Scînteia, iulie 1956 (Anul 25, nr. 3637-3662)
1956-07-01 / nr. 3637
ANUL XXV nr. 3637 Duminică 1 iulie 1956 4 PAGINI — 20 BANI . j [ Agenţiile de presă j transmit: • Convorbirea lui D. T. j ( Sepilov cu primul ministru j I al Greciei. j • Greve în industria en- engleză de automobile. • Cereri în Uruguay i r pentru stabilirea de relaţii ] [ economice cu tarile lagăru- j f lui socialist. (pag. 4 a) j MITINGUL TINERETULUI BUCUREȘTEAN Un aspect de la mitingul tineretului, după încheierea celui de-al II-lea Congres al U.T.M. (Darea de seamă în pag. 3-a) (Continuare In pag. 2-a) Cuvîntarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la cel de-al II-lea Congres al U. T. M. Dragi tovarăşi Permiteţi-mi ca, în numele şi din însărcinarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, să aduc un fierbinte salut celui de-al doilea Congres al Uniunii Tineretului Muncitor şi, prin el, celor peste 1.200.000 utemişti, întregului tineret al patriei noastre, luptător entuziast şi înflăcărat pe frontul construcţiei paşnice, socialiste. Uniunea Tineretului Muncitor, organizaţia revoluţionară a tineretului nostru, este continuatoarea glorioaselor tradiţii de luptă ale Uniunii Tineretului Comunist. De-a lungul celor 35 de ani ai existenţei sale, partidul nostru a vegheat cu dragoste şi grijă părintească la apărarea intereselor ■ vitale ale tineretului, la educarea acestuia în spiritul dragostei faţă de port al credinţei ,r .. .uza socialismului. Sub stăpînirea burgheziei şi moşierimii tineretul ducea o viaţă de mizerie, era ţinut în stare de înapoiere, lipsit de cele mai elementare drepturi cetăţeneşti. Floarea tineretului pierea în războaie tîlhăreşti pentru o cauză străină intereselor poporului. Burghezia şi moşierimea au creat numeroase grupări şi organizaţii reacţionare fasciste pentru a întuneca mintea tineretului prin lozinci demagogice, diversioniste, a-i otrăvi spiritul cu naţionalism şi misticism şi a-l atrage pe un făgaș opus intereselor sale şi intereselor generale ale poporului. Singurul apărător consecvent al intereselor tineretului a fost partidul clasei muncitoare — Partidul Comunist. Sub conducerea încercată a Partidului Comunist din Romînia, Uniunea Tineretului Comunist a mobilizat tineretul la luptă împotriva exploatării şi mizeriei, împotriva fascismului şi a folosirii tineretului drept carne de tun. Partidul şi U.T.C. au luptat spre a feri tineretul de otrava fascistă, a-i arăta calea luptei pentru adevăratele sale interese, calea luptei pentru democraţie, pentru pace şi socialism. Tineretul a dat nenumărate jertfe pentru cauza eliberării poporului din lanţurile robiei capitalisto-moşiereşti. Pilda luminoasă a zeci şi zeci de eroi utecişti însufleţeşte tineretul nostru în munca şi lupta sa pentru fericirea poporului, pentru înflorirea patriei. Vieţii de robie şi chin a tineretului i-au pus capăt măreţele transformări revoluţionare prin care a trecut patria noastră după 23 August 1944. Ziua eliberării naţionale a marcat o piatră de hotar şi în viaţa tineretului nostru. Neuitată va rămîne contribuţia adusă de tineretul nostru, în frunte cu uteciştii şi sub conducerea Partidului Comunist Român, la înfăptuirea insurecţiei armate din 23 August 1944, eroismul de masă manifestat de tineretul nostru, atît pe frontul antihitlerist, cît şi în anii luptei pentru instaurarea şi consolidarea puterii populare. Masele de tineri au răspuns cu entuziasm şi devotament la chemările partidului. N-a fost acţiune politică întreprinsă de partid în cei 12 ani care au trecut de la eliberarea ţării, la care tineretul să nu-şi fi adus din plin contribuţia, dovedindu-şi patriotismul