cu gospodăria agricolă colectivă din Iwanda. Printr’un contract, gospodăria agricolă colectivă pune la dispoziţia gospodăriei agricole de stat prisosul de braţe de muncă contra plată şi diferite ajutoare. Datorită acestei colaborări, colectiviştii, lucrând la secţiile Ionel şi Giulvăz, au făcut toate praşilele la 20 ha. porumb, 20 ha. sfeclă de zahăr şi 30 ha. fasole. Pe tarlalele gospodăriei agricole colective din Foeni au lucrat 5 secerători primite din gospodăria agricolă de stat, care au recoltat aproape 100 ha. păioase, contribuind la executarea secerişului înainte de data fixată. In acelaş timp, colectiviştii au venit în ajutorul gospodăriei agricole de stat cu braţe de muncă Ei au recoltat cu coasele cerealele căzute care nu puteau fi recoltate cu mijloace mecanizate. Peste 50 colectivişti au lucrat in gospodăria agricolă de stat la strânsul recoltei şi 20 căruţe au transportat grâul la arie. Grâul gospodăriei agricole colective din Peciu Nou a dat mai repede în copt decât cel de la gospodăria agricolă de stat. Acest moment a fost folosit cu chibzuinţă Intr’o consfătuire între tov. Alexandru Lado, directorul gospodăriei agricole de stat, şi Nicola Iovin, preşedintele gospodăriei agricole colective, s’a stabilit ca combina gospodăriei agricole de stat să lucreze la gospodăria agricolă colectivă câteva zile. Timp de 7 zile combina a lucrat pe ogoarele gospodăriei agricole colective, recoltând aproape 50 ha. cu păiea- 93. In schimb, gospodăria agricolă colectivă a trimis 10 căruțe să lucreze la gospodăria agricolă de stat, la transportul grâului la pri. Datorită acestui ajutor, în gospodăria agricolă de stat Peciu Nou a fost rezolvată cu succes problema braţelor de muncă. După un plan dinainte stabilit, gospodăriile agricole colective dau braţele de muncă necesare in perioada muncilor mai aglomerate. Roadele acestei colaborări n’au întârziat să se arate. In gospodăria agricolă de stat Peciu Nou secerîşul păioaselor este pe terminate, iar lucrările de Întreţinere a culturilor se fac conform regulilor agrotehnice. întrecerea socialistă în care sunt antrenate gospodăriile agricole de stat Peciu Nou şi Banloc îşi arată rezultatele Drapelul roşu al întrecerii este deţinut de gospodăria agricolă de stat Peciu Nou. La aceasta au contribuit din plin colaborarea şi ajutorul reciproc cu gospodăriile agricole colective. Ca urmare a însemnatelor succese obţinute în urma acestui ajutor reciproc, această iniţiativă a fost extinsă cu ajutorul Comitetului raional de partid Deta şi în celelalte gospodării agricole de stat din raion. I. HANGANU SCÂNTEIA Neajunsurile reparaţiilor de mântuială MURGENI (dela trimisul nostru). — Intr’una din primele zile ele lunii Iulie la S.M.T.Bogdăneşti era mane forfată. Tractoriştii primiseră sarcina dela directorul S.M.T.-ului, Durcan Gheorghe, să visă imediat cu tractoarele şi batozele pe aici. Unii tractorişti încercau să-l convingă pe director, că reparaţiile nu sunt încă gata, că mai au unele lucruri de aranjat. Dar în zadar. Dispoziţia e dispoziţie. Şi tovarăşul Durcan este un om hotărît ; el nu mai revine în ruptul capului asupra unei dispoziţii date. Ţăranii muncitori au primit cu bucurie pe tractorişti. Se gândeau să înceapă cât mai degrabă treerişul să nu piardă niciun bob. In comuna Murgeni, ţăranii muncitori întovărăşiţi au făcut două şire pe arie pentru a folsi metoda Brediuc la treeriş Ţăranii cu gospodării individuale din Murgeni şi celelalte comune ale raionului au început şi ei să care grâul la aici şi să-l aşeze în sire. Toţi se aşteptau ca batozele să intre în funcţie şi treerişul să înceapă. Dar iată că aşteptarea aceasta a fost zadarnică. In comuna Murgeni