Scînteia, iulie 1958 (Anul 27, nr. 4255-4281)

1958-07-01 / nr. 4255

fíz. 4255 Lucrările Conferinţei naţionale de farmacie Duminică dimineaţa au început în Capitală lucrările Conferinţei naţio­nale de farmacie. La şedinţa de deschidere au luat parte prof. dr Voinea Marinescu, mi­nistrul Sănătăţii şi Prevederilor So­ciale, acad. prof. dr. Şt. Mih­u, se­cretar prim al Academiei R. P. Ro­míne, acad. prof. dr. Marius Nasta, preşedintele Societăţii Ştiinţelor Me­dicale, acad. prof. dr. Şt. S. Nico­­lau, preşedintele secţiei de ştiinţe medicale a Academiei R. P. Romíne, acad. prof. dr. N. Gh. Lupu, direc­torul Institutului de terapeutică al Academiei R. P. Române, academi­cieni, cadre didactice ale institute­lor medico-farmaceutice din întreaga ţară, cercetători ştiinţifici în dome­niul farmaciei, reprezentanţi ai Sfa­tului popular al Capitalei şi C.C. al Sindicatului lucrătorilor sanitari, precum şi peste 1.000 farmacişti şi medici din întreaga ţară. Participă de asemenea peste 60 de specialişti din R. P. Bulgaria, Bel­gia, R. Cehoslovacă, R. P. Chineză, Franţa, R. D. Germană, Grecia, R. P. Polonă, S.U.A., U.R.S.S. şi R. P. Ungară. Conferinţa a fost deschisă de prof. A. Ionescu-Matiu, profesor onorar al facultăţii de farmacie din Bucureşti. In numele Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a luat apoi cuvîntul prof. dr. Voinea Marinescu. Subliniind rolul sectorului farmaceu­tic şi al farmaciştilor în ocrotirea sănătăţii, precum şi grija statului nostru democrat-popular pentru ra­pida dezvoltare a sectorului farma­ceutic şi a industriei de medica­mente, vorbitorul a arătat printre altele că în ultimii 10 ani numărul medicilor a crescut de la 11.000 la peste 21.000, iar al farmaciştilor de la 2.800 la peste 4.000. Creşterea impetuoasă a unităţilor sanitare de toate genurile a fost ur­mată de o multilaterală dezvoltare, prin crearea a 570 de farmacii noi şi a peste 5000 de puncte farmaceu­tice. Alături de aceste realizări sta­tul nostru a făcut accesibil medica­mentul în rîndul maselor prin poli­tica sa consecventă de scădere a pre­ţului medicamentelor. Volumul de medicamente care se difuzează as­tăzi a crescut cu peste 360 la sută faţă de cel de acum 8—10 ani. Pro­ducţia de medicamente a ajuns în acest an să depăşească cu aproape 300 la sută producţia din anul 1950. Din schimbul larg de păreri şi de experienţe care va avea loc în­ ca­drul acestei conferinţe — a încheiat vorbitorul — Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale aşteaptă să se precizeze căi noi în domeniul sinte­zei şi extracţiei medicamentelor, în condiţionarea modernă a preparate­lor farmaceutice, valm­ificarea mai intensă şi mai raţională a plan­te­lor medicinale, controlul sistematic al caii ta v11 nxt,arcaiţieff tvrk­JT, cerceta­­rea farmacodinamică şi microbiolo­gică, cit şi în organizarea sectorului farmaceutic şi de medicamente. p*­ Acad. prof. dr. M. Nasta, preşe­dintele Societăţii Ştiinţelor Medicale, a rostit un salut din partea Consi­liului de conducere al Societăţii Ştiinţelor Medicale dlin R. P. Ro­mina. Dr. Agripa Ionescu a salutat con­ferinţa în numele C.C. al Sindicatu­lui lucrătorilor sanitari. Conferinţa a mai fost salutată de R. Ruyssen, vicepreşedinte al Fede­raţiei internaţionale farmaceutice, Marcel Blateyron (Franţa), A. M. Steţiuk (U.R.S.S.), A. Boi­chinov (R. P. Bulgaria), D. E. Wurster (S.U.A.), J. Kissella (R. Cehoslovacă), Tai­lon­iai (R. P. Chineză), H. Bukoweicki (R. P. Polonă), Kovács László (R. P. Ungară), J. Richter (R. D. Germană) şi Const. Makris (Grecia). Prof. univ. dr. N. Ioanid, decanul Facultăţii de farmacie din Bucureşti, a expus apoi raportul „Contribuţia farmaciei române la îmbunătăţirea asistenţei sanitare“. έn cursul după-amiezei de dumi­nică participanţii la conferinţă au asistat la o gală de filme documen­tare româneşti din domeniul farma­ciei. Au fost prezentate filmele: „Farmacia şi medicamentul în R. P. Romînă“, „Aspecte din munca far­maceutică“ şi „Taina plantelor“. In cursul zilei de luni lucrările Conferinţei naţionale de farmacie s-au desfăşurat pe secţiuni. Tot luni au mai fost prezentate ra­poartele : „Cîteva proprietăţi ale emulsiei consistente de vaselină re­comandată ca bază de