Scînteia, octombrie 1955 (Anul 24, nr. 3402-3427)

1955-10-01 / nr. 3402

Nr. 3402 Calendarul lucrărilor agricole pe luna octombrie Recoltatul și înmagazinarea recoltei In această lună se recoltează porumbul, cartofii, sfecla de za­hăr, bumbacul, sfecla furajeră etc. Pentru eliberarea mai repede a terenului în vede­rea însămintărilor, în acest an, porumbul­­ trebuie recoltat cu ştiuleţii pe tulpini şi duşi în gospodărie unde se desfac ştiuleţii de pănuşe ; ştiu­leţii se depozitează în pătule bine aeri­site ca să nu mucegaiască. Porumbul de sămînţă trebuie ales încă din lan şi păs­trat separat. Cartofii şi sfecla furajeră se depozitează în silozurile anume construite. In cursul lunii octombrie se face con­trolul seminţelor depozitate. Griul se lo­­­­pătează, iar la porumb, dacă există peri­colul de mucegăire, se înlătură ştiuleţii atacaţi şi se iau măsuri de aerisire a pă­­tuşelor. Tot în această lună se recoltează bumbacul şi orezul. Pe măsură ce orezul este recoltat, se treieră. Bumbacul­­trebuie depozitat la locuri potrivite pentru ca vara să se usuce cit mai bine. Însămînţarea cerealelor de toamnă Luna octombrie este luna însăminţărilor de toamnă. Pentru obţinerea unei re­colte cit mai bogate de grîu, secară, orz şi alte culturi de toamnă, trebuie ca însămînţările să se facă în condiţii cit­­ mai bune. O cerinţă importantă în această privinţă este ca terenul să fie pregătit din timp. Este ştiut că o mare parte din culturile de păioase de toamnă şi îndeosebi de grîu se seamănă la noi după porumb. In anul acesta, cînd porumbul e întîrziat,va aştepta pînă ce porumbul se coace şi se recoltează şi apoi să se facă ,arăturile şi semănatul, înseamnă a întîrzia mult acea­stă lucrare şi a pune în pericol recolta de grîu din anul viitor. De aceea, tre­buie folosite toate mijloacele — tractoa­rele, maşinile, atelajele, pentru însămîn­ţarea griului după alte culturi, chiar şi după grîu, pentru ca timpul potrivit de însămânţare să nu fie depăşit şi plantele de grîu să aibă timp să se dezvolte bine pînă la căderea zăpezii. Pentru aceasta se cere să se grăbească ritmul arăturilor de însămînţare, să se asigure cantităţile ne­cesare de seminţe din soiurile cele mai bune, care dau recolte mari în regiunea respectivă, să se cureţe şi să se trateze seminţele astfel ca în pâmînt să se pună numai bob şi bob. O mare importanţă are timpul de însă­­minţare. Este ştiut că nu în toate comu­nele, raioanele şi chiar regiunile sînt ace­leaşi­ condiţii de climă şi de sol. De aceea, trebuie ca semănatul să se facă la data cînd în raionul sau comuna respectivă aceste condiţii sînt mai prielnice. Ingine­rii şi tehnicienii agronomi, sfătuindu-se cu fruntaşii recoltelor bogate, au datoria să fixeze data de semănat pentru fiecare co­mună în parte. Metoda de semănat are o importanţă foar­te mare în obţinerea unor recolte bo­gate. Cele mai mari recolte se obţin atunci cînd semănatul se face cu maşina, în rînduri dese sau în rînduri încruci­şate, deoarece prin aceste metode semin­ţele se răspîndesc uniform în pământ, avînd la dispoziţie cantităţi mai mari de hrană şi umezeală. Faţă de semănatul obişnuit în rînduri simple, semănatul în rînduri dese şi în rînduri încrucişate aduce un spor de recoltă de 15-20%. La semănat trebuie dată atenţie adâncimii de semănat, cantităţii de sămînţă ce tre­buie folosită la hectar etc. Inginerii şi tehnicienii agronomi sunt datori să ajute şi să îndrume pe ţăranii muncitori să stabilească toate aceste măsuri pe baza condiţiilor concrete din fiecare comună sau gospodărie. Odată cu însămînţările de toamnă, în această perioadă se fac şi arăturile adinei pentru însămînţările de primăvară. Ară­turile adinei au o mare importanţă, deoa­rece ele contribuie la sporirea recoltei cu 25% şi chiar mai mult. Iată de ce tre­buie să se facă arături la adîncimea la care recomandă agronomii, pe suprafeţe cit mai întinse. Lucrări în grădina de legume Principala lucrare ce se face acum in­ grădina de legume este recoltatul r­ădă­­ciioasetor, cum sint: morcovii, pătrunje­lul, păistîmnacul etc Lucrarea aceasta tre­buie făcută cu aten­ţie pentru a nu se rupe rădăcinile. Ră­­dăcinoasele se pun la păstrat în pivniţe, stratificate în nisip sau în silozuri (gropi). In această perioadă se