Scînteia, decembrie 1954 (Anul 23, nr. 3144-3170)
1954-12-01 / nr. 3144
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VA! ANUL XXIV Nr. 3144 || Miercuri 1 decembrie 1954 || 6 PAGINI — 20 BANI O etapă importantă pe calea Întăririi păcii şi securităţii In Europa Privirile popoarelor Europei şi ale oamenilor iubitori de pace de pretutindeni se îndreaptă cu încredere şi speranţă spre Moscova, unde se desfăşoară în aceste zile conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. Popoarele îşi dau seama că această conferinţă va constitui o etapă importantă pe calea întăririi păcii şi securităţii în Europa şi în lume. Iniţiativa convocării unei conferinţe pe întreaga Europă în problema creării unui sistem de securitate colectivă în Europa a fost luată de Uniunea Sovietică de comun acord cu guvernele R. P. Polone şi R. Cehoslovace deoarece evoluţia evenimentelor în Europa urmează o cale primejdioasă pentru cauza păcii. Intr-adevăr, unele state occidentale şi în primul rînd Statele Unite ale Americii, precum şi Anglia şi Franţa şi-au concentrat în ultima vreme toate eforturile în vederea grăbirii remilitarizării Germaniei occidentale şi atragerii ei în blocul agresiv al Atlanticului de nord şi în „Uniunea Europei occidentale“, anexă a acestui bloc. Expresia acestei politici sunt acordurile pregătite la Londra şi semnate la 23 octombrie la Paris, acorduri care sunt propuse în aceste zile spre ratificare pentru ca apoi să se treacă la aplicarea lor. Caracterul primejdios al acestei politici a fost arătat cu vigoare de către şeful delegaţiei sovietice, V. M. Molotov, în importanta declaraţie pe care a făcut-o în prima zi a conferinţei de la Moscova. V. M. Molotov a arătat că politica de reînarmare a Germaniei occidentale repetă aidoma politica dusă de statele vest-europene în anii care au premers celui de al doilea război mondial. Pe atunci, guvernele apusene, refuzînd să ia împreună cu Uniunea Sovietică măsuri pentru înfrînarea agresorului hitlerist, au scontat dimpotrivă să-l folosească pe acesta în scouirile lor antisovietice, dîndu-i cale lieră spre Răsărit. Se știe însă bine că cotropitorii hitlerişti au năvălit nu numai asupra popoarelor din Răsărit, ci şi asupra celor din Apus. Pe teritoriul Uniunii Sovietice şi al Poloniei, al Franţei şi Angliei, al Iugoslaviei şi Cehoslovaciei, al Belgiei şi al Olandei şi astăzi se fac simţite urmările groaznicului măcel dezlănţuit de hitlerişti. Printre statele care au avut cel mai mult de suferit se numără Germani, însăşi. în ceea ce priveşte ţara noastră, ne amintim că peste jumătate milion de oameni au pierit în cel de-al doilea război mondial, că pagubele materiale suferite de pe urma distrugerilor şi jafului hitleriştilor au fost uriaşe. Victoria asupra militarismului fascist german a fost asigurată de puternica coaliţie antihitleristă. Tocmai acest lucru demonstrează că interesele statelor europene atît din Răsărit, cît şi din Apus, coincid, deoarece este vorba de lupta împotriva agresiunii germane şi de menţinerea păcii în Europa. Atunci cum ar putea ele să rămînă indiferente astăzi cînd în Germania occidentală îşi fac din nou apariţia aceleaşi forţe hitleriste care nu de mult au scăldat în sînge pămîntul Europei ? In faţa primejdiei popoarele nu pot şi nu trebuie să stea cu braţele încrucişate. Pornind tocmai de la necesitatea acţiunii care să preîntîmpine primejdia reînvierii militarismului german, Uniunea Sovietică — aşa cum a declarat V. M. Molotov — propune să se renunţe la planurile occidentale care urmăresc reînarmarea Germaniei occidentale şi să se ajungă la un acord pe baza următoarelor