Scînteia, iunie 1958 (Anul 27, nr. 4230-4254)

1958-06-10 / nr. 4237

Pa 7. 4 ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI In întreaga Germanie occidentală - mari mitinguri împotriva înarmării atomice „Totul înjur fierbe şi clocoteşte“ Despre actuala situa- Autorităţile de la Bonn şi social-democraţi, care fie din Germania occi- încearcă să interzică or- au ridicat un protest plin dentală ziarul „Neor­ranizarea de referendum de mînie împotriva înar- Rheinzeitung" scrie : „To- muri populare. In ciuda mării atomice a Bundes­­tul în jur fierbe și dle- acestor încercări, s-a pre- wehrului, cotește“. „Campania am­ văzut organizarea de re- Peste 4 milioane de potriva înarmării atomi- ferendumuri populare la muncitori organizaţi în ce devine o mişcare Hamburg şi Bremen, sindicate au formulat populară“. Frankfurt pe Main şi cererea privitoare la or-Zilele trecute în loca- Offenbach, Darmstadt şi ganizarea unei greve ge- rităţile Niedershausen, O- Braunschweig şi într-o nerale. După cum a de­­desbach şi Biesenbach, serie de alte localităţi, d­atat la 7 iunie cunus­­din landul Hessen, s­au La această mişcare cutul militant pe tărîm organizat primele fefe­ participă 44 de cunoscuţi social şi luptător pentru rendumuri populare re­ savanţi vest-germani Pace vest-german ra­­feritoare la înarmarea a- te ,50 de oamelii de geman, dacă tribunalul tomică a R.F.G. Rezulta­ federal de la Karlsruhe tele: DE LA 91 LA 940/n TM'tur* , v“ I ^ va interzice sau va DIN CEI INTEROGAŢI 400 politicieni şi mili- tărăgăna un referendum S-AU PRONUNŢAT IM­­tanţi pe tărîm social, popular „pasul următor POTRIVA ÎNARMĂRII 250 de catolici cunoscuţi, trebuie să fie greva­te­ ATOMICE! 300 de activişti sindicali nevală". Adversarii înarmării îşi unesc forţele BONN 9 (Agerpres). — In cursul zilelor de 7 şi 8 iunie s-au desfă­şurat în întreaga Republică Fede­rală mari mitinguri Împotriva Înar­mării atomice. La mitingul de la STUTTGART peste 5.000 persoane au adoptat o rezoluţie în care se subliniază că populaţia oraşului va sprijini prin toate mijloacele lupta poporului german Împotriva înar­mării atomice. La DUISBURG sute de demons­tranţi au parcurs străzile oraşului cu pancarte pe care erau Înscrise lozinci ca : „NU VREM ARME ATO­MICE !“, LUPTAM ÎMPOTRIVA MOR­ŢII ATOMICE!­“ etc. Referindu-se la acţiunile împo­triva Înarmării atomice, care se ţin lanţ in Întreaga Germanie occiden­tală, corespondentul din Bonn al ziarului englez „Tribune" scrie: „OSTILITATEA POPULATIEI VEST­­GERMANE FATA DE ÎNARMAREA ATOMICA ESTE EVIDENTA. NICI CIND N-A EXISTAT IN GERMANIA UN ASEMENEA PUTERNIC CURENT DE OPINIE ÎMPOTRIVA UNOR PLA­NURI MILITARE ALE GUVERNULUI. GERMANII SUNT ÎNGROZIŢI DE CONSECINŢELE UNUI RĂZBOI ATO­MIC ŞI EI AR FI FERICIŢI SA SE VADA INCLUŞI INTR-O ZONA LIP­SITA DE ARMAMENT ATOMIC“. ------0*0----- -----­Irakul se amestecă în evenimentele din Liban Ziarele din Cairo referindu-se la şti­rile transmise de agenţiile străine de informaţii şi de presă, arată că, după cum s-a aflat în cercurile influente din Liban, autorităţile din Irak au infor­mat guvernul libanez că Irakul este gata să se amestece oficial în eveni­mentele din Liban, pentru a înăbuşi insurecţia populară. Autorităţile ira­kiene „au informat pe Samun că în caz de necesitate el poate conta pe tru­pele irakiene pentru a-şi asigura secu­ritatea“. --------0*0-------­ Armata de eliberare algeriană şi-a intensificat activitatea ALGER # (Agerpres). — Comunica­tul militar francez recunoaşte că­in ultimele citeva zile se constată o re­crudescenţă a activităţii detaşamente­lor armatei de eliberare naţională din Algeria. Potrivit agenţiei Associated Press, in regiunea muntoasă dintre Batna şi Konsela a avut loc o luptă care a durat 3 zile. Pe de altă parte, agenţia Reuter a­­nunţi că un grup de tehnicieni alge­rieni în serviciul postului de televizi­une din oraşul Alger au „dispărut“, trecind de partea Frontului național de eliberare. Cam a fost primit Macmillan în S. U. A. LONDRA 9 (Agerpres).­­ Zia­rele londoneze de duminică pro­testează împotriva faptului că pri­mul ministru al Marii Britanii, Macmillan, s-a bucurat la Washing­ton de o primire mai puţin căldu­roasă din partea oficialităţilor de­cit preşedintele Republicii Federale Germane, Theodor Heuss. Iată cum descrie ziarul „Sunday Express“ sosirea lui Macmillan: „S-au dat onoruri militare pre­şedintelui Germaniei occidentale, apoi trupele au fost evacuate rapid de pe aeroport. A rămas numai un cordon subţire de soldaţi şi agenţi ai serviciului secret care să asigure securitatea d-lui Macmillan şi a so­ţiei sale. Dl. Dulles se afla acolo din întîmplare”. WASHINGTON 9 (Agerpres).­­ Luni seara au început la Casa Albă tratativele dintre preşedintele Eisen­hower şi primul ministru al Angliei, Macmillan. ­oto-LONDRA: Luni au intrat în grevă 20.000 docheri Agenția Reuter anunţă că peste 20.000 docheri londonezi au decla­rat luni dimineaţa grevă, paralizînd lucrul pe aproximativ 120 vase. Greva nu este sprijinită de conducerea sindicatelor britanice. 090-11 milioane voturi pentru partidele de stingă în Italia ROMA 9 (Agerpres). — La Roma au fost date publicităţii rezultatele o­­ficiale definitive ale alegerilor în Ca­mera Deputaţilor, care au avut loc la 25—26 mai. Aceste date arată că SUC­CESUL FORŢELOR DE STINGĂ IN ALEGERILE PARLAMENTARE ESTE MAI IMPORTANT DECIT S-A CRE­ZUT ÎNAINTE. Partidul Comunist Italian a obţi­nut 6.704.493 voturi, sau 22,7 la sută din numărul total al voturilor. Parti­dul socialist a obţinut 4.206.728 voturi, sau 14,2 la sută din numărul total al voturilor. Prin urmare, numai pentru candidaţii acestor două partide de stingă AU VOTAT APROAPE 11 MI­LIOANE CETĂŢENI. Partidul social-democrat a obţinut 1.345.447 voturi sau 4,5 la sută, parti­dele republican şi radical — 405.582 voturi, sau 1,4 la sută, „Uniunea cul­turală a clasei muncitoare şi ţărăni­mii“ 173.227 voturi, sau 0,6 la sută. Partidul democrat-creştin a obţinut 12.520.213 voturi, sau 42,4 la sută, partidul liberal — 1.047.802 voturi, sau 3,5 la sută, partidul naţional mo­narhist — 659.997 voturi, sau 2,2 la sută, partidul popular-monarhist 776.920 voturi, sau 2,6 la sută, parti­dul neofascist „Mişcarea socială ita­liană“ — 1.407.718 voturi, sau 4,8 la sută, Partidul popular din Tirolul de sud — 135.491 voturi, sau 0,5 la sută, celelalte grupări politice 177.220 vo­turi sau 0,6 la sută. 090- Guvernul grec a acceptat propunerea S. U. A. de înarmare cu proiectile atomice ATENA 9 (Agerpres), TASS. Gu­vernul grec a dat publicităţii o de­claraţie în care se spune printre al­tele : „La cererea guvernului grec şi în conformitate cu planurile N.A.T.O., guvernul S.U.A. a propus să livreze forţelor armate ale Gre­ciei în cadrul programului de aju­tor reciproc proiectile de tipul „Ho­nest John“ şi să trimită specialişti pentru iniţierea militarilor greci în utilizarea acestei arme. Guvernul grec, se spune în declaraţie, a ac­ceptat această propunere“. După rachete de tipul „Nike“, scrie în legătură cu aceasta ziarul „Arghi“, în Grecia sunt trimise pro­iectile de tipul „Honest John“ cu încărcătură atomică, ceea ce repre­zintă un al doilea pas pe calea în­armării Greciei cu arma atomică. Alegeri pentru Consiliul ®£epiu bl­icBB în Crania Comuniştii şi socialiştii au cîştigat locuri PARIS 9 (Agerpres).