recoltează şi Varza de toamnă- Recoltarea ei se poate face chiar după căderea bru­mei pentru că aceasta nu-i dăunează cu nimic. Varza se poate păstra peste iarnă în stare proaspătă sau pusă la murat, to­cată sau căpăţâni, în butoaie. înainte de căderea brumei se recoltează pătlăgelele roşii care nu s-au copt (gogonelele) şi se pun la murat în butoaie. Cartofii se recoltează cînd vrejii s-au uscat. Soiurile mai tîrzii se recoltează după căderea brumei. Toţi vrejii şi car­tofii bolnavi se ard în cîmp pentru ca boala să nu se răspîndească. Recoltarea se face pe timp frumos, iar tuberculii se lasă întinşi la soare pentru a se usca bine. După aceea, se însilozează provizo­riu, se clasează şi apoi se însilozează de­finitiv în gropi şi se acoperă cu un strat de paie, peste care se pune un strat de pământ spre a-i feri de gerurile iernii. După recoltarea legumelor, în grădină se cară bălegar şi se fac arături adinei de toamnă la adîncimea de 25 cm, pentru recolta anului viitor. Pentru obţinerea de legume timpurii în primăvară, în această lună se însămîn­­ţează spanac, salată, ceapă, usturoi etc. In vederea obţinerii de legume proaspete în mijlocul iernii, însămînţarea se face în răsadniţe. Culesul viei şi vinificaţia Sintemn în sezonul recoltării strugurilor. Pentru obţinerea u­­nui vin de bună cali­tate, strugurii tre­buie culeşi şi vi­­nificaţi separat, pe soiuri. Fermentarea trebuie făcută cu fermenţi selecţio­naţi. După termina­­rea campaniei de vi­­nificaţie, uneltele şi întreg utilajul se cu­răţă şi se pun la păstrat. După culesul strugurilor, viţele se des­fac de pe sîrmele spalierului sau de pe araci şi apoi se fac tăieturile pentru a uşura îngropatul. Din butucii marcaţi dinainte, ca fiind din soiuri bune, se re­coltează coarde altoi. Acestea se faso­nează, se leagă în pachete şi se pun la stratificar.. După cules şi tăieri începe de asemenea îngropatul sau muşuroitul viei, astfel ca pînă la venirea frigului toate viile altoite şi indgerie să fie îngropate pentru a fi ferite de ger. In vederea în­fiinţărilor de noi plantaţii se continuă desfundatul terenului. In viile tinere se fac gropi pentru înlocuirea golurilor. In livada de pomi se continuă recolta­tul fructelor. Ele se recoltează cu grijă, pe soiuri şi calităţi şi apoi se aşează in lăzi. Fructele se valorifică imediat prin unităţile comerciale sau se pun la păstrat. Spre sfîrşitul lunii începe plantatul po­milor. Tulpinile pomilor tineri din livadă se înfăşoară cu beţe de floarea-soarelui, tulpini de sorg, cânepă, papură, stuf etc. pentru a fi apărate de iepuri. Tot în această perioadă pomii se curăţă de uscă­turi, muşchi şi licheni şi se văruiesc ; se adună, prin răzuirea tulpinilor, cuibarele cu ouăle insectelor şi se ard. Fructele pu­trezite rămase în pomi constituie un focar de infecţie cu diferite boli. Printre frun­zele căzute sub pomi iernează diferite in­secte dăunătoare pomilor. De aceea, toate acestea se adună în grămezi şi se ard. In pepinieră se termină recoltarea se­minţelor de măr, păr, gutui ; se începe semănatul în şcoala de puieţi. Pomii buni de plantat se scot din pepinieră, se cla­sează şi se tratează contra dăunătorilor, apoi se expediază spre a fi plantaţi. Cei care rămîn neplantaţi se stratifică. Pentru o bună iernare a animalelor In această peri­oadă sarcina cea ma importantă a cres­cătorilor de animale este executarea lu­crărilor de care de­pinde buna iernare a animalelor. In acest scop, tre­buie folosit l­a maxi­mum timpul frumos care a mai rămas pentru terminarea grabnică a construc­ţiilor de grajduri, saivane, coteţe de pă­sări, etc. De asemenea, trebuie reparate şi dezinfectate toate adăposturile existente. O mare atenţie trebuie dată complectă­­rii stocurilor de furaje şi transportului lor în apropierea modului de iernare a ani­malelor. Cea mai importantă sarcină, de care depinde în mare măsură sporirea producţiei, este însilozarea unor cantităţi cit mai mari de furaje, îndeosebi porumb, folosind la maximum tocăturile mecanice şi manuale şi alte mijloace pentru toca­­rea nutreţurilor. Acolo unde însilozarea s-a făcut, trebuie refăcută coama de pă­mînt de pe silozuri după ce nutreţul se lasă, pentru a împiedica pătrunderea apei. De asemenea, trebuie verificată starea