Scînteia, iulie 1958 (Anul 27, nr. 4255-4281)
1958-07-01 / nr. 4255
fíz. 4255 Lucrările Conferinţei naţionale de farmacie Duminică dimineaţa au început în Capitală lucrările Conferinţei naţionale de farmacie. La şedinţa de deschidere au luat parte prof. dr Voinea Marinescu, ministrul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, acad. prof. dr. Şt. Mihu, secretar prim al Academiei R. P. Romíne, acad. prof. dr. Marius Nasta, preşedintele Societăţii Ştiinţelor Medicale, acad. prof. dr. Şt. S. Nicolau, preşedintele secţiei de ştiinţe medicale a Academiei R. P. Romíne, acad. prof. dr. N. Gh. Lupu, directorul Institutului de terapeutică al Academiei R. P. Române, academicieni, cadre didactice ale institutelor medico-farmaceutice din întreaga ţară, cercetători ştiinţifici în domeniul farmaciei, reprezentanţi ai Sfatului popular al Capitalei şi C.C. al Sindicatului lucrătorilor sanitari, precum şi peste 1.000 farmacişti şi medici din întreaga ţară. Participă de asemenea peste 60 de specialişti din R. P. Bulgaria, Belgia, R. Cehoslovacă, R. P. Chineză, Franţa, R. D. Germană, Grecia, R. P. Polonă, S.U.A., U.R.S.S. şi R. P. Ungară. Conferinţa a fost deschisă de prof. A. Ionescu-Matiu, profesor onorar al facultăţii de farmacie din Bucureşti. In numele Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a luat apoi cuvîntul prof. dr. Voinea Marinescu. Subliniind rolul sectorului farmaceutic şi al farmaciştilor în ocrotirea sănătăţii, precum şi grija statului nostru democrat-popular pentru rapida dezvoltare a sectorului farmaceutic şi a industriei de medicamente, vorbitorul a arătat printre altele că în ultimii 10 ani numărul medicilor a crescut de la 11.000 la peste 21.000, iar al farmaciştilor de la 2.800 la peste 4.000. Creşterea impetuoasă a unităţilor sanitare de toate genurile a fost urmată de o multilaterală dezvoltare, prin crearea a 570 de farmacii noi şi a peste 5000 de puncte farmaceutice. Alături de aceste realizări statul nostru a făcut accesibil medicamentul în rîndul maselor prin politica sa consecventă de scădere a preţului medicamentelor. Volumul de medicamente care se difuzează astăzi a crescut cu peste 360 la sută faţă de cel de acum 8—10 ani. Producţia de medicamente a ajuns în acest an să depăşească cu aproape 300 la sută producţia din anul 1950. Din schimbul larg de păreri şi de experienţe care va avea loc în cadrul acestei conferinţe — a încheiat vorbitorul — Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale aşteaptă să se precizeze căi noi în domeniul sintezei şi extracţiei medicamentelor, în condiţionarea modernă a preparatelor farmaceutice, valmificarea mai intensă şi mai raţională a plantelor medicinale, controlul sistematic al caii ta v11 nxt,arcaiţieff tvrkJT, cercetarea farmacodinamică şi microbiologică, cit şi în organizarea sectorului farmaceutic şi de medicamente. p* Acad. prof. dr. M. Nasta, preşedintele Societăţii Ştiinţelor Medicale, a rostit un salut din partea Consiliului de conducere al Societăţii Ştiinţelor Medicale dlin R. P. Romina. Dr. Agripa Ionescu a salutat conferinţa în numele C.C. al Sindicatului lucrătorilor sanitari. Conferinţa a mai fost salutată de R. Ruyssen, vicepreşedinte al Federaţiei internaţionale farmaceutice, Marcel Blateyron (Franţa), A. M. Steţiuk (U.R.S.S.), A. Boichinov (R. P. Bulgaria), D. E. Wurster (S.U.A.), J. Kissella (R. Cehoslovacă), Tailoniai (R. P. Chineză), H. Bukoweicki (R. P. Polonă), Kovács László (R. P. Ungară), J. Richter (R. D. Germană) şi Const. Makris (Grecia). Prof. univ. dr. N. Ioanid, decanul Facultăţii de farmacie din Bucureşti, a expus apoi raportul „Contribuţia farmaciei române la îmbunătăţirea asistenţei sanitare“. În cursul după-amiezei de duminică participanţii la conferinţă au asistat la o gală de filme documentare româneşti din domeniul farmaciei. Au fost prezentate filmele: „Farmacia şi medicamentul în R. P. Romînă“, „Aspecte din munca farmaceutică“ şi „Taina plantelor“. In cursul zilei de luni lucrările Conferinţei naţionale de farmacie s-au desfăşurat pe secţiuni. Tot luni au mai fost prezentate rapoartele : „Cîteva proprietăţi ale emulsiei consistente de vaselină recomandată ca bază