Scînteia, august 1958 (Anul 27, nr. 4282-4308)

1958-08-01 / nr. 4282

-0*0- I BUCUREŞTI Se deschid noi magazine şi piaţete Pînă la 23 August vor fi deschise Bucureşti 11 noi unită­ţi comer­­ale Dintre acestea şapte vor fi afilate pentru desfacerea prodii­­lor alimentare, trei pentru prod­use industriale şi o cofetărie. Tot că atunci vor fi deschise două noi aţete, vor fi reprofilate şapte ma­­szine şi vor fi reamenajate nume­­ase altele. In cursul lunii august vor fi dep­­u­se în diferite unităţi comerciale este 70 de expoziţii cu vînzare. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, LNITI-VAL ANUL XXVII Nr. 4282 Vineri 1 august 1958 4 PAGINI - 20 BANI Spre noi succese­m întrecerea socialistă! în întrecerea în cinstea zilei de 25 August, ţesătoarele din brigada condusă de fruntaşa în producţie Alexandrina Munteanu, de la întreprinderea textilă „Constantin Ivănuş“ din Pucioasa îşi depă­şesc zilnic sarcinile de producţie cu 10—15 la sută, în clişeu. Munci­toarele din brigadă, după terminarea schimbului. (Foto: GH. VINTILA) realizările iderurgiştilor reşiţeni REŞIŢA (coresp. „ScrateU"). — La­­şiţa liderurgiştii desfăşoară, in aceste­a, o însufleţită întrecere socialistă ntru a cinsti prin realizări deosebite la de 23 August. Datorită bunei ar­­nizări a muncii, aprovizionării ritmi­ca fier vechi şi cu alte materiale, ieşirii din plin a capacităţii cuptoa­­lor etc., oţelarii reşiţeni au izbutit să a peste plan, de la 1 Mai şi pînă la 1 iulie, 10.028 tone oţel. Prin conducerea mai bună a şarje­i, prin activitatea topitorilor din e­­ipele conduse de Iosif Fochi, Toma­icolae, Vasile Mocea şi ceilalţi, pro­­ictivitatea muncii a crescut, faţă de roina planificată, cu 8,7 la sută, iar etul de cost al fiecărei tone de oţel fost redus cu 42,56 lei. Furnaliştii din echipele conduse de Itru Them, Ştefan Cîntar, Cristache m­ică au obţinut, de asemenea, rultate deosebite în întrecere. De la ceputul anului pînă la 28 iulie ei au­­ peste plan 3721 tone de fontă. Prin ieşirea raţională a cocsului, realiza­­a unui mers uniform al furnalelor c., preţul de cost pe tona de fontă fost redus cu 85,10 lei. Pînă în prezent, oţetarii şi furnaliştii şiţeni au realizat economii la prețul cost în valoare de 12.532.701 lei. La Sorecani AMENAJAREA UNUI COMPLEX CULTURAL CLUJ (coresp. „Sein­­ten­“). — In bazinul carbonifer Sorecani au început lucrările pentru amenajarea unui com­plex cultural. Lucrările de amenajare se exe­cută din resurse locale. C.C. al sindicatului muncitorilor din indus­tria minieră contribuie la înzestrarea comple­xului cu mobilier şi altele. Sute de sala­riaţi — tineri şi tinere, muncitori, tehnicieni, ingineri — gospodine şi pionieri au prestat pînă acum mii de ore de muncă voluntară. Noul complex cultu­ral va avea o sală de cinematograf şi specta­cole cu 400 de locuri, bibliotecă, sală de lec­tură, club și un studio pentru centrul de radio­­fic­are. Un exemplu Insufleţitor in lupta contra ideologiei burgheze şi oportunismului Se împlinesc 80 de ani de la pu­­rcarea genialei opere a lui Engels .nt­-Dühring“ *, lucrare clasică a noirii marxiste, împreună cu manifestul Partidului Comunist“, nălucit document programatic al munismului ştiinţific scris de arx şi Engels, împreună cu „Ca­­talul“, monumentala operă poli­­to-economică a lui Marx, împre­­uă cu „Materialism şi empirioch­­­ism“, „Imperialismul, stadiul cel­ui înalt al capitalismului“ şi alte­­rări nemuritoare ale lui Le­­n, „Anti-Dühring“ constituie una­n operele fundamentale ale mai­­smului. Marxismul s-a născut, s-a deze­rtat şi s-a călit în lupta împotriva meritelor si forme de manifestare a cologiei burgheze, a oportunismu­­i şi reformismului de toate unan. ,e. Operele creatorilor socialismu­­ştiinţific constituie un exemplu intransigenţă şi combativitate re­­laţionară, un înalt model de spi­­partinic, de luptă necruţătoare potriva duşmanilor socialismului,­mpotriva ideologiei burgheze — fie făţişă sau mascată cu ajutorul pr­­ozinci revoluţionare. Operă combativă, polemică, anti-Dühring“ a nimicit teoriile lse despre socialism ale filozofului c-burghez german Eugen Düh­ig, „teorii" care reprezentau un festec hibrid de materialism vul­­v, idealism şi pseudo-socialism c-burghez, ceea ce a făcut ca ele fie salutate cu multă căldură de Ernstein şi alţi lideri oportunişti, ispîndirea tot mai largă a marxis­­ilui în mişcarea muncitorească la rşitul veacului trecut silea pe duş.