şi­relor de fin şi a altor nutreţuri, care tre­buie învelite cu paie, stuf etc. To­t acum se verifică starea coloniilor de albine, asigurîndu-le cantităţile nece­sare de miere pentru iarnă şi se pregă­tesc stupii pentru iernare. In cel mai scurt timp trebuie terminată clasarea animalelor şi păsărilor, refor­­mînd pe cele necorespunzătoare. O importanţă deosebită are buna orga­nizare a campaniei de montă a oilor şi în­deosebi a staţiunilor de însămînţare arti­ficială, astfel­ incit să fie folosiţi la maxi­mum berbecii din rasele merinos, spancă şi tigaie în vederea sporirii producţiei de lină fină şi semifină. însemnate realizări în dezvoltarea patrimoniului forestier Acţiunea practică de amenajare a pă­ s-au amenajat 6,4 milioane ha. pădure, junior a început în ţara noastră în anul din 344 mari Uilităţi forestiere ?i 1948 şi se desfăşoară cu mult succes. Sub OQ11? ..... . . .. .. . îndrumarea cadrelor de specialişti au 2817 unităţ de producţie. Concomitent fost amenajate anual aproximativ 1.000.000 cu aceasta s-a desfăşurat o activitate la­ pădure. Pînă la sfîrşitul anului 1954 largă pentru amenajarea golurilor alpine am amintit, nu-ţi vorbeşte atît de mult despre istoria gloriosului Partid Comunist Chinez, cit îţi vorbeşte Iananul. Aci, după cum se ştie, a fost capitala principalei zone chineze eliberate, din 1935 pînă în 1949, cu o întrerupere de 13 luni şi 13 zile, cînd, în 1947, necesi­tăţile frontului au cerut ca armata popu­lară să evacueze temponar regiunea Trupele revoluţionare şi-au instalat se­diul la Iianan, la capătul Marşului cel lung. Cînd în 1935 s-a stabilit aci Comi­tetul Central al partidului şi Comitetul militar revoluţionar, Iananul a devenit Inima Chinei libere, statul major al re­voluţiei, leagănul victoriilor populare. Orăşelul este aşezat într-o vale, avînd de o parte şi de alta dealuri înalte. Ca în multe părţi ale Chinei centrale, locuin­ţele oamenilor sânt săpate în coasta dea­lului, ca un fel de grote. Este tipică a­ceasta situaţie pentru halul de înapoiere economică în care imperialismul şi feuda­lismul menţinuseră China­în aceste condiţii aspre şi-a desfăşurat activitatea şi Comitetul Central al parti­dului. Cu o mare emoţie intri în grotele de pe Yan Gu­a Ling în care s-a instalat în 1935 comitetul revoluţionar. Iată şi clădirea în care s-a desfăşurat memorabilul Con­gres al 7-lea al partidului. Mai sus ceva, peştera în care a trăit tovarăşul Mao, formată din 3 încăperi, comunicînd între ele. Aci a scris­ el cîteva din cele mai importante lucrări. Ţăranul Sie Hun mi-a povestit ore întregi despre vizitele tova­rășului Mao Tze-dun prin satele înveci­nate, despre ajutorul pe care l-a dat echipei­ de intr-ajutorare din care făcea și el parte la întocmirea planului de cul­tură, despre petrecerea de neuitat cu oca­zia sărbătorilor de iarnă în Tzo Yu En (grădina cu curmali), unde se instalase steiul Comitetului Central între 1938— 1943. Cit timp Comitetul Central şi-a avut sediul aci, Iananul a devenit nu numai centru politic şi militar al regiunilor eli­berate, dar şi un mare centru cultural şi ideologic. Zeci de mii de oameni din toate colţurile ţării şi chiar emigranţi chi­nezi din ţările îndepărtate străbateau cu orice risc graniţă regiunilor albe şi se îndreptau, valuri-valuri, spre Ianan. Ei se puneau la dispoziţia partidului, care îi pregătea pentru sarcinile grele ale războ­iului împotriva cotropitorilor japonezi, a­­poi, după înfrângerea acestora, pentru sar­cinile războiului de eliberare naţională, împotriva trupelor d­anbaisiste. Ei se pre­găteau aci pentru marile sarcini pe care aveau să le îndeplinească în China eli­berată. Iată şi grotele în care şi-au desfăşurat activitatea cele două şcoli superioare: şcoala superioară de partid care pregătea cadre pentru munca practică şi Academia de marxism-leninism menită să pregă­tească cadrele frontului ideologic. în această luptă permanentă cu greu­tăţile s-au călit cadre minunate de co­munişti, s-a sudat şi consolidat unitatea partidului. Mişcarea pentru îndreptarea stilului în muncă — iniţiată de partid — a contribuit imens la educarea comuniş­tilor, a pregătit din punct de vedere ideologic victoria contra imperialismului. „Un comunist nu trebuie să pună nicăieri şi niciodată