tractoruluneia dintre garniturile abia sosite pe arie s’a defectat şi a trebuit să fie remorcat de patru boi pentru a fi dus la reparaţie. întovărăşiţi! aşteptau cu nerăbdare să înceapă treerişul dar nici al doilea tractor nu mergea După jumătate de zi de caznă abia au reuşit să pornească tractorul dar atunci... s’a observat că batoza nu era pusă la punct. De aici încolo au început să curgă surprizele. In comuna Cavadineşti, batozele nu funcţionează din cauză că au pornit defecta dela S.M .. La Găneşti, batoza nu bate bine grâul, din cauză că nu i s’au schimbat şinele la tobă, care erau tocite. La Berezeni tractorul abia ajuns la arie, nu a mai pornit. Toate aceste neajunsuri se datoresc faptului că reparaţiile maşinilor agricole la acest S.M.T. s’au făcut de mântuială. Serviciul S.M.T. regional care era obligat să supravegheze recepţia maşinilor reparate a lăsat sarcina aceasta pe seama conducerii S.M.T. S’ar fi cuvenit ca acuma în campania muncilor de vară S M.T. Bogdăneşti să organizeze un atelier mobil care să intervină urgent când se întâmplă defecţiuni. Dar nici conducerea S M.T. nu s’a îngrijit de treaba aceasta, nici Serviciul regional S.M.T. şi comitetul executiv al sfatului popular regional nu şi-au îndeplinit obligaţia de a procura S.M T.-ului Bogdăneşti un autocamion pentru atelierul mobil. Ţăranii muncitori din comunele Murgeni, Cavadineşti, Găneşti, Berezeni, Epureni, colectiviştii din Ţuţcani etc. unde întârzie treerişul din cauza S.M.T.-ului cer conducerii acestui S.M.T. și serviciului regional S.M.T să muncească cu răspundere în această campanie importantă pentru hrana poporului muncitor. îndrumare şi control din fuga maşinii REŞIŢA (de la corespondentul nostru) Deşi timpul ploios a întârziat câteva zile secerişul, colectiviştii şi ţăranii muncitori din raionul Reşiţa au grăbit lucrul, reuşind să secere până la 19 iulie aproape 18% din suprafeţele cu păroase. Făcând din noapte zi, ţăranii cu gospodărie individuală din comuna Ramna au secerat peste 95% din culturile de grâu. Deasemeni, ţăranii din comuna Brebu mai aveau de secerat doar 11 ha. cultivate cu grâu. Secerişul este pe terminate şi în comunele Berzovia, Măureni, Bocşa Română. Cu totul altfel stau lucrurile în ce priveşte treerişul. Până la 19 iulie, în raionul Reşiţa nu se treerase decât circa 5% din culturile de păioase Această stare de lucruri se datoreşte superficialităţii şi lipsei de răspundere cu care muncesc unele organe de partid şi de stat, care au lăsat ca treerişul să meargă de la sine. ★ In ziua de 19 Iulie, de pildă, la alta Nr 1 din comuna Brebu, zeci de ţărani care au terminat de secerat işi căraserâ grâul la arie. — Numai să avem batoze — spuse ţăranul Nicola Florea — că vom munci ziua şi nroaptea, până ce vom termina treerişul Capare Insă că preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular din comuna Brebu, tov. Stanciu Nicolae, care are datoria de a se îngriji de aducerea fatezei, nu este de aceeaşi părere. El stă în birou şi aşteaptă să vină totul de sus, dea gata. Tractorul care trebue să acţioneze batoza nu a fost încă reparat şi treerişul nu poate începe. Despre munca politică la această arte nici nu poate fi vorba, fapt care se explică prin aceea că tov. Bucătaru Gh., instructoal comitetului raional de partid, stă mai mult pe lasfatul popular ocupându-se de chestiuni administrative, iar secretarul organizaţiei de bază, Arvatu Petre, nici n’a vizitat măcar aria. Tot pe atât de nesatisfăcător se desfăşoară munca politică la ariile din satele Dezeşti, Valea Mare, Durău şi altele. Datorită faptului că munca de recepţionare a garniturilor de treer a fost făcută doar de formă de către