unguente“ de E. A. Kutumova (U.R.S.S.) şi „Teo­ria şi rezultatele turboextracţiei“ de prof. F. J. Melichar (R. Cehoslovacă). Lucrările Conferinţei naţionale de farmacie continuă. Cu prilejul Conferinţei naţionale de farmacie, luni seara s-a deschis în Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ din Capitală expoziţia „Farmacia şi medicamentul in R.P. Română“. (Agerpres) Solemnitatea de la Islaz Pe cîmpia de la Islaz, unde cu 110 mai în urmă a fost citită proclamaţia cu­noscută în istorie sub denumirea de „Proclamaţia de la Islaz“, s-au adunat duminică aproape 4.000 bărbaţi şi fe­mei din împrejurimi pentru a cinsti actul istoric din iunie 1848. Despre importanţa acestui eveniment a vorbit tov. Anghel Bodîrlău, prim­­secretar al Comitetului raional P.M.R.­­I Turau Măgurele. Pe clădirea căminului cultural din Islaz s-a dezvelit apoi o placă come­morativă. După solemnitate, pe cîmpia Isla­zului, echipe artistice şi fanfare popu­lare au prezentat frumoase programe culturale. (Agerpres) ------0*0-----­Tinerii îşi înfrumuseţează oraşul ROŞIORI DE VEDE (coresp. „Scîn­­teii“).­­ Elevii şi tinerii din oraşul şi radonul Roşiori de Vede au obţi­nut în ultimul timp frumoase rea­lizări pe tărîmul acţiunilor de folos obştesc. Zilele trecute, 800 de elevi şi tineri din oraş au curăţit de mă­răcini şi au amenajat izlazul din marginea oraşului pe o suprafaţă de 200 hectare. O brigadă de tineri de la şcoala de mecanici agricoli a pa­vat prin muncă voluntară o stradă din oraş pe o lungime de 400 metri Rezultate bune s-au obţinut şi în ce priveşte acţiunile de strîngere a fie­rului vechi. In oraşul Roşiori de Vede şi în co­munele din raion tinerii organizează festivaluri ale tineretului. La festi­valurile care au avut loc zilele tre­cute în oraşul Roşiori de Vede şi comunele Merişani şi Balaeiu tinerii au prezentat frumoase programe ar­tistice, serbări cîmpeneşti etc. Cu acelaşi prilej, în raion are loc şi spartachiada tineretului. Pînă acum, la aceste festivaluri şi la sparta­­chiadă au participat peste 600 de ti­neri. ------O «O—— Noi cinematografe în regiunea Craiova CRAIOVA (coresp. „Scînteii“).­­ Cu cîtva timp în urmă a început în oraşul Băileşti construirea unei săli de cinematograf cu 300 locuri. Con­strucţia este acum gata; se mai lu­crează doar la instalarea mobilieru­lui. Şi în oraşul Tg. Jiu s-a început construirea unui nou cinematograf. S-au turnat fundaţiile şi s-au început lucrările de zidărie. La Craiova se va începe curînd construirea unui mare cinematograf cu 800 locuri. Multe comune din regiune care sunt Moţăţei, Corcova, Breasta etc., vor fi dotate in acest an cu aparate de cinematograf. • • • • Un stand al expo­ziţiei „Farmacia şi medicamentul in R. P. Română“ -o»o­ 8 C­E­N­T­G­I­A „Glasul nostru exprimă un NO hotărât războiului atomic!“ Adunarea activului sindical şi a oamenilor muncii din Capitală Luni după-amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. adunarea acti­vului sindical şi a oamenilor muncii din Capitală în legătură cu lucrările Conferinţei sindicatelor şi oamenilor muncii din Europa, desfăşurate la Berlin între 20—22 iunie. In prezidiul adunării au luat loc tovarăşii Gheorghe Apostol, preşe­dintele Consiliului Central al Sindi­catelor din R. P. Romînă, Anton Moisescu, vicepreşedinte al C.C.S., Mihai Marin, Nicolae Pascu, Ion Do­­bre, secretari ai C.C.S., Ion Mitarcă, preşedintele Consiliului Sindical Lo­cal Bucureşti, acad. Eugen Macov­­schi, ing- Nicolae Martalogu, de la Institutul de fizică atomică al Aca­demiei R. P. Roroîne, Ana Lupan, preşedinta Comitetului de întreprin­dere al fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, Ilie Creţu, strungar fruntaş la uzinele metalurgice „Tu­dor Vladimirescu“, Donca Zidaru, muncitoare fruntaşă la fabrica de tricotaje „Bela Brenner“. Adunarea a fost deschisă de tov. Ion Mitarcă. Tov. Anton Moisescu a făcut o amplă expunere asupra lucrărilor Conferinţei sindicatelor şi oamenilor muncii din ţările Europei împotriva primejdiei războiului atomic, pen­tru dezarmare, pace şi progres so­cial, subliniind însemnătatea hotă­­rîrilor şi a documentelor adoptate la această conferinţă. In numele muncitorilor din între­prinderile Capitalei au luat cuvîntul