interesele personale pe pri­mul plan, ci trebuie să le subordoneze in­tereselor naţiunii, intereselor maselor populare. De aceea cupiditatea, pasivita­tea, eschivarea de la muncă, corupţia, descompunerea, goana după glorie per­sonală etc. merită cel mai profund dis­preţ. Demne de respect sunt numai slu­jirea plină de abnegaţie a interese­lor obşteşti, combativitatea şi râvna, în­deplinirea dezinteresată a îndatoririlor şi munca conştiincioasă, perseverentă“. în spiritul acestor principii ale moralei co­muniste a educat partidul pe activiştii şi pe toţi patrioţii veniţi la Ianan. Şi nu arareori s-a întîmplat ca, în cursul călă­toriei prin China, făcind cunoştinţă cu un tovarăş care te impresiona prin mo­destia lui, prin modul foarte clar şi sis­tematic în care-ţi expunea problemele, prin înaltul său nivel politic, să afli că şi el a învăţat într-una din universităţile Ienanului. * La uzinele metalurgice din Şi Tin San, suburbie a Pekinului, am zăbovit multă vreme, stînd de vorbă cu jurnalişti şi laminatori încercaţi, cu tineri intr-ale meseriei de oţelar. Nu voi povesti aici nici cum au preluat el uzina de la cian­­kaiş­şti, nici cum, au apărat-o ca să nu fie distrusă de duşman în retragere, nici cum au refăcut-o, nici cum au învăţat de la specialiştii sovietici să organizeze pro­ducţia, astfel ca uzina să menţină timp îndelungat steagul de fruntaşă pe Capi­tală. Mai mult decît toate acestea, nva In* şi păşunilor împădurite. Numai între anii 1948-1954 au fost amenajate 900.000 ha. păşuni împădurite şi goluri alpine, punîn­­du-se astfel baza unei folosiri planificate şi raţionale a producţiei păşunilor.. (Agerpres) presionat relatarea tovarăşului Iu Li­pian, secretarul organizaţiei de partid, care cu lux de amănunte mi-a descris cum s-au desfăşurat în uzină mişcarea pen­tru reforma democratică — cunoscută acţiune organizată de partid în 1949 pen­tru lichidarea tradiţiilor şi deprinderilor feudale în organizarea sindicală şi pentru introducerea spiritului revoluţionar în sindicate — mişcarea pentru acordarea de ajutor Coreei, mişcarea „San-fan“ (pentru combaterea corupţiei, risipei şi birocratismului), în sfîrşit mişcarea pen­tru sporirea producţiei şi realizarea de economii. Fiecare din aceste acţiuni ini­ţiate de partid s-au desfăşurat pe baza unui studiu minuţios, a criticii şi auto­criticii comuniste larg desfăşurate, şi de fiecare dată, comuniştii şi toţi muncitorii care au trecut prin aceste acţiuni au ieşit cu conştiinţa întărită, călită de cel mai priceput oţelar — partidul. — In ultima vreme — ne-a spus tova­răşul Iu — ne străduim să aplicăm în viaţă hotărîrile plenarei a IV-a (Februarie 1954) privitoare la întărirea unităţii par­tidului şi întărirea conducerii colective. Şi din carnetul de note, cu scoarţe roşii, el îmi citeşte hotărîrile concrete pe care le-a luat organizaţia — în urma şedinţe­lor în care fiecare comunist şi-a analizat activitatea — cu privire la lichidarea ma­nifestărilor de individualism, la întărirea vieţii colective, la îmbunătăţirea sistemu­lui adunărilor de partid, la dezvoltarea pe toate planurile a democraţiei interne de partid. Principiul formulat de tovarăşul Mao Tze-dun în cuvintele : „A lua de la mase şi a răspîndi în mase“ ne călăuzeşte în această activitate — a încheiat secreta­rul organizaţiei de partid. Incapabili să înţeleagă mersul eveni­mentelor, neconsolaţi de greaua lovitură pe care o reprezintă pentru ei pierderea Chinei, apologeţii­­imperialismului con­tinuă să vorbească şi astăzi — cînd cora­bia chineză păşeşte cu pînzele întinse spre socialism — de „inexplicabilul miracol chinez’’. Acest „miracol”, poporul chinez îl explică în poezia atât de populară, cîn­­tată pretutindeni în China : „Comuniștii ne-au adus izbinda, lumina „Fără ei, ar fi apus „Pe vecie China'\ L FÎNTtN'ARTI S­C­Í­N­T­E­I­A A apărut în limbile rusă, romînă, franceză, germană, engleză şi spaniolă „Pentru pace trainica, pentru democraţie populară ” Bucureşti. Orgin al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti Nr. 39 (360), cuprinde : Articol de fond : Victoriile istorice ale marelui popor chinez. * * * Convorbirea tovarăşilor N. A. Bulganin şi N. S. Hruşciov cu dele­gaţia parlamentară japoneză , din 21 septembrie 1955. * * * De la Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. * * * Să se creeze condiţiile pen­tru o viaţă paşnică şi liniştită a po­poarelor. Ecoul internaţional al scri­sorii preşedintelui Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S., N. A. Bulganin, adresată preşedintelui S. U. A., Dwight D. Eisenhower. Den To : Poporul chinez pe drumul spre socialism. Rudolf Barak: Să perfecţionăm munca aparatului de stat. Giuseppe Di Vittorio: lua cea de-a 10-a aniversare a înfiinţării Federaţiei Sindicale Mondiale. Horst Goldschm­­dt: Lucrări măreţe (scrisoare din Dres­da). Jan Marek : Note politice: Ce ascunde litigiul în jurul Ciprului. De vânzare la toate librăriile, chioşcu­rile şi debitele O.C.L. Preţul 40 de bani Sosirea unor artişti germani în Capitală In cadrul convenţiei de colaborare cul­turală î­itre ţara noastră şi R. D. Ger­mană, zilele acestea au sosit în Bucureşti, la invitaţia Institutului român pentru re­laţiile culturale cu străinătatea, dirijorul Gerhardt Pflüger şi pianistul Hugo Steu­rer. Artiştii germani vor da o serie de con­certe şi recitale în Capitală şi în alte oraşe din ţară. (Agerpres) Vizita membrilor delegaţiei de medici sovietici la Consiliul General A. R. L. U. S. Vineri seara, membrii delegaţiei de me­­dici din U.R.S.S. — prof. dr. N. M. Amo­sov, şeful catedrei de chirurgie toracică din Kiev, şi prof. dr. D. D. Aseev, direc­tor ştiinţific al Institutului regional de tuberculoză din Moscova, care au parti­cipat la cea de-a 7-a Conferinţă naţională de tuberculoză, au făcut o vizită la sediul Consiliului General A.R.L.U.S. Oaspeţii au fost întîmpinaţi de tov. O. Livezeanu, vicepreşedinte al Consiliului General A.R.L.U.S., E. Rodan, secretar al Consiliului General A.R.L.U.S., precum şi de activişti ai A.R.L.U.S. Au fost de asemenea de faţă acad. prof dr. M. Naşte, preşedintele comitetului de organizare a celei de-a 7-a Conferinţe na­ţionale de tuberculoză, Sanda Rangheţ, secretar al Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R., dr. Al. Bulira, locţiitor al ministrului Sănătăţii, conf. univ. A. Brill, dr. Z. Apostol, directorul asistenţei medicale antituberculoase din Ministerul Sănătăţii, şi alţii. [Agerpres) ----------­ Concert Béla Bartók Ministerul Culturii, în colaborare cu Uniunea Compozitorilor din R.P.R., a or­ganizat vineri seara în sala Ateneului R.P.R. un concert Béla Bartók. Prof. Zeno Vancea, maestru emerit al artei din R.P.R., a evocat figura şi opera marelui compozitor maghiar, subliniind contribuţia pe care acesta a adus-o la cunoaşterea şi valorificarea folclorului romînesc. A urmat un concert dat de Orchestra simfonică a Cinematografiei, dirijată de Constantin Silvestri, maestru emerit al artei din R.P.R., cu concursul pianistului Gh. Halmos, artist emerit al R.P.R. S-au interpretat lucrări de Béla Bartók, Divertisment pentru orchestră de coarde, Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră şi Dans romînesc. La concert au asistat compozitori, cer­cetători în domeniul folclorului şi alţi oa­meni de artă şi cultură, precum şi un nu­meros public. (Agerpres). INFORMAŢII ■ Orchestra simfonică a Filarmonicii Cehe, colectiv laureat al Premiului de Stat, a sosit vineri la Timişoara. In cursul zilei, oaspeţii au vizitat ora­şul. Seara, în sala ,M­­axim Gorki”, Filar­monica Cehă, dirijată de Karel Ancerl, a dat un concert simfonic care a cuprins Simfonia 3-a de Brahms, „Marea” (trei schiţe simfonice) de Debussy şi „Tablouri dintr-o expoziţie” de Muasorgskii-Ravel. Concertul a fost viu aplaudat. Publicul a făcut o călduroasă manifestaţie de prie­tenie solilor artei muzicale cehe. ■ Vineri au continuat lucrările şedinţei Comitetului de pregătire a Conferinţei in­ternaţionale a femeilor muncitoare. Au avut loc discuţii asupra expunerii făcute de Luigi Grassi, secretar al F.S.M. Şedin­ţa de dimineaţă a fost prezidată de M. V. Irina, membră a Prezidiului Consiliului Central al Sindicatelor din U.R.S.S. După amiază, lucrările şedinţei au fost prezidate de Margareta Kummerlöw, secretar al Federaţiei Sindicatelor Libere Germane. Participanţii la discuţie au făcut propu­neri concrete cu privire la pregătirea con­ferinţei.