de unguente“ de E. A. Kutumova (U.R.S.S.) şi „Teoria şi rezultatele turboextracţiei“ de prof. F. J. Melichar (R. Cehoslovacă). Lucrările Conferinţei naţionale de farmacie continuă. Cu prilejul Conferinţei naţionale de farmacie, luni seara s-a deschis în Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ din Capitală expoziţia „Farmacia şi medicamentul in R.P. Română“. (Agerpres) Solemnitatea de la Islaz Pe cîmpia de la Islaz, unde cu 110 mai în urmă a fost citită proclamaţia cunoscută în istorie sub denumirea de „Proclamaţia de la Islaz“, s-au adunat duminică aproape 4.000 bărbaţi şi femei din împrejurimi pentru a cinsti actul istoric din iunie 1848. Despre importanţa acestui eveniment a vorbit tov. Anghel Bodîrlău, primsecretar al Comitetului raional P.M.R.I Turau Măgurele. Pe clădirea căminului cultural din Islaz s-a dezvelit apoi o placă comemorativă. După solemnitate, pe cîmpia Islazului, echipe artistice şi fanfare populare au prezentat frumoase programe culturale. (Agerpres) ------0*0-----Tinerii îşi înfrumuseţează oraşul ROŞIORI DE VEDE (coresp. „Scînteii“). Elevii şi tinerii din oraşul şi radonul Roşiori de Vede au obţinut în ultimul timp frumoase realizări pe tărîmul acţiunilor de folos obştesc. Zilele trecute, 800 de elevi şi tineri din oraş au curăţit de mărăcini şi au amenajat izlazul din marginea oraşului pe o suprafaţă de 200 hectare. O brigadă de tineri de la şcoala de mecanici agricoli a pavat prin muncă voluntară o stradă din oraş pe o lungime de 400 metri Rezultate bune s-au obţinut şi în ce priveşte acţiunile de strîngere a fierului vechi. In oraşul Roşiori de Vede şi în comunele din raion tinerii organizează festivaluri ale tineretului. La festivalurile care au avut loc zilele trecute în oraşul Roşiori de Vede şi comunele Merişani şi Balaeiu tinerii au prezentat frumoase programe artistice, serbări cîmpeneşti etc. Cu acelaşi prilej, în raion are loc şi spartachiada tineretului. Pînă acum, la aceste festivaluri şi la spartachiadă au participat peste 600 de tineri. ------O «O—— Noi cinematografe în regiunea Craiova CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). Cu cîtva timp în urmă a început în oraşul Băileşti construirea unei săli de cinematograf cu 300 locuri. Construcţia este acum gata; se mai lucrează doar la instalarea mobilierului. Şi în oraşul Tg. Jiu s-a început construirea unui nou cinematograf. S-au turnat fundaţiile şi s-au început lucrările de zidărie. La Craiova se va începe curînd construirea unui mare cinematograf cu 800 locuri. Multe comune din regiune care sunt Moţăţei, Corcova, Breasta etc., vor fi dotate in acest an cu aparate de cinematograf. • • • • Un stand al expoziţiei „Farmacia şi medicamentul in R. P. Română“ -o»o 8 CENTGIA „Glasul nostru exprimă un NO hotărât războiului atomic!“ Adunarea activului sindical şi a oamenilor muncii din Capitală Luni după-amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. adunarea activului sindical şi a oamenilor muncii din Capitală în legătură cu lucrările Conferinţei sindicatelor şi oamenilor muncii din Europa, desfăşurate la Berlin între 20—22 iunie. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii Gheorghe Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Romînă, Anton Moisescu, vicepreşedinte al C.C.S., Mihai Marin, Nicolae Pascu, Ion Dobre, secretari ai C.C.S., Ion Mitarcă, preşedintele Consiliului Sindical Local Bucureşti, acad. Eugen Macovschi, ing- Nicolae Martalogu, de la Institutul de fizică atomică al Academiei R. P. Roroîne, Ana Lupan, preşedinta Comitetului de întreprindere al fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, Ilie Creţu, strungar fruntaş la uzinele metalurgice „Tudor Vladimirescu“, Donca Zidaru, muncitoare fruntaşă la fabrica de tricotaje „Bela Brenner“. Adunarea a fost deschisă de tov. Ion Mitarcă. Tov. Anton Moisescu a făcut o amplă expunere asupra lucrărilor Conferinţei sindicatelor şi oamenilor muncii din ţările Europei împotriva primejdiei războiului atomic, pentru dezarmare, pace şi progres social, subliniind însemnătatea hotărîrilor şi a documentelor adoptate la această conferinţă. In numele muncitorilor din întreprinderile Capitalei