textilista Donca Zidaru şi strungarul Ilie Creţu. Vorbind despre faptul că muncitorii de la fabrica „Bela Bren­ner“ au învăţat să gospodărească cu pricepere întreprinderea, contribuind în acest fel la întărirea economică a patriei, tov. Donca Zidaru a expri­mat hotărîrea întregului colectiv de a sta de veghe în apărarea cuceri­rilor noastre revoluţionare, împotri­va duşmanilor care încearcă să dez­lănţuie un nou război. Arătînd că muncitorii uzinelor „Tudor VladIrob­escu“ lucrează cu mîndrie într-o uzină nouă, creaţie a regimului de democraţie populară, că ei fabrică autobuse şi troleibuse, produse închinate vieţii şi nu morţii atomice, tov. Uie Creţu a spus: „Muncitorii din ţările capitaliste să audă glasul nostru care exprimă un NU hotărît războiului atomic, să audă că suntem­ împotriva înarmării cu arme atomice a Germaniei occi­dentale ; să audă că suntem­ alături de toţi ceilalţi muncitori din Euro­pa pentru înlăturarea unei primejdii de război pe continentul nostru“. Ambii vorbitori au subliniat că oa­menii muncii din patria noastră a­­probă întrutotul şi sprijină traduce­rea în viaţă a hotărîrilor adoptate de Conferinţa de la Berlin. In cuvîntul său, acad. Eugen Ma­­covschi a arătat că oamenii de ştiin­ţă din ţara noastră au urmărit cu atenţie lucrările Conferinţei de la Berlin şi îşi exprimă satisfacţia faţă de hotărârile sale. O puternică im­presie — a spus vorbitorul — a pro­dus asupra noastră scrisoarea des­chisă adresată oamenilor de ştiinţă din întreaga lume, în care partici­panţii la conferinţă îi cheamă să se alăture oamenilor muncii şi sindica­telor pentru ca prin eforturi comune să fie înlăturat pericolul războiului atomic, ca minunatele descoperiri ale ştiinţei să slujească prosperităţii şi fericirii oamenilor în condiţiile unei păci trainice. Iar încheierea adunării a fost adop­tat textul unei telegrame adresate Federaţiei Sindicale Mondiale, în­­ care activul sindical şi oamenii muncii din Capitală exprimă adeziu­nea lor totală faţă de hotărârile şi documentele adoptate de Conferinţa de la Berlin a sindicatelor şi oame­nilor muncii din ţările Europei. (Agerpres) A­l­~a comemorare a victimelor pogromului fascist de la Iaşi IAŞI 30 (Agerpres).­­ La cimitirul evreiesc din Iaşi a avut loc dumi­nică comemorarea a 17 ani de la pogromul săvîrşit de către bandele fasciste antonesciene asupra popula­ţiei evreieşti din ţara noastră, cînd aproape 11.000 victime nevinovate au pierit pe străzile oraşului şi in tre­nurile morţii. La solemnitate au luat cuvîntul Octav Iliescu, preşedintele Sfatului popular orăşenesc Iaşi, dr. Moses Rosen, şef-rabin al cultului mozaic din R. P. Romînă, Israel Bacal, pre­şedintele Federaţiei comunităţilor evreieşti din R. P. Romînă, şi Strul Guttman, şef rabin al cultului mo­zaic din Iaşi. Delegaţii ale oamenilor muncii din întreprinderile şi instituţiile ora­şului Iaşi au depus apoi coroane şi jerbe de flori pe mormintele victi­melor pogromului. Tot duminică la Podul Iloaiei și Tg. Frumos s-au dezvelit plăci co­memorative în amintirea victimelor pogromului. 0*0- Minire între Gordon Schaffer şi ziarişti din Capitală Preşedintele Comitetului englez pentru apărarea păcii, Gordon Schaffer, membru al Consiliului Mondial al Păcii, care ne vizitează ţara la invitaţia Comitetului naţio­nal pentru apărarea păcii din R. P. Romînă, a avut luni seara o întîlnire cu ziarişti din Capitală, la sediul Uniunii Ziariştilor din R. P. Romînă. Răspunzînd la numeroase întrebări puse de ziarişti, oaspetele a vorbit despre creşterea influenţei mişcării pentru pace şi colaborare internaţio­nală în rândurile unor pături tot mai largi ale opiniei publice britanice şi despre participarea cercurilor ataşa­te păcii din Anglia la viitorul Con­gres pentru dezarmare şi colabo­rare internaţională de la Stockholm. (Agerpres) -------O «O-----­Rectif­icare Datorită unei erori de transcriere, un grupaj de informaţii din ziarul nr. 4251, din 26 iunie 1958, pag. II-a, col. 6—7, a apărut cu titlul „La uzi­nele „Timpuri Noi“ b­ loc de „La rurnele „Tudor Vladim­­escu“. -V ACrat«l£CÂTEA Duminică a sosit la Bucureşti, la In­vitaţia Academiei R. P. Române şi a Institutului român pentru relaţiile cul­turale cu străinătatea, fizicianul