Scînteia, aprilie 1956 (Anul 25, nr. 3559-3583)
1956-04-01 / nr. 3559
2 SCENTEIA Lucrările Marii Adunări Naționale Legea pentru modificarea articolelor 18, 19 alineatul 2 și a articolului 50 din Constituția Republicii Populare Romíne Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romíne hotărăște: Articol unic. 1. Articolele 18, 19 alineatul 2 și articolul 50 din Constituţia Republicii Populare Române se modifică şi vor avea următorul cuprins : „Art. 18. — Republica Populară Romînă are următoarea împărţire administrativ-teritorială: Regiunile: Bacău, Baia Mare, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploeşti, Stalin, Suceava, Timişoara, Regiunea Autonomă Maghiară“. „Art. 19 alin. 2. — Regiunea Autonomă Maghiară cuprinde raioanele: Ciuc, Cristoru Secuiesc, Gheorgheni, Odorhei, Reghin, Singeorgiu de Pădure, Sf. Gheorghe, Tîrgu-Mureş, Tîrgu-Secuiesc, Toplița*. „Art. 50. — Ministerele Republicii Ministerul Populare Române sunt următoarele: Ministerul Ministerul Afacerilor Externe Ministerul Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Agriculturii Ministerul Ministerul Cailor Ferate Ministerul Colectărilor ... . . . Ministerul Comerţului Exterior Minister Ministerul Comerţului Interior Ministerul Ministerul Construcţiilor Ministerul Ministerul Cultelor Ministerul Ministerul Culturii Ministerul Ministerul Energiei Electrice şi In- Ministerul Austriei Electrotehnice Ministerul Ministerul Finanţelor Ministerul Forţelor Armate Ministerul Ministerul Gospodăriilor Agricole Ministerul de Stat Ministerul Ministerul Gospodăriei Comunale şi Ministerul Industriei Locale Industriei Alimentare Industriei Chimice. Industriei Materialelor de Construcţii Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de mraşini Industriei Petrolului Industriei Lemnului , Industriei Uşoare Invăţămîntului Justiţiei Minelor Poştelor şi Telecomunicaţiilor Prevederilor Sociale Sănătăţii Silviculturii Transporturilor Rutiere, Navale şi Aeriene“, mai pentru a distinge binele de fiu, pentru a nu trimite injudecată un nevinovat, pentru a apăra drepturile la libertate ale cetăţenilor cinstiţi ai republicii noastre, pentru a le apăra bunul lor de preţ — libertatea individuală — persoana şi avutul lor realizat prin muncă cinstită. Constituţia noastră garantează prin art. 87 In,Mjcfiabilitatea ..persoanei...şi proiectul de azi precede mijloacele procedurale destinate acestui scop. Puterea noastră populară sune un preţ deosebit pe înfăptuirea concretă a acestei libertăţi, căci libertatea tuturor acelora care respectă legile noastre foloseşte construcţiei, sociatistâ. ' V» ’ In tot cursul irmăririi partple fiîttă în ’ faţa judecăţii, infractorul participă, contribuie la stabilirea adevărului material. Nu se poate proceda la întocmirea actului de sezisare a instanţei de judecată pînă ce, în prealabil, învinuitului nu i s-a adus la cunoştinţă întregul material al dosarului care-l priveşte şi dacă în acest mod nu se foloseşte toată contribuţia lui pentru stabilirea adevărului, pentru apărarea lui. Această participare continuă şi directă era în trecut incomodă, jena ancheta şi justiţia burgheză. Exemplul clasic de violare a celor mai elementari reguli de procedură, ca să nu vorbim decit de aceasta, îl constituie monstruosul proces politic din „Dealul Spirei“, în care învinuiţii n-au cunoscut nimic din materialul strîns împotriva lor, au cerut şi li s-a refuzat studierea pieselor şiproblemelor din dosar, iar în preziua judecăţii ,au primit o copie de pe ordonanţa definitivă de trimitere în judecată — şi ea aproape ilizibilă. Şi toţt fişii dirt punct de vedere al pretinsei cunoaşteri a adevărului material şi ştiinţific, ordonanţa era denumită definitivă şi sezisarea în formă. Noul proiect modificator al Codului de procedură penală se caracterizează printr-un profund democratism, ajută operei justiţiei populare, ajută la întărirea ordinei de drept socialiste şi a regimului nostru de democraţie populară. Discuţii asupra modificărilor la legea pentru organizarea judecătorească, Codul de