principii fundamentale : neadmiterea reînvierii militarismului german şi crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa. In ce priveşte rezolvarea problemei germane, V. M. Molotov a reafirmat credinţa guvernului sovietic că, în momentul de faţă, este posibilă realizarea unui acord între cele patru puteri cu privire la restabilirea unităţii Germaniei pe baze paşnice şi democratice, prin ţinerea de alegeri libere pe întreaga Germanie- Acest acord poate fi realizat dacă toate cele patru puteri vor acţiona în direcţia apropierii Germaniei răsăritene şi apusene şi vor căuta ca Germania unificată să fie un stat cu adevărat iubitor de pace şi democraţie. In legătură cu preîntîmpinarea primejdiei reînvierii militarismului german şi a împărţirii Europei în grupări militare opuse, Uniunea Sovietică insistă pentru crearea unui sistem de securitate colectivă — calea sigură spre menţinerea şi consolidarea păcii în Europa. „Tratatul general european cu privire la securitatea colectivă în Europa“ prezentat de U.R.S.S. la conferinţa de la Berlin este îmbrăţişat şi sprijinit cu putere de toate popoarele Europei, care văd în el o garanţie reală pentru pacea şi securitatea lor. Prezentând proiectul său de tratat, Uniunea Sovietică a arătat că este gata să examineze orice alte propuneri care ar putea contribui la realizarea unui acord între toate statele interesate. Cum stau însă lucrurile în cazul acordurilor de la Paris ? Aceste acorduri pornesc nu de la ideea eforturilor colective în menţinerea păcii, ci de la opunerea unor state europene altor state europene, de la continuarea cursei înarmărilor, ceea ce, evident, nu micşorează, ci măreşte necontenit încordarea internaţională şi primejdia de război. Aceste acorduri nu pot servi nici cauza rezolvării paşnice a problemei germane. Traducerea lor in viaţă ar ridica obstacole de netrecut în calea unificării statului german pe baze paşnice şi democratice. In cazul realizării acordurilor de la Paris, în Germania occidentală va fi creată în scurt timp o armată de 1.000.000 de oameni, la care se adaugă cei 2.000.000 de oameni din organizaţiile militariste existente. In acelaşi timp, aceste acorduri dau de fapt militariştilor germani dreptul de a reînvia statul major general german şi de a dezvolta fără nici o îngrădire industria de război. Trebuie avut de asemenea în vedere că Statele Unite încep deja să livreze Germaniei occidentale armament în valoare de miliarde de dolari şi că armatei vestgermane i se acordă chiar posibilitatea de a folosi arma atomică. Toate acestea arată că guvernele occidentale sunt preocupate nu de asigurarea securităţii colective şi a păcii, ci de planurile lor de agravare a primejdiei de război. Pactul Atlanticului şi acordurile de la Paris nu sînt altceva decît etape în pregătirea unui nou război în Europa. Aceste planuri ale cercurilor imperialiste impun nu numai cea mai mare vigilenţă din partea popoarelor Uniunii Sovietice şi ţărilor de democraţie populară, dar şi înfăptuirea unor acţiuni practice în vederea asigurării securităţii lor. La conferinţa de la Moscova ţările participante arată că, în actuala situaţie, ele nu se pot limita la măsurile pe care le-au luat pînă acum pentru asigurarea apărării lor. Pentru a-şi asigura în mod trainic securitatea, statele iubitoare de pace din Europa trebuie să-şi unească strîns forţele şi să le întărească considerabil pentru eventualitatea ratificării şi aplicării acordurilor de la Paris. „Aceasta cere din partea statelor participante la conferinţă — a arătat V. M. Molotov — luarea unor măsuri comune în domeniul organizării forţelor armate