indian dr. Chandrasekhar Venkat Raman, lau­reat al Premiului Internaţional Lenin „Pentru întărirea păcii între popoare“ şi al Premiului Nobel, preşedintele A­­cademiei de Ştiinţe din India. ★ In încheierea strălucitului turneu în­treprins în ţara noastră, unde au pre­zentat 16 spectacole, membrii Ansamblu- Iud emerit de stat de cîntece şi dansuri populare din R.S.S. Lituaniană în drum spre patrie s-au oprit duminică la Iaşi. In sala cinematografului „Maxim Gorki“ solii artei lituaniene au oferit ieşenilor duminică seara un minunat spectacol de cîntece şi dansuri litua­niene. Luni după-amiază Ansamblul emerit de stat de cîntece şi dansuri populare din R.S.S. Lituaniană a părăsit ţara noastră plecînd spre patrie. ★ In Capitală au luat sfîrşit luni lucră­­rile celei de--a IlI-a Conferinţe de pa­­ludism a ţărilor din sud-estul Europei, organizată sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. In ultima şedinţă s-a dat citire şi s-a supus discuţiei raportul general întoc­mit de comisiile de lucru privitor la sta­diul actual al luptei antimalarice în ţă­­rile din sud-estul Europei. ★ Duminică seara s-a înapoiat în Ca­pitală delegaţia ţării noastre condusă de Ion Cozma, ministrul Agriculturii şi Silviculturii, care a participat la des­chiderea Expoziţiei agricole de la Leipzig. ■k Luni a părăsit Capitala înapoindu-se în patrie delegaţia de femei din Ja­ponia condusă de Kim­ Suziki, membră a Federaţiei Asociaţiilor femeilor japo­neze, director executiv al Consiliului împotriva bombei atomice şi cu hidro­gen din oraşul Azumacho, regiunea Tokio, care ne-a vizitat ţara la invita­ţia Consiliului naţional al femeilor. Printr-o hotărîre a Consiliului de Mi­niştri a fost înfiinţat pe data de 1 iulie 1958 Teatrul de Stat „Mihail Eminescu“ din Botoşani. In sala Palatului culturii din oraşul Brăila s-a deschis expoziţia „Anul re­voluţionar 1848 în oraşul şi fostul ju­deţ Brăila“, organizată de către Arhi­vele Statului şi Muzeul istoric „Hris­­to Botev“ din Brăila. Expoziţia cuprin­­de numeroase exponate şi manuscrise originale ale revoluţionarilor Nicolae Bălcescu, fraţii Golescu, Cezar Boliac şi alţii. Intre 4-6 iulie va avea loc la Vatra Dornei o consfătuire privind combate­rea tuberculozei în regiunea Suceava. La această consfătuire vor participa me­dicii ftiziologi din regiunea Suceava, invitaţi din regiunile învecinate, precum şi reprezentanţi ai Ministerului Sănă­tăţii şi Prevederilor Sociale şi ai In­stitutului de Ftiziologie din Bucureşti. La consfătuire se vor prezenta referate ştiinţifice privind toate aspectele tuber­culozei pulmonare şi extrapulmonare, precum şi măsurile ce trebuie luate pentru combaterea acesteia. Asemenea consfătuiri se vor mai organiza şi în regiunile Galaţi, Bacău şi Craiova. ★ Intre 30 Iunie şi 10 Iulie colectivul Teatrului Municipal din Capitală între­prinde un turneu în oraşele Stalin, Si­naia şi Ploeşti cu piesele „Trei gene­raţii", „Take, Ianke şi Kadîr“, „A 12-a noapte” şi „Profesiunea doamnei Warren“. Artiştii teatrului, în frunte cu artista poporului Lucia Sturza-Bulandra, vor da cu acest prilej spectacole şi la uzi­nele „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin şi rafinăria nr. 1 din Ploeşti. Institutul Central de sistematizare a oraşelor şi regiunilor a întocmit pro­iectul restaurării mînăstirii Brîncoveni, ctitoria lui Matei Basarab şi Constan­tin Brîncoveanu. Restaurarea acestui valoros monu­ment, situat la sud de Piatra Olt — care cuprinde ruinele fostului palat domnesc şi clopotniţa­­ se bazează pe cercetarea ruinelor existente, ca şi pe săpăturile arheologice şi studiile isto­rice întreprinse în toamna trecută. Pro­iectul prevede ca finisajul să se facă cu materiale de forma şi calitatea celor originale, astfel încît lucrarea să ex­­­prime întreaga frumuseţe a stilului arhi­tectonic al monumentului. * Astăzi se deschide la Năvodari, pe li­toralul Mării Negre, o tabără cu 300 locuri pentru muncitori, tehnicieni şi in­gineri din schele petrolifere, întreprin­deri chimice, rafinării, uzine şi fabrici din cadrul Ministerului Industriei Pe­­trolului şi Chimiei. Aici s-au construit cabane cu camere pentru 2—3 persoane, o cantină şi o sală cu un aparat cine­matografic. In