procedură penală şi Codul familiei Cuvîntul deputatului Constantin Cristescu lmnţee cuiete 5 mV juridiice lucrări con . „ ... Nu este de conceput înfăptuirea la Unul din principiile care stau la In trecut, sub regimul burghezo-ului educativ al organelor de justiţie baza organizării judecătoreşti în Repu- moşieresc, oamenii muncii din ţara _ a SpUS In continuare vorbitorul - llica Populară Romînă — a spus vor- noastră erau excluşi de la activitatea fgrg ca legile să fie cît mai bitolul — este participarea asesorilor de administrare a justiţiei. Chiar dacă,ine cunoscute de toţi cetăţenii. Se populari la judecarea proceselor. Prin unele infracţiuni erau judecate de aşa întîmplă uneori ca legile să fie în instituţia asesorilor populari, mii de numitele „curţi de juraţi“ acestea nu carcate pentru că nu au fost cunosmuncitori, ţărani muncitori şi, intelec- reprezentau pe oamenii muncii, juraţii cure sau pentru că dispoziţiile lor rituale sînt atraşi să participe activ la fiind recrutaţi aproape în exclusivitate au fost înţelese Posibilitatea de popu realizarea justiţiei populare şi să ajute din rîndurile claselor avute. larizarea legilor constituie un factor instanţele judecătoreşti în aprecierea Cu toată importanţa pe care o au a activ în promovarea legalităţii noastre mai temeinică a fiecărei cauze în sesorii populari în Justiţia ţării noas- populare, factor care pînă în prezent parte, împreună cu judecătorii, aseso- tre se mai întîmplă ca ei să nu-şi în- nu a fost suficient înţeles şi folosit, nii populari contribuie prin hotăririle deplinească sarcinile, lipsind de la se-Socotesc de o importanţă deosebită date la apărarea vieţii, onoarei şi de şdinţele instanţelor de judecată sau atenţia pe care trebuie s-o acorde omnităţii cetăţenilor şi luptă cu hotărîre nestudiind din timp dosarele ce organele supreme de stat publicităţiile împotriva speculei, huliganismului, urmează a fi soluţionate. Acest lucru se gifor şi toate celelalte organe ale stadisciplinei, infracţiunilor de servi datoreşte de multe ori şi faptului că tutul şi îndeosebi organele justiţiei , cit etc. unele conduceri ale unităţilor în care popularizării legilor, în înfăptuirea ro-Pe timpul cît îşi exercită mandatul, aceştia lucrează, subapreciind rolul a- t ului educativ al legilor, al activităţii asesorii populari au aceleaşi drepturi sesorilor populari, îi împiedică sa par instanţelor şi hotărîriior pronunţate de şi îndatoriri ca şi judecătorii. ticipe la aceasta muncă, sub motivul acestea, în educarea cetăţenilor pen-O altă latură a instituţiei asesorilor cf . a.u imP°rtante de exe- tru respectarea legilor, un rol deose-S ’A.TSir0?sa »“A«oTM,. .«e. “ L'TCtr 28”S'n » !i rf^f r rrr “8,r"”nU mulată, contribuind astfel la difuzarea împortante legii în vigoare pentru pr-T atli ,nttitutiiu noastre în mase a principiilor de drept, de gos- gazarea judecătorească, care vor tj" ' rialHat surcese lmpodărire ?i respectare a bunurilor ob- duce la mai buna funcţionare a jus- ^S ^îf activitatea de asigurare a steşti, de disciplină in muncă, t.ţ.e. în ţara noastră. Aplicării legilor noastre democratice. Cuvîntul deputatului Stelian Niţulescu există încă la *unele instanţe multe tendinţe birocratice, de tărăgănare în Proiectul de lege privind modifi- instanţelor judecătoreşti prin proiectul tratarea şi judecarea cauzelor, sau carea legii pentru organizarea judecă- de lege este aceea de apărare a avu- unii judecători care ei înşişi nu dautorească asigură o formă de organizatorui obştesc, dovadă de respectarea întocmai a lege mai bună pentru înfăptuirea justi- Urmărirea şi încasarea rapidă a des- galităţii populare. Astfel de organe, ţiei şi întărirea legalităţii populare. păgubirilor acordate de tribunale îm- tratînd soarta oamenilor în mod bi- Unul din principiile care asigură potriva jefuitorilor este educativă şi tocratic, fără suflet, iau măsuri justiţiei un caracter adînc democratic reparatorie, de aceea ea trebuie făcută arbitrare şi unilaterale. Trebuie aratat este independenta judecătorului şi nu cu toată