şi a comandamentelor lor, precum şi a altor măsuri, pentru a apăra în mod sigur munca paşnică a popoarelor din aceste ţări, pentru a garanta inviolabilitatea frontierelor lor şi a asigura apărarea lor împotriva unei eventuale agresiuni“. Conferinţa de la Moscova arată că în faţa popoarelor Europei sunt deschise astăzi două căi. Una este calea securităţii colective, calea reglementării paşnice a problemei germane, calea păcii. Alta este calea acordurilor de la Paris, a încordării internaţionale, a refacerii militarismului german agresiv. Calea acordurilor de la Paris, îndreptate împotriva intereselor păcii, nu poate găsi un sprijin real din partea popoarelor. In Franţa mişcarea de mase împotriva ratificării îmbracă forme variate şi viguroase: mitinguri, demonstraţii, petiţii trimise parlamentului, delegaţii care se adresează deputaţilor etc. In Germania occidentală însăşi, mişcarea împotriva remilitarizării devine din ce în ce mai puternică. Faptul că Congresul sindicatelor vest-germane s-a pronunţat împotriva planurilor de reînarmare, că la fiecare din alegerile parţiale care au avut loc în ultimul timp, partidul lui Adenauer a pierdut voturi, că Blank, ministrul de război de la Bonn, a fost huiduit şi lovit de tineri germani şi că au loc demonstraţii ale tineretului vestgerman împotriva remilitarizării, arată că remilitarizarea Germaniei occidentale se desfăşoară împotriva voinţei majorităţii covîrşitoare a poporului german. Propunerile Uniunii Sovietice, îndreptate spre consolidarea păcii, se bucură în schimb de adeziunea tot mai caldă a popoarelor Europei şi a lumii întregi. Conferinţa de la Moscova este salutată de popoare pentru că ea serveşte celei mai nobile cauze — cauza păcii. Sarcinile sale principale în opera de unire a popoarelor în interesul întăririi păcii şi securităţii în Europa şi a unirii forţelor iubitoare de pace din lumea întreagă vor fi duse la bun sfîrşit. Poporul român salută şi sprijină din toată inima propunerile Uniunii Sovietice, căci ele corespund celor mai fierbinţi năzuinţe ale sale spre pace, securitate și prietenie între popoare. COMUNICAT cu privire la schimbul de reprezentanţe diplomatice între R. P. R. şi India Guvernul Republicii Populare Române şi tente intre cele două ţări, au hotărît să guvernul Indiei, în dorinţa de a menţine facă schimb de reprezentanţe diplomatice, şi întări relaţiile de prietenie deja exist cu gradul de legaţii. (Agerpres) Reîntoarcerea delegaţiei R. P. R. care a participat la sesiunea Consiliului Mondal al Păcii Luni noaptea s-au înapoiat în Capitală membrii delegaţiei ţării noastre la lucrările sesiunii Consiliului Mondial al Păcii, care a avut loc între 18—23 noiembrie la Stockholm , prof. univ. Lotar Rădăceanu, vicepreşedinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., prof. univ. Sorin Toma, prof. univ. Florica Mezincescu, membri ai Consiliului Mondial al Păcii, acad. Şt. Mihcu şi preot Alexandru Ionescu, membri ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R In Gara de Nord membrii delegaţiei au fost salutaţi la sosire de reprezentanţi ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., de oameni ai ştiinţei şi culturii şi de alţi oameni ai muncii. (Agerpres) Conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa — Şedinţa din 30 noiembrie — MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite: La 30 noiembrie a avut loc cea de a doua şedinţă a conferinţei ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. Şedinţa a fost prezidată de J. Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone, şeful delegaţiei poloneze. In cadrul şedinţei au făcut declaraţii Viliam Siroky, primul ministru al Republicii Cehoslovace, şeful delegaţiei cehoslovace, şi Otto Grottewohl, primul ministru al Republicii Democrate Germane, şeful delegaţiei Republicii Democrate Germane. Şedinţa următoare va avea loc la 1 decembrie, ora 14,00. Cu planul anual îndeplinit! Succesele constructorilor de maşini agricole CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la uzina de maşini şi unelte agricole „7 Noiembrie“ din Craiova, antrenaţi în întrecerea socialistă, au dat bătălia pentru îndeplinirea înainte de termen a planului anual de producţie. In ziua de 26 noiembrie uzina „7 Noiembrie“ şi-a îndeplinit planul producţiei globale pe anul 1954. La unele sortimente, planul anual de producţie nu numai că a fost îndeplinit, dar a fost şi depăşit. La piesele de schimb pentru grape stelate, planul anual de producţie a fost depăşit cu 16%. Datorită aplicării pe scară largă a metodelor sovietice, productivitatea muncii a crescut, anul acesta, cu 15,4%. O atenţie deosebită s-a dat economiilor şi reducerii preţului de cost al produselor. Numai prin aplicarea inovaţiilor şi a raţionalizărilor s-au obţinut economii în valoare de peste 200.000 lei. De asemenea, preţul de cost a fost redus cu 5,96%. Un mare aport la realizarea înainte de termen a planului anual l-au adus fruntaşii în producţie. O serie de muncitori ca strungarii Dumitru Rîcu, Buzatu Nicolae şi alţii şi-au depăşit zilnic sarcinile de plan cu 200%. Acum, colectivul uzinei de maşini şi unelte agricole „7 Noiembrie“ munceşte cu însufleţire pentru a da cît mai multe produse în contul anului 1955. Cum a putut realiza întreprinderea noastră planul înainte de termen In locul barăcilor de scînduri, in care muncitorii trudeau din greu pe timpul exploatatorilor, în anii regimului democratpopular s-au înălţat în întreprinderea noastră hale noi, spaţioase, dotate cu maşini şi utilaj de înaltă tehnicitate sosite din U.R.S.S. şi din ţările de democraţie populară, iar altele fabricate de industria noastră constructoare de maşini. Datorită creării unor condiţii tot mai bune de muncă, cît şi luptei duse de muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii, planul de producţie valoric şi pe sortimente, pe anul 1954, a fost realizat pînă la data de 6 noiembrie. Sub îndrumarea comitetului de partid, comitetul de întreprindere a reuşit să antreneze majoritatea muncitorilor şi tehnicienilor în întrecerea socialistă. în ultimele luni a sporit preocuparea organizaţiilor de bază pentru organizarea consfătuirilor de producţie, a schimburilor de experienţă şi pentru formarea de brigăzi U.T.M. In această perioadă, comuniştii din întreprindere au îmbrăţişat cu un deosebit interes iniţiativa de a realiza, la fiecare maşină şi agregat, mai multe produse pe schimb şi de a sprijini pe NICOLAE RARINEA secretar al comitetului de partid al Atelierelor C.F.R. „Gheorghe Apostol“Galaţi muncitorii rămaşi în urmă cu îndeplinirea planului. Ca rezultat al introducerii acestor iniţiative, strungarii Gheorghe Dragomir şi Ion Ploscuteanu, care în luna septembrie nu şi-au putut realiza în întregime sarcinile de plan, în luna octombrie, datorită sprijinului dat de strungarul fruntaş Mircea Mihălceanu, şi-au depăşit prevederile de plan cu 47%. De asemenea, strungarul Ludovic Rogojină, primind un sprijin sistematic din partea comunistului Gheorghe Fuică, a reuşit, prin mai buna utilizare a maşinii, să-şi depăşească sarcina de plan pe luna octombrie cu 59 %, în întreprindere creşte tot mai mult interesul muncitorilor şi tehnicienilor pentru aplicarea acestor iniţiative, dorinţa de a obţine indici cît mai