­­ţmii acestuia să se camufleze „socialişti“. Tocmai de aceea a nsiderat Engels necesar să consa­­e o lucrare specială nimicirii ühringismului“. El îşi dădea seam 3 de primejdia pe care o repre­­nta oportunismul pentru mişcarea voluţionară, de faptul că înfru­­nseţarea capitalismului, a ideolog­ei burgheze, reformismul consti­­te una din principalele trăsături a oportunismului. In această operă isică a gîndirii marxiste, En­ * FR. ENGELS : „Domnul Eugen ihring revoluţionează ştiinţa“, sau init-Dühring E.­gels a zdrobit una din primele încercări ale reprezentanţilor ideo­logiei burgheze de a se prezenta ca adepţi ai „socialismului“, cu scopul de a induce în eroare masele, de a le abate de la lupta revoluţionară. „Anti-Dühring“ a avut un rol uriaş în dezvoltarea mişcării proletare in­ternaţionale, în educarea multor ge­neraţii de luptători revoluţionari in spiritul intransigenţei ideologice. Unul din marile merite ale acestei lucrări constă în aceea că, desfăşu­rând o luptă necruţătoare împotriva — Cu prilejul a 80 de ani de la apariţia lucrării lui Engels „Anti-Dühring“— duşmanilor făţişi şi camuflaţi ai concepţiei materialist-dialectice des­pre lume şi societate, a dovedit că nu există cale de mijloc în lupta dintre materialism şi idealism. „Sau materialism consecvent pînă la capăt, sau falsitatea și confuzia idealismului filozofic, iată modul de a pune problema, care rezultă din fiecare pasaj al operei ,,Anti- Dühring“ — spunea Lenin. Trăsătura caracteristică a lucrării lui Engels, ca și a celorlalte opere ale clasicilor marxismului, constă în caracterul profund ştiinţific, creator. în „Anti-Dühring“, Engels expune cele trei părţi constitutive ale marxismului : filozofia, economia politică şi socialismul ştiinţific, elaborînd totodată o serie de noi probleme ale teoriei şi practicii re­voluţionare. Lenin a considerat „Anti-Dühring“ una din cărţile de căpătîi ale muncitorului revoluţio­nar. In „Anti-Dühring", Engels a siste­matizat intr-un tot unitar rezulta­tele îndelungatei­ activităţi ştiinţi­fice desfăşurate împreună cu Marx pentru fundamentarea şi dezvoltarea materialismului dialectic, a genera­lizat în lumina filozofiei marxiste progresele înregistrate de ştiinţele naturii în secolul trecut. Actualita­­tea neştirbită a lucrării lui Engels, „Anti-Dühring", la 80 de ani de la publicarea ei, dovedeşte odată mai mult că forţa marxismului izvorăşte din aceea că este o învăţătură veş­nic vie, ale cărei teze teoretice, iz­­vorîte din studierea aprofundată a realităţii, îmbogăţite şi dezvoltate în noile condiţii istorice de V. I. Lenin, sunt confirmate în procesul practicii, al luptei revoluţionare, întreaga evoluţie a istoriei con­temporane scoate în evidenţă adevă­rul marxismului, valabilitatea legilor generale ale dezvoltării sociale des­coperite de Marx-Engels-Lenin, do­vedind că singura cale de construire a societăţii socialiste este calea re­voluţiei socialiste, înfăptuită sub steagul marxism-leninismului. „Proletariatul pune mina pe forţa publică — scria Engels în „Anti- Dühring“ — şi, cu ajutorul acesteia, transformă mijloacele de producţie sociale, care scapă din mîinile bur­gheziei, în proprietate publică. Prin acest act el eliberează mijloa­cele de producţie de caracterul de capital pe care-l aveau pînă acum şi dă caracterului lor social deplină libertate de manifestare. Acum de­vine posibilă o producţie socială planificată... Oamenii, stăpini, în­­sfirşit, pe propria lor viaţă socială, devin, aşa­dar, totodată şi stăpinii naturii, propriii lor stăpini — de­vin liberi. A îndeplini acest act de eliberare a omenirii — iată sarcina istorică a proletariatului modern". Epoca