grija. Totuşi, prin faptul că că se mai întocmesc dosare pe baza punerea lui numai legii. Aceasta în Ministerul Justiţiei şi Ministerului cărora oameni cinstiţi şi nevinovaţi seamnă că judecătorul şi asesorul nanţelor nu au găsit pînă in prezent sînt trimişi în faţa tribunalelor şi popular eliberaţi de orice influenţa, forma de organizare necesară a aces- după mai multe aminari sunt achitaţi, judecă şi hotărăsc pornind de la contor urmăriri şi nici cei păgubiţi nu se Unii judecători soluţionează procesele ştiinţa lor juridică, socialistă, pe baza ocup. Cu grijă de această problemă, rupt de realităţile vieţii şi în mod forprobelor şi împrejurărilor de fapt, fară în cursul anului 1955 nu s-a recupe- mat Alţii manifestă tendinţe puterde care sînt obligaţi să aplice legile rar decît aproximativ 20 la sută din nice de indulgenţă în soluţionarea dotării. Supunîndu-se numai legii, jude cuantumul acestor despăgubiri. nemesajelor de judecată. Sînt de asemenea cătotul împlineşte misiunea de a asidierea acestei situaţii va ajuta la pre-cazuri cînd în mod inutil, fără rost sigura respectarea şi aplicarea legilor de venirea infracţiunilor împotriva avuto- justificare, se pun oamenii pe drumuri către toate organele şi instituţiile de jur obştesc, ca martori, stat, ca şi de toţi cetăţenii R.P.R. Desfăşurarea unei munci politice de Tribunalului suprem îi revine rolul Proiectul de lege pune în fața con mas pentru crearea unei atmosfere deosebit de important de a îndruma h lima' rip'cpS j^1 md6 ImnoH ntăr°a de reprobare faţă de cei ce comit a instanţele judecătoreşti în practica lor romăHi rîîrMnsemenea infracţiuni duce la lichidarea judiciara, pentru o mai bună aplicare hlemfiac.Hr/ri '°trîh.!n r?. Prevenirea infracţiunilor comise îm- * legilor. Potr'va avutului obştesc. Judecătorii, organele Justiţiei, nu face faţă volumului de cauze ce vin Proiectul de Jege , va asigura justi- jrunt* trehu^^^Daîîi11 'toatele fol^ spre rezolvarea lor trebuie să rămină tiei noastre populare o forma de or jitie, • t^ule s« dgfltiJWJrf“tJ una din grijile Ministerului de Jus- ganizare și mai bun*, mai corespun- rile pentru lichidarea ‘psurik* ce 'titie. zătoare, menită să contribuie la întă- observa în activitatea lor. Este necesna din sarcinile principale trasate firea legalităţii populare, pentru co^rintea educau personalul* a . » * . . 1 • T tT« , lui judecătoresc tn spiritul răspunderii Cuvîntul deputatului Ion Vinte pentru respectarea legalităţii în munca sa. tn spiritul intoleranţei faţă de orice Proiectul de lege pentru organizarea de convingătoare, încît cei ce ascultă lipsuri şi greşeli, faţă de acei care fac judecătorească — a spus vorbitorul— la judecată să înţeleagă justeţea de abuz de putere. Judecătorul noiexprimă caracterul profund democratic tărîrii pronunţate de instanţă. tru trebuie să fie vigilent şi neal justiţiei noastre populare Legile sta- Posibilitatea de a se judeca cauzele cruţător faţă de duşmanii statutului nostru exprimă voinţa poporului, l s faţa locului constituie un alt mii- 'uit să fie întotdeauna drept în apolitica partidului şi guvernului şi serv foc eficace de educare a cetăţenilor, păcarea legii şi să dea dovadă de vese interesele vitale ale oamenilor într-o măsură Insuficientă au fost o înţelegere faţă de oamenii muncii. El muncii, în lupta lor pentru construirea filizate dările de seamă ale asesorilor trebuie să fie ferm şi exigent faţă de socialismului. In cuprinsul legilor se populari faţă de cei care i-au ales, ca sine însuşi şi faţă de alţii, să se îmbină armonios interesele societăţii mijloc de popularizare a activităţii din bucure de prestigiu şi autoritate, cu interesele personale ale cetăţenilor, stanţelor şi a legilor. Un alt mijloc Mergînd pe acest drum, organele Proiectul de lege pentru organizarea de educare a cetăţenilor este şi al- justiţiei noastre se vor bucura şi mai judecătorească prevede, ca o îndatorire ţiunea de prevenire desfăşurată de mult de încrederea, dragostea şi sprifundamentală pentru instanţele rude către judecători şi asesorii populari in finul tuturor cetăţenilor cinstiţi aicătoreşti, sarcina de a apăra cu sfin- rindul populaţiei. Lucrătorii din ius- Republicii noastre, teme aplicarea și realizarea în toate Af’iei.mwTÂa«s,at 8 Drin' Cuvîntul deputatului Isidor Pop r» RA0D^rîr^ei5?