au luat cuvîntul textilista Donca Zidaru şi strungarul Ilie Creţu. Vorbind despre faptul că muncitorii de la fabrica „Bela Brenner“ au învăţat să gospodărească cu pricepere întreprinderea, contribuind în acest fel la întărirea economică a patriei, tov. Donca Zidaru a exprimat hotărîrea întregului colectiv de a sta de veghe în apărarea cuceririlor noastre revoluţionare, împotriva duşmanilor care încearcă să dezlănţuie un nou război. Arătînd că muncitorii uzinelor „Tudor VladIrobescu“ lucrează cu mîndrie într-o uzină nouă, creaţie a regimului de democraţie populară, că ei fabrică autobuse şi troleibuse, produse închinate vieţii şi nu morţii atomice, tov. Uie Creţu a spus: „Muncitorii din ţările capitaliste să audă glasul nostru care exprimă un NU hotărît războiului atomic, să audă că suntem împotriva înarmării cu arme atomice a Germaniei occidentale ; să audă că suntem alături de toţi ceilalţi muncitori din Europa pentru înlăturarea unei primejdii de război pe continentul nostru“. Ambii vorbitori au subliniat că oamenii muncii din patria noastră aprobă întrutotul şi sprijină traducerea în viaţă a hotărîrilor adoptate de Conferinţa de la Berlin. In cuvîntul său, acad. Eugen Macovschi a arătat că oamenii de ştiinţă din ţara noastră au urmărit cu atenţie lucrările Conferinţei de la Berlin şi îşi exprimă satisfacţia faţă de hotărârile sale. O puternică impresie — a spus vorbitorul — a produs asupra noastră scrisoarea deschisă adresată oamenilor de ştiinţă din întreaga lume, în care participanţii la conferinţă îi cheamă să se alăture oamenilor muncii şi sindicatelor pentru ca prin eforturi comune să fie înlăturat pericolul războiului atomic, ca minunatele descoperiri ale ştiinţei să slujească prosperităţii şi fericirii oamenilor în condiţiile unei păci trainice. Iar încheierea adunării a fost adoptat textul unei telegrame adresate Federaţiei Sindicale Mondiale, în care activul sindical şi oamenii muncii din Capitală exprimă adeziunea lor totală faţă de hotărârile şi documentele adoptate de Conferinţa de la Berlin a sindicatelor şi oamenilor muncii din ţările Europei. (Agerpres) Al~a comemorare a victimelor pogromului fascist de la Iaşi IAŞI 30 (Agerpres). La cimitirul evreiesc din Iaşi a avut loc duminică comemorarea a 17 ani de la pogromul săvîrşit de către bandele fasciste antonesciene asupra populaţiei evreieşti din ţara noastră, cînd aproape 11.000 victime nevinovate au pierit pe străzile oraşului şi in trenurile morţii. La solemnitate au luat cuvîntul Octav Iliescu, preşedintele Sfatului popular orăşenesc Iaşi, dr. Moses Rosen, şef-rabin al cultului mozaic din R. P. Romînă, Israel Bacal, preşedintele Federaţiei comunităţilor evreieşti din R. P. Romînă, şi Strul Guttman, şef rabin al cultului mozaic din Iaşi. Delegaţii ale oamenilor muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului Iaşi au depus apoi coroane şi jerbe de flori pe mormintele victimelor pogromului. Tot duminică la Podul Iloaiei și Tg. Frumos s-au dezvelit plăci comemorative în amintirea victimelor pogromului. 0*0- Minire între Gordon Schaffer şi ziarişti din Capitală Preşedintele Comitetului englez pentru apărarea păcii, Gordon Schaffer, membru al Consiliului Mondial al Păcii, care ne vizitează ţara la invitaţia Comitetului naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romînă, a avut luni seara o întîlnire cu ziarişti din Capitală, la sediul Uniunii Ziariştilor din R. P. Romînă. Răspunzînd la numeroase întrebări puse de ziarişti, oaspetele a vorbit despre creşterea influenţei mişcării pentru pace şi colaborare internaţională în rândurile unor pături tot mai largi ale opiniei publice britanice şi despre participarea cercurilor ataşate păcii din Anglia la viitorul Congres pentru dezarmare şi colaborare internaţională de la Stockholm. (Agerpres) -------O «O-----Rectificare Datorită unei erori de transcriere, un grupaj de informaţii din ziarul nr. 4251, din 26 iunie 1958, pag. II-a, col. 6—7, a apărut cu titlul „La uzinele „Timpuri Noi“ b loc de „La rurnele „Tudor Vladimescu“. -V ACrat«l£CÂTEA Duminică a sosit la Bucureşti, la Invitaţia Academiei R. P. Române şi a Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, fizicianul