­­ Facultatea de Matematică şi Fizică din Bucureşti, secţia fără frecvenţă, aduce la cunoştinţă că la 15 octombrie se ţine la Bucureşti, în localul facultăţii din str. Academiei nr. 14, al doilea examen de ad­mitere. înscrierile se fac pînă la data de 12 oc­tombrie, la secretariatul secţiei fără frec­venţă. ■ Vineri seara a avut loc în sala „Ex­celsior“ din str. Academiei nr. 28 din Ca­pitală festivitatea primei trageri la sorţi suplimentară a obligaţiunilor CEC cu câş­tiguri. La tragere s-au atribuit 4600 de cîştiguri în valoare de 3.951.600 lei. ■ La tragerea „Loto-Cen­tral“ din 30 septembrie a.c. au fost extrase din urmă următoarele nouă numere : 86 60 66 67 81 16 88 76 10 Premiul general pe ţară este de 1.539138 lei (Agerpres) O metodă care trebuie să fie larg aplicată în minele din Valea Jiului In momentul de faţă, partidul a pus în faţa noastră, a muncitorilor, ingineri­lor şi tehnicienilor mineri, sarcina de cinste şi de mare răspundere de a contri­bui — pe baza folosirii mai depline a tehnicii — la sporirea simţitoare a pro­ducţiei in industria carboniferă. In articolul de faţă vreau să subliniez importanţa excepţională pe care o pre­zintă pentru sporirea producţiei de căr­buni o metodă de lucru de înaltă produc­tivitate. Este vorba de metoda de lucru în abatajele frontale cu craterul aşezat în fîşia I şi mutarea lui fără demontare. Importanţa acestei metode , constă în faptul că nu necesită introducerea de noi utilaje şi mecanism­, ci impune doar fo­losirea mai raţională a celor existente. Este vorba deci de obţinerea unor indici mai înalţi de utilizare a capacităţii de transport a craterelor în abatajele fron­tale. Această metodă a fost introdusă pen­tru prima dată în Valea Jiului de către minerii din sectorul VI-Petrila. în de­curs de Un an, productivitatea muncii ob­ţinută prin aplicarea acestei metode a depăşit toate randamentele obţinute an­terior, a crescut cu 50—100%. O aseme­nea creştere a productivităţii muncii în abatajele frontale — locuri de muncă cu o mare capacitate de producţie — în­seamnă o sporire considerabilă a produc­ţiei de cărbune. In scurt timp metoda a fost extinsă şi la celelalte abataje fron­tale orizontale de la mina Petrila. Ulterior, condiţiile tectonice şi de zăcă­mânt au impus însă trecerea de la me­toda de exploatare în abataje frontale la metoda de exploatare în abataje cameră Aceasta a însemnat de fapt abandonarea noului procedeu de extracţie adoptat de noi. De îndată ce vom termina lucrările actuale de deschidere şi vom avea pre­gătite noile abataje frontale, vom lucra din nou cu craterul în fîşia I. In Valea Jiului există însă şi alte în­treprinderi carbonifere care extrag căr­bunele prin metoda, abatajelor frontale şi care ar putea folosi cu succes metoda, ex­perimentată a lucrului cu craterul în fîşia I. Am avut, de pildă, prilejul să cu­nosc cond­ţiile de zăcămînt de la mina Lupenî. Am constatat că aici sînt abataje în care, fără prea multe amenajări, se poate trece de îndată să se lucreze cu craterul in fîşia I. Cu toate că unor teh­nicieni şi ingineri de la mina L­upeni nu le este străină această metodă înaintată de lucru, ei ezită totuşi s-o aplice. în ce constă noua metodă de lucru ? Se ştie că în straturile de cărbuni cu încli­nare mare, unde ex­tracţia se face prin abataje frontale orizontale, evacuarea cărbunelui se execută cu transportor CU raclete (crater), atît în abataj, cit şi în preabataj. In mod obişnuit, adică după vechiul sistem, stîlpii de susţinere se pun imediat lingă stratul de cărbune ce for­mează frontul de lucru. Craterul din aba­taj s© montează în spatele stîlpilor. După puşcare, cărbunele este încărcat în cra­ter, o mică parte prin cădere liberă şi cea mai mare parte prin lopătare manuală. In urma evacuării cărbunelui se creează un spaţiu liber, egal cu o fîşie lată de un metru. După armare urmează demon­tarea craterului, trecerea lui printre stîl­pii de susţinere şi montarea acestuia lin­gă noul rînd de st­îlpi din front pentru a-l apropia de strat. Deci după sistemul vechi, operaţia de demontare, trecere şi montare a craterului durează 6-8 ore şi în plus cere eforturi mari din partea r­u­fie­­rilor. Metoda de extracţie cu craterul în fîşia I şi mutarea acestuia fără demontare în­lătură aceste inconveniente; ea cere re­zolvarea a două probleme şi anume:" asi­gurarea tavanului