afară de aceasta colec­tivele întreprinderilor din cadrul aces­­tui Minister mai dispun de 10 vile la Vasile Roaită, Mamaia, Techirghiol şi numeroase vile în staţiunile de mun­te. Pînă în prezent au plecat la odih­nă peste 400 muncitori, tehnicieni şi ingineri. ★ Casa de economii şi consemnaţiuni C.E.C. a emis lista oficială nr. 2 a obligaţiunilor C.E.C. ieşite cîştigătoare la tragerile la sorţi din perioada 30 a­­prilie 1956—31 mai 1958 ai căror pose­sori nu s-au prezentat încă pentru în­casarea cîştigurilor. Deţinătorii obliga­ţiunilor C.E.C. sunt invitaţi să con­sulte această listă aflată la toate uni­taţiie c.E.C. La tragerea de amortizare a asigu­rărilor de viaţă A.D.A.S. din 30 iunie 1958, au ieşit următoarele opt combi­naţii de litere: E.P.H. — I.I.T. — F.G.Z. — O.V.A. H.S.D. — C.U.Z. — G.I.W. — M.M.P. De cîteva zile a plecat la Budapesta echipa de tenis de masă a cooperaţiei meşteşugăreşti din R. P. Romînă, care va participa la un turneu organizat de către asociaţia sportivă „Spartacus“ a cooperaţiei meşteşugăreşti din R.P. Un­­gară. ★ ★ ★ ★ nt. 8 fText prescurtat. Subtitlurile­­■ aparţin redacţiei­ „P.M.U.P. va duce întotdeauna­­ o politică de unitate a tuturor ţărilor lagărului socialist“ Cuvîntarea rostită de tov. W. Gom­ulka la şantierul naval din Gdansk VARŞOVIA 30 (Agerpres). Agenţia P.A.P. a transmis textul cuvîntării rostite la 28 iunie de W. Gomulka, prim-secretar al C. C. al P.M-U.P., la şantierul naval din Gdansk, în cadrul şedinţei festive consacrate Zilei constructorului na­val. Tovarăşi ! îngăduiţi-mi să vă transmit cu pri­lejul sărbătorii de astăzi — Ziua constructorului naval — un fierbinte salut cordial din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, precum şi expresia re­cunoştinţei profunde pentru munca voastră plină de abnegaţie care este şi în folosul vostru şi prin care con­tribuiţi la dezvoltarea patriei noa­stre. După ce a amintit dezvoltarea luată de industria de construcţii na­vale, W. Gomulka a subliniat că Polonia populară — ţară a con­strucţiei paşnice socialiste — vede în Marea Baltică o mare a păcii şi colaborării internaţionale. Partidul şi guvernul— a arătat mai departe W. Gomulka — acordă o im­portanţă uriaşă dezvoltării industriei construcţiilor navale. Pînă în 1965 trebuie să sporim tonajul flotei noa­stre comerciale cel puţin de trei ori în comparaţie cu anul 1957 şi, în afară de aceasta, industria de con­strucţii navale va lucra pentru ne­voile exportului nostru, încă din prima zi a existenţei Po­­loniei populare, partidul şi puterea populară au acordat o mare atenţie dezvoltării economice a ţării noastre. Ca şi în trecut, la fel şi în viitor principiul de bază al politicii noastre economice trebuie să fie industriali­zarea ţării. In cei 14 ani de putere populară, în acest domeniu s-a făcut un uriaş pas înainte. In prezent, pro­ducţia industrială a Poloniei este de cinci ori mai mare decit în 1938. Po­trivit planurilor preliminare în ur­mătorii şapte ani, adică pînă în 1965, producţia întregii industrii va creşte de zece ori în comparaţie cu anul 1938. Fără ajutorul Uniunii Sovietice nu ar fi fost posibile succesele Poloniei populare nUimit JcZi v vllttiU cuuiib»hSwu % a V*1 rii noastre — a spus în continuare W. Gomulka — depinde de asemenea de comerţul nostru exterior pe care trebuie să-l lărgim în permanenţă pentru a satisface nevoile crescînde ale industriei noastre în ceea ce priveşte materiile prime, care nu ne ajung, de lărgirea relaţiilor noastre economice cu toate ţă­­­rile socialiste, de diviziunea mun­cii între ţările europene de demo­craţie populară, care trebuie să se concretizeze în specializarea pro­ducţiei, îndeosebi a industriei cons­tructoare de maşini din unele ţări, de într-ajutorarea ţărilor socialiste, de perfecţionarea sistemului condu­cerii economiei noastre naţionale şi de crearea condiţiilor pentru ca în­treprinderile să aibă libertatea de a desfăşura o largă iniţiativă econo­mică, precum şi de o serie de alţi factori. Una din condiţiile cele mai impor­tante ale realizărilor economice din cei 14 ani care au trecut şi ale rea­lizării planurilor noastre de conti­nuă dezvoltare economică este apar­tenenţa Poloniei la comunitatea ţă­rilor