-ntrfesl^uî H'lea Din studierea proiectului pentru mo- Desigur că nu trebuie să se maî P MK. combatmd once manifestare adificarea Codului de procedură penală ivească în practică situaţii ca acelea indolenţei şi a încălcării disciplinei de rezultă că acesta conţine reglementări cu dosarul nr 305/1953 al tribunalului Glat, cel din partea tuturor cetăţenilor, amănunţite cu privire la pornirea pro- popular al raionului Jibou, care şi in mod deosebit din partea lucrato* cesului penal, la modul în care se a trebuit să fie restituit de patru ori M?Han^raftU l * 2 ’ respecarea e desfăşoară cercetarea şi ancheta pe procuraturii din şedinţa pregătitoare, nn popular’e oală, la modul cum învinuitul parti- spre a fi complectat, deoarece ancheta a rt nipta pentru aplicarea întocmai a la urmărirea penală, a fost efectuată în mod superficial. I?fLrr,piin a0 ^ovlrs.ltor jignite Reglementarea propusă prin proiect Tot astfel, dosarul nr. 3740/1955 al tri- Sare în rindTmSr E iu urmăreşte stabilirea în cele mai bune banalului popular al raionului Beclean IZmM; ti“iîVVnM. S'U Kftix'it * 11 ,iernarea moralei noi, socialiste, şi la lupta aU in'tanW curaturi!, din şedinţa pregătitoare, pentru lichidarea rămăşiţelor cănită- să nu ajungă decît dosarele în care deoarece Wbunalul a constatat că an&rno^Uflin^of1hfdrrefrnrp\Metl0hr„l^Urs cercetările făcute indică' în mod calec^‘a "» ^ese efectuată în mod cornfip ?nrfi rii carp tn £°ric Pa învinuit ca autor al infrac- plect. Mleî* Wll»rRai HrtnHită ^i Jiit tiunii săvîrșite. Prin modificările ce aduce Codului calcă legile să fie deîndata și just . , ,* -.iji pedepsiți Faptul că proiectul prevede o durata de procedura penala, proiectul de lege V Activitatea inatantalnr indivi-atrraaH maximă pentru efectuarea cercetărilor prezentat contribuie în mod activ la nu se reduce numaila iplicarea sancy. duce în practică la terminarea lor realizarea sarcinii de combatere a fapţiunilor împotriva celor ce încalcă le- !,n ,r"m . r„m.®n c" mf. aPr0Plat, ,de celor pedepsite de legislaţia noastră, file; ea are un rol educativ deosebit data sezisar.i organului de urmărire Printreelementări]e ce le aduce pro-6, Important tn „dor., tnd.pllnk» »»■ • * *• t*ctatii me?£ p. tal. j.'.Âtao. A AA'lA consecință* negaîi............... „»Util «tta d drepturilor c.t«,„ito, repumînă o urle de mijloace şi căi. Astfel, urmăririiublicii noastre populare, judecarea cauzelor în şedinţă publică ^ * « face posibil ca cetăţenii prezenţi să ia V^UVUltUl contact cu toate detaliile procesului, « « • nUnu de la ascultarea martorilor pînă la pro deputatului C. ParaSChlVeSCU-BalaCead A nunţarea sentinţei Judecătorul trebuie să conducă dezbaterile cu competenţă Modificările aduse Codului de proced« drepturile şi libertăţii* lui cetăţeni pricepere, în spiritul legii Puterea dura ,ă in proiectul ce nl M suneşti, de asigurarea şi garantarea lor educativa a unei hotartri judecătoreşti _ . , , . De ce in regimul nostru există o aşa Izvorăşte însă din justeţea şi temeinl- Pune *Pr® *Pr°bare reprezintă în prin de mare grija pentru modificarea Coda ei. Orice sentinţă trebuie să fie atît cfplu şl In fond grija faţă de *nn, faţă dulul de procedură penală ? Toc- Cuvîntul deputatului Alexa Augustin Proiectul de lege pentru modificarea procedurii penale constituie una din cele mai importante schimbări în legislaţia penală a ţării noastre. In procesul activităţii legislative — în neîntreruptă dezvoltare pe baza principiilor socialiste ale dreptului, şi în concordanţă cu noile stări social-economice şi politice din ţara noastră — noua reglementare a procedurii privind urmărirea penală reprezintă un moment cînd se înlătură rămăşiţele vechilor reguli de cercetări, realizîndu-se şi mai mult principiile profund democratice ale dreptului socialist