deschis pe distanţa de 1,5 metri, fără stîlpi de susţinere, pentru a putea pune craterul în fîşia I, deci înaintea stîlpilor de susţinere, în tot tim­pul depilării cărbunelui şi — a doua pro­blemă — mutarea craterului nedemontat. Iniţial susţinerea a fost soluţionată prin armare provizorie cu grinzi (jumătăţi de brad) sub poditură. Cînd se creează pre­­siune grinzile se susţin cu alte „jumătăţi de brad“ sprijinite de brăţara stîlpului de fier. Podirea vetrei se execută tot cu „ju­mătăţi de brad“ aşezate direcţional la distanţe de 1 metru. Scândurile pentru po­­dire se aşează paralel cu frontul de căr­bune. Grinzile din vatră îşi petrec caper­tele cu 0,5 metri. în felul acesta poditură executată este întărită şi nu necesită o întărire artificială la fîşia inferioară, eli­­minîndu-se surpările. Spaţiul din fîşia I fiind liber, cratered poate fi împins pină lingă frontul de căr­bune în numai 10—15 minute, fără a fi demontat. Acesta este tot secretul! Cra­terul se montează de la început lingă frontul de lucru, rindul stîlpilor de sus­ţinere rămînînd în spate. încărcarea cărbunelui se face de data asta prin cădere liberă. Prin puşcare căr­bunele cade direct în crater. Minerilor nu le mai rămîne decît să cureţe vatra — partea de jos a abatajului. Odată locul da muncă curăţat, în faţa craterului ne mai existînd stîlpi de susţinere, acesta nu mai trebuie demontat bucată cu bucată şi apoi montat din nou, ci este împins în­treg spre strat cu ajutorul răngilor de fier. Pentru uşurarea alunecării craterului, pe vatră se a­şează grinzi de brad. După cum se vede, noua metodă de lu­cru uşurează mult munca minerilor, scu­­tindu-i de operaţia grea a demontării şi montării craterului, precum şi de lopăta­­rea cărbunelui pe o distanţă mare. .Nu­mai prin mutarea craterului fără demon­­­­tare productivitatea muncii a crescut cu aproape 100%,­­ în mina noastră aplicarea cu succes a acestei metode a fost posibilă datorită co­laborării strînse dintre tehnicieni şi mun­­citoriii mineri. Minerul Szilágyi Ion, de pil­dă, a adus o contribuţie preţioasă la re­glarea capacităţii craterului prin lungirea funiei cu un metru. Aplicarea metod®­ de lucru cu craterul în fîşia I şi mutarea lui fără demontare ne-a permis să extra­gem 3 fîşii de cărbune de un metru ..pe zi şi să aplicăm cu succes metoda grafi­cului ciclic. în ultima perioadă de timp am reuşit să îndeplinim un ciclu pe zi. Iată de ce socotesc că în toate minele tre­buie să se treacă mai hotărât la aplicarea acestei metode. Studiind atent această metodă de înaltă productivitate, aplicînd-o cu curaj în prac­­­ică și extinzînd-o la cit mai multe aba­taje frontale, minerii Văii Jiului vor cu­ceri, fără îndoială, noi victorii în bătă­lia pentru sporirea producţiei de cărbune. Ing. ION BENEA şeful sectorului V, mina Petrila Declaraţii ale unor clerici din Marea Britanie care ne-au vizitat ţara Joi a părăsit Capitala, întorcîndu-se în patrie, delegaţia de­­clerici din Marea Bri­­tanie, alcătuită din reverend dr. W. Bryn Thomas, vicepreşedinte al Asociaţiei de prietenie Anglia-Romînia, şi reverend­r. Alban Davies, care ne-au vizitat ţara la invitaţia Institutului român pentru rela­ţiile culturale cu străinătatea. înainte de plecare, oaspeţii britanici au avut o convorbire cu un corespondent al Agenţiei române de presă „Agerpres“. „Am primit cu căldură invitaţia Insti­tutului român pentru relaţiile Culturale cu străinătatea de a vizita Romînia — a declarat reverendul dr. W. Bryn Thomas. Trebuie să vă spunem că împreună cu co­legul meu am format prima delegaţie cle­ricală britanică care a vizitat ţara dvs. în aceşti din urmă ani. Am rămas impresionaţi de realizările obţinute în ţara dvs. — atît pe tărîm so­cial cît şi cultural. Nicăieri nu am întîl­­nit pe cineva care să fie împotriva noii orînduiri instaurate în Romînia şi în ne­numărate ocazii am constatat că noul re­gim este­­aproape de inimile oamenilor. Cu prilejul vizitei noastre în Transilvania am văzut cum trăiesc minorităţile naţio­nale în ţara dvs. şi am­ fost plăcut sur­prinşi văzînd cum animozităţile generate de şovinismul ce exista înainte au fost li­chidate. Am văzut cu acest prilej cum, în Ro­mânia, credincioşii sunt liberi să se roage şi să-şi practice ritualurile religioase