socialiste, la lagărul socialist. O importanţă deosebit de mare o are pentru noi alianţa şi prietenia frăţească cu Uniunea Sovietică. Fără ajutorul în credite al Uniunii Sovietice, fără maşinile şi mijloacele de producţie sovietice, fără comer­ţul cu Uniunea Sovietică nici nu ar fi putut fi vorba astăzi ca în Polo­nia populară volumul producţiei in­dustriale să sporească de cinci ori, nu am fi avut Nowa Huta şi multe alte întreprinderi industriale, noi nu am fi avut nici o industrie de construcţii navale atît de dezvolta­tă. Voi înşivă ştiţi mai bine ca ori­cine că şantierul vostru naval s-a dezvoltat în primul rînd datorită co­menzilor sovietice. Orînduirea socialistă pe care o creăm este mai bună decit orîndui­rea capitalistă. Acest lucru este do­vedit de propria noastră practică, de realizările noastre în construcţia socialistă, precum şi de practica ce­lorlalte ţări socialiste, îndeosebi a Uniunii Sovietice —■ prima şi cea mai puternică ţară a socialismului. Timp de 27 de ani Uniunea So­vietică a construit socialismul sin­gură, ca un stat izolat. Aceasta a fost posibil datorită condiţiilor pe­rioadei istorice de atunci, datorită uriaşelor bogăţii naturale ale Uni­unii Sovietice, mărimii şi puterii sale, precum şi sprijinului moral şi politic pe care i l-a acordat mişca­rea muncitorească internaţională. In condiţiile actuale, orice ţară care ar vrea să construiască socialismul numai cu forţe proprii s-ar menţine poate nu mai mult de 27 de zile, de­oarece în prezent forţele reacţiunii internaţionale nu ar permite ca vreo ţară să construiască socialismul in mod izolat. In actuala perioadă is­torică de după război toate ţările care au răsturnat vechea orînduire socială şi au păşit pe calea socialis­mului pot construi socialismul nu­mai datorită faptului că formează comunitatea de neclintit a ţărilor socialiste, se ajută reciproc, că au creat prin unitatea lor o forţă co­lectivă pe care forţele reacţiunii şi capitalismului internaţional nu o pot învinge. Aceasta este pe deplin va­labil şi pentru Polonia. Putem cons­trui socialismul în ţara noastră nu­mai datorită faptului că Polonia face parte din comunitatea ţărilor socialiste, că această comunitate e­xistă- Dacă ea nu ar fi existat nici ţările socialiste nu ar fi putut e­­xista. Izolate, răzleţe, ţările socia­liste, care s-au format după cel de-al doilea război mondial, ar fi fost şterse de forţele reacţiunii interna­ţionale. Poziţia adoptată de U. C.I. favorizează străduinţele reacţiunii Cineva ar putea spune : Există 13 ţări socialiste, iar din lagărul socia­list nu fac parte decât 12. Ună din ţări, adică Iugoslavia, nu face şi nici nu vrea să facă parte din lagă­rul socialist; or, spun oamenii, im­perialiştii nu o atacă, îi permit să construiască socialismul deşi ea este izolată. Răspunsul la aceasta este simplu. Iugoslavia, ca stat socia­list, poate exista numai pentru că există comunitatea celor 12 ţări so­cialiste şi de acest lucru îşi dă de­sigur seama fiecare comunist, fie­care cetăţean al Iugoslaviei, Uniu­nea Comuniştilor din Iugoslavia, care datorită teoriilor sale revizio­niste, greşite, izolează, desparte Iu­goslavia de comunitatea ţărilor so­cialiste, aduce astfel un prejudiciu forţelor unite ale ţărilor socialiste şi întregii mişcări muncitoreşti inter­naţionale. In ciuda năzuinţelor ne­îndoielnice şi sincere spre o destin­dere a încordării internaţionale, spre întărirea forţelor iubitoare de pace din lume, fapt pe care condu­cătorii şi activiştii de partid şi de stat iugoslavi îl subliniază în per­manenţă, poziţia lor negativă faţă de lagărul socialist, faţă de lagărul care reprezintă forţa principală a păcii in întreaga lume, obstacolul principal în calea planurilor mili­tare imperialiste, nu numai că nu întăreşte forţele păcii ci le slăbeşte. De bună seamă că nimeni nu va nega — şi chiar Uniunea Comuniş­tilor din Iugoslavia trebuie să fie de acord cu aceasta — că întrea­ga reacţiune internaţională, toate forţele imperialiste agresive se străduiesc din răsputeri să scin­deze , sau cel puţin să slă­bească, să submineze unitatea lagă­rului ţărilor socialiste. Judecind în mod obiectiv, poziţia adoptată de U.C.I. faţă de lagărul statelor so­cialiste favorizează aceste dorinţe si dis­utiune ale reacţiunii. Mai mult chiar, în actualul conflict care s-a ivit din vina Iugoslaviei, din vina U.C.I., între ele şi toate celelalte ţări socialiste şi toate partidele comu­niste şi muncitoreşti din lume, în­treaga reacţiune internaţională este de partea Iugoslaviei. Şi este clar că ar fi o absurditate dacă cineva ar deduce din aceasta că reacţiunea face aceasta din dragoste pentru Iu­goslavia socialistă. Imperialiştii şi reacţionarii sunt duşmanii socialis­­mului.