înalţi în realizarea planului. O contribuţie de preţ la realizarea sarcinilor de plan au dat comuniştii Mircea Mihălceanu, Nicolae Grecu şi alţii, care au confecţionat o serie de dispozitive, prin aplicarea cărora productivitatea muncii a crescut simţitor. Introducerea pe scară din ce în ce mai largă a metodelor înaintate de lucru sovietice, precum şi studierea şi răspîndirea sistematică a experienţei fruntaşilor în producţie din întreprinderea noastră au contribuit în bună parte ca planul de producţie pe anul 1954 să fie îndeplinit cu două luni înainte de termen. In această perioadă productivitatea muncii a crescut cu 17,4%, iar preţul de cost al produselor a fost redus cu 8,88% faţă de sarcina de plan. Prin folosirea cu chibzuială a materiei prime şi a materialelor, colectivul întreprinderii a realizat de asemenea economii în valoare de 1.297.428 lei. Sprijiniţi de către organizaţia de partid, muncitorii şi tehnicienii întreprinderii noastre, în frunte cu comuniştii, sînt hotărîţi să descopere şi să folosească mai bine rezervele interna şi capacitatea de producţie a maşinilor, să răspîndească pe scară cît mai largă experienţa înaintată dobîndită, pentru a da patriei cît mai multe produse de bună calitate. Combinate raionale de producţie care lucrează în contul anului viitor BACĂU (coresp. „Scînteii“). Colectivele de muncitori şi tehnicieni de la combinatele raionale de producţie din Tg. Neamţ şi Moineşti şi-au îndeplinit planul anual de producţie. Incepînd de la data de 15 noiembrie, ele lucrează în contul anului 1955. Combinatul raional Tg. Neamţ a realizat, pînă la data de mai sus, planul anual la cherestea răşinoase în proporţie de 363%, la lemne de foc 105%, la coşuri de rufe 199%, la mese de bucătărie 122% şi la cărămizi de zidit 109%. Pînă la 15 noiembrie, muncitorii combinatului de producţie Moineşti au depăşit sarcinile planului anual la buşteni-gatere-răşinoase cu 125%, la draniţă cu 10% şi la cherestearăşinoase cu 10%. Muncitorii şi tehnicienii acestor combinate şi-au luat angajamentul să muncească cu rîvnă pentru a spori producția bunurilor de larg consum. Cooperative care şi-au îndeplinit planul anual BlRLAD (coresp. „Scînteii“). — In acest an, cooperativa meşteşugărească „îmbrăcămintea“ din Bîrlad şi-a dezvoltat mult activitatea. De la începutul anului şi pînă acum numărul meşteşugarilor care au intrat în cooperativă a crescut cu 23. Pe lîngă faptul că şi-a mărit numărul de sortimente, cooperativa foloseşte din plin şi deşeurile de la fabrica de confecţii din Bîrlad. Se produc acum numeroase modele de confecţii. Printr-o atentă aşezare a şabloanelor de croit, la cooperativă au fost realizate, anul acesta, economii în valoare de 2.000 lei. Muncind cu rîvnă în cadrul întrecerii, membrii acestei cooperative au reuşit să-şi realizeze înainte de termen sarcinile de plan pe anul în curs. In prezent ei lucrează în contul anului 1955. Fac cinste acestei cooperative fruntaşe numele cooperatorilor Mihai Trifu, Tudor Costache, Rugină Tasia, Tudor Istrate, Jana Dimitriu şi ale altora. Pînă acum, la cooperativa meşteşugărească de croit „îmbrăcămintea“ din Bîrlad planul anual a fost realizat în proporţie de 105%. Şi cooperativa de invalizi „Pacea“ din oraşul Tecuci lucrează în contul anului viitor. Cooperatorii de aici au confecţionat, prin valorificarea deşeurilor, zeci de căciuli, sute de perechi de sandale şi altele. Cooperatorii fruntaşi Gheorghe Surugiu, Gheorghe Scutaru, Tache Constantinescu şi Radu Dinescu au dat o mare contribuție la realizarea planului înainte de termen. ----- - --- Şi-au îndeplinit angajamentul BRAILA (coresp. „Scînteii“). La