indian dr. Chandrasekhar Venkat Raman, laureat al Premiului Internaţional Lenin „Pentru întărirea păcii între popoare“ şi al Premiului Nobel, preşedintele Academiei de Ştiinţe din India. ★ In încheierea strălucitului turneu întreprins în ţara noastră, unde au prezentat 16 spectacole, membrii Ansamblu- Iud emerit de stat de cîntece şi dansuri populare din R.S.S. Lituaniană în drum spre patrie s-au oprit duminică la Iaşi. In sala cinematografului „Maxim Gorki“ solii artei lituaniene au oferit ieşenilor duminică seara un minunat spectacol de cîntece şi dansuri lituaniene. Luni după-amiază Ansamblul emerit de stat de cîntece şi dansuri populare din R.S.S. Lituaniană a părăsit ţara noastră plecînd spre patrie. ★ In Capitală au luat sfîrşit luni lucrările celei de--a IlI-a Conferinţe de paludism a ţărilor din sud-estul Europei, organizată sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. In ultima şedinţă s-a dat citire şi s-a supus discuţiei raportul general întocmit de comisiile de lucru privitor la stadiul actual al luptei antimalarice în ţările din sud-estul Europei. ★ Duminică seara s-a înapoiat în Capitală delegaţia ţării noastre condusă de Ion Cozma, ministrul Agriculturii şi Silviculturii, care a participat la deschiderea Expoziţiei agricole de la Leipzig. ■k Luni a părăsit Capitala înapoindu-se în patrie delegaţia de femei din Japonia condusă de Kim Suziki, membră a Federaţiei Asociaţiilor femeilor japoneze, director executiv al Consiliului împotriva bombei atomice şi cu hidrogen din oraşul Azumacho, regiunea Tokio, care ne-a vizitat ţara la invitaţia Consiliului naţional al femeilor. Printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri a fost înfiinţat pe data de 1 iulie 1958 Teatrul de Stat „Mihail Eminescu“ din Botoşani. In sala Palatului culturii din oraşul Brăila s-a deschis expoziţia „Anul revoluţionar 1848 în oraşul şi fostul judeţ Brăila“, organizată de către Arhivele Statului şi Muzeul istoric „Hristo Botev“ din Brăila. Expoziţia cuprinde numeroase exponate şi manuscrise originale ale revoluţionarilor Nicolae Bălcescu, fraţii Golescu, Cezar Boliac şi alţii. Intre 4-6 iulie va avea loc la Vatra Dornei o consfătuire privind combaterea tuberculozei în regiunea Suceava. La această consfătuire vor participa medicii ftiziologi din regiunea Suceava, invitaţi din regiunile învecinate, precum şi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale şi ai Institutului de Ftiziologie din Bucureşti. La consfătuire se vor prezenta referate ştiinţifice privind toate aspectele tuberculozei pulmonare şi extrapulmonare, precum şi măsurile ce trebuie luate pentru combaterea acesteia. Asemenea consfătuiri se vor mai organiza şi în regiunile Galaţi, Bacău şi Craiova. ★ Intre 30 Iunie şi 10 Iulie colectivul Teatrului Municipal din Capitală întreprinde un turneu în oraşele Stalin, Sinaia şi Ploeşti cu piesele „Trei generaţii", „Take, Ianke şi Kadîr“, „A 12-a noapte” şi „Profesiunea doamnei Warren“. Artiştii teatrului, în frunte cu artista poporului Lucia Sturza-Bulandra, vor da cu acest prilej spectacole şi la uzinele „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin şi rafinăria nr. 1 din Ploeşti. Institutul Central de sistematizare a oraşelor şi regiunilor a întocmit proiectul restaurării mînăstirii Brîncoveni, ctitoria lui Matei Basarab şi Constantin Brîncoveanu. Restaurarea acestui valoros monument, situat la sud de Piatra Olt — care cuprinde ruinele fostului palat domnesc şi clopotniţa se bazează pe cercetarea ruinelor existente, ca şi pe săpăturile arheologice şi studiile istorice întreprinse în toamna trecută. Proiectul prevede ca finisajul să se facă cu materiale de forma şi calitatea celor originale, astfel încît lucrarea să exprime întreaga frumuseţe a stilului arhitectonic al monumentului. * Astăzi se deschide la Năvodari, pe litoralul Mării Negre, o tabără cu 300 locuri pentru muncitori, tehnicieni şi ingineri din schele petrolifere, întreprinderi chimice, rafinării, uzine şi fabrici din cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei. Aici s-au construit cabane cu camere pentru 2—3 persoane, o cantină şi o sală cu un