Scînteia, martie 1957 (Anul 26, nr. 3843-3869)
1957-03-01 / nr. 3843
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA! ANUL XXVI Nr. 3843 Vineri 1 martie 1957 4 PAGINI — 20 BANI Primele zile la semănat :T * * Intinjurii dactflc (runnnc) Cu vreo saptamina In urma, inginerul agronom Triţă Făniţă, directorul gospodăriei de stat Dragalina, a dat dispoziţie să se înceapă aratul De atunci, tractoriştii au arat cele 250 ha. rămase neogorîte din toamnă. Tot ei au terminat şi semănatul mazărei şi al ovăzului pe cite 50 de hectare. Terminînd aceste lucrări, gospodăria a putut trimite două brigăzi de tractoare care să ajute gospodăriile de stat Mărculeşti şi Roseţi la însăminţările de primăvară. Au mai terminat de atat terenurile rămase neogorîte din toamnă şi gospodăriile de stat Preajba , pe 136 na. şi Frăsinet pe 37 hectare Alte gospodării au terminat semănatul unor culturi din urgenţa I a. Aşa sînt, de pildă, gospodăria de stat ,,, L. Caragiale“, care a terminat de semănat orzul pe 46 hectare, şi gospodăriile de stat Minăstirea, Ivăneşti şi Malu, care au terminat de semănat mazărea pe 100 ha, 50 ha. şi respectiv 30 ha. In aceste zile primăvăratice, cînd în multe locuri se poate lucra bine, gospodăriile de stat din regiunea Bucureşti obţin zi de zi succese la semănat, la aceasta le ajută şi faptul că au terminat reparaţiile tractoarelor şi maşinilor agricole, în atelierele proprii, la data stabilită — 20 februarie. Colectivele de muncă din gospodării nu ştiu insă ce mai aşteaptă conducătorii atelierelor regionale Gostat Dudeşti- Cioplea şi Călăraşi, care nu zoresc trimiterea celor 31 de tractoare pe care le mai au de reparat. Re ogoarele sibiene SIBIU (red. ziarului „Flacăra Sibiului")— In multe comune și sate din raionul Sibiu după executarea arăturilor şi îngrășarea silului, s-a Început semănatul culturilor timpurii. Membrii gospodăriei colective „Secera şi Ciocanul" din comuna Roşia, folosind atelajele gospodăriei, au executat arături pe o suprafaţă de 22 hectare, au insămînţat 40 ha cu ovăz, 12 ha. cu prîn de primăvară 6 ha. cu sfeclă de zahăr, iar in prezent insămînţeazi floarea soarelui. La însămînţări s-au evidenţiat colectiviştii din brigad, la : Toma Ţîrlea, Ioan Marpozan, Nicolae Subţirel, Dumitru Negrea ş alţii. Şi în gospodăriile colective din comunele Amnaş, Şelimbăr, satele Nou şi Daia au fost însămînţate suprafeţi însemnate cu griu de primăvară, ovă, şi funarpasnarelni. Au terminat însamînţarea orzului GALAŢI (coresp „Scriteni. — Vremea prielnică însăminţărilor din zilele lui februarie a fost folosită cu pricepere de către colectiviştii din satul Ciurea, raionul Brăila. Avînd pămîntul pregătit din toamnă, colectiviştii au ieşit la dum cu cele două semănători cu tracţiune animală pentru a însămînţa orzul de primăvară . borceagul In cîteva zile, ei au terminat de însămînţat întreaga suprafaţ de 23 ha. cu orz cît au avut planificat, precum şi cele 3 ha. cu borceag Fruntaşi la însămînţări au fost colectiviştii Dobre Datcu, Ilie Broasci Vasile Horoneţ şi alţii. Colectiviştii da, laboratorul ba timişoara (trimisul „scinten Deabia s-a zvîntat terenul că membrii gospodăriei colective din Gătaia au şi ieşit la semănat in scurtă vreme ei au însămîntat 70 ha cu ovăz, 6 ha. cu griu de primăvară, 9 ha. cu orz, îndeplinindu-şi in întregime sarcinile, prevăzute în planul de producţie al gospodăriei. Timpul bun de lucru de săptămlna trecută ar fi dat putinţă colectiviştilor din Gătaia să termine şi semănatul celor 30 ha. floarea soarelui, dar i-a împiedicat un lucru neprevăzut. Cu aproape 2 luni in urmă ei au trimis laboratorului regional pentru controlul seminţelor din Timişoara probe din seminţele de floarea-soarelui pen-tru o scuereniimdodindicd tur, noi nici pînă