­­ La 8 iunie au avut loc în 36 departamente ale Franţei alegeri pentru Consiliul Re­publicii. Subliniind că aceste alegeri „au oglindit o serioasă tendinţă spre stin­gă", agenţia France Presse anunţă că partidul comunist a cîştigat două jocuri. Partidul socialist a cîştigat de asemenea două locuri. In acelaşi timp partidul republican social (foştii gaullişti) a pierdut două locuri. 090-Numiri în guvernul francez PARIS 9 (Agerpres). — La 9 iunie a avut loc o şedinţă a Consiliului de Miniştri Francez. Generalul De Gaulle a anunţat noile numiri în guvernul francez. Edmond Ramonet (radical) a fost numit ministru al Industriei şi Comerţului, Eugene Thomas (socialist) ministru al Poş­telor şi Telecomunicaţiilor, Roger Houdet, (independent—Pinay), minis­trul pentru problemele foştilor com­batanţi, Robert Baron (popular—re­publican), ministrul Lucrărilor Pu­blice, Pierre Sudreau, fost comisar pentru problema construcţiilor de locuinţe, ministru al Construcţiilor. De asemenea Consiliul de Miniştri Francez a aprobat numirea genera­lului Ely ca şef de stat major al armatei in locul generalului Loril­­lot, şi a lui Brouillet ca secretar general pentru problemele algerie­ne. Secretar general pentru proble­mele informaţiilor a fost numit Cha­­banon. Ministrul de Externe francez la Bonn BONN 9 (Agerpres). — Luni a sosit în capitala R.F.G. ministrul de Externe al Franţei Couve de Mur­­ville. El va avea întrevederi cu cancelarul Adenauer, ministrul de externe vest-german von Brentano şi alţi oameni politici vest-germani, în declaraţia făcută radiodifuziunii franceze, Couve de Murville a spus printre altele în legătură cu vizita sa la Bonn că „Franţa aparţine lumii atlantice şi este ataşată şi in­teresată în cooperare strînsă cu ve­cinii săi europeni“. 0*0- Rolul cel mai urît revine partidului socialist francez — Un deputat laburist despre situaţia politică din Franţa — Luînd cuvîntul la Liverpool, de­putatul laburist Sidney Silverman a declarat că în Franţa democraţia „a decedat în urma unui pact de sinu­cidere“ la care au participat şi so­cialiştii francezi. Analizînd situţia din Franţa, Sil­verman a declarat: „Rolul urît din presă... revine partidului socialist francez, care întîi a renunţat la conducerea socialismului fran­cez în favoarea Partidului co­munist, iar apoi a refuzat să colaboreze cu acesta într-un gu­vern de front popular, singurul care ar fi putut salva sistemul par­lamentar“. „Sper, a spus Silverman, că lecţia va folosi conducerii socialiste brita­nice, Congresului sindicatelor, miş­cării cooperatiste şi in primul rind partidului laburist“. 