noastră, epoca unor pro­funde transformări revoluţionare al căror conţinut principal este trece­rea de la capitalism la socialism, vor­beşte cu putere despre marea forţă mobilizatoare şi transformatoare a ideilor marxismului, despre influen­ţa lor hotărîtoare asupra dezvoltării istorice. Ideile­­marxism-leninismu­lui au devenit o uriaşă forţă mate­rială ce-şi găseşte expresia în for­marea şi continua consolidare a la­gărului puternic şi unit al ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea So­vietică, în strălucitele succese ale sistemului mondial socialist în în­trecerea cu capitalismul, în irezisti­bila dezvoltare şi unitatea de TUDOR OLARU (Continuare in pag. 4 a) ­ ÎN INTERIORUL ZIARULUI: • Note din viaţă de partid (pag. 2-a). • La ordinea zilei: Să asigurăm trans­portul exemplar al recoltei I (pag. 2-a). • Din carnetul corespondentului: Gh. Baltă — Oamenii din brigada lui Nicu­­leţ (pag. 2-a). • Prezenţe romîneşti peste hotare: Par­ticiparea ţării noastre la tîrgurile interna­ţionale de toamnă (pag. 2-a). • Examenele de burse pentru învăţă­­mîntul superior (pag. 2-a).­­ • La­ aniversarea armatei populare chineze de eliberare (pag. 3-a). • Solemnitatea înmînării unor decora­ţii (pag. 3-a). • A început construcţia unui cargou de 4500 tone (pag. 3-a). • Iolanda Balaş a doborît din nou recordul mondial la săritura în înălţime (pag. 3-a). ^ * ,.Imperialiştii nu vor Fetişi 0 oprească mersul înainte al istoriei“ —•» Cuvîntarea rostită de Din En-lai (pag. 3-a)«­­ • Fruntaşi din agricultură (pag. 3-a)« • Să se pună capăt complotului im­perialist I (pag. 4-a).; • Interventionist» concentrează forțe armate (articol din ,,Pravda“) (pag. 4-a). • Știri din Uniunea Sovietică (pag. 4-a).­­ LA BAZELE DE RECEPȚIE Odată cu treierişul, care este în plină desfăşurare în regiunea Timi­şoara, colectivişti, întovărăşiţi şi ţă­rani cu gospodării individuale pre­dau la bazele de recepţionare can­­tităţile de cereale contractate cu sta­tul. Gospodăriile colective şi întovă­răşirile agricole din raionul Jimbo­­lia se află în fruntea acestei acţiuni , au predat pînă acum 73 la sută din cantitatea de grîu contractată. Prin­­tre gospodăriile colective din regi­une care şi-au achitat pînă acum în întregime cantităţile de grîu con­tractate sînt cele din comunele Le­­nauheim, Grabăţ, Biled, Tomnatic şi Iecea Mare, în regiunea Craiova se treieră din plin. Sfaturile populare şi organiza­ţiile de partid se îngrijesc ca, para­lel cu intensificarea ritmului zilnic de treierat, să organizeze cit mai bine preluarea cerealelor contracta­nte cu statul. Ca rezultat al muncii desfăşurate, pînă acum cîteva zile unităţile so­cialiste din agricultura regiunii Cra­iova au predat statului importante cantităţi de cereale. In raioanele Segarcea şi Calafat s-a predat, pînă la această dată, 61,9°/o şi respectiv 54,7% din cantitatea totală de grîu contractat. După ce treieră, nume­roase gospodării colective, coopera­tive agricole de producţie şi întovă­răşiri predau griul şi celelalte păioa­­se pe care le-au contractat.­­ IN TNTÎMPINAREA „ZILEI MINERULUI" In rîndul colectivelor fruntaşe Cu un an in urmă, la întreprinde­rea carboniferă Filipeştii de Pădure graficele de producţie îşi îndreptau săgeata mereu în jos. Aproape în fiecare zi mina rămînea datoare ţă­rii zeci şi chiar sute de tone de căr­bune. Semestrul I al anului 1957 se încheiase cu o rămînere în urmă de 15.178 tone cărbune faţă de plan. O datorie care nu putea fi recupe­­rată decit prin muncă încordată, prin măsuri bine chibzuite. In cursul acestui an, minerii de aici sunt la loc de frunte în între­cere. In primele 6 luni şi jumătate ale anului ei au extras peste plan 25.000 tone lignit. Munca lor a fost sîrguincioasă şi merită să se vor­bească despre ea. Propuneri şi măsuri La una din plenarele comitetului de partid al minei, care a avut loc spre sfîrşitul anului trecut, mulţi membri de partid au arătat că ră­­mînerea în urmă era pricinuită de folosirea incomplectă a zilei de muncă şi a capacităţii de transport a utilajelor şi