şi spiritul de sacrificiu. Partidul, poporul nostru muncitor privesc cu încredere tineretul patriei şi se mîndresc cu faptele lui eroice. Tineretul reprezintă o forţă uriaşă a dezvoltării sociale, aceasta atît datorită greutăţii specifice pe care o au milioanele de tineri ai patriei noastre, cît şi datorită dinamismului şi combativităţii proprii tineretului. Partidul a unit în jurul său şi a condus la luptă majoritatea covîrşitoare a tineretului datorită atracţiei irezistibile pe care o exercită asupra tineretului ţelurile nobile, pentru a căror înfăptuire luptă partidul. „Nu e oare firesc — spune Lenin — că la noi, în partidul revoluţiei, precumpăneşte tineretul ? Noi sîntem partidul viitorului, iar viitorul aparţine tineretului. Noi sîntem partidul inovatorilor, iar pe inovatori totdeauna tineretul îi urmează mai cu dragă inimă. Noi sîntem partidul luptei pline de abnegaţie, împotriva putregaiului vechi, iar la luptă plină de abnegaţie totdeauna tineretul merge primul“. Tineretul nostru trăieşte azi cea mai măreaţă epocă din istoria patriei noastre — epoca construirii socialismului — care creează tineretului posibilităţi nelimitate de manifestare a energiei sale creatoare, a entuziasmului şi patriotismului său fierbinte, a dorinţei sale de a săvîrşi fapte mari. Toate aceste minunate trăsături ale tinerei generaţii, stimulate şi dezvoltate de Uniunea Tineretului Muncitor, rodesc azi în marile victorii ale construcţiei socialiste în patria noastră liberă. Partidul, poporul nostru dau o înaltă preţuire a portului pe care l-a adus Uniunea Tineretului Muncitor în mobilizarea maselor largi de tineret la îndeplinirea primului nostru cincinal, la succesele construcţiei noastre economice, culturale şi de stat. O adevărată epopee a muncii dîrze, pline de abnegaţie şi eroism au scris-o zecile de mii de brigadieri de pe şantierele Agnita-Botorca, Salva-Vişeu, Bumbeşti-Livezeni, constructorii fabricii de rulmenţi de la Bîrlad, ai uzinei cocso-chimice de la Hunedoara, ai căilor ferate Ozana-Cracău şi Cerna- Jiu. Zeci de mii de tineri au făcut să clocotească munca entuziastă, creatoare, pe marile şantiere naţionale, înălţînd uzine şi hidrocentrale, construind poduri şi căi ferate. Desfăşurîndu-şi activitatea sub conducerea directă a partidului, Uniunea Tineretului Muncitor a adus o importantă contribuţie la educarea comunistă a tineretului. In multe sectoare ale construcţiei socialiste, în diferite munci în aparatul de partid şi de stat activează cadre crescute şi educate de U.T.M. Zeci de mii de inovatori, raţionalizatori, fruntaşi ai întrecerii socialiste în industrie şi fruntaşi ai recoltelor bogate, luptători înflăcăraţi pentru transformarea socialistă a agriculturii, studenţi şi elevi fruntaşi, tineri ingineri, agronomi, profesori, medici, oameni de ştiinţă, scriitori şi artişti ce-şi închină toate forţele dezvoltării economiei şi culturii — aceştia sînt fruntaşii tinerei generaţii cu care se mîndresc partidul, poporul nostru muncitor. Uniunea Tineretului Muncitor dezvoltă tot mai larg contactele şi colaborarea prietenească cu tineretul iubitor de pace din toate ţările lumii. Participînd cu succes la Festivalurile Mondiale ale Tineretului, la diferitele manifestări politice, culturale şi sportive internaţionale, reprezentanţii tineretului nostru au făcut larg cunoscute peste hotare înflorirea talentului şi capacităţilor creatoare ale tineretului din Republica Populară Romînă în anii puterii populare. Uniunea Tineretului Muncitor întăreşte în permanenţă legăturile cu gloriosul . Komsomol leninist, din experienţa căruia trage bogate învăţăminte, dezvoltă legăturile frăţeşti