tehnicienii sfatului popular raional, printre care şi inginerul Smantotto Laurenţiu, multe batoze şi tractoare s’au defectat de îndată ce au început lucrul. La alta din satul Dulău din comuna Valeapai, tractorul lui Laţcu Valeriu s’a defectat şi n’a mai putut fi reparat decât după circa 4 ore de nefuncţionare. Acelaş lucru s’a petrecut cu tractorul adus să acţioneze batoza din satul Dezeşti din comuna Fârtiug. O situaţie cu totul de nepermis dăinue in comuna Ramna unde preşedinte al comitetului executiv al sfatului popular este tov. Niţă Dumitru. In curtea sfatului popular stă şi acum nereparată o batoză, iar culturile de pe terenul unde s’au fixat ariile nu au fost încă strânse Ţăranii din comună spun pe bună dreptate că dacă nu se vor lua măsuri hotărîte pentru înlăturarea lipsurilor ce se manifestă în conducerea treburilor comunei vor veni ploile de toamnă şi se vor produce mari pagube la recoltă. Pe la sediul Sfatului popular din comuna Ramna, ca dealtfel şi prin alte multe comune, au trecut în ultimul timp şi tov Modoran Gheorghe care îndeplineşte funcţia de locţiitor de primsecretar al comitetului raional de partid, tov. Damian Francisc, preşedinte al sfatului popular raional tov. Király Iolanda, secretară a sfatului popular raional şi mulţi alţi activişti de partid şi de stat. Cu toţii au trecut din fuga maşinii, au văzut, au notat şi au plecat ; lipsurile în organizarea muncii de treeriş şi în desfăşurarea muncii de agitaţie la aici au rămas însă. Oare asemenea metode de îndrumare şi control vor mai fi practicate multă vreme în raionul Reşiţa ? tér. 2711 In întâmpinarea Festivalului Aşteptăm cu bucurie pe oaspeţii noştri dragi Stahanovistul • Până nu demult vedeai la bariera Vergului o groapă plină cu gunoaie, câţiva pomi prăfuiţi şi un petec de baltă cu apă murdară. Prin munca entuziastă a miilor de brigadieri sprijiniţi cu drag de populaţia Capitalei, cuibarul acela de murdărie şi boli a dispărut fără urmă. Acum, când trec pe lângă locul unde înainte se aruncau gunoaiele, nu mă mai satur ,privind frumosul Parc de cultură şi sport a cărui construcţie se apropie de sfârşit. Parcul acesta minunat cu stadionul său având 80.000 locuri şi cu marele teatru în aer liber asigură oamenilor muncii din Capitală noi posibilităţi de desfăşurare a activităţii culturale şi sportive. Şi de câte ori privesc noul parc gândul mă poartă spre zilele de August când, ca delegat la Festival, mă voi întâlni cu solii tineretului lumii, prieteni apropiaţi, deşi încă necunoscuţi, care vom păşi umăr lângă umăr, având în inimi aceleaşi năzuinţi, fraţi de luptă, pentru o viaţă fericită, pentru prietenie între popoare. NICULAE RADULESCU Scriitorul • Omenirea întreagă, dornică de pace şi fericire, priveşte către Bucureştiul nostru drag. Timip de, 14 zile zeci de mii de inimi tinere vor bate aci într’una singură. Vom sta de vorbă la aceeaşi masă vom cânta şi dansa in acelaş mănunchi şi în aceeaşi piaţă, stradă sau parc — noi, tineri din toate ţările şi continentele, de pe toate meridianele. Vom recita în toate graiuril© lumii poezii scrise de poeţii noştri iubiţi ca Walt Witman, Victor Hugo, Byron, Puşchin, Paul Eluard, Pablo Neruda, Nazim Hikmet, Eminescu şi alţi mari cântăreţi ai omului şi ai măreţiei sale. Noi, tineretul, iubim viaţa, munca, cântecul, jocul, iubim tot ce e frumos şi măreţ, tot ce înaripează visurile noastre. Iată de ce număr cu nerăbdare şi emoţie zilele până la Festival. VASILE IOSIF Cuvântul „Festival" trezeşte în inima fiecărui tânăr şi a fiecărei tinere din India un entuziasm nemărginit. Tinerești ! ----, indian a luat parte şi la Festivalul de la Berlin din 1951, cu toste că i-au stat în cale