cu privire la urmărirea penală. Normele noi ce se fixează prin acest proiect de modificare a procedurii penale şi traducerea lor în viaţă în desfăşurarea procesului penal vor avea o mare influenţă pentru sporirea şi întărirea garanţiilor procesuale, ceea ce constituie una din trăsăturile de bază ale dreptului socialist Prin normele prevăzute în proiect se instituie garanţii temeinice pentru lămurirea în mod complect a faptelor săvîrşite de cei învinuiţi, pentru a face deplină lumină în fiecare cauză penală, stabilind adevărul obiectiv al faptelor săvîrşite. Prin aceste norme se asigură efectuarea unor cercetări şi anchete penale temeinice, astfel încît persoana vinovată de săvîrşirea unei fapte penale să nu scape de răspundere şi în acelaşi timp nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală pe nedrept. Prin aceste norme juridice noi, caracteristice statelor socialiste, se asigură dreptul de apărare al învinuitului și se garantează libertatea personală a cetățenilor împotriva oricărei măsuri arbitrare din partea vreunui organ de cercetare sau anchetă penală. Procesul penal este un instrument de luptă pentru întărirea legalităţii populare. În dreptul socialist, urmărirea penală are ca principii fundamentale stabilirea adevărului obiectiv, adică a realităţii faptelor şi stricta individualizare a răspunderii în fiecare cauză penală. Aceste principii străbat ca un fir conducător întregul proiect, începînd chiar din momentul pornirii procesului penal. In vechea legislaţie burghezo-moşierească din ţara noastră, momentul in care se pornea procesul penal era astfel reglementat, încît organele de represiune să aibă mînă liberă în acţiunile de reprimare a celor ce muncesc şi să poată manevra, fără nici un control, cercetarea sau ancheta penală împotriva oamenilor muncii şi a elementelor progresiste ale poporului puse sub urmărire. Principiul stabilirii adevărului cu garantarea integrală a dreptului de apărare se oglindeşte în mod deosebit în proiect, în cele două instituţii cu ''toţuLnor": aceea a Punera sub Învinuire, care are loc în prima fază a urmăririi penale şi aceea a prezentării lucrărilor şi materialelor urmăririi penale învinuitului, în faza finală a ur-Introducerea acestor două Instituţii noi în dreptul nostru procesual penal constituie o temeinică garanţie pentru ca in toate cauzele penale si poată fi stabilite faptele in lumina adevărului si cu respectarea in întregime a dreptului şi posibilităţii reale a învinuitului de a-şi susţine nevinovăţia în cursul urmăririi penale. Urmărirea penală trebuie să fie făcută temeinic şi la timp, fără nici o tărăgănare. Este de relevat în mod deosebit faptul că proiectul, în baza prevederilor Constituţiei R.P.R., reglementează precis toate garanţiile cu privire la libertatea personală a celor puşi sub urmărire penală. Nimeni nu poate fi reţinut de organele de cercetare penală mai mult de 24 ore. Numai în cazuri excepţionale, cu aprobarea procurorului, reţinerea poate fi prelungită pînă la cel mult 5 zile. Nimeni nu poate fi arestat preventiv decît pe baza mandatului emis sau confirmat de procuror şi în condiţiile în care legea prevede posibilitatea arestării. Durata deţinerii preventive este limitată la o lună pentru cercetări şi la două luni pentru ancheta penală. Prelungirea acestor termene nu este îngăduită decât în cazuri excepţionale şi numai cu aprobarea organelor de conducere ale Procuraturii Republicii Populare Romîne. La sfîrşitul urmăririi penale, organul care a efectuat cercetarea sau ancheta penală, pe baza lucrărilor de cercetare sau anchetă efectuate, trage concluzii cu privire la faptele penale constatate, cu privire la persoanele vinovate de aceste fapte sau cu privire la încetarea ori suspendarea procesului penal, după caz. In acest moment se angajeaza întreaga răspundere a acestui organ, a fiecărui lucrător în activitatea de cercetare sau de anchetă, convingerea sa intimă, în scopul unei soluţii drepte în care să se reflecte că stările de fapt în legătură cu infracţiunea cercetată au