astăzi nu au primit rezultatul. Colectiviştii au început totuşi semănatul şi au insăminţat în prima zi 2 ha. cu floarea-soarelui Secţia agricolă a Sfatului popular al raionului Gătaia i-a îndemnat însă să nu însăminţeze pînă nu vor primi rezultatul de la laborator. ■ Pentru ca din cauza aceasta însămînţările să nu întîrzie, este necesar ca organele agricole, care răspund de activitatea laboratorului pentru controlul semințelor din Timișoara, să dea conducătorilor acestui laborator ajutorul necesar. TELEGRAMĂ Către Cel de al IX-lea Congres al Partidului Comunist din Norvegia Oslo Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist din Norvegia un salut frăţesc şi urează întregului partid succes deplin în lupta pentru unitatea clasei muncitoare, pentru interesele vitale ale oamenilor muncii din Norvegia, pentru pace, democraţie şi socialism. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român DICILINA - produs al industriei farmaceutice romîneşti Industria noastră farmaceutică se dezvoltă continuu. Sortimentele de medicamente produse in tară se înmulţesc. De curind la fabrica de medicamente nr. 1 din Capitală s-a elaborat prima şarjă de dicilină — un nou antibiotic romînesc. In clișeu : Tov. Ana Stoica lucrînd la mașina de comprimat tablete de dicilină. mm Îmbunătăţiri în aprovizionarea cu lapte In urma aplicării prevederilor Hotărîrii Consiliului de Miniştri cu privire la extinderea şi îmbunătăţirea sistemului de contractări şi achiziţii de animale, lapte şi produse lactate, s-au obţinut importante rezultate. Introducerea noului sistem de contractare a laptelui şi brînzeturilor, la preţuri diferenţiate, a cointeresat în mare măsură pe crescătorii de animale producătoare de lapte. întovărăşirea zootehnică din Stoeneşti, raminul Muscel, regiunea Piteşti, a contractat 40.000 litri lapte de oaie, iar gospodăria agricolă colectivă „Oltul“, raionul Drăgăşani, a contractat 3.200 litri lapte de oaie. De asemenea numai intr-o singură lună după apariţia Hotăririi producătorii, deţinători de oi, din comuna Văideeni, regiunea Piteşti, au contractat peste 60.000 litri lapte oaie. Pe ţară, în primele 50 de zile ale anului în curs s-a contractat o cantitate de lapte de vacă de circa trei ori mai mare ca în aceeaşi perioadă a anului trecut. Livrările de lapte de vacă ale producătorilor, din contractări, au fost şi ele de peste două ori mai mari ca în aceeaşi perioadă a anului 1956 Rezultatul — întreprinderile pentru colectarea şi industrializarea laptelui aprovizionează cu cantităţi crescînde de lapte şi produse lactate oraşele ţării. Astfel Capitala a primit în primele 50 de zile ale acestui an cu circa 1 milion de litri lapte mai mult față de anul trecut. Timișoara cu circa 230 mii litri, orașul Stalin cu circa 178 mii litri. Răspuns la iniţiativa metalurgiştilor de la „I. C. Frimu“-Sinaia Aşa a hotărit colectivele ce anunţasere cu vreme ora şi locul consfătuirii de producţie. Aşadar, fiecare muncitor, maistru, şef de sector ştia despre ce este vorba Răspunsul la iniţiativa metalurgiştilor de la „I. C. Frimu'*-Sinaia trebuia să fie cît mai concret. Uşor e să ţi iei angajamente, dar cum le realizezi? Hotărit lucru: la fiecare loc de muncă sunt posibilităţi rezerve interne. Ele trebuie numai scoase la lumină, transformate în kilograme, în lei. Preţul de cost pe fiecare produs poate fi mai mic * . Mai sînt cîteva minute pînă la începerea consfătuirii. Grupuri, grupuri, muncitorii fruntaşi, maiştrii, şefii de sectoare se îndreaptă către sala unde urmează să aibă loc consfătuirea. Unii dintre cei sosiţi se aşează la mese şi se adîncesc în calcule. — Tovarăşe inginer — ia stai colea, îl invită un tînăr blond pe şeful sectorului turnătorie. Dă-mi o mină de ajutor la calcule: ştii- vreau să vorbesc cit mai documentat. La mese sau In picioare, cite 2-3 muncitori discută. Prindem frînturi din aceste discuţii. — Voi cu cît v-aţi propus să reduceţi preţul de cost la pistoane? — Ei ce, eşti nerăbdător ? ride cel întrebat. Mai bine spune mi, nu ştii cam la ce procent s-a oprit direcţiunea ? La fiecare se observă o adîncă preocupare. Fiecare plănuieşte ce are să spună Ei ştiu bine ce greutate au propunerile atunci cînd e vorba de gospodărit mai bine uzina. Nu odată, partidul a subliniat marea importanţă a iniţiativei maselor, a participării lor nemijlocite la conducerea producţiei. O reducere însemnată a preţului de cost duce, fireşte, la o rentabilitate mai mare pentru întreprindere, ceea ce creează condiţii pentru îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai al muncitorilor. , Strungarul Al. Chimu— cel despre care se spune că-i cel mai straşnic „concurent” al lui Constantin Vasila, che — se sfătuise cu brigada sa. Acum aşezat la o masă, îşi rotea privirea jur-împrejur, căutînd pe tovarăşii din brigadă invitaţi la consfătuire. I-a zărit. Le face semn să vină lingă el. — O să putem face față, nea Chirule? întrebă unul din ei. Chiru se uită o clipă la el. — Cum să nu putem ? Uiţi de dispozitivele aplicate de noi ? Uiţi ce vom face o economie mare la plăcuţelevidia ? Uiţi că in uzină sunt destule deşeuri pe care noi le putem întrebuinţa ? Măi băiatule, se înfierbintă Chiru, aici e vorba de o brigadă fruntaşă, nu putem să ne luăm nişte angajamente mărunţele, cinm putem face mai mult. Şi Chiru se apucă din nou de calculat. „Atit !‘şi bătu cu palma hirtia cu calcule minuţioase. „Atît !“, era suma de 356.000 iei economii anuale. În sfîrşit, consfătuirea incepu. Ochii tuturor erau aţintiţi spre director. El era acela care totalizase angajamentul pe uzină — Tovarăşi, se auzi vocea directorului. Trebuie să răspundem cum se cuvine metalurgiştilor de la „I. Corimu“. Ştiu că nu este uşor, că trebuie făcute eforturi. Dar totul e pentru binele nostru. Consultîndu-ne ce unii tovarăşi din colectiv şi bazin, du-ne pe o serie de propuneri venite din mase, socotim că noi ne putem angaja să realizăm producţia pe anul acesta cu aproximativ 1.000.000 lei mai puţine cheltuieli faţă de cele planificate... — Ce spuneţi ? Putem ? Doar împreună, cu toţii, va trebui să realizăm aceste economii ! Se înscrie cineva de cuvînt ? Primul luă cuvîntul inginerul Petre Drig. Se ridică greoi de pe scaun consultă încă odată hirtia din mină — Tovarăşe Maiorovici, se adresă el directorului! Mie mi se pare că cifra expusă de dumneavoastră este cam mită faţă de posibilităţile noastre. Şi am să vorbesc concret. — Chiar te rog tovarăşe inginer, interveni directorul. E vorba doar de angajamentul nostru in faţa ţării ! — Tocmai pentru că îmi dau seama de acest lucru o să expun cît mai concret angajamentul sectorului sculărie. Angajamentul era clar şi precis. CONSTANTIN CAPRARU GHEORGHE CIRSTEA | _________________________________ î (Continuare in pag. 2-a, col. 1-2) l 1 martie — ziua mărţişorului E 1 martie, ziua tradiţionalelor mărţişoare, vestitoare ale primăverii. In această zi, milioane de femei primesc acest mic dar ca o dovadă a prieteniei, a dragostei, IN INTERIORUL ZIARULUI • 50 de ani de la răscoalele ţărăneşti din 1907 (pag. 2-3). • Forţa spiritului popular — 120 de ani de la naşterea lui Ion Creangă — de Aurel Martin (pag. 2-a)• Nota ungară adresată legaţiei S.U.A. la Budapesta (pag. 3-a). • O N.U. nu trebuie să treacă cu vederea activitatea subversivă a S.U.A. împotriva altor state (pag. 3-a). • Țările arabe rămîn credincioase spiritului de neutralitate (pag. 4-a). • A. Cernea — Politica bîtei și rezultatele ei (pag. 4-a). Patriei mai mult metal ant?»o săptămînă 750 tone