aparat cinematografic. In afară de aceasta colectivele întreprinderilor din cadrul acestui Minister mai dispun de 10 vile la Vasile Roaită, Mamaia, Techirghiol şi numeroase vile în staţiunile de munte. Pînă în prezent au plecat la odihnă peste 400 muncitori, tehnicieni şi ingineri. ★ Casa de economii şi consemnaţiuni C.E.C. a emis lista oficială nr. 2 a obligaţiunilor C.E.C. ieşite cîştigătoare la tragerile la sorţi din perioada 30 aprilie 1956—31 mai 1958 ai căror posesori nu s-au prezentat încă pentru încasarea cîştigurilor. Deţinătorii obligaţiunilor C.E.C. sunt invitaţi să consulte această listă aflată la toate unitaţiie c.E.C. La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă A.D.A.S. din 30 iunie 1958, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere: E.P.H. — I.I.T. — F.G.Z. — O.V.A. H.S.D. — C.U.Z. — G.I.W. — M.M.P. De cîteva zile a plecat la Budapesta echipa de tenis de masă a cooperaţiei meşteşugăreşti din R. P. Romînă, care va participa la un turneu organizat de către asociaţia sportivă „Spartacus“ a cooperaţiei meşteşugăreşti din R.P. Ungară. ★ ★ ★ ★ nt. 8 fText prescurtat. Subtitlurile■ aparţin redacţiei „P.M.U.P. va duce întotdeauna o politică de unitate a tuturor ţărilor lagărului socialist“ Cuvîntarea rostită de tov. W. Gomulka la şantierul naval din Gdansk VARŞOVIA 30 (Agerpres). Agenţia P.A.P. a transmis textul cuvîntării rostite la 28 iunie de W. Gomulka, prim-secretar al C. C. al P.M-U.P., la şantierul naval din Gdansk, în cadrul şedinţei festive consacrate Zilei constructorului naval. Tovarăşi ! îngăduiţi-mi să vă transmit cu prilejul sărbătorii de astăzi — Ziua constructorului naval — un fierbinte salut cordial din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, precum şi expresia recunoştinţei profunde pentru munca voastră plină de abnegaţie care este şi în folosul vostru şi prin care contribuiţi la dezvoltarea patriei noastre. După ce a amintit dezvoltarea luată de industria de construcţii navale, W. Gomulka a subliniat că Polonia populară — ţară a construcţiei paşnice socialiste — vede în Marea Baltică o mare a păcii şi colaborării internaţionale. Partidul şi guvernul— a arătat mai departe W. Gomulka — acordă o importanţă uriaşă dezvoltării industriei construcţiilor navale. Pînă în 1965 trebuie să sporim tonajul flotei noastre comerciale cel puţin de trei ori în comparaţie cu anul 1957 şi, în afară de aceasta, industria de construcţii navale va lucra pentru nevoile exportului nostru, încă din prima zi a existenţei Poloniei populare, partidul şi puterea populară au acordat o mare atenţie dezvoltării economice a ţării noastre. Ca şi în trecut, la fel şi în viitor principiul de bază al politicii noastre economice trebuie să fie industrializarea ţării. In cei 14 ani de putere populară, în acest domeniu s-a făcut un uriaş pas înainte. In prezent, producţia industrială a Poloniei este de cinci ori mai mare decit în 1938. Potrivit planurilor preliminare în următorii şapte ani, adică pînă în 1965, producţia întregii industrii va creşte de zece ori în comparaţie cu anul 1938. Fără ajutorul Uniunii Sovietice nu ar fi fost posibile succesele Poloniei populare nUimit JcZi v vllttiU cuuiib»hSwu % a V*1 rii noastre — a spus în continuare W. Gomulka — depinde de asemenea de comerţul nostru exterior pe care trebuie să-l lărgim în permanenţă pentru a satisface nevoile crescînde ale industriei noastre în ceea ce priveşte materiile prime, care nu ne ajung, de lărgirea relaţiilor noastre economice cu toate ţările socialiste, de diviziunea muncii între ţările europene de democraţie populară, care trebuie să se concretizeze în specializarea producţiei, îndeosebi a industriei constructoare de maşini din unele ţări, de într-ajutorarea ţărilor socialiste, de perfecţionarea sistemului conducerii economiei noastre naţionale şi de crearea condiţiilor pentru ca întreprinderile să aibă libertatea de a desfăşura o largă iniţiativă economică, precum şi de o serie de alţi factori. Una din condiţiile cele mai importante ale realizărilor economice din cei 14 ani care au trecut şi ale realizării planurilor noastre de continuă dezvoltare economică este apartenenţa Poloniei