con­form credinţei lor. O impresie deosebită, pe care o vom păstra mult timp, ne-a fă­cut vizita la Patriarhia din Bucureşti şi primirea călduroasă făcută de patriarhul Bisericii ortodoxe române, Justinian. în încheiere vreau să declar Că schim­­bul de delegaţii între ţările noastre este un lucru bun şi el contribuie la o cunoaş­tere mai apropiată, la convieţuirea paş­nică între oameni“. Reverend T. Alban Davies a declarat că, vizitînd Romînia, a fost impresionat în mod deosebit de ospitalitatea poporului român. „La orice locuitor al Ţării Gali­lor — a declarat dînsul — sânt foarte prietenos şi totdeauna am manifestat mult interes faţă de alte popoare. Aceleaşi sen­timente le-am întîlnit şi aici, în Romî-­­nia, lucru care a făcut să mă simt în ţara dvs. ca acasă. C­a şi­ colegul meu, vreau să amintesc aici o problemă căreia i-am acordat inte­res în timpul vizitelor noastre : problema minorităţilor naţionale din Romînia. Mă întorc în Wales, unde problema minori­tăţilor este deosebit de acută, cu impre­sia că in Romînia această problemă a fost rezolvată în modul cel mai fericit. Cu prilejul vizitelor făcute in diferite instituţii de învăţământ superior am ră­mas plăcut surprinşi descoperind oameni tineri în posturi de mare răspundere. Aş vrea — dacă îmi permiteţi — să vă împărtăşesc şi unele impresii critice. în timpul călătoriei noastre am mers cu ma­şina pe multe drumuri. Unele dintre ele sânt însă extrem de dificile. în încheiere vreau să vă împărtăşesc bucuria pe care am avut-o când am vă­zut că cel mai des cuvânt rostit azi în Romînia este cuvântul „pace”. Am convin­gerea că acest sentiment de pace este adine, înrădăcinat în inima poporului ro­mân, ca și în inima tuturor popoarelor din lume”. Lucrări edilitare în Capitală Cetăţenii Capitalei au putut observa, în ultimele 3 săptămâni, lucrările de asfaltare şi bitum­are ce se execută, pe distanţe mari, pe bulevardele din centrul oraşu­lui. Aceste lucrări au fost prevăzute în planul de înfrumuseţare a oraşului şi au, totodată, ca scop asigurarea unor condiţii mai bune de igienă a străzilor şi atenua­rea sgomotelor de circulaţie. Astfel, întreprinderea de drumuri şi po­­duri-Bucureşti, de pe lingă Sfatul popu­lar al Capitalei, execută acum asfaltarea bulevardelor Nicolae Bălcescu, General Magheru, Ana Ipătescu. Lucrările vor fi continuate pe Şos. Kiselef, pînă la Arcul de Triumf. în acelaşi timp se face bitu­­marea Bulevardului 6 Martie, pe porţiunea dintre Calea Victoriei şi Bd. Schitu Măgu­­reanu. Nu demult s-au terminat şi lucră­rile de bitumare pe Bulevardele 1848 şi Piaţa N. Bălcescu şi asfaltarea Căii Vic­toriei pe porţiunea dintre străzile Lt. Lem­­nea şi Kuibaşev. Pentru îmbunătăţirea aprovizionării pie­ţelor Capitalei, sfatul popular al oraşului a întreprins lucrări de refacere a pavaje­lor de pe şoselele Măgurele, Pipera, Boşu- Chiajna şi Berceni. Astfel, producătorii vor putea circula cu mai multă uşurinţă, pentru a-şi desface produsele la oraş. Concomitent cu lucrările de păvare, pe bulevardele centrale se revizuiesc şi­ in­stalaţiile de apă, canal, gaze, electricitate şi telefoane. Lucrări de canalizare se fac pe străzile: Bucegi, Crîngaşi, Mehadiei, Ciuşlea, cpt. Savapol, pe şoselele: Giuleşti, Giurgiu­lui, Berceni şi pe Bulevardul Armatei So­vietice. Se instalează conducte de apă pe şoseaua Pantelimon, pe străzile Brînduş şi Răsăritului. Stabilirea normelor sanitaro-antiepidemice Printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniş­tri au fost aprobate instrucţiunile privind „Stabilirea normelor sanitaro-antiepide­mice şi sancţionarea contravenţiilor săvâr­şite la aceste norme“. In hotărîre se dau o serie de norme igienico-sanitare, privind funcţionarea in­stalaţiilor centrale de apă,­­funcţionarea instalaţiilor de canalizare, salubritatea centrelor populate, funcţionarea instituţii­lor, întreprinderilor şi organizaţiilor ob­şteşti, funcţionarea unităţilor culturale şi a sălilor de spectacole etc. De asemenea, instrucţiunile mai prevăd şi alte­ norme igienico-sanitare privind funcţionarea unităţilor de industrie alimen­tară, norme specifice pentru secţiile de pasteurizare a laptelui, pentru staţiile­ de imbuteliere a apelor minerale, pentru funcționarea abatoarelor etc. Pae 3

Next