oţel peste plan REŞIŢA, (coresp. „Scinteii”). — întrecerea oţelarilor reşiţeni pentru cit mai mult oţel, se desfăşoară din plin avind ca obiectiv realizarea a 5.000 tone oţel peste plan pină la 1 mai. In săptămina de la 18 la 24 februarie ei au reuşit să dea 750 tone oţel peste pian. Primul loc în întrecere il au acum oţelarii de la cuptorul nr. 5. Brigada de tineret a oţelarului Mocea Vasile are cea mai mare depăşire de pian — 110 tone. Realizările manehtorilor de la „Oţelul Roşu“ a ILLUL Roşu (coresp. „acviteii"). — Iniţiativa oţelarilor reşiţeni de a produce in cinstea zilei de I Mai mai mult oţel, a fost repede îmbrăţişată şi de către muncitorii şi tehnicienii uzinei Otelul Roşu. Ei au hotărît să dea pina la I Mai, peste plan, 1400 tone ore de bună calitate. Pentru înfăptuirea cu succes a acestor angajamente s-au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice importante, intre care punerea în funcţiune a unei noi centrale de pompare a pacurei la cuptoare, înlocuirea utilajelor de turnare din fontă cu altele de oţel, montarea la cuptorul nr. 2 a unei noi oale de mare capacitate şi altele. Munca topitorilor şi prim topitorilor uzinei „Oţelul Roşu“ este astfel mereu mai spornică. Pînă în ziua de 26 februarie ei şi-au realizat sarcinile de plan pe primele două luni ale acestui an, iar pină la sfirșitul zilei de ieri au dat peste prevederile de plan, de la începutul anului, 404 tone oțel. Colectiviştii contractează mari cantităţi de produse agricole Membrii gospodăriei colective „Progresul“ din comuna Făcăeni, raionul Feteşti, regiunea Constanţa, luînd cunoştinţă de avantajele acordate ţărănimii muncitoare pe calea contractării produselor agricole, au hotărit ca din produsele ce se vor obţine în acest an, să contracteze 40.000 kg. griu, 50.000 kg. porumb, cîte 10.000 kg. secară şi ovăz, cîte 5.000 kg. orz şi floarea-soarelui, 40.000 kg. cartofi, 33.200 kg. fructe, 180.000 kg. sfeclă de zahăr, 50.000 kg. muştar, 5.000 litri lapte de oaie, 2.000 litri lapte de vacă, 5.000 kg. carne de vită şi de porc. Pe lîngă aceste produse, colectiviştii vor mai contracta cu statul mari cantităţi de zarzavaturi. O parte din produse, printre care şi 1.500 kg. lină, au şi fost contractate. Dar nu numai atît. Un mare număr de colectivişti au contractat cu cooperativa lînă de la oile pe care le au în gospodăria personală. Printre aceştia sînt: Ion Bratu, Ilie Bursuc, Constantin Frîncu, Marin Bratu şi alţii. Şi colectiviştii din gospodăria colectivă „23 August" din Făcăeni au contractat cu cooperativa 1.824 kg. lînă. CONSTANTIN FRÎNCU colectivist Cooperative de consum autofinanțate Unităţile cooperaţiei de consum duc o muncă susţinută pentru consolidarea situaţiei lor economice şi financiare. In anul 1956 ele au reuşit să obţină o serie de rezultate pozitive, ajungîndu-se ca un număr important de cooperative săteşti să elibereze complect creditele de la Banca de Stat şi să treacă la autofinanţare. Faţă de anul 1955 cînd se autofinanţau circa 80 de cooperative, în anul 1956 s-a ajuns ca peste 500 cooperative să dispună de fonduri proprii în sumă de peste 150 milioane lei. Uniunile raionale Alexandria, Pucioasa, Sf. Gheorghe, Sînnicolaul Mare, Timişoara, Tirnăveni au toate cooperativele de consum din raza lor de activitate autofinanţate. Trecerea acestor cooperative la autofinanţare a fost posibilă datorită muncii susţinute pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor economice, pentru îmbunătăţirea activităţii comerciale şi reducerea cheltuielilor de circulaţie. In anul acesta noi unităţi ale cooperaţiei vor trece la autofinanţare, ca urmare a sureselor obţinute. înfiinţarea „ Asociaţiei bibliotecarilor din R. P. Romîna“ De curind a fost înfiinţată „Asociaţia