­Dacă în conflictul actual ei sprijină Iugoslavia, ei fac aceasta numai pentru că vor să scindeze u­­nitatea ţărilor socialiste. Ei ar vrea să îndemne celelalte ţări socialiste să urmeze calea Iugoslaviei, să iasă din lagărul ţărilor socialiste. In această problemă deosebit de principială şi importantă pentru so­cialism, străduinţele reacţiunii in­ternaţionale şi tendinţele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia coincid în mod obiectiv independent de vo­inţa acesteia. Aceasta este baza conflictului care s-a ivit între Uniu­nea Comuniştilor din Iugoslavia şi toate partidele comuniste şi munci­­­­toreşti. „ Dorinţa fierbinte a partidului nos­­­­tru este ca tovarăşii iugoslavi să renunţe la această cale greşită pe care o urmează astăzi. Nimic, abso­­­lut nimic nu justifică poziţia lor in­­ actualul conflict, spre deosebire de­­ conflictul din anii 1948—1954. As­■ tăzi vina este a Iugoslaviei. Partidul nostru va păstra întotdeauna unita­­­tea ţărilor lagărului socialist ca bu- I nul cel mai de preţ, va duce întot- I deauna o politică de unitate a tu- I turor ţărilor lagărului socialist. Po­trivit acestui principiu fundamental­­ al politicii partidului nostru, lup­tăm şi vom lupta împotriva tuturor acelora care subminează această u­­nitate. Criticăm cu asprime poziţia­­ comuniştilor din Iugoslavia, deoa­■ rece aceasta este o poziţie greşită ■ şi dăunătoare. O criticăm în spe­­­­ranţa că mai devreme sau mai tîr- i ziu ei îşi^vor da seama de caracţe­■ rul dăunător al comportării lor de astăzi.­ ­ ..Numai naivii pot fi înşelaji ' «te propaganda reacţionară în jurul cazului Nagy ! In străduinţa lor de a slăbi unita­tea ţărilor socialiste, de a semăna i discordie şi în ţara noastră, forţele­­ ostile socialismului şi cercurile im­perialiste agresive folosesc orice po­sibilitate fără a se da înlături de­­ la nici un fel de mijloace. Un nou­­ exemplu al acestui fapt este campa­■ una propagandistică dezlănţuită de aceste forţe în jurul sentinţelor­­ pronunţate de Tribunalul din Unga­­­­ria in procesul lui Imre Nagy şi al­­ celorlalţi acuzaţi. Cite absurdităţi ■ născocite în mod intenţionat au răs­­­pîndit în legătură cu aceasta postu­­­rile de radio occidentale, aiureli şi­­ minciuni menite să deruteze oame­■ nii, să semene discordie în rîndul­­ opiniei publice. Aceste posturi de­­ radio şi coloanele presei străine ali- I mentau opinia publică cu ştiri sen­zaţionale ca de pildă... „Gomulka a­­ adresat lui Hruşciov o scrisoare de­­ protest în legătură cu sentinţa din­­ Ungaria...“, „Comitetul Central al P.M.U.P. a condamnat procesul lui Nagy... a emis în această problemă­­ instrucţiuni adresate tuturor organi­■ zaţiilor de partid“... şi, în sfîrşit, • „Gomulka îşi părăseşte postul“. Acestea sînt, tovarăşi, metodele folosite de propaganda reacţionară aflată în slujba cercurilor im-­ perialiste agresive, metode prin care aceste cercuri caută să slăbească Polonia populară, să aţîţe poporul polonez împotriva Uniunii Sovieti­ce, să slăbească unitatea lagărului ţărilor socialiste. Sentinţa aspră a tribunalului un­gar reprezintă epilogul evenimente­­lor tragice din Ungaria de-acum a* proape doi ani Şi un fel de desăvîr-* şire a zdrobirii contrarevoluţiei care a avut loc atunci în Ungaria. Nu ne­ revine nouă să apreciem pro* porţiile vinei şi justeţea sentinţei pronunţate în procesul lui Nagy. An ceasta este o problemă internă a Ungariei. Amintindu-ne de evenimentele din Ungaria nu trebuie să uităm că a­­tunci se hotăra soarta orînduirii so­ciale a Ungariei. Contrarevoluţia, care vroia să iasa toarne orînduirea socialistă şi să in­­troducă orînduirea capitalistă, a re­­primat sîngeros şi fără cruţare pa comunişti, pe apărătorii orînduirii socialiste, i-a spînzurat pe străzi. Pentru a vă reda imaginea acestor evenimente voi cita fragmente din ştirile apărute în presa ungară la 2 noiembrie 1956. Ziarul „Igazsag* scria: „Ieri în oraş au avut loc lin* şări. Pe ziduri au apărut inscripţii „ Jos comuniştii, jos membrii de par­­tid, să nimicim pe comunişti!