nenumărate greutăţi. Tinerii indieni şi-au arătat atunci pentru prima oară in cadrul unui Festival Mondial talentele lor creatoare şi şi-au manifestat hotărîrea de a-şi apăra cultura naţională şi pacea. De atunci, condiţiile de viaţă ale tineretului nostru s-au înrăutăţit. Nemiloasa exploatare străină a economiei noastre naţionale, amestecul străin în toate domeniile vieţii noastre, ascuţirea crizei economice, creşterea şomajului, foametea care nimiceşte mii de vieţi — toate acestea determină tineretul nostru să caute o ieşire din această situaţie, să-şi caute drumul spre o viaţă mai bună. Astfel, în toată ţara tineretul a început să întreprindă acţiuni — mai mari sau mai mici — în apărarea drepturilor sale şi în favoarea păcii. Tineretul nostru simte din ce în ce mai mult necesitatea da a se organiza şi de a realiza o unitate de luptă. Pe această linie s-au întărit organizaţiile de tineret existente în Bihar şi Andre şi au fost create organizaţii noi în diferite state şi regiuni din India. Acestea sunt împrejurările şi condiţiile în care tineretul din India a trecut la pregătirile pe scară largă in vederea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Trebue spus că în lipsa unei organizaţii centrale de tineret, responsabilitatea pentru conducerea şi organizarea pregătirilor pe ţară în vederea Festivalului a trecut în special asupra organizaţiei studenţeşti „Federaţia studenţilor din întreaga Indie" care activează în colaborare cu alte organizaţii de tineret din diverse state şi regiuni. Prima întrunire a Comitetului Naţional de pregătire a Festivalului s-a ţinut la New Delhi în ziua de 22 Mai din Iniţiativa a 5 organizaţii de tineret şi studenţi din India, sub preşedinţia lui Rana Jung Bahadur, judecător din Delhi şi fost redactor-şef al ziarului „Hindustan Times". Această întrunire a constituit un adevărat succes. Ea a hotărît să publice un apel către tineretul din India, chemându-1 să se pregătească intr’o unitate deplină în vederea Festivalului de la Bucureşti şi să-şi exprime astfel sprijinul hotărît şi puternic faţă de ideile păcii şi prieteniei în solidaritate strânsă cu tinerii din întreaga lume. Pregătirile pentru Festival au stârnit un entuziasm uriaş in rândurile tineretului din India. Ele prezintă o însemnătate considerabilă in ce priveşte făurirea celei mai largi unităţi în rândurile tinerilor noştri, indiferent de părerile, convingerile sau credinţele lor deosebite în unele probleme ale vieţii. Chiar şi acolo unde nu există organizaţii provinciale, micile organizaţii districtuale sau locale de tineret au trecut la alcătuirea unor comitete comune de pregătire în vederea Festivalului şi astfel au făurit premizele unei mişcări unite de tineret în aceste provincii. In unele locuri, organizaţii de tineret mari şi puternice, care nu aderaseră încă la Federaţia Mondială a Tineretului Democrat, au luat principalele iniţiative în pregătirea Festivalului. Aşa, de pildă, în Caşmiir, Liga tineretului democrat din Jammu şi în Asam, Asociaţia întregului tineret democrat, şi Liga tineretului din Asam, (niciuna dintre ele afiliate F.M T.D.-ului) au manifestat un deosebit interes şi o deosebită grijă pentru pregătirea în comun în vederea Festivalului in cursul pregătirilor pentru Festival, organizate în comun cu o serie de organizaţii sportive şi culturale, Liga tineretului democrat din Tanjore (Sudul Indiei) şi Liga tineretului democrat din Sandernagor au cerut să se afilieze F.M . D.ului. Prima, adică Liga tineretului democrat din Tanjoie, a organizat meetinguri şi întruniri, competiţii sportive şi manifestări culturale în cinstea Festivalului şi a sprijinit convocarea unei conferinţe a