centrul de desfacere al cooperativei „înainte“ a sosit un nou lot de mărfuri variate: pantofi, bocanci, serviete, costume de stofă, paltoane, pijamale şi diferite obiecte de marochinărie, confecţionate cu mare grijă. Sunt mărfuri realizate peste planul anual de către membrii acestei cooperative, care au produs, în acest an, peste 60 diferite sortimente de mărfuri de larg consum. In toate atelierele şi secţiile cooperativei, planul anual a fost cu mult depăşit, aşa cum şi-au luat angajamentul cooperatorii. n interiorul ziarului. PE TEME ECONOMICE: Ing. Stoian Petrescu — Despre folosirea maximă a tehnicii (pag. 2-a). N. Enuţă — La împărţirea veniturilor în gospodăria colectivă din Călăraşii Vechi (pag. 2-a). SCRISORI CĂTRE „SCINTEIA”: M. Tudor — Lipsă de grijă pentru deservirea cetăţenilor (pag. 2-a). Conferinţa tarilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa — Declaraţia făcută de V. M. Molotov la 29 noiembrie; Declaraţia făcută de J. Cyrankiewicz (pag. 3-4-5). Oskar Neumann — Jos mîinile de pe Partidul Comunist din Germania (pag. 5-a). Zdenek Werner — Strălucitul succes al Frontului National în alegerile din R. Cehoslovacă (pag. 5-a). Köves Endre — Alegerile pentru sfaturile populare din R. P. ungară s-au desfășurat într-o atmosferă sărbătorească (pag. 5-a). Guvernul sovietic a înmînat guvernului S.U.A. o notă memorială în problema folosirii energiei atomice în scopuri pașnice (pag. 6-a). Răspunsul guvernelor S.U.A., Frantei și Angliei la notele guvernului sovietic din 23 octombrie și 13 noiembrie (pag. 6-a). Colective fruntaşe PITEŞTI (coresp. „Scânteii“). Ca urmare a aplicării în întrecerea socialistă a metodelor sovietice de înaltă productivitate, cît şi a introducerii de inovaţii tehnice şi raţionalizări în producţie, numeroase întreprinderi din regiunea Piteşti lucrează de pe acum în contul ultimului an al cincinalului. Colectivul oficiului nr. 2 de foraj, de pildă, aplicînd pe scară largă noua tehnologie a forajului cu apă, şi-a îndeplinit planul anual cu 3 luni şi 10 zile înainte de termen. Această realizare a petroliştilor a contribuit, în mare măsură, la îndeplinirea de către întregul trust de foraj Piteşti a sarcinilor anuale de plan încă din primele zile ale lunii noiembrie. Prin mai buna organizare a muncii, muncitorii şi tehnicienii din sectoarele Băbeni şi Drăgăşani, din cadrul I.F.E.T.Băbeni, şi-au realizat, în cursul lunii noiembrie sarcinile anuale de plan atît la producţia globală, cît şi pe sortimente. Cu un deosebit avînt au desfăşurat întrecerea socialistă şi membrii cooperativelor meşteşugăreşti din regiune. Pină acum, cinci cooperative meşteşugăreşti şi-au îndeplinit cu succes sarcinile globale din planul anual. Printre acestea se numără cooperativa „Ceramica“ din Rîmnicu Vâlcea, care a produs peste plan teracotă pentru cîteva sute de sobe, cooperativa „Arta meseriaşilor“ din Cîmpulung, care a executat peste plan 375 metri pătraţi uşi şi ferestre pentru locuinţe, cooperativa „Răsăritul nou“-I.O.V.R. din Rîmnicu Vîlcea şi altele. Urmînd exemplul colectivelor fruntaşe, muncitorii şi tehnicienii combinatelor raionale de producţie din cadrul U.R.C.C. Piteşti, Cîmpulung şi Curtea de Argeş au început să lucreze şi ei în contul anului viitor. De pildă, colectivul Combinatului raional de producţie Muscel a produs, peste plan, 461.000 cărămizi pentru sobe, peste 1.800 metri cubi buşteni răşinoase, 3.283 butoaie etc. Succesele dobîndite pînă acum de aceste colective fruntaşe însufleţesc pe toţi oamenii muncii din celelalte întreprinderi din regiune în lupta pentru îndeplinirea integrală a planului de stat pe acest