la comunitatea ţărilor socialiste, la lagărul socialist. O importanţă deosebit de mare o are pentru noi alianţa şi prietenia frăţească cu Uniunea Sovietică. Fără ajutorul în credite al Uniunii Sovietice, fără maşinile şi mijloacele de producţie sovietice, fără comerţul cu Uniunea Sovietică nici nu ar fi putut fi vorba astăzi ca în Polonia populară volumul producţiei industriale să sporească de cinci ori, nu am fi avut Nowa Huta şi multe alte întreprinderi industriale, noi nu am fi avut nici o industrie de construcţii navale atît de dezvoltată. Voi înşivă ştiţi mai bine ca oricine că şantierul vostru naval s-a dezvoltat în primul rînd datorită comenzilor sovietice. Orînduirea socialistă pe care o creăm este mai bună decit orînduirea capitalistă. Acest lucru este dovedit de propria noastră practică, de realizările noastre în construcţia socialistă, precum şi de practica celorlalte ţări socialiste, îndeosebi a Uniunii Sovietice —■ prima şi cea mai puternică ţară a socialismului. Timp de 27 de ani Uniunea Sovietică a construit socialismul singură, ca un stat izolat. Aceasta a fost posibil datorită condiţiilor perioadei istorice de atunci, datorită uriaşelor bogăţii naturale ale Uniunii Sovietice, mărimii şi puterii sale, precum şi sprijinului moral şi politic pe care i l-a acordat mişcarea muncitorească internaţională. In condiţiile actuale, orice ţară care ar vrea să construiască socialismul numai cu forţe proprii s-ar menţine poate nu mai mult de 27 de zile, deoarece în prezent forţele reacţiunii internaţionale nu ar permite ca vreo ţară să construiască socialismul in mod izolat. In actuala perioadă istorică de după război toate ţările care au răsturnat vechea orînduire socială şi au păşit pe calea socialismului pot construi socialismul numai datorită faptului că formează comunitatea de neclintit a ţărilor socialiste, se ajută reciproc, că au creat prin unitatea lor o forţă colectivă pe care forţele reacţiunii şi capitalismului internaţional nu o pot învinge. Aceasta este pe deplin valabil şi pentru Polonia. Putem construi socialismul în ţara noastră numai datorită faptului că Polonia face parte din comunitatea ţărilor socialiste, că această comunitate există- Dacă ea nu ar fi existat nici ţările socialiste nu ar fi putut exista. Izolate, răzleţe, ţările socialiste, care s-au format după cel de-al doilea război mondial, ar fi fost şterse de forţele reacţiunii internaţionale. Poziţia adoptată de U. C.I. favorizează străduinţele reacţiunii Cineva ar putea spune : Există 13 ţări socialiste, iar din lagărul socialist nu fac parte decât 12. Ună din ţări, adică Iugoslavia, nu face şi nici nu vrea să facă parte din lagărul socialist; or, spun oamenii, imperialiştii nu o atacă, îi permit să construiască socialismul deşi ea este izolată. Răspunsul la aceasta este simplu. Iugoslavia, ca stat socialist, poate exista numai pentru că există comunitatea celor 12 ţări socialiste şi de acest lucru îşi dă desigur seama fiecare comunist, fiecare cetăţean al Iugoslaviei, Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, care datorită teoriilor sale revizioniste, greşite, izolează, desparte Iugoslavia de comunitatea ţărilor socialiste, aduce astfel un prejudiciu forţelor unite ale ţărilor socialiste şi întregii mişcări muncitoreşti internaţionale. In ciuda năzuinţelor neîndoielnice şi sincere spre o destindere a încordării internaţionale, spre întărirea forţelor iubitoare de pace din lume, fapt pe care conducătorii şi activiştii de partid şi de stat iugoslavi îl subliniază în permanenţă, poziţia lor negativă faţă de lagărul socialist, faţă de lagărul care reprezintă forţa principală a păcii in întreaga lume, obstacolul principal în calea planurilor militare imperialiste, nu numai că nu întăreşte forţele păcii ci le slăbeşte. De bună seamă că nimeni nu va nega — şi chiar Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia trebuie să fie de acord cu aceasta — că întreaga reacţiune internaţională, toate forţele imperialiste agresive se străduiesc din răsputeri să scindeze , sau cel puţin să slăbească, să submineze unitatea lagărului ţărilor socialiste. Judecind în mod obiectiv, poziţia adoptată