tineretului, precum şi colectarea de daruri pentru delegaţiile tineretului altor ţări care vor sosi la Bucureşti. La Calcutta a avut loc un meeting la care au participat reprezentanţi ai organizaţiilor sportive fruntaşe din ţară, ca Federaţia de fotbal din întreaga Indie, Clubul de fotbal din Bengalul de Răsărit, Federaţia halterofililor din India, Federaţia de box din India, Federaţia de nataţie din India, Federaţia de voleibal din Bengal şi Asociaţia Olimpică din India. Toate aceste organizaţii sportive sunt sprijinite de cercuri foarte largi şi de personalităţi însemnate ca miniştri, înalţi funcţionari de stat sau guvernatori de state. Sportivii au hotărît să ia parte prin reprezentanţii lor la Festivalul de la Bucureşti, cu o Delegaţie naţională indiană, împreună cu tineri membri ai sindicatelor, cu reprezentanţi ai tineretului sătesc, studenţi, etc Grupul de sportivi numără circa 70 de oameni, între care se află un celebru alergător olimpic, 17 fotbalişti din clubul Bengalului de Răsărit, care a câştigat de patru ori campionatul naţional, doi campioni de ping-pong, trei luptători, o echipă de voleibal, cinci ciclişti, doi atleţi şi mai mulţi halterofili. O dovadă a interesului extraordinar manifestat în India faţă de pregătirile în vederea Festivalului o constitue hotărîrea Comitetelor de pregătire din Asam, Panipur, Bengalul de Apus, Bihar, Utar- Prades, Pengeabul Răsăritean, Delhi, Bombay, Tanjore şi Travancore Cochin — de a se organiza festivaluri pe state şi regiuni în cinstea Festivalului Mondial. In statul Bihor, un adevărat val de entuziasm a cuprins întregul tineret, în legătură cu apropierea Festivalului Mondial. In cadrul a numeroase meeanguri, întruniri, competiţii sportive, discuţii, etc. tineretul şi-a exprimat sprijinul său cel mai deplin faţă de marile idei ale păcii şi prietenei. Toate acestea marchează un nou pas înainte al mişcării de tineret din India. In urma tuturor acestor pregătiri, unii dintre cei mai buni, mai merituoşi şi talentaţi tineri au fost aleşi pentru a participa la Festival. Va mai sosi la Bucureşti, de pildă, cea mai bună echipă de balet din Bombay, ale cărei reprezentaţii nu numai că vor reflecta cultura unei regiuni cu un specific deosebit, dar şi speranţele, aspiraţiile şi lupta întregului tineret indian. Comitetul Naţional a organizat o campanie în vederea colectării de obiecte şi alte materiale pentru expoziţia Festivalului. Un vestit pictor tânăr şi un tânăr fotograf cu renume au adunat cele mai frumoase lucrări în domeniile respective, pe care le vor aduce ei înşişi la Festival. Numeroase daruri ale indienilor destinate prietenilor străini ce se vor întâlni la Bucureşti exprimă simpatia şi dragostea milioanelor de tineri din ţara noastră faţă de tinerii din toată lumea, cu care vor să se unească în cadrul unei prietenii creatoare şi nu să se străpungă reciproc cu baionetele sau să se împroaşte cu napalm. Dorinţa tineretului din India de a contribui la lupta pentru pace şi prietenie pe plan mondial a întâmpinat nu numai aprobarea masselor populare, dar şi a unor personalităţi cu renume din felurite domenii ale vieţii. Oameni ca celebrul savant indian C. V Raman, laureat al premiului Nobel, renumitul compozitor şi cântăreţ Sachin Deb Barman, vestitul iluzionist P. C. Sarkar şi mulţi alţii au încurajat şi sprijinit tineretul nostru în cursul pregătirilor pentru Festival. Pregătirile în vederea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor au constituit pentru tineretul din India un prilej pentru întărirea unităţii rândurilor sale şi pentru intensificarea luptei sale dârze pentru pace şi un viitor mai bun. Festivalul de la Bucureşti dă tinerilor