010- Grecii ciprioţi vor declara grevă generală ATENA 9 (Agerpres). — In semn de protest împotriva incidentelor de la Nicosia şi Larnaka, grecii ciprioţi au hotărît să declare grevă generală In întreaga insulă. Intr-o declaraţie făcută presei pe aeroportul din Atena, arhiepiscopul Makarios, care a sosit de la Cairo, a spus că evenimentele din Cipru s-au desfăşurat pe baza unui plan dinainte stabilit, după modelul tulburărilor antigreceşti care au avut loc acum trei ani la Istambul. Makarios a adăugat că autorităţile din Cipru s-au dovedit încă odată in­capabile să prevină sau să inăbuşe la timp aceste acte de violenţă şi a chemat pe ciprioţi să-şi organizeze singuri autoapărarea. După cum relatează agenţia Asso­ciated Press un martor ocular al eve­nimentelor sîngeroase petrecute în insula Cipru, deputatul laburist aus­tralian Olive Evatt, care a sosit de asemenea la Atena a declarat ziariş­tilor că posedă „dovezi zdrobitoare asupra complicităţii autorităţilor bri­tanice la actele de violenţă săvârşite de turci în insula Cipru“. ATENA 9 (Agerpres).­­ La 9 iu­nie s-a deschis la Atena sesiunea par­lamentului grec ales în cadrul alege­rilor din 11 mai. După depunerea ju­­rămîntului de către deputaţi regele Paul al Greciei a dat citire mesajului tronului în care a spus că Grecia va lupta prin mijloace diplomatice şi po­litice pentru autodeterminarea Cipru­lui. Regele s-a pronunţat apoi pentru participarea mai departe a Greciei in N. A.T.O. Grecia s-a adresat la O.N.U. NEW YORK 9 (Agerpres).­­ La 9 iunie reprezentantul grec la O. N.U., Palamas, a avut o întreve­dere cu secretarul general al Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite Ham­­marskjoeld pe care l-a informat asupra gravităţii situaţiei create in insula Cipru. După cum anunţă agenţia Asso­ciated Press reprezentantul grec a cerut secretarului general al O.N U. ca Organizaţia Naţiunilor Unite să acţioneze în problema cipriotă.­ ­o­po S­C­E­N­T­E­I­A Hotărîrea CC. al P.C.U.S. din 28 mai 1958 cu privire la îndreptarea greşelilor în aprecierea operelor „Marea Prietenie“, „Bogdan Hmelniţki“ şi „Din toată inima“ MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS Ziarul „Pravda“ a publicat, în nu­mărul său din 8 iunie, următoarea ho­­tărîre a C.C. al P.C.U.S. din 28 mai 1958 cu privire la îndreptarea greşe­lilor în aprecierea operelor „Marea Prietenie“, „Bogdan Hmelniţki“ şi „Din toată inima“. C.C. al P.C.U.S. constată că hotă­­rârea Comitetului Central din 10 fe­bruarie 1848 cu privire la opera Iui V. Muradeli, „Marea Prietenie“, a a­­vut în ansamblu un rol pozitiv în dezvoltarea artei muzicale sovietice, în această hotărîre au fost definite sarcinile dezvoltării artei muzicale pe baza principiilor realismului socialist, s-a subliniat importanţa legăturii ar­tei cu viaţa poporului sovietic, cu cele mai bune tradiţii democratice ale cla­sicismului muzical şi ale creaţiei popu­lare, au fost condamnate în mod just tendinţele formaliste în muzică „pre­tinsul „spirit inovator", care îndepărta arta de popor şi o transforma în bu­nul unui cerc restrins de esteţi ra­finaţi. Dezvoltarea muzicii sovietice în anii care au urmat a confirmat că aceste indicaţii ale partidului au fost juste şi bine venite. Dar, aprecierile făcute în această hotărîre asupra creaţiei anumitor compozitori au fost într-o serie de ca­zuri neîntemeiate şi nejuste. In opera lui V. Muradoll „Marea Prietenie“ existau lipsuri care meri­tau o critică concretă, dar ele nu în­dreptăţeau ca opera să fie declarată exemplu de formalism în muzică. Compozitorii talentaţi, tovarăşii D. Şos­­takovici, S. Prokofiev, A. Haciaturian, V. Şebatin, G. Popov, N. Miaskovski şi alţii, care în unele lucrări au ma­nifestat tendinţe nejuste, au fost ca­lificaţi în bloc ca reprezentanţi ai u­­nei orientări formaliste, antipopulare. Contrar faptelor istorice, în această