an la toţi Indicii. Produse peste planul anual TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). Numeroase colective din întreprinderile timişorene se mîndresc cu rezultatele obţinute în producţie. încă din ziua de 13 noiembrie, colectivul întreprinderii „Fructul“ şi-a terminat planul anual la conserve, compoturi, dulceţuri etc. întreprinderea a dat peste plan pînă la data de 26 noiembrie 38.708 kg. conserve de carne şi legume. Sterilizatorul Ion Nicolici, candidat de partid, opăritoarele Elisabeta Feier şi Veronica Păcuraru, ca şi Ana Varga, care lucrează la închis recipiente, au adus o contribuţie de seamă la obţinerea acestor rezultate. Ei sunt printre aceia care au aplicat primii iniţiativa Victoriei Doroftei, de la fabrica de conserve „Flora“ din Capitală, privind controlul reciproc asupra calităţii produselor fiecărei secţii în parte. Colectivul întreprinderii „Kandia" dă şi el produse în contul anului 1355. Muncitorii şi tehnicienii de aici au dat pînă acum peste plan circa 28 vagoane diferite produse zaharoase, bomboane umplute, caramele etc. De asemenea, şi-a îndeplinit şi depăşit sarcina anuală de plan şi întreprinderea de stat pentru produse lactate din Timișoara. Folosind metode înaintate de muncă COMĂNEŞTI (coresp. „Scînteii”). Mina Galion, din cadrul exploatării carbonifere Comăneşti, şi-a realizat sarcinile anuale de producţie în dimineaţa zilei de 24 noiembrie. In acea zi, la ieşirea din sat, minerii de la Galion au scos la suprafaţă primele vagoane de cărbune în contul anului 1955. La gura minei, în prezenţa a sute de mineri, tehnicieni şi ingineri, a avut loc un însufleţit, miting, în cadrul căruia secretarul organizaţiei de bază a minei, tov. Gheorghe Cojocaru, a vorbit despre întrecerea însufleţită a minerilor în lupta pentru sporirea producţiei de cărbune. „Grupe de mineri — a spus secretarul organizaţiei de bază — ca acelea conduse de Constantin Hrînaru, Gheorghe Ciurlică, Ion Buzatu şi altele, sunt mîndria minei. Folosind metode înaintate de muncă, aceste grupe de mineri au scos zilnic la suprafaţă cu cite 30—40% mai mult cărbune faţă de sarcina de plan“. O delegaţie de pionieri din oraşul Comăneşti a înmînat minerilor fruntaşi buchete de flori. Schimb de experienţă între cercurile ştiinţifice studenţeşti CLUJ (Agerpres). Zilele trecute a avut loc la Cluj un schimb de experienţă între membrii cercurilor ştiinţifice studenţeşti de la facultăţile de ştiinţe juridice ale universităţilor „Victor Babeş“ şi „Bolyai“ din Cluj şi „C. I. Parhon“ din Bucureşti. La schimbul de experienţă au participat numeroşi profesori şi studenţi de la cele trei universităţi. După cuvîntul de deschidere, rostit de prof. univ. Graţian Porumb, prodecan al Facultăţii de ştiinţe juridice din Cluj, studentul N. Mănăilă, de la Facultatea de ştiinţe juridice din Bucureşti, a prezentat, in cadrul cercului ştiinţific „Dreptul penal“, un referat intitulat „Trimiterea in judecată“. La discuţii au luat cuvîntul, printre alţii, studenţii universităţii „Bolyai“ Ion Izanek şi Gh. Culicovski şi conf. univ Ion Olteanu, de la catedra de drept penal a Facultăţii de ştiinţe juridice din Bucureşti. In cadrul cercului ştiinţific „Teoria generală a statului şi dreptului“, studentul Ion Sivescu, de la Facultatea de ştiinţe juridice din Bucureşti, a prezentat un referat despre dreptul R.P.R. de a fi admisă în O.N.U. Conferinţa acad. Sava Ganovski la Academia R. P. R. In cadrul „Săptămînii ştiinţei bulgare“, marţi seara, în aula Academiei R.P.R., academicianul Sava Ganovski, membru al Consiliului de Conducere al Academiei de ştiinţe a R. P. Bulgaria, deputat în