Indieni posibilitatea de a se apropia unii de alţii, de a se apropia de tineretul din întreaga lume de a se cunoaşte reciproc, de a intensifica pe plan naţional şi mondial colaborarea în lupta comună pentru apărarea drepturilor tineretului, împotriva înarmărilor, împotriva folosirii ţării şi bogăţiilor noastre în scopul războaielor agresive. Delegaţii indieni care vor sosi la Bucureşti vor exprima tinerilor participanţi la Festival dragostea şi prietenia de nezdruncinat ce le-o nutreşte tineretul indian şi se vor întoarce acasă, după încheierea Festivalului, cu energii şi forţe sporite în lupta pentru pace şi pentru un viitor mai bun. Tineretul din India se pregăteşte pentru Festival N. K. BOSE reprezentant al tineretului din India în Comitetul Internaţional pentru pregătirea Festivalului Sportivul • Am participat la două din Festivalurile Mondiale ale Tineretului şi Studenţilor la Prega şi la Budapesta. De fiecare dată am legat prietenii de neuitat cu numeroşi tineri printre care cu negri din Dakar, cu tineri francezi sau germani, cu sportivi din R. P. Ungară, R. Cehoslovacă, etc. Cu prilejul acestor Festivaluri şi cu prilejul altor întâlniri internaţionale mi-am putut da scrima ce rol însemnat revine sportului ca mijloc de strângere a legăturilor prieteneşti dintre popoare. Acum mă pregătesc stăruitor pentru întâlnirile sportive care vor avea loc cu prilejul Festivalului, fiind hotărît să nu-mi cruţ forţele pentru a reprezenta cu cinste patria noastră ZENO DRAGOMIR Gospodina • Nu e cartier sau stradă a Capitalei noastre In care cetăţeni să nu-şi impodobeeasca casele şi curţile pentru marea sărbătoare a Festivalului. Mii de cetăţeni din raionul „Griviţa Roşie" au muncit cu hărnicie la amenajarea da noi scuaruri şi parcuri, la plantarea de pomi, la repararea pavajelor şi la vopsirea faţadei caselor. Noi am sprijinit cu dragă inimă lucrările de construcţie a cinematografului şi marelui teatru în aer liber din Parcul ,,N. Bălcescu” care vor fi date în folosinţă cu prilejul Festivalului. Îmi creşte inima de bucurie văzând cum mahalaua noastră, odinioară plină de străzi desfundate, lipsită de lumină electrică şi de orice aşezăminte culturale, devine un cartier civilizat, aşa cum se şi cuvine Capitalei unei ţări în care poporul îşi făureşte fericirea. In puţinele zile care ne mai despart de Festival sunt hotărîtă ca în cinstea scumpilor noştri oaspeţi să particip la noi acţiuni întreprinse de grupuri de cetăţeni din cartierul nostru sub lozinca „pentru cea mai frumoasă casă, pentru cea mai frumoasă stradă". FLORICA IOSIF Pregătiri sportive Ansamblul de 8000 de tineri In dimineaţa aceasta însorită, Stadionul Tineretului este împânzit de mii de tineri şi tinere. Cu toţii sunt gata de repetiţie. De sus, de la înălţimea unei platforme, în faţa microfonului, profesorul de gimnastică rosteşte comanda de începere. Fanfara intonează un marş sportiv, intr’unul din careurile stadionului işi face apariţia mergând cu paşi sprinteni, într-o aliniere perfectă, un grup de 1500 tineri şi tinere Acesta este unul din grupurile ce alcătuesc ansamblul de 8.000 de persoane care va lua parte la măreaţa demonstraţie de deschidere a Festivalului. La un nou semnal, sportivii se opresc apoi, în ritmul marşului, execută diferite exerciţii de gimnastică In timp ce băieţii se retrag din careu, fetele se resfiră pe întreaga suprafaţă a terenului Răsună melodia unui vals Cu cercuri mari, argintii, în mână, fetele execută mişcari graţioase. Apoi băeţii îşi schimbă locurile cu fetele, această mişcare dând imaginea a două şuvoaie ce curg în sens opus Reintraţi în careu, tinerii execută o serie de figuri, simbolizând diferite ramuri