hotărîre, în cadrul criticii făcute ope­rei lui Muradeh­, unele popoare ale Caucazului de nord au fost opuse în mod artificial altora. Unele aprecieri nejuste din hotărî­­rea susmenţionată au reflectat atitu­dinea subiectivă a lui I. V. Stalin faţă de anumite creaţii şi opere de artă. Atitudinea subiectivă a lui I. V. Stalin în aprecierea unor opere de artă s-a manifestat şi în critica uni­laterală şi tendenţioasă făcută opere­lor „Bogdan Hmelniţki“ de K. Dan­­kevici şi „Din toată inima" de G. Jukovski, in articolele redacţionale publicate după indicaţiile sale în 1951 de ziarul „Pravda“. Or, după cum se ştie, Molotov, Malenkov şi Beria au exercitat o influenţă deosebit de negativă asupra lui Stalin şi în re­zolvarea acestor probleme. Deşi în li­bretul şi în muzica operei „Bogdan Hmelniţki" existau lipsuri, afirmaţia despre „marile greşeli ideologice“ ale libretului scris de cunoscuţii scriitori sovietici V. Vasilevskaia şi A. Kornei­­ciuc, precum şi învinuirile de neprin­­cipialitate aduse compozitorului K­­rankevici erau nejustificate. Reproşu­rile nejuste, cuprinse în acest articol, au fost repetate şi într-o serie de alte articole şi declaraţii. Articolul redac­ţional despre opera „Din toată inima", alături de observaţii critice juste des­pre muzica şi libretul operei, cuprin­dea de asemenea vădite exagerări şi era unilateral. C.C. al P.C.U.S. hotărăşte: 1. Să sublinieze că în hotărîrea din 10 februarie 1948 a C.C. cu privire la opera lui V. Muradell „Marea Prietenie", care a definit just orien­tarea artei sovietice spre un caracter popular şi realist şi în care erau cri­ticate în mod just tendinţele greşite, formaliste,­in muzică — s-au făcut şi unele aprecieri greşite şi nejusti­ficat de aspre asupra creaţiei unor compozitori sovietici talentaţi, ceea ce a constituit o manifestare a trăsătu­rilor negative caracteristice perioadei cultului personalităţii. 2. Să considere nejustă, unilaterală, aprecierea făcută în articolele redac­ţionale ale ziarului „Pravda“ asupra operelor „Bogdan Hmelniţki" şi „Din toată inima“. Să însărcineze redacţia ziarului „Pravda“ (pe tov. Satiukov) ca pe baza prezentei hotărâri să pre­gătească un articol redacţional care să cuprindă o analiză multilaterală şi aprofundată a problemelor funda­mentale ale dezvoltării artei muzicale sovietice. 3. Să ceară comitetelor regionale, comitetelor de ţinut şi comitetelor centrale ale partidelor comuniste din republicile unionale şi Ministerului Culturii al U.R.S.S. să desfăşoare în uniunile de creaţie şi în instituţiile de artă munca de lămurire necesară în legătură cu această hotărîre, urmă­rind ridicarea nivelului ideologic şi artistic al artei muzicale sovietice şi strîngerea continuă a rindurilor inte­lectualităţii creatoare pe baza ideolo­giei comuniste şi a întăririi le­găturilor dintre artă şi viaţa po­porului. CIPRU: Incidente între populaţia turcă şi greacă Manifestaţii violente la Istambul NICOSIA 8 (Agerpres).­­ După cum relatează agenţiile de presă occi­dentale, sîmbătă seara au avut loc in­cidente violente între populaţia greacă şi turcă din Nicosia. Agenţia Associated Press relatează că peste 1.000 de demonstranţi turci s-au îndreptat spre cartierul grec din toro-oraşul vechi, înarmaţi cu bare de fier şi cuţite. Manifestanţii vociferau : „îm­părţire sau moarte". După cum trans­mite agenţia France Presse, în cursul încăierărilor care au avut loc între populaţia greacă şi turcă, au fost ucişi doi greci şi alţi 15 răniţi grav. ISTAMBUL 8 (Agerpres).