fost exact reţinute, percepute şi înţelese just de către acest organ şi că el a aplicat prevederile legii în mod corespunzător. Traducerea în viaţă a principiilor socialiste de drept care stau la baza acestui proiect de lege cere o mai bună calificare profesională a cadrelor. Deşi în ultimii ani procesul întăririi legalităţii populare este în creştere în ţara noastră, mai sînt numeroase cazuri în care cercetările se pornesc în mod netemeinic, durata medie a cercetărilor este încă mult prea mare şi în multe cazuri cercetările efectuate sînt incomplecte sau de slabă calitate. îndeplinirea sarcinilor ce revin organelor care au atribuţiuni de cercetare este legată de întărirea simţului de răspundere al tuturor celor ce lucrează în astfel de organe. Legile penale ale ţării prevăd, şi cînd se iveşte nevoia se iau măsuri de tragere la răspundere a acelora care sub influenţa unor elemente duşmănoase sau din orice site cauze se dedau la acte de samavolnicie şi abuz cu ocaziaexercitării obligaţiilor lor legale. Respectarea legilor puterii populare asigură întărirea continuă a orînduirii de stat democrat-populare şi apărarea consecventă şi fermă a drepturilor și intereselor legale ale cetăţenilor. Cuvîntul deputatei Maria Ciocan Studiind proiectul de lege prezentat Marii Adunări Naţionale privitor la unele modificări ale Codului familiei, am constatat că legiuitorul urmăreşte să dea căsătoriei o existenţă cît mai trainică, ca soţii să hotărască de comun acord în problemele de familie, întrucft la baza familiei stă înţelegerea şi armonia dintre soţi. Una din complectările aduse Codului familiei precizează că schimbarea numelui comun, declarat de soţi la încheierea căsătoriei, nu va putea fi obţinută dectt cu consimţămtntul ambilor soţi. Socotesc de asemenea justă dispoziţia care prevede că măsurile ordonate de instanţa de divorţ cu privire la drepturile şi obligaţiile personale sau patrimoniale între părinţii divorţaţi şi copiii lor nu pot fi modificate decît de instanţa judecătorească competentă şi nu de autoritatea tutelară, care, potrivit vechilor dispoziţiuni, avea această competenţă. In aceeaşi ordine de idei, trebuie semnalată şi complectarea propusă prin care se stabileşte o delimitare clară intre competenţa instanţei judecătoreşti şi aceea a autorităţii tutelare, ambele chemate a intervenitn neînţelegerile dintre părinţi referitoare la drepturile copiilor. De o deosebită importanţă este modificarea prin care se înlătură dispoziţia că înfierea nu poate fi făcută decit sau de doi soţi împreună, sau numai de femeia necăsătorită. Prin modificarea propusă se admite înfierea copilului unui soţ de către celălalt soţ, posibilitate care nu exista pînă acum, dar pe care practica a doovedit-o foarte necesară. Prevederile Codului familiei sînt o expresie vie a grijii părinteşti ce o poartă partidul şi guvernul nostru copiilor și tineretului. Cuvîntul deputatului D. Dejeu Autoritatea tutelară, a spus vorbitorul, a fost instituită pentru a se putea supraveghea şi exercita un control efectiv şi continuu din partea statului asupra modului în care copilul este crescut, educat şi îngrijit, indiferent dacă acesta este sub ocrotirea părinţilor, a tutorelui sau sub altă îngrijire. Acest sistem este menţinut şi în actualul proiect de lege cu privire la modificarea şi complectarea Codului familiei, cu observaţia că în privinţa modificării măsurilor referitoare la drepturile şi obligaţiile existente între părinţii divorţaţi şi copii, proiectul trece competenţa de la comitetul executiv al sfatului popular, ca autoritate tutelară, la instituţia judecătorească. In continuare, vorbitorul a arătat că sarcina de a exercita atribuţiile autorităţii tutelare, deci de a supraveghea şi ocroti copiii minori a ţării este dată comitetelor executive ale sfaturilor populare care au obţinut în exercitarea acestor atribuţiuni în general rezultate pozitive. Vorbitorul a arătat apoi că înfierea este în aşa fel concepută încît să servească exclusiv intereselor minorului, în scopul de a-i asigura o familie