de sport pe care le practică astăzi massele deoameni ai muncii l’n patria noastră. Iată imaginea unor atlete gata să se avânte într'o cursa de alergare, apoi mişcările îndemânatice ale vâslaşilor, faze de scrimă, box şi lupte. După o scurtă pauză, în careul stadionului apare un alt grup La un nou semnal o parte dintre aceşti 2.000 de tineri formează cu trupurile lor, pe covorul de iarbă al stadionului, conturul ţării noastre. In interiorul conturului astfel format, formaţii d© tineri, străduindu-se să redea avântul şi hotărîrea cu care oamenii muncii din patria noastră îşi făuresc o viaţă fericită, execută mişcări simbolizând munca paşnică, creatoare, a poporului nostru. Iată acum un alt grup al ansamblului. Sute de flăcăi şi fete prinşi într un minunat joc naţional, împânzesc terenul. Pan fara cântă mereu alte melodii. In acelaş timp se schimbă şi jocurile. Tinerii dansează mai întâi frumosul joc popular „Petrişorul", apoi „Alunelul din Oltenia" „Svâcul", „Roata’ şi alte jocuri care arata bogăţia artei noastre populare. Impresionantă este ultima fază a repetiţiilor. Grupuri mari de băieţi şi fete, în scriu cu trupurile lor pe stadion, in mai multe limbi, cuvântul cel mai scump tinerei generalii a lumii — pace. Aceste câteva aspecte de la repetiţia ansamblului lasă să se întrevadă de pe acum frumuseţea demonstraţiei celor 8.000 de tineri, aşa cum va fi ea în prima zi a Festivalului. O nouă ramură de sport în ţara noastră In sala de sport a uzi.net de tractoare din Oraşul Stalin e linişte deplină Vreo 20 de tineri sportivi execută diferite mişcări după îndrumările unui antrenor Aproape de o oră se desfăşoară programul de gimnastică la aparate ...Aşa începe antrenamentul zilnic al lotului de lupte libere care se pregăteşte pentru a participe la competiţiile sportive internaţionale organizate cu prilejul Festivalului. Deşi învaţă doar de câteva săptămâni aceasta dificilă ramură de sport, membrii lotului au deprins multe din tehnica luptelor libere. Până acum câtva timp ei practicau sportul luptelor clasice, ramură, în care au devenit fruntaşi. Sportivii depun toate străduinţele pentru a-şi însuşi o pregătire cât mai temeinică, însufleţiţi de dorinţa de a reprezenta cu cinste patria noastră în întrecerile ce urmează să le susţină cu echipele de peste hotare participante la competiţiile organizate cu prilejul Festivalului. Programul de antrenamente tehnice este îmbinat cu lecţii teoretice, în care antrenorul explică, pa baza manualelor, mişcările variate şi numeroase prevăzute în regulamentul luptelor libere In programul de activitate al acestui lot de sportivi sunt prevăzute deasameni conferinţe educative vizionări de filme ore de lectură, excursii şi diferite jocuri sportive. Numeroşi stahanovişti şi fruntaşi în producţie din întreprinderile Oraşului Stalin vin adesea in mijlocul sportivilor, interesându-se de stadiul pregătirilor. Intrând în sala unde se antrenează membriiotului de lupte litere, ei privesc cu admiraţie exerciţiile complicate şi îndemânatece ale luptătorului Nicolae Popovici, mecanic din Lugoj, flexibilitatea şi forţa în mişcări ale luptătorilor Ion Mureşan, miner din Valea Jiului, şi Petei Ştefan, vopsitor din Oradea. In ultimul timp grupul de luptători a făcut câteva excursii în împrejurimile Oraşului Stalin, iar într-una din zilele trecute a vizitat oraşul Sf. Gheorghe, unde a susţinut o serie de întreceri cu caracter demonstrativ, in scopul popularizării acestei ramuri de sport. In curând membrii lotului de lupte libere vor veni la Bucureşti, unde cu prilejul întâlnirilor Sportive Internaţionale prieteneşti, vor susţine întreceri cu sportivi din diferite colţuri ale lumii.