de U.C.I. faţă de lagărul statelor socialiste favorizează aceste dorinţe si disutiune ale reacţiunii. Mai mult chiar, în actualul conflict care s-a ivit din vina Iugoslaviei, din vina U.C.I., între ele şi toate celelalte ţări socialiste şi toate partidele comuniste şi muncitoreşti din lume, întreaga reacţiune internaţională este de partea Iugoslaviei. Şi este clar că ar fi o absurditate dacă cineva ar deduce din aceasta că reacţiunea face aceasta din dragoste pentru Iugoslavia socialistă. Imperialiştii şi reacţionarii sunt duşmanii socialismului.Dacă în conflictul actual ei sprijină Iugoslavia, ei fac aceasta numai pentru că vor să scindeze unitatea ţărilor socialiste. Ei ar vrea să îndemne celelalte ţări socialiste să urmeze calea Iugoslaviei, să iasă din lagărul ţărilor socialiste. In această problemă deosebit de principială şi importantă pentru socialism, străduinţele reacţiunii internaţionale şi tendinţele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia coincid în mod obiectiv independent de voinţa acesteia. Aceasta este baza conflictului care s-a ivit între Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia şi toate partidele comuniste şi muncitoreşti. „ Dorinţa fierbinte a partidului nostru este ca tovarăşii iugoslavi să renunţe la această cale greşită pe care o urmează astăzi. Nimic, absolut nimic nu justifică poziţia lor in actualul conflict, spre deosebire de conflictul din anii 1948—1954. As■ tăzi vina este a Iugoslaviei. Partidul nostru va păstra întotdeauna unitatea ţărilor lagărului socialist ca bu- I nul cel mai de preţ, va duce întot- I deauna o politică de unitate a tu- I turor ţărilor lagărului socialist. Potrivit acestui principiu fundamental al politicii partidului nostru, luptăm şi vom lupta împotriva tuturor acelora care subminează această unitate. Criticăm cu asprime poziţia comuniştilor din Iugoslavia, deoa■ rece aceasta este o poziţie greşită ■ şi dăunătoare. O criticăm în speranţa că mai devreme sau mai tîr- i ziu ei îşi^vor da seama de caracţe■ rul dăunător al comportării lor de astăzi. ..Numai naivii pot fi înşelaji ' «te propaganda reacţionară în jurul cazului Nagy ! In străduinţa lor de a slăbi unitatea ţărilor socialiste, de a semăna i discordie şi în ţara noastră, forţele ostile socialismului şi cercurile imperialiste agresive folosesc orice posibilitate fără a se da înlături de la nici un fel de mijloace. Un nou exemplu al acestui fapt este campa■ una propagandistică dezlănţuită de aceste forţe în jurul sentinţelor pronunţate de Tribunalul din Ungaria in procesul lui Imre Nagy şi al celorlalţi acuzaţi. Cite absurdităţi ■ născocite în mod intenţionat au răspîndit în legătură cu aceasta posturile de radio occidentale, aiureli şi minciuni menite să deruteze oame■ nii, să semene discordie în rîndul opiniei publice. Aceste posturi de radio şi coloanele presei străine ali- I mentau opinia publică cu ştiri senzaţionale ca de pildă... „Gomulka a adresat lui Hruşciov o scrisoare de protest în legătură cu sentinţa din Ungaria...“, „Comitetul Central al P.M.U.P. a condamnat procesul lui Nagy... a emis în această problemă instrucţiuni adresate tuturor organi■ zaţiilor de partid“... şi, în sfîrşit, • „Gomulka îşi părăseşte postul“. Acestea sînt, tovarăşi, metodele folosite de propaganda reacţionară aflată în slujba cercurilor im- perialiste agresive, metode prin care aceste cercuri caută să slăbească Polonia populară, să aţîţe poporul polonez împotriva Uniunii Sovietice, să slăbească unitatea lagărului ţărilor socialiste. Sentinţa aspră a tribunalului ungar reprezintă epilogul evenimentelor tragice din Ungaria de-acum a* proape doi ani Şi un fel de desăvîr-* şire a zdrobirii contrarevoluţiei care a avut loc atunci în Ungaria. Nu ne revine nouă să apreciem pro* porţiile vinei şi justeţea sentinţei pronunţate în procesul lui Nagy. An ceasta este o problemă internă a Ungariei. Amintindu-ne de evenimentele din Ungaria nu trebuie să uităm că atunci se hotăra soarta orînduirii sociale a Ungariei. Contrarevoluţia, care vroia să iasa toarne orînduirea socialistă şi să introducă orînduirea capitalistă, a reprimat sîngeros şi fără cruţare pa comunişti, pe apărătorii orînduirii socialiste, i-a spînzurat pe străzi. Pentru a vă reda imaginea acestor evenimente voi cita fragmente din ştirile apărute în presa ungară la 2 noiembrie 1956. Ziarul „Igazsag* scria: „Ieri în oraş au avut loc lin* şări. Pe ziduri au apărut inscripţii „ Jos comuniştii, jos membrii de partid, să nimicim pe comunişti!