“ In timp ce în Ungaria contrarevo­­luţionarii spînzurau pe comuniştii Imre Nagy, fiind premierul guver­­nului ungar, a declarat la radio­ „Nimeni nu va fi pedepsit pentru­ participare la lupta armată“ („Sza­­bad Nép“ din 29 octombrie 1956). Sub presiunea valului crescînd al contrarevoluţiei, a forţelor ostile pu­terii populare, Imre Nagy, care era revizionist, a mers pas cu pas spre capitulare în faţa contrarevoluţiei, a îndeplinit instrucţiunile ei, a căutat să distrugă orînduirea socialistă din Ungaria. El a anunţat ieşirea Unga­riei din Tratatul de la Varşovia şi a cerut ajutor ţărilor imperialiste. Aceste fapte sunt cunoscute lumii întregi. Campania antisovietică şi antico­munistă dezlănţuită în Occident în jurul condamnării lui Imre Nagy face jocul cercurilor imperialiste agresi­ve. întotdeauna se întîmplă ca în ^nmpntul în nor« o«««)--* »—•——3 pregătesc vreo mare aventura pro­­paganda lor să se străduiască să stir­­nească o mare zarvă în lume în ju­rul altor probleme pentru a înşela şi distrage atenţia opiniei publice. Aşa a fost cu agresiunea împotriva Egiptului din anul 1956 şi cu campa­nia de atunci în jurul Ungariei. In prezent, pe orizontul internaţional se adună din nou nori negri. Nu trebuie să subapreciem primejdia care ne ameninţă din partea cercuri­lor imperialiste agresive şi aventu­riste care creează din nou o situaţie încordată în Orientul apropiat, con­tinuă cursa înarmărilor şi, în ciuda exemplului şi propunerilor Uniunii Sovietice, nu au încetat experienţele cu armele atomică şi cu hidrogen, primejdioase pentru omenire. Cam­pania antisovietică şi anticomunistă organizată de aceste cercuri în legă­tură cu sentinţele Tribunalului din Ungaria înveninează atmosfera in­ternaţională, agravează situaţia, spo­reşte primejdia de război. Aceleaşi scopuri urmăreşte politica Ger­maniei occidentale unde, sub protec­ţia pactelor şi uniunilor atlantice, se întăreşte Bundeswehrul, unde in trîmbiţele propagandei revizioniste antipolone, Bundeswehrului i se pre­gătesc arme atomice şi rachete nimi­citoare. De aceea numai naivii pot fi în­şelaţi de propaganda reacţionară dezlănţuită în jurul cazului Nagy. Din exemplul acestui caz putem constata mai limpede cit de justă a fost poziţia partidului nostru în anul 1956 în zilele de octombrie, cit de justă a fost linia noastră poli­tică. Partidul nostru duce o politică care corespunde intereselor statului şi poporului nostru, o politică pusă in slujba securităţii ţării noastre şi dezvoltării sale socialiste continue. De aceea, am întărit şi vom întări întotdeauna solidaritatea şi co­laborarea frăţească cu puternica noastră vecină - Uniunea Sovietică, cu toate ţările socialiste pe baza in­ternaţionalismului, prieteniei, egali­tăţii. Creînd o orînduire a dreptăţii sociale, o orînduire socialistă, ne dăm bine seama cit de utilă este în acest domeniu colaborarea frăţească între toate ţările care păşesc spre acelaşi fel. La timpul său, noi am dat o ri­postă hotărîtoare forţelor reacţiunii din Polonia care au speculat „teoria celei de-a doua etape“, care şi-au întemeiat speranţele iluzorii pe „provizoratul“ orînduirii noastre şi al puterii populare. Vom da aceeaşi ripostă hotărîtoare şi acum şi în viitor dacă forţele care se stră­duiesc să împingă Polonia îndărăt, s-o ducă spre prăpastie, vor încerc® vreodată să ridice capul. Năzuinţa noastră nestrămutată va fi întărirea continuă, neobosită a socialismului, întemeierea vieţii so­ciale şi politice pe încrederea reci­procă între partid şi întregul popor, strips unit în Frontul Unităţii Po­porului. Munca liniştită şi rodnică a fiecă­ruia la postul său, înfăptuirea con­secventă a politicii partidului şi guvernului nostru­­ iată calea pe care înaintăm cu succes şi care a deschis în faţa noastră pers­pectivele luminoase şi bune ale vii­torului. Putem privi cu încrederi viitorul patriei noastre socialiste. !

Next