bibliotecarilor din Republica Populară Romînă“, organizaţie profesională şi ştiinţifică a bibliotecarilor şi bibliografilor din ţara noastră. Asociaţia are ca scop îmbunătăţirea activităţii de răspîndire a cărţii ; ea va colabora cu diferite instituţii de stat de specialitate propunînd şi sprijinind măsurile necesare pentru realizarea acestui scop. In cadrul asociaţiei vor avea loc şedinţe de discuţii, comunicări, referate, conferinţe de popularizare a experienţei bibliotecarilor din ţara noastră şi de peste hotare. Pentru prima şedinţă a asociaţiei se vor pregăti referate cu temele: invăţămîntul profesional, cicluri de conferinţe de specialitate, organizarea de excursii ştiinţifice în ţară şi peste hotare, apariţia unei reviste a asociaţiei şi altele. în întîmpinarea zilei internaţionale a femeii Produse noi ţesătură nouă pentru rochii de damă, în trei desene cu lire „Lurex" (lire metalice), stoleuri pentru femei în 16 culori noi, 2 ţesături de lînă fantezi pentru pardesie etc. Aceste produse au şi apărut pe piaţă purtînd eticheta „Articol produs in cinstea zilei de 8 Martie". Parte din aceste ţesături noi vor fi trimise şi în străinătate la Tirgurile Internaţionale de la Paris şi Milano şi la Congresul modei care se va desfăşura la Moscova. In fabrică, şi alte lucruri vestesc apropierea zilei de 8 Martie Ţesătoarele fruntaşe Grigoraş Maria, Mihăiescu Anicuţa etc. au zilnic depăşiri de plan dind în acelaşi timp produse de calitate. La căminul fabricii copiii pregătesc părinţilor lor frumoase daruri lucrate de ei. Conducerea fabricii a pregătit cadouri pentru 200 muncitoare. Toţi muncitorii fabricii participă acum la o acţiune „de primăvară" cum o numesc ei: amenajarea unui frumos parc în apropierea întreprinderii. Şi muncitoarele de la „Industria Bumbacului B" intimpină Ziua internaţională a femeii cu noi produse Astfel, ele au dat pînă in prezent 8.000 m. ecossez pentru rochii, 20 000 m. stambă imprimată, un nou material pentru pijamale, „Stadion" etc Fruntaşele fabricii, Korom Margareta, Tudorache Ana, Ster, Maria şi altele, îşi depăşesc zilnic angajamentele luate. Colectivul de muncitori de la întreprinderea „Ştefan Gheorghiu" va da peste plan pînă la 8 Martie, 1.500 perechi încălţăminte de damă. De asemenea, aci au fost realizate trei noi modele de pantofi. Colectivele întreprinderilor întimpină sărbătoarea internaţională a femeilor cu noi realizări in producţie. La „Postăvăria Romînă", de exemplu, unde lucrează aproape 400 femei s-au produs noi sortimente de bună calitate. Astfel, s-a realizat o La şcoala fruntaşului învăţînd din experienţa fruntaşului în producţie Nicolae Militaru, numeroşi muncitori din fabrica de piele şi încălţăminte „Nicolae Bălcescu" din Capitală reuşesc să facă nenumărate economii de piele. Printre fruntaşii luptei pentru economii se numără şi tov. Ion Giuglan — care în perioada 1—22 februarie a economisit 461 dm. pătraţi de piele, — precum şi tov. Elena Gavrilă, care a economisit 314 dm. pătraţi de piele. In clişeu, Nicolae Militaru, ajutînd pe tinerii Elena Gavrilă şi Ion Giuglan să folosească şi mai raţional suprafaţa pielei de croit. Foto : m. CIOC Rolul însemnat al consiliilor artistice ale teatrelor Sunt pe terminate alegerile noilor consilii artistice ale teatrelor. Acesta este un eveniment de seamă în viaţa noastră teatrală, noile consilii — ca organe consultative — fiind chemate să aducă o mare contribuţie la conducerea competentă, la stimularea activităţii creatoare în instituţiile de artă, în anii puterii populare teatrul nostru, care dispune de străluciţi actori şi regizori, a dobindit succese dintre cele mai remarcabile. Viaţa a confirmat pe deplin justeţea şi rodnicia drumului pe care partidul l-a deschis în faţa dramaturgilor şi