cu organizaţiile de tineret din ţările socialiste, cu organizaţiile democratice de tineret din toate ţările lumii. Tineretul muncitor din Republica Populară Romînă şi întregul popor se bucură sincer că, odată cu restabilirea relaţiilor prieteneşti dintre Republica Populară Romînă şi Republica Populară Federativă Iugoslavia, s-au restabilit şi legăturile de prietenie şi colaborare între Uniunea Tineretului Muncitor şi Uniunea Tineretului Popular din Iugoslavia — organizaţia bravului tineret al Iugoslaviei socialiste. In prezent sunt create toate condiţiile pentru dezvoltarea continuă a acestor legături în interesul comun al tineretului şi al popoarelor ţărilor noastre. In cei doi ani care au trecut de la publicarea Hotărîrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor şi de la conferinţa pe ţară a U. T. M., în munca Uniunii Tineretului Muncitor s-au realizat progrese incontestabile. Ele nu ne pot face însă să trecem cu vederea neajunsurile muncii partidului în rîndurile tineretului și lipsurile care dăinuie în activitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Care sînt lipsurile principale ale muncii partidului și U.T.M.-ului în rîndurile tineretului ? Marile transformări revoluţionare din ultimul deceniu au atras tineretul la o participare tot mai activă la viaţa obştească; politica partidului este însuşită de masele largi ale tineretului, iut toate acestea, cuprinderea organizatorică a maselor tineretului a rămas în urma influenței noastre politice asupra lor. Aceasta se referă în primul rînd la tineretul sătesc, şi — în parte — la tineretul din industrie. Cauza acestei stări de lucruri constă în lipsa unei preocupări sistematice, continue, pentru munca politico-organizatorică în rîndurile tineretului. Unele organe şi organizaţii de partid manifestă tendinţa de a lăsa organizaţiile U. T. M. să se descurce cum pot, deşi partidul a subliniat nu odată că îndrumarea şi sprijinirea organizaţiilor de U.T.M. este una din sarcinile principale ale partidului. Lipsa unei munci permanente, răbdătoare, cu tineretul înseamnă de fapt subaprecierea rolului tineretului în construcţia socialistă. Fără a munci zi de zi cu tineretul, în primul rînd cu organizaţiile U.T.M., nu poate fi descoperită şi generalizată experienţa înaintată a acestora, spre a deveni un bun al întregului tineret, nu pot fi ajutate organizaţiile U.T.M. să-şi ridice munca la un nivel superior. Sarcinile măreţe, trasate de cel de-al doilea Congres al Partidului Muncit,terese Romín pun în faţa Uniunii Tineretului Muncitor cerinţe sporite, ridică cu deosebită ascuţime necesitatea lichidării lipsurilor existente în activitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Congresul a trasat sarcina înlăturării deficienţelor serioase în educaţia politică şi ridicarea culturală a tineretului, a cerut organizaţiilor de partid şi, sub conducerea lor, organizaţiilor de U.T.M. să acorde atenţia principală participării active a tineretului la lupta pentru realizarea celui de-al doilea cincinal. Congresul al II-lea al P.M.R. a cerut organelor de partid să ajute organizaţiile U.T.M. în găsirea unor forme cît mai atrăgătoare, specifice muncii în rîndurile tineretului, eliminînd şablonul, tendinţele de copiere mecanică a metodelor de muncă proprii organizaţiilor de partid sau sindicate. Lipsurile muncii organizaţiilor de partid şi U.T.M. în rîndurile tineretului se manifestă în al doilea rînd prin insuficienta atenţie acordată muncii politice de masă, vii, combative, diferenţiate pentru diverse categorii ale tineretului. Munca educativă a Uniunii Tineretului Muncitor este lipsită de continuitate ; îndeosebi se neglijează munca politico-educativă în rîndurile tinerilor din afara organizaţiilor U.T.M. Nu este de mirare că acolo unde este neglijată munca de educaţie politică şi cultural-educativă slăbeşte capacitatea de mobilizare a organizaţiilor de U.T.M. şi se fac simţite influenţele ideologiei străine. Cine ar putea nega interesul arzător al tineretului faţă de problemele internaţionale, dorinţa sa fierbinte de a-şi închina toate forţele luptei pentru pace, pentru apărarea şi înflorirea patriei ! Dar au făcut oare organizaţiile de partid şi Uniunea Tineretului Muncitor tot ce era necesar pentru a clarifica tineretului principalele evenimente internaţionale, problemele actuale ale luptei pentru pace? Este limpede că nu. In vremea noastră are loc un mare avînt al forţelor păcii şi socialismului Ţările socialiste cuprind în prezent 25% din suprafaţa globului şi 37% din populaţia lumii, se lărgeşte continuu zona păcii, cuprinzînd un mare număr de ţări socialiste şi nesocialiste din Europa şi Asia. Succese importante au fost dobîndite în ultimele luni în destinderea încordării internaţionale, în urma iniţiativelor U.R.S.S. şi altor ţări socialiste. Cu toate acestea, marile monopoluri, fabricanţii de armament, cercurile agresive îşi continuă uneltirile. De aceea este necesară întărirea vigilenţei popoarelor iubitoare de pace. Este necesară ridicarea la un nivel mai înalt a muncii de educaţie patriotică a tineretului, în scopul creşterii unor cetăţeni cu înaltă conştiinţă politică şi morală, apărători dîrzi ai cuceririlor revoluţionare ale poporului, ai independenţei şi suveranităţii patriei, luptători hotărîţi pentru continua consolidare a puterii populare. Tovarăşi, Multe sute de mii de tineri lucrează în fabrici, uzine, mine, pe şantierele patriei noastre. In centrul preocupărilor organizaţiilor de tineret în industrie trebuie pusă lupta pentru progresul tehnic, pentru însuşirea tehnicii noi şi folosirea din plin a tehnicii existente, pentru ridicarea continuă a calificării profesionale a tineretului. Cui nu-i este cunoscut puternicul interes al tinerilor pentru tehnică! Oricine poate să-şi dea seama de uriaşa însemnătate a înarmării tinerei generaţii cu temeinice cunoştinţe tehnice, astfel incit să fie capabilă a stăpîni tehnica nouă şi a scoate din ea tot ce poate da ! Trebuie să spunem însă că unele organizaţii de partid şi U.T.M. precum şi muncitori vîrstnici nu acordă atenţia necesară schimbului de mîine. sprijinirii acestuia în ce priveşte însuşirea cunoştinţelor profesionale , tehnice şi gospodăreşti. Noile uzine şi fabrici ale celui de-al doilea cincinal aşteaptă mii şi mii de cadre de înaltă calificare şi asemenea cadre nu cad din cer, ele trebuie formate în fiecare fabrică, în fiecare atelier şi secţie, prin munca plină de grijă părintească a comuniştilor, a muncitorilor vîrstnici. După cum se ştie, Directivele Congresului P.M.R. cu privire la cel de-al doilea cincinal prevăd executarea unui volum de lucrări capitale de cca. 105— 110 miliarde lei, creşterea producţiei globale industriale cu 60—65%, ridicarea productivităţii muncii în industrie cu cel puţin 45—50% şi reducerea preţului de cost în industria republicană cu cel puţin 15—20%. Un rol din cele mai importante în înfăptuirea acestor sarcini, de care depinde dezvoltarea întregii economii naţionale şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale poporului revine tineretului. Datoria organizaţiilor de partid şi U.T.M. din industrie este de a ajuta zi de zi tineretul în însuşirea noilor procese tehnologice, de a îndruma spiritul de iniţiativă al tineretului spre descoperirea şi folosirea imenselor rezerve interne ale întreprinderilor, de a-l ajuta să înţeleagă aportul ce-l poate aduce în îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii. Ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost se realizează nu prin vorbărie, ci prin măsuri tehnico-organizatorice concrete, prin organizarea activităţii practice a masei muncitorilor, prin înarmarea lor cu cunoştinţe tehnice, prin extinderea metodelor avansate. Pe tot întinsul patriei noastre se deschid: noi şantiere pentru construirea de uzine şi fabrici, hidro şi termocentrale, lăcaşuri de cultură, stadioane etc. Partidul este încredinţat că Uniunea Tineretului Muncitor îşi va dovedi capacitatea sa de mobilizare a tineretului la acţiuni voluntare de interes obştesc, îndreptînd energia clocotitoare şi entuziasmul tineretului spre marile şantiere ale construcţiei socialismului, că va face din acestea înalte şcoli ale bărbăţiei şi perseverenţei, de călire a zeci şi zeci de mii de tineri curajoşi, plini de elan patriotic, constructori conştienţi ai vieţii noi. Partidul acordă o deosebită însemnătate participării tineretului la lupta pentru recuperarea terenurilor înţelenite sau degradate. Sîntem încredinţaţi că tineretul va răspunde cu însufleţire chemării partidului, redînd agriculturii, prin munca sa harnică, zeci şi zeci de mii hectare de pămînt roditor. Sarcini de mare însemnătate stau în faţa organizaţiilor U.T.M. de la sate. Trebuie ca fiecare tînăr să cunoască obiectivele principale ale celui de-al doilea cincinal în agricultură : asigurarea preponderenţei sectorului socialist al agriculturii, atît ca suprafaţă cît şi ca producţie-marfă, realizarea pînă la sfîrşitul cincinalului a unei producţii anuale de cel puţin 15.000.000 tone de cereale. Acestea sînt sarcini mari şi complexe, a căror realizare nu poate fi asigurată prin lozinci şi discursuri, ci printr-o intensă muncă politico-organizatorică. Trebuie analizat în fiecare regiune, raion şi comună în parte, ce măsuri politico-organizatorice trebuie luate spre a antrena din plin tineretul la înfăptuirea acestor sarcini grandioase, îmbunătăţind şi lărgind munca politico-educativă, găsind forme de acti Scrisoarea celui de-al II-lea Congres al U. T. M. către C. C. al P. M. R. In numele utemiştilor, în numele milioanelor de băieţi şi fete — tineri constructori ai socialismului în patria noastră — Congresul al II-lea al Uniunii Tineretului Muncitor transmite Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român un fierbinte şi entuziast salut utemist ! Tineretul patriei noastre datorează poporului nostru, condus de partid, întreaga sa viaţă nouă, perspectivele şi mai luminoase de mîine. De aceea, ne îndreptăm astăzi gîndurile cu nespusă recunoştinţă către făuritorul vieţii noastre libere, Partidul Muncitoresc Român. Conducerea de către partid constituie chezăşia sigură a succeselor Uniunii Tineretului Muncitor, chezăşia creşterii şi întăririi rolului şi influenţei organizaţiei noastre în masele largi ale tinerilor de la oraşe şi sate. In cuvîntul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej adresat Congresului în numele şi din însărcinarea C.C. al P.M.R. noi vedem un nou şi preţios ajutor, un puternic îndemn pentru îmbunătăţirea întregii noastre activităţi. La al II-lea Congres al său, Uniunea Tineretului Muncitor se prezintă mai strîns unită ca oricînd în jurul Partidului Muncitoresc Român. Tînăra noastră generaţie crescută de partid a îmbrăţişat cu entuziasm hotărîrile celui de-al II-lea Congres al P.M.R. încredinţăm partidul că tineretul îşi va închina toate forţele sale luptei poporului nostru pentru înfăptuirea celui de-al