­­ Dumi­nică după-amiază a avut loc în faţa Universităţii din Istambul o violentă manifestaţie antigrecească la care po­trivit agenţiei France Presse au par­ticipat 200.000 de persoane. Ministerul Afacerilor Externe a­ Turciei a dat publicităţii un comunicat în care se solidarizează cu turcii, din Cipru care au provocat incidentele sîngeroase de sîmbătă şi cere de ase­menea împărţirea Ciprului. Plenara C. C. al P. C. Francez PARIS 9 (Agerpres). — TASS: La 9 iunie s-a deschis la Ivry sur Seine plenara Comitetului Central al P. C. Francez, care va examina situaţia politică şi sarcinile partidu­lui. Raportul a fost prezentat de Waldeck Rochet, membru în Biroul Politic al C.C. al P.C.F. Lucrările plenarei vor dura două zile. ULTIMELE ȘTIRI Răsfoind presa occidentală NEW STATESMAN: Alegeri măsluite în Portugalia Duminică, în Portugalia au avut loc alegeri prezidenţiale. Încă cu câteva zile înainte de alegeri, revista engle­ză „New Statesman" a publicat un articol cu titlul „Alegeri măsluite", în care prezenta astfel campania electo­rală . „Nimic n-a fost omis pentru a asigura o victorie impresionantă candidatului lui Salazar — amiralul Tomas. Listele electorale au fost e­­purate cu grijă, au avut loc arestări in masă şi au fost organizate procese politice şi razii continue in birourile, opoziţiei. Salazar (primul ministru — N.R.) a depăşit metodele lui elec­torale obişnuite de ameninţări şi în­şelăciuni şi de data aceasta a intro­dus tancuri şi mitraliere in această campanie“. Cu cit se apropie data a­­legerilor — arată revista — presiuni­le au fost intensificate şi îşi vor atin­ge apogeul duminică, atunci cind or­ganele poliţieneşti vor distribui la centrele de votare buletinele de vot care favorizează pe candidatul lui Salazar. Acei care vor voi să voteze pentru candidatul opoziţiei, Delgado, vor trebui să ceară un alt tip de bu­letin de vot. Intimplător — continuă cu ironie revista — numai aproxima­tiv un milion de cetăţeni, dintr-o populaţie de 10 milioane, sunt înscrişi in listele electorale. Ministerul de in­terne a comunicat recent instrucţiuni secrete organelor poliţieneşti în care se spune : „Trebuie să obţinem o ma­re majoritate cu orice preţ. Veţi fi protejaţi de guvernatorul civil­. „Bineînţeles — încheia revista — victoria candidatului lui Salazar este sigură, dar campania lui Delgado şi-a realizat ţelul Mitul regimului popular al lui Salazar nu mai poate dăinui, nici chiar pentru apologeții lui miopi". Rezultatul alegerilor LISABONA 9 (Agerpres). — La 8 iunie au avut loc în Portugalia alegeri prezidenţiale. I­a aceste alegeri au fost înscrişi trei candidaţi : Americo To­mas candidatul partidului fascist al lui Salazar „Uniunea naţională", Humberto Delgado, candidatul par­tidului independent de opoziţie, şi Arlindo Vicente, din partea partidu­lui liberal, care s-a retras însă în favoarea lui Delgado. Agenţia France Presse anunţă că Americo Tomas a obţinut majoritatea de voturi, fiind ales preşedinte al Por­tugaliei. Nr. 42 ST DE LA CORESPONDENŢII NOŞTRI S-a deschis marele tîrg internaţional de la Poznan POZNAN. (Prin telefon).