a tuturor slujitorilor scenei — drumul dezvoltării tradiţiilor luminoase ale teatrului din ţara noastră, al artei realiste, militante, capabile să răspundă cerinţelor actuale ale poporului. Teatrul românesc şi-a cucerit în ţară şi, pentru prima oară, departe peste hotare, o binemeritată preţuire. Continuarea acestor succese, ridicarea pe o treaptă şi mai înaltă a teatrului nostru este, desigur, şi trebuie să fie o cauză sfîntă a celor care şi-au închinat talentul şi pasiunea creatoare artei scenice. In primul rind, membrii noilor consilii artistice — alături de direcţiile teatrelor — poartă o înaltă răspundere in faţa maselor de spectatori. Bizuindu-se tocmai pe responsabilitatea direcţiilor şi a fonsiliior artistice, Ministerul Culturii a acordat teatrului largi posibilităţi de iniţiativă. Cine altul decât aceste consilii poate milita mai bine, mai direct, mai permanent pentru un înalt nivel ideologic şi artistic al spectacolelor, pentru dezvoltarea dramaturgiei originale, contra promovării în repertoriu a unor lucrări nesemnificative sau triviale? Este de aşteptat ca aceste posibilităţi să fie folosite de consiliile artistice tocmai pentru înlăturarea grabnică a unor deficienţe ale teatrelor, deficienţe semnalate de opinia publică in ultima vreme şi dezbătute pe larg in cadrul recentei consfătuiri a oamenilor de teatru. Se-nţelege că lărgirea iniţiativei teatrelor nu poate să însemne cituşi de puţin neglijarea unor probleme atit de importante ca aceea a repertoriului, neglijarea cerinţelor şi necesităţilor publicului, dornic de a cunoaşte tot ce a creat mai de preţ literatura dramatică mondială clasică şi contemporană, de a avea in primul rind o dramaturgie rominească originală, in necontenită dezvoltare, care să aducă pe scenă, la un mai, nivel ideologic şi artistic, eroii şi conflictele vremii noastre. Statul de democraţie populară dă o mare atenţie teatrului, cheltuieşte sume importante în acest scop, tocmai pentru că teatrul are un rol imens in educarea culturală, artistică, ideologică a maselor. In toate secolele, teatrul a oglindit şi a slujit transformărilor politicosociale progresiste. Teatrul a satirizat — cu Aristofan sau Moliére —■ tot ce era retrograd în vremea respectivă; cu Shakespeare şi Schiller a înfierat ticăloşia şi a glorificat idealurile, de libertate şi cinste; teatrul a înflăcărat inimile pentru adevăr şi revoluţie, cu Maiakovski sau Brecht. Anticii, ca şi modernii, au socotit teatrul o înaltă şcoală a vieţii. Din veac în veac, el a purtat solia celor mai nobile idei şi sentimente omeneşti. De pe podiumul teatrului au fost rostite adevăruri fundamentale ale istoriei. Aci, în teatru, au evoluat figurile lui Prometeu şi Faust, Hamlet şi Ruy- Bias, Verşinin şi Liubov larovata — expresii ale aspiraţiilor geniului uman. De mişcarea teatrală au fost legate momente însemnate în dezvoltarea culturrii. In teatru s-a cristalizat cu o forţă deosebită înflorirea literaturii eterne şi strălucirea clasicismului francez. Teatrul a fost terenul pe care s-a desfăşurat faimoasa bătălie a lui „Hernani“ care a consacrat triumful romantismului. In teatru au răsunat, prin Gorki, unele din primele opere ale realismului socialist. La noi în ţară se desfăşoară astăzi o vastă operă de construcţie a culturii socialiste, în care teatrul e unul din factorii principali. Dramaturgii şi slujitorii teatrului din ţara noastră continuă cu memirie nobilele tradiţii ale teatrului mondial şi naţional, işi consacră talentul educării şi însufleţirii maselor prin mijlocirea marii forţe a artei scenice. De aceea unele probleme ridicate de acad. Tudor Vianu in sensul că „este necesar ca autorii să nu se aşeze pe poziţiile artei cu tendinţă“ şi că „scopul literaturii dramatice nu este