in care minorul să găsească grija şi căldura căminului pe care, din diferite Împrejurări, nu le poate avea în familia firească. Consider că dispoziţia proiectului, potrivit căreia adopţiile, încuviinţate înainte de intrarea în vigoare a Codului familiei, se vor putea transforma în înfiere cu efectele filiaţiunii fireşti este bine venită. Această dispoziţie va da posibilitatea ca să se rezolve în mod favorabil cereri juste, făcute în dorinţa de a crea copilului ce a fost adoptat o situaţie care să nu-l deosebească cu nimic de acel firesc, și de aceea ea se integrează în mod armonios pa linia generală a Codului familial Ne scriu cititorii Despre felul cum circulă unele tramvaie şi autobuse Numeroşi corespondenţi voluntari şi cititori au adresat in ultima vreme redacţiei scrisori in care işi exprimă părerea despre felul cum se desfăşoară transportul în comun în Capitală. In aceste scrisori ei apreciază măsurile luate de întreprinderea de Transport Bucureşti (I.T.B.) pentru îmbunătăţirea transportului. Sporirea numărului de vagoane şi autobuse pe unei© trasee, punerea în circulaţie a unui număr de vagoane şi în cursul nopţii au venit în sprijinul călătorilor. Pe lîngă aceste aprecieri, mulţi corespondenţi voluntari şi cititori ai ziarului scot la iveală o serie de lipsuri ale transportului în comun. Bunăoară, tovarăşul Pompiliu Popescu, corespondent voluntar, în scrisoarea sa arată necazurile pe care ie provoacă oamenilor muncii circulaţia defectuoasă a tramvaielor de pe linia nr. 1. „In orele de dimineaţă — arată corespondentul — e foarte greu să te urci în tramvaiul nr. 1. De multe ori aştepţi vreme îndelungată în staţie şi atunci cînd soseşte un tramvai, ori este aglomerat, de nu te poţi urca, ori din cauza grabei, manipulantul porneşte vagonul înainte de a se urca toţi călătorii“. Greutăţi de felul celor de mai sus ne-au fost semnalate şi de cetăţenii care circulă cu tramvaiele nr. 7, 8, 23 şi cu autobusele nr. 38 şi 47. Corespondentul voluntar Ioan D. Gheorghe ne-a scris în repetate rînduri că muncitorii de la Filatura Romînească de Bumbac şi de la alte întreprinderi sînt nevoiţi să aştepte mult timp în staţii pînă se iveşte un tramvai pe linia nr. 7. Redacţia a primit scrisori şi din partea conducerilor unor întreprinderi, în care se arată că circulaţia defectuoasă, în orele de dimineaţă, a tramvaielor şi autobuselor face ca muncitorii să nu ajungă cînd trebuie la lucru, cu toate că pleacă de acasă la timp,pl potrivit. Neajunsurile menţionate sunt provocate uneori şi de felul cum înţeleg să-şi facă datoria unii manipulanţi. Sunt manipulanţi care, pentru a recupera timpul pierdut la capetele de linii, trec prin unele staţii fără ca măcar să oprească De exemplu , în ziua de 16 martie a.c., în jurul orei 7 dimineaţa, manipulantul de pe linia 7, care conducea vagonul turul nr. 1, s-a oprit în staţiile Sabinelor şi I. Creangă. O altă cauză care provoacă perturbări în circulaţie este faptul că vagoanele şi autobusele nu sunt bine revizuite şi puse la punct înainte de a fi scoase din depouri. Intr-o consfătuire organizată de redacţie, lucrători din depouri.T . „Ilie Pintilie“ au arătat că există multe cazuri de acest fel. Oamenii muncii din Capitală sînt încredinţaţi că lucrătorii întreprinderii de Transport Bucureşti au toate posibilităţile să îmbunătăţească transportul în comun cu tramvaie şi autobuse. Se cere însă din partea lor mai mult efort, grijă şi atitudine tovărășească "față de călători. Nr. 3559 La fabrica de „cîntârefi“ — Aperat deasupra unei mese, tovarăşul Ştefan Moldovan, sau Ştefi-băcşi cum i se mai zice, lucra cu migală un spate de vioară. El este un vechi maistru al viorii. În tinereţe cinta la nunţi şi botezuri; din asta trăia. Mai pe urmă a învăţat să meşterească viori cu un cuţit de coasă. ...Acum cîţiva ani, la urechile lui Ştefi băcsi a ajuns vestea că la Reghin a venit un meşter care face viori şi că se caută alţi meşteri. Ştefan Moldovan s-a înfiinţat la tovarăşul Roman Boianciuc, laureat al Premiului de Stat, maistru al secţiei de