“ In timp ce în Ungaria contrarevoluţionarii spînzurau pe comuniştii Imre Nagy, fiind premierul guvernului ungar, a declarat la radio „Nimeni nu va fi pedepsit pentru participare la lupta armată“ („Szabad Nép“ din 29 octombrie 1956). Sub presiunea valului crescînd al contrarevoluţiei, a forţelor ostile puterii populare, Imre Nagy, care era revizionist, a mers pas cu pas spre capitulare în faţa contrarevoluţiei, a îndeplinit instrucţiunile ei, a căutat să distrugă orînduirea socialistă din Ungaria. El a anunţat ieşirea Ungariei din Tratatul de la Varşovia şi a cerut ajutor ţărilor imperialiste. Aceste fapte sunt cunoscute lumii întregi. Campania antisovietică şi anticomunistă dezlănţuită în Occident în jurul condamnării lui Imre Nagy face jocul cercurilor imperialiste agresive. întotdeauna se întîmplă ca în ^nmpntul în nor« o«««)--* »—•——3 pregătesc vreo mare aventura propaganda lor să se străduiască să stirnească o mare zarvă în lume în jurul altor probleme pentru a înşela şi distrage atenţia opiniei publice. Aşa a fost cu agresiunea împotriva Egiptului din anul 1956 şi cu campania de atunci în jurul Ungariei. In prezent, pe orizontul internaţional se adună din nou nori negri. Nu trebuie să subapreciem primejdia care ne ameninţă din partea cercurilor imperialiste agresive şi aventuriste care creează din nou o situaţie încordată în Orientul apropiat, continuă cursa înarmărilor şi, în ciuda exemplului şi propunerilor Uniunii Sovietice, nu au încetat experienţele cu armele atomică şi cu hidrogen, primejdioase pentru omenire. Campania antisovietică şi anticomunistă organizată de aceste cercuri în legătură cu sentinţele Tribunalului din Ungaria înveninează atmosfera internaţională, agravează situaţia, sporeşte primejdia de război. Aceleaşi scopuri urmăreşte politica Germaniei occidentale unde, sub protecţia pactelor şi uniunilor atlantice, se întăreşte Bundeswehrul, unde in trîmbiţele propagandei revizioniste antipolone, Bundeswehrului i se pregătesc arme atomice şi rachete nimicitoare. De aceea numai naivii pot fi înşelaţi de propaganda reacţionară dezlănţuită în jurul cazului Nagy. Din exemplul acestui caz putem constata mai limpede cit de justă a fost poziţia partidului nostru în anul 1956 în zilele de octombrie, cit de justă a fost linia noastră politică. Partidul nostru duce o politică care corespunde intereselor statului şi poporului nostru, o politică pusă in slujba securităţii ţării noastre şi dezvoltării sale socialiste continue. De aceea, am întărit şi vom întări întotdeauna solidaritatea şi colaborarea frăţească cu puternica noastră vecină - Uniunea Sovietică, cu toate ţările socialiste pe baza internaţionalismului, prieteniei, egalităţii. Creînd o orînduire a dreptăţii sociale, o orînduire socialistă, ne dăm bine seama cit de utilă este în acest domeniu colaborarea frăţească între toate ţările care păşesc spre acelaşi fel. La timpul său, noi am dat o ripostă hotărîtoare forţelor reacţiunii din Polonia care au speculat „teoria celei de-a doua etape“, care şi-au întemeiat speranţele iluzorii pe „provizoratul“ orînduirii noastre şi al puterii populare. Vom da aceeaşi ripostă hotărîtoare şi acum şi în viitor dacă forţele care se străduiesc să împingă Polonia îndărăt, s-o ducă spre prăpastie, vor încerc® vreodată să ridice capul. Năzuinţa noastră nestrămutată va fi întărirea continuă, neobosită a socialismului, întemeierea vieţii sociale şi politice pe încrederea reciprocă între partid şi întregul popor, strips unit în Frontul Unităţii Poporului. Munca liniştită şi rodnică a fiecăruia la postul său, înfăptuirea consecventă a politicii partidului şi guvernului nostru iată calea pe care înaintăm cu succes şi care a deschis în faţa noastră perspectivele luminoase şi bune ale viitorului. Putem privi cu încrederi viitorul patriei noastre socialiste. !