să trans(Continuare in pag. 3-a) Pe tttctfwmea. —tVLMîElDR INTtRMNAtt CTNP PE ŞARPE II DOARE CAPUL.. ...iese la drum şi se lecuieşte cu un ciomag antinevralgic. Cerem scuze neamului şerpesc pentru jignirea ce i-o aducem, folosindu-l drept comparaţie cu postul de radio „Europa liberă", dar acest post, în loc să facă chitic, s-a apucat, nici mai mult, nici mai puţin decît să... comemoreze răscoalele din 1907. Dar cum ? Ciocoiaşii fugiţi, odraslele linierilor expropriaţi, nu suflă nici un cuvinte despre cauzele răscoalelor, uită un asemenea amănunt ca acela de a arăta împotriva cui au fost îndreptate Ice să mai evoce memoria lui maman. papă, a lui onele, a lui fante ?), iar cît despre rezultate... Staţi, ascultaţi şi vă minunaţi. PUPA CE AU TRAS CU TUNUL In marea lor bunăvoinţă şi dragoste fată de fraţii ţărani, „marii proprietari — ne informează „Europa Liberă" — renunţară să mai exploateze moşia prin muncă ţărănească". Pocăiţi, conu Ion Brătianu, cel cu un petec de 120.000 pogoane, cu conu Ghica, cel cu 140.000 pogoane, pirlitul de Sturza cu 112 000 pogoane numai în jud. Neamţ, ieşeau la cîmp apăsind din greu coarnele plugului, in timp ce madam Brătianu, madam Sturza, madam Ghica le aduceau cu anevoie, spre prînz, legături ca cu merinde. Cît despre țărani — el „îşi dobîndiseră între cele două războaie mondiale independenta economică și dreptul de a slănini pămîntul pe care I munceau". Mai mult, ţăranul ajunsese să se bucure de o preţuire deosebită". Aşa că dacă, aşa cum reiese din cercetarea făcută in 1929, în timpul burgheziei, peste 2 milioane de locuinţe săteşti din totalul de 3 milioane erau făcute din chirpici şi hiine lipite cu lut, pardosite cu pămint sau bălegar, iar peste 2 milioane gospodării n-aveau nici o vacă, 1,7 milioane nici un porc, un sfert de milion nici o găină — nu vă neliniştiţi: aveau în schimb parte de „prețuire deosebită", pe lingă că se mai bucurau de pelagră, uitică, sifilis, jandarmi, vatati, pămint da doi metri adîncime, etc., etc. Păcat că ciocoiaşii de la „Europa liberă" nu pot „simţi" direct răspunsul ţăranilor la aceste aprecieri, căci...Ar experimenta în acest fel proverbul cu migrena şarpelui şi cu ciomagul... „TREAZA” SAU „PRĂJITĂ"? Problema unificării Germaniei preocupă pe mulţi — cu excepţia unui anumit grup de germani „patrioţi“, aflaţi cu trupul in Europa şi cu sufletul ceva mai departe, de pildă, peste ocean Unul din aceştia, domnul Kurt Kiesinger, criticind proiectul partidului social-democrat de retragere a Germaniei occidentale din NATO, şi de creare a unui sistem de securitate colectivă, a arătat că unificarea mai poate să aştepte, in schimb potrivit d-sale, „speranţa de unificare“ trebuie să rămină într-o „răbdare trează”. Linei asemenea soluţii i se spune, pe romineşte, răbdări prăjitor Ansamblul Teatrului de Operetă din Bucureşti a pecat în U.R.S.S. 190 persoane, aproape întreg ansamblul Teatrului de Stat de Operetă din Bucureşti — dirijorul şi compozitorul Gherase Dendrino, regizorul prim Nicuşor Constantinescu, soliştii Ion Dacian, Puica Alexandrescu, Virginica Romanovschi, Maria Wauvrina, artişti emeriţi. Silly Popescu, Viorel Chirideanu şi alţii, corul, baletul şi orchestra teatrului, au plecat ieri dimineaţă intr-un turneu de o lună de zile in Uniunea Sovietică. Teatrul de Stat de Operetă din Capitală va prezenta in oraşele Moscova, Gorki, Odesa, spectacole cu operete din repertoriul original: „Lăsaţi-mă să cint", „Plutaşul de pe Bistriţa“, „Coltumba", precum şi cu opereta „Vinzătorul de păsări“. Conducerea turneului a fost încredinţată tovarăşilor Costel Rădulescu, artist emerit, directorul direcţiei Muzicii din Ministerul Culturii, şi Sandu Eliad, maestru emerit al artei, directorul Teatrului de Stat de Operetă.