­­ Tirgul internaţional a fost deschis dumi­nică. De pe 4 continente, din 38 de ţări, s-au adunat aci, pe o suprafaţă de un sfert de milion de metri pă­traţi, cele mai diferite mărfuri. Pen­tru prima dată îşi expun mărfuri ţări ca Ecuador, Chile, Spania, Iran, Cambodgia, Sudan şi Turcia. Polonia, ţara gazdă, expune un mare număr de produse din toate domeniile industriei, pe o suprafa­ţă de peste 30 mii m. p. Expo­natele, admirate de vizitatori, cons­tituie o mărturie a puterii economi­ce în continuă creştere a Poloniei populare. Uniunea Sovietică expune în spe­cial produse ale industriei grele, destinate comerţului exterior — nu­meroase tipuri de strunguri, 9 ti­puri de autovehicule, produse ale industriei constructoare de nave şi utilaje de navigaţie, produse ra­­diotehnice, peste 200 exponate din domeniul opticei, hidrometeoro­­logiei, televizoare, bijuterii, porţe­lanuri, mărfuri de artizanat. Pavi­lionul exprimă gigantica forţă eco­nomică a Uniunii Sovietice. China populară se prezintă cu o bogată gamă de exponate, de la cele mai diverse produse ale industriei constructoare de maşini-unelte, pînă la obiecte de artizanat, neîntrecute prin fineţe şi măiestria execuţiei. Cehoslovacia, care în ultimii 10 ani şi-a trimis mărfurile la nu mai puţin de 135 tîrguri comerciale şi expoziţii, prezintă la Poznan unul din cele mai interesante pavilioane. Statele Unite şi-au construit anul acesta un pavilion de beton, metal şi sticlă, unde sunt expuse maşini a­­gricole, utilaj textil, buldozere şi ex­cavatoare, aparate de radio, televi­zoare etc. Pavilioanele Greciei, Spaniei şi Marocului atrag prin fructele meri­dionale destinate exportului, prepa­ratele de sucuri, uleiuri şi peşte­ pavilionul canadian, prin maşinile pentru prelucrarea lemnului, cel francez prin aparatele electrotehni­ce, prin ţesăturile de fibre sintetice şi prin vinurile, parfumurile şi arti­colele cosmetice. Ţara noastră este reprezentată la tîrg de un birou de informare tehnico­­comercial Un bogat material docu­mentar, ca şi vitrinele de artizanat şi marochinerie, fac din biroul ro­­mânesc un punct de atracţie pentru numeroşi vizitatori. Ieri, biroul nostru tehnico-comercial a fost vi­zitat de tovarăşii Wladislav Go­­mulka, prim secretar al C.C. al P.M.U.P., şi Josef Cyrankiewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Polone. Primele discuţii de afaceri au în­ceput să fie purtate intre reprezen­tanţii unor firme poloneze şi străine cu reprezentanţii societăţilor „Ro­­mînoexport“, „Industrial-export“, „Chimimport“ şi „Cartimex“. Marea întilnire comercială de la Poznan constituie un simbol al po­sibilităţilor de coexistenţă şi întrece­re paşnică între state cu diferite sis­teme sociale. IOAN GRIGORESCU In memoria ostaşilor români BUDAPESTA (prin telefon). În di­mineaţa de 8 iunie drumurile ce duc spre comuna Megyaszto erau pline de convoaie de căruţe, camioane şi auto­buse împodobite cu drapele romîneşti şi ungare. Ele îi duceau pe cetăţenii din comunele vecine ale centrului de plasă Szerencs, din Miskolc, la solem­nitatea dezvelirii monumentului eroi­lor români de la Megyaszto. In acea­stă comună şi pe dealurile din împre­jurimile ei, la sfîrşitul anului 1944 şi-au dat viaţă peste 1.600 ostaşi ro­ -090- mini, în luptele împotriva armatelor hitleriste. Intrăm în comună printr-o poartă triumfală, împodobită cu drapele ro­­mâneşti şi cu lozinci: „Trăiască prie­tenia româno-ungară“, „Bun venit, dragi oaspeţi romîni“. Ambasadorul R. P­. Româno, Ion Popescu, reprezentanţi ai coloniei româneşti de la Budapesta sunt întîmpinaţi cu urale şi flori de către pionieri. In faţa monumentului s-au aliniat două companii de onoare: una a mili­tarilor, alta a gărzilor