Adunarea Populară a R. P. Bulgaria, laureat al Premiului Dimitrov, a conferenţiat despre „Revoluţia culturală în Bulgaria“. La conferinţă au luat parte acad. prof. dr. C. I. Parhon, preşedinte de onoare al Academiei R.P.R., acad. Mihail Sadoveanu, vicepreşedinte al Academiei R.P.R., acad. Şt. Vencov, prim secretar al Academiei R.P.R., numeroşi academicieni, membri corespondenţi ai Academiei R.P.R., colaboratori ai institutelor ştiinţifice ala Academiei R.P.R., profesori universitari şi studenţi. Au fost de faţă membrii delegaţiei oamenilor de ştiinţă din R. P. Bulgaria, care participă la „Săptămîna ştiinţei bulgare“, precum şi M. Krumov, prim secretar al ambasadei R. P. Bulgaria la Bucureşti. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. prof. dr. C. I. Parhon. Conferinţa academicianului Sava Ganovski a fost urmărită cu mult interes. In numele celor prezenţi, acad. prof. dr. C. I. Parhon a mulţumit călduros oaspetelui. In încheierea conferinţei au fost prezentate trei filme documentare care înfăţişează aspecte din realizările obţinute în diferite domenii în R. P. Bulgaria. (Agerpres) Serată literară TIMIŞOARA 30 (Agerpres). Revista „Igaz szó”, organ al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., filiala din Regiunea Autonomă Maghiară, a organizat ieri, în sala clubului C.F.R. Timişoara, o seară literară la care au participat scriitori români şi maghiari din Timişoara, precum şi numeroşi oameni ai muncii. Cuvîntul de deschidere a fost rostit în limba maghiară de tov. Hajdú Győző, redactor şef al revistei „Igaz szó“, şi — în limba română — de tov. Alexandru Jebeleanu, preşedintele filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor de R.P.R. Au citit fragmente din lucrări proprii, precum şi traduceri din limbile română şi maghiară, scriitorii Horváth István, Majtenyi Erik, Sütő András, laureaţi ai Premiului de Stat, Nagy István, Anadi Adám, Alexandru Jebeleanu, Szász Márton, Aurel Martin, Endre Károly. In încheiere, artişti de la Opera de Stat din localitate și de la Teatrul de Stat au prezentat un bogat program artistic. Fruntaşi pe raion la arături de toamnă şi desţeleniri IAŞI (coresp. „Scînteii“), îndrumaţi şi sprijiniţi în permanenţă de către organizaţia de bază şi de către deputaţii sfatului popular comunal, ţăranii muncitori din comuna Drăguşeni, raionul Negreşti, au trecut, imediat după terminarea însămînţărilor, la transportarea gunoiului de grajd pe ogoare şi la executarea arăturilor adinei. Urmînd exemplul comuniştilor Ion Bazon, Ioan D. Scurtu şi alţii, ţăranii muncitori din comună au executat arături adînci de toamnă pe 513 ha. Folosind din plin atelajele şi mijloacele mecanizate, ţăranii muncitori din comuna Drăguşeni au desţelenit, redîndu-le agriculturii, 26 ha. de pămînt din izlazurile slab productiva din comună. In această muncă s-au evidenţiat ţăranii muncitori Ilie Butnaru, Nicu V. Apetri, V. D. Soreanu şi alţii. Comuna Drăgușeni este prima comună din raion care a îndeplinit planul la arături adinei de toamnă și desțeleniri. Şcoală nouă La Veleşti, raionul Amaradia, s-a inaugurat de curînd un nou local de şcoală. Clădirea mare, luminoasă, adăposteşte de acum pe copiii ţăranilor muncitori, dornici să înveţe carte. Sătenii privesc cu drag clădirea cea nouă şi frumoasă, la ridicarea căreia au contribuit prin muncă voluntară. Mai bine de trei sute de ţărănoi muncitoare din comună, în frunte cu Elisabeta Tudor, responsabila comisiei de femei au dat ajutor la transportul materialelor da construcţie. In clădirea nou construită copiii se bucură de condiţii bune de învăţătură. MARIA GIIEUASIE corespondent voluntar