II-lea plan cincinal, pentru creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, ridicarea activităţii gospodăreşti a întreprinderilor. Vom intensifica munca în sprijinul ridicării nivelului de calificare profesională a tineretului şi al însuşirii tehnicii înaintate, vom da mai mult sprijin învăţămîntului tehnic, profesional, întăririi disciplinei în muncă, unei tot mai largi manifestări a iniţiativei creatoare a tinerilor. Asigurăm partidul că vom da un avînt şi mai larg muncii tineretului pe şantierele celui de-al doilea plan cincinal, dovedind odată mai mult patriotismul fierbinte de care e însufleţit tineretul. Nu vom cunoaşte răgaz în munca de convingere a tineretului de la sate asupra superiorităţii agriculturii mari, socialiste. Vom munci cu mai multă stăruinţă pentru obţinerea de recolte bogate, pentru sporirea producţiei vegetale şi animale. Uniunea Tineretului Muncitor va acorda şi mai mare atenţie educării comuniste a tineretului, înarmării lui cu bazele învăţăturii marxist-leniniste, creşterii unui tineret puternic, sănătos, plin de voioşie, a unui tineret însufleţit de un înalt patriotism, de dragoste de muncă, hotărît să înfrunte cu curaj greutăţile, devotat partidului şi poporului, cauzei măreţe a socialismului. Uniunea Tineretului Muncitor va munci cu toată hotărîrea pentru a-şi îndeplini sarcinile ce-i revin din Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la unele măsuri pentru îmbunătăţirea muncii politico-educative în rîndul studenţilor. . .. Vom lupta pentru a îmbunătăţi simţitor munca Uniunii Tineretului Muncitor în rîndul elevilor. Organizaţia noastră va îndruma cu mai multă pricepere organizaţia de pionieri, îndeplinindu-şi cu cinste sarcinile date de partid. Punînd la baza activităţii sale Statutul, adoptat de Congres, U.T.M. îşi va îmbunătăţi metodele sale de muncă pentru întărirea necontenită a legăturilor cu masele largi ale tineretului, pentru continua creştere a rîndurilor U.T.M. Vom folosi metode şi forme de muncă mai atrăgătoare, specifice tineretului, corespunzătoare cerinţelor sale. Pentru fiecare utemist, pentru fiecare tînăr nu există cinste mai înaltă, cel mai nobil decît acela de a deveni membru al partidului clasei muncitoare. U.T.M. se angajează să educe mii şi mii de utemişti demni să intre în rîndurile glorioase ale P.M.R. Animaţi de ideile atotbiruitoare ale internaţionalismului, vom consolida şi mai mult prietenia frăţească , de nezdruncinat cu gloriosul tineret sovietic, cu tineretul Chinei populare şi al celorlalte ţâri socialiste, cu tineretul iubitor de pace din întreaga lume. Cauza partidului clasei muncitoare, cuvîntul partidului sînt pentru noi mai presus de orice. Congresul nostru asigură Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român că Uniunea Tineretului Muncitor îşi va îndeplini sarcinile date de partid. Toate forţele noastre le vom închina luptei pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al II-lea al Partidului Muncitoresc Romín, pentru realizarea celui de-al doilea plan cincinal. Trăiască Partidul Muncitoresc Romín, conducătorul şi îndrumătorul poporului nostru muncitor în lupta pentru construirea socialismului, educatorul şi părintele tineretului ! Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă ! Componența Comitetului Central al U. T. M. Membrii Comitetului Central Alecu Costică, Alexovici Antoaneta, Amariei Constantin, Apostol Maria, Arhideanu Liviu, Bartha Margareta, Bejan Dumitru, Bilal Leman, Bîrlea Ștefan, Bîrzescu Filofteia, Bögözi Ana, Budura Maria, Buzatu Ioan, Ciovîrnache Gheorghe, Cîrcei loan, Cirţînă Constantin, Coconcea I. Cristache, Costea Dumitru, Cristea Polizu, Dan Deşliu, Dan Gavrilă, Dinu Cristiţa, Dinu Munte, Domocoş Géza, Dumitru Victor, Enache Marcel, Ene Oprea, Florea Vasile, Fodor Alexandru, Fülöp Irina, Găvruş Gheorghe, Gheorghe Nicolae, Giurgiu Alexandrina, Graşoi loan, Grigoraş Ecaterina, György Ambruş, Hajdú Győző, Hera Florea, latin Veselin, Iliescu loan, Ionescu Dumitru loan, Isacov Nevenca, Istrate Mihai, Iureş Ştefan, Kopândi Alexandru, Lăbunet Vaier, Leica Adam, Lupu Costică, Manciuc Ioan, Mateescu Cornelia, Medgyasai Francisc, Merei Nicolae, Micula Gheorghe, Moldovan Zenovie, Munteanu Eleonora, Năstase Mitroi, Nicoară Alexandru, Olteanu Miron, Andrica Ion, Brad Ion, Catranici Ileana, Chirilă Maria, Ciobanu Valeriu, Constantin Viorica, Croicu Dumitru, Dumitriu Stelian, Eisenbürper Grete, Enache Elena, Farczádi Elisabeta, Foltişka Francisc, fiilimari Mihrcru Iirisn Silvia, Azoiţei Vasile, Cimpoi Mihai Ciurdăreanu Valeria, Faifer Iosif Gavrea Iosif, Grivei Gheorghe Lărgeanu Maria, Lungu Iordan, Petre Gheorghe, Petre C. Ion, Petre S. Maria, Petrov Ivan, Petrovici Vasile, Piucă Petru, Pop Gheorghe, Popa Ion, Popescu Dumitru, Punga Elisabeta, Raţec Ioan, Ristache Florea, Roman Hoţea Petru, Roşu Ioan, Schiffer Magda, Sebeşan Virgil, Spiridon Ana, Stanciu Dumitru, Tarcan Constantin, Trofin Virgil, Tudor A. Valeria, Ungureanu Georgeta, Varadi Judith, Vereș Nicolae, Vintilă Florea, Viorel Viorica, Winter Richard, Hnatiuc Victor, Iorga Maria, Iovănescu Eugenia, Mahler Fred, Manolescu Diogene, Marinescu Toma, Mija Ioan, Nadu Gh. loan, Nagacevschi Grigorii, Nichita Iosif, Pacoste Corneliu, Petrovici Camenco, Matache Elisabeta, Mihăescu Maria, Neagoe Vasile, Postelnicu Tudor, Rugea Sabin, Şerban Dumitru, Si Prisecan Vasile, Rotaru Anişoara, Sandu Dumitru loan, Săuciuc loan, Sărăţeanu Maria, Stanciu Rafira, Tănase Valentin, Trandafir Gheorghe, Vulpe Nicolae, Zamfirescu Stela, Ionea Iuliu, Smărăndeanu Simion, Tudoraiiu Constanţa, Vlad Vasile, Ziman Andrei. Membrii supleanţi ai Comitetului Central Componenta Comisiei Centrale de Revizie Şedința plenară a C. C. al U. T. M. Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor, ales de cel de-al 11-lea Congres al U.T.M., s-a întrunit în şedinţă plenară în dimineaţa zilei de 30 iunie 1956. MEMBRII BIROULUI C.C. al U.T.M. Plenara a ales în unanimitate Biroul C.C. al U.T.M. în următoarea componenţă : Apostol Marta, Bejan Dumitru, Bîrlea Ştefan, Cîrcei Ion, Domocoş Géza, Iliescu Ion, Ionescu Ion, Kopándi Alexandru, Mateescu Cornelia, Munteanu Eleonora, Olteanu Miron, Petre Gheorghe, Popescu Dumitru, Trofin Virgil, Winter Richard. MEMBRII SUPLEANŢI AI BIROULUI C.C. al U.T.M. Următorii tovarăşi au fost aleşi în unanimitate membri supleanţi ai Biroului: Florea Vasile, Isakov Nevenka, Manciuc Ion, Ristache Florea, Spiridon Ana, Vintilă Florea. SECRETARIATUL C.C. al U.T.M. Plenara a ales în unanimitate Secretariatul C. C. al U.T.M. Prim-secretar al C.C. al U.T.M. a fost ales tov. Trofin Virgil. Ca secretari ai C.C. al U.T.M. au fost aleşi tovarăşii: Cîrcei Ion, Iliescu Ion, Kopándi Alexandru, Mateescu Cornelia, Petre Gheorghe. Şedinţa Comisiei Centrale de Revizie a C.C. al U.T.M. Tot în cursul dimineţii de 30 iunie a avut loc şedinţa U.T.M. A fost ales ca preşedinte al Comisiei Centrale de deconstituire a Comisiei Centrale de Revizie a C.C. al Revizie a C.C. al U.T.M. tov. Neagoe Vasile. ■ —■ ' ................................ . . ■ I I H—V ■ ■ - — ■ -- La nivelul orelor celor mai productive BRAILA (coresp. „Scînteii“). — Iniţiativa muncitorilor de la uzina „1 Mai“ din Ploeşti, — de a lucra întregul schimb la nivelul orelor celor mai productive —, este aplicată cu bune rezultate şi de muncitoarele fabricii de confecţii din Brăila. Responsabilii brigăzilor 109 şi 110 au făcut un studiu amănunţit al procesului de producţie. Ei au reuşit astfel să cunoască care sînt orele cele mai productive, să constate unde şi cînd se pierd cele maimulte minute din producţie. Din această analiză a reieşit că se iroseşte timp preţios la pregătirea maşinilor, repararea curelelor etc. De asemenea, datorită unor deficienţe tehnico-organizatorice, numai într-o singură zi muncitoarele unei brigăzi pierdeau aproape 150 minute. Cunoaşterea defecţiunilor existente în folosirea timpului de lucru a dat putinţă muncitoarelor să propună o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea muncii. Pregătindu-şi lucrul şi maşinile cu 15 minute înainte de începerea schimbului, cele două brigăzi au produs într-o zi cu 6 pijamale mai mult decît în alte zile, realizînd aceeaşi producţie în fiecare oră a schimbului. Aranjarea în fiecare zi a curelelor maşinilor de către mecanicii fabricii, asigurarea la timp a locurilor de muncă cu materie primă şi materiale — iată cîteva din măsurile prin care conducerea fabricii a hotărît să sprijine iniţiativa celor două brigăzi. Toata atenţia lucrărilor agricole de vara ! Lucrările de îngrijire a culturilor şi pregătirile pentru strîngerea recoltei de cereale păioase sînt în toi în toate regiunile ţării. In multe părţi a început recoltatul orzului, iar recoltarea rapiţei este pe terminate. Perioada muncilor agricole în care ne aflăm este cea mai încordată din tot cursul anului. Atît lucrările de Îngrijire a culturilor cît şi recoltatul cer un volum mare de muncă. Aceasta înseamnă că în următoarele săptămîni va trebui ca muncitorii şi tehnicienii din gospodăriile de stat şi S.M.T., colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale să-şi organizeze cît mai bine munca, astfel ca să poată face toate lucrările la timpul potrivit. Orice întîrziere în executarea lucrărilor de îngrijire a culturilor şi recoltat provoacă mari pierderi de recoltă. Folosirea largă a mijloacelor mecanizate va da putinţa să se facă toate aceste lucrări intr-un timp mult mai scurt. Pentru aceasta este necesar ca întregul parc de tractoare, batoze, secerători simple şi secerători-legători etc. să fie adus în bună stare de funcţionare pentru a se putea incepe seceratul din plin. In regiunile Bucureşti, Timişoara, Oradea şi altele, unde recoltatul rapiţei s-a terminat, treieratul a rămas mult în urmă. Acest lucru duce la o pierdere însemnată de recoltă. Din cauza ploilor repetate, în unele părţi, şi îndeosebi în regiunile Timişoara, Stalin, Autonomă Maghiară culturile păioase au fost culcate la pămînt. Pentru acestea e necesar să se pregătească ridicători, să se folosească la recoltat coase, seceriele. Pentru a nu se intirzia treieratul este necesar ca sfaturile populare comunale să fixeze şi să amenajeze în timpul cel mai scurt ariile, să se instaleze batozele şi să înceapă treierişul după cîteva zile de la începerea recoltatului. Trebuie dată o deosebită atenţie controlului culturilor, pentru a le feri de atacul dăunătorilor şi bolilor. Este de mare însemnătate semnalarea către organele de stat şi agricole a apariţiei gîndacului de Colorado, cel mai mare duşman al cartofului. Timpul umed este prielnic pentru apariţia manei la viţa de vie ; de aceea trebuie făcute stropiri dese, împiedicînd astfel efectul dăunător al acestei boli. Organele de partid, de stat şi agricole sînt datoare să-i îndrume şi să-i sprijine pe oamenii muncii de pe ogoare pentru a face la timp lucrările agricole de vară, pentru a strînge recolta la timp şi fără pierderi.