muncitoreşti. Sunt de faţă conducători ai organelor de partid şi ai organizaţiilor obşteşti ale plăşii şi comunei, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe şi ai Ministerului Forţelor Armate ale R.P. Ungare. Deme László, vicepreşedinte al com­i-­ tetului executiv al sfatului popular ju­deţean, a vorbit despre tradiţionalele legături de prietenie dintre popoarele noastre. Ambasadorul Ion Popescu a mulţu­mit locuitorilor pentru ridicarea fru­mosului monument. Monumentul este construit din mar­moră roşie şi poartă inscripţia:­in memoria eroilor romîni care au luptat pentru eliberarea patriei noastre“. In comună s a deschis o expoziţie de cărţi din R. P. Romînă şi a f­ost prezentată o gală de filme documen­tare românești. EMIL SORAN I S P E C T A COI ElE DE A Z I |j| TELEVIZIUNE: orele 19.00 - Infor­maţiile după­ armezii ; 19,05 — Emisiune pentru cei mici : „Nuieluşa de alun“ — film ; 19,25 — Revista spectacolelor ; 20,10 — Emisiune de ştiinţă şi tehnică ; 20,50 — In cadrul Decade- Culturii Re­publicilor Sovietice Baltice : Recital vo­cal susținut de Tat Kuuzik, artist al poporului din U.R S.S .­­­ladwiga Pe­­trascheviciute, artistă emerită a R.F.S. Lituaniene; 20.55 — Jurnalul televiziu­­nii ; 21,15 — Filmul artistic „Lacul le­bedelor“ ; 22.55 - Ultimele știri. CINEMATOGRAFE: Zboară cocorii — Patria, București. Grădina Progre­­sul: Vasile Roaită (sală şi grădină). Mioriţa. Moşilor (grădi-ia) . Rita — Re­publica.­­ C. Frimu (sală şi grădină) . Neamul Gheracilor — Magheru, Lumi­­na. înfrăţirea între popoare . Un con­damnat la moarte a evadat - o Alec­­sad­dri. Tineretului. Mulți« : Gloria Bal­ticii — Elena Pavel ; Dani — Central, 25 August (sală și grădină) ; Dreptul la dragoste — Victoria ; Verstele de foc — Doina ; Marty — Maxim Gorka. Volga : Misterul vechiului castel. Mica balerină. Domnul Goe. Sub pînze — Timpuri Noi ; Drumul spre stele și Vî­­nătorii din mările sudului — Cih Doja; Duelul — Alex Popov, Libertăţii (sală şi grădină) ; Contele de Monte Cristo (ambele serii) — 8 Martie ; Oaia cu cinci picioare — Griviţa ; Spionaj-con­­traspionaj — Cultural. T. Vladimirescu (grădină); Flacăra ; Luna de miere — 8 Mai ; Simfonia dragostei — 1 Mai (sală şi grădină) ; Romeo­ ţi Julietta — Unirea (sală şi grădină) î iPomişorul fermecat - C. David , Lacul lebedelor Alex Sahia (sala şi grădină) ; Comoa­ra căpitanului Martens— Afta (sală ş grădină) ; Taifun la Nagasaki — Dorica S­rno ; Prăpastia tigrului — Ilie Pantille (sală ş grădină) ; Căile dra­­gostei — Popular ; Bijuterii de familie — M Eminescu. Aurel Vlaicu : Şcoala părinţilor — N Bălcescu (sală şi gră­dină) ; Infidelele — Coşbur (grădină) ; Surprize pe stradă — Olga Banele (sală şi grădină) ; Ultima vrăjitoare — O Barnvna ; Godzilla — Drumul verd­ ; Vrăjitoarea — 50 Decembrie ; Rlnduni­­ca — 16 Februarie. Pentru următoarele trei zile In ţară­­ vremea continuă sâ se încălzească, ră­­mînînd uşor nestabdă şl favorabilă a­­verselor locale de ploaie. Vînt slab, pînă la potrivit cu Intensificări tn estul tării. Temperatura tn creştere: mini­mele vor oscila intre 7 si 18 grade, iar maximele intre 18 si 31 grade.­ ­* mCCStt) va fî n ^ vreme . REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti. Piaţa „Scintell“. Tel. 7.60.0, 7-60.40, 7.61.00. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzori voluntari din întreprinderi şi Institut». Tiparul: Colabinatul folig­afic Casa S­t­ilei­ „I. V. Slatin­

Next