instrumente muzicale de la combinatul din Reghin. — Angajează-mă să fac viori. Ți-oi face trei pe săptămînă. Maistrul dădu din cap cu îndoială, uitîndu-se la omul firav, gata să sculpteze orice cu cuțitul său de coasă. După trei săptămini de muncă grea Ștefi-băcsi se dădu bătut. Făcuse un loc de nouă viori una singură. Era tare amărât că nu-şi ţinuse făgăduiala şi se temea că nu-l vor angaja. L-au angajat. Prea erau evidente dragostea muzicantului pentru delicatul instrument şi dorința-i arzătoare de a lucra la fabricarea viorilor. Aceasta era prin 1952. De atunci i-a mers vestea lui Ştefan Moldovan. Mereu a fost fruntaş In muncă. Multe sute şi sute de piese de viori au trecut In aceşti ani prin mlinile Iul iscusite. A dăltuit şi zece contrabasuri, instrumente care pînă acum nu se fabricau la noi In fără. Ca un artist a corpi operă poartă o părticică din sufletul lui, aşa şi viorile lui Ştefi-băcşi poartă fiecare cite o fărimă din sufletul lui îndrăgostit de muzică Intr-o bună zi, minafi de treburi, patru flăcăiandri de prin părţile Oaşului, din aceia care doboară lemnul in sectorul Lăpuşnei, au poposit in oraş la Reghin. Au vizitatşi fabrica de „cîntăreţi“, cum i se zice seefiei de instrumente muzicale. După ce au străbătut întreaga seefie, cei patru flăcăi din Oaş au ajuns şi la o magazie unde erau înşirate pe poliţe sute şi sute de instrumente muzicale — viori, viole, chitare, mandoline — care urmau să fie trimise cluburilor, căminelor culturale, magazinelor din țără. Aici i-a aşteptat o surpriză. Muzicantul sculptor de viori Ştefan Moldovan a luat dintr-un raft o vioară şi, potrivindu-i strunele, a cântat celor patru doborîtori de lemne sprintene jocuri de prin părfile lor. Ochii lui Clnta Ion — cel mai vlrstnic dintre ei — străluceau ca mărgelele. I-am Intîlnit mai apoi pe cei patru flăcăi prin oraș, In Reghin. Mergeau In grup, cu fețe zimbitoare. Numai că nu spuneau: — Vedefi cine sintem noi ? Sintem cei care îmburdăm lemnul de rezonantă din care se fac viori. ANETA ALMAȘAN corespondentul „Scînteii“ pentru Regiunea Autonomă Maghiară „Analele Institutului de istorie a partidului de pe lîngă C. C. al P. M. R.“ Nr. 2, martie — aprilie 1956 Cel de-al doilea număr din „Analele Institutului de istorie a partidului de pe lîngă C.C. al P.M.R.“, pe lunile martie—aprilie 1956, cuprinde în primele pagini articolul intitulat „însemnătatea istorică a documentelor Congresului al ll-lea al P.M.R.“. La rubrica „Studii şi referate" sînt cuprinse următoarele articole: „Lupta muncitorilor forestieri de pe Valea Mureşului din aprilie-mai 1929“ de Simion F. Ligeti, „Situaţia materială a ţărănimii din Romînia şi unele răscoale ţărăneşti din anii 1923- 1928“ de Vasile Hurmuz şi „Poziţia clasei muncitoare din Romînia faţă de războaiele balcanice” de N. Copoiu. Revista are o rubrică de lecţii şi consultaţii, în cadrul căreia este publicat articolul „Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, începutul unei noi ere in istoria omenirii. Avântul revoluţionar în Romînia. Creare» P.C.R. — victorie istorică • leninismului asupra oportunismului şi reformismului in mişcare» muncitorească din Romtnia”. Documentele publicate în acest număr sînt intitulate: „Despre Statutul Partidului Comunist din Romînia din 1929“ de M. Stănoiu şi „Pagini din viaţa şi lupta marinarilor potemkinişti stabiliţi în Romînia“ (trei dosare de corespondenţă şi materiale din perioada 1905-1909 privitoare la potemkinişti) de Tr. Udrea. Acest număr al „Analelor Institutului de istorie a partidului de pe lîngă C.C. al P.M.R.“ cuprinde şi câteva note ştiinţifice printre care: „Despre lupta dusă de clasa muncitoare în timpul răscoalei ţărăneşti din 1907“ de D. Hurezeanu, „Ecoul răscoalei ţărăneşti din 1907 în mişcarea muncitorească internaţională“ de Gh. Matei, „Unele date privind transportarea în Rusia a „Iskrei” leniniste prin Romînia“ de Gh. Haupt şi „Unele date în legătură cu Comuna din Paris“ de D. Rosenzweig. Revista mai publică articole de critică şi bibliografie, informaţii, date calendaristice etc.