mecanismelor, de în­treţinerea şi repararea proastă a a­­cestor mecanisme, de o slabă disci­plină a muncii în unele locuri. A fost criticat cu acest prilej comite­tul de întreprindere pentru că nu se ocupa de organizarea întrecerii so­cialiste în rîndul minerilor. In adunările generale ale organi­zaţiilor de bază şi în consfătuirile de producţie, minerii au făcut o se­rie de propuneri pentru îmbunătă­ţirea organizării muncii şi produc­ţiei. Numărul propunerilor de măsu­ri tehnico-organizatorice este mare : se ridică la sute, atinge poate o mie. Iată cîteva. Stănean Ion a propus să se amenajeze depozite de lemn pentru armare în apropierea locurilor de muncă iar lemnul să se transporte de la galeriile principale pînă la de­pozite cu ajutorul unor echipe spe­ciale de mineri. Scopul: înlătura­rea timpilor morţi (minerii transpor­tau pînă atunci lemnul pentru ar­­mare în abataje uneori şi de la 200 m­ distanţă). Asemenea depozite au fost amenajate în toate sectoa­rele de producţie, uşurînd conside­rabil munca minerilor. . S-a mai propus (autori ai propu­nerii sînt mai mulţi mineri) ca re­vizia şi repararea craterelor, a ben­zilor transportoare şi a celorlalte utilaje să fie făcute fără a se stînjeni producţia. Conducerea mi­nei a organizat echipe speciale de lăcătuşi, electricieni şi mecanici care revizuiesc aceste mecanisme în timpul cînd minerii nu sunt în şut. Acum sînt foarte rare cazurile cînd se mai defectează cite o bandă sau un crater. Explicaţii la cîteva cifre , în luna iunie, ne spune tînărul inginer Dobre Gheorghe, şeful ser­viciului producţie, randamentul de cărbune în abataje a atins 2.364 kg. pe post, adică cu aproape 200 kg. mai mare decit în aceeaşi perioadă a anului trecut. Productivitatea muncii a crescut cu 5,08 la sută. Cum au fost obţinute aceste rea­lizări ? În mină s-a căutat să se a­­plice cele mai înaintate metode de muncă. Exploatarea prin abataje frontale, care s-a dovedit a fi cea mai productivă, a fost mult extinsă, în aceste abataje, printr-o bună or­ganizare a lucrului, prin funcţiona­rea perfectă a mecanismelor de transport al cărbunelui, s-a atins o viteză de avansare de 18-20 m, li­niari pe lună, faţă de 14—15 metri cit se realizase anul trecut. Creşterea randamentului pe post s-a datorat şi măsurilor luate pen­tru plasarea cu grijă a posturilor. Posturile plasate neraţional, în spe­cial cele auxiliare, unde muncito­rii nu făceau prea mare lucru, au fost desfiinţate. In ultimele luni, nu­mărul posturilor a fost redus cu 30- 100 pe zi, minerii fiind trecuţi în locuri direct productive. Efectul : a N. PANTILIE coresp. „Scinteii" (Continuare în pag. II-a) Crajele patriei. Vedere din Targoviste Din partea C.C. al P.M.R. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român anunţă cu adîn­­că durere că în ziua de 31 iulie a.c. a încetat din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, membru al C.C. al P.M.R., vechi militant al mişcării muncitoreşti, care a avut un rol ac­tiv în realizarea unităţii politice, or­ganizatorice şi ideologice a clasei muncitoare, luptător neobosit pen­­tru cauza construirii socialismului în ţara noastră. Din partea Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíné Marea Adunare Naţională a R.P. Teodor Iordăchescu, deputat ln Man Romíne anunţă cu adîncă durere rea Adunare Naţională a Republicii încetarea din viaţă a tovarăşului Populare Romíné. TEODOR IORDĂCHESCU In noaptea de 30—31 iulie a înce­tat din viaţă, după o lungă suferin­ţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, vechi militant al mişcării muncito­reşti, membru al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, deputat în Marea Adunare Na­ţională. * Născut la 1 august 1884, la Galaţi, din părinţi muncitori, tovarăşul Teodor Iordăchescu a intrat încă din anul 1904 în muncitoreşti că­reia i-a rămas devotat pînă în ultima clipă a vieţii sale. Acti­­vînd în anul 1905, pe linie sin­dicală, la Cons­tanţa, a dus o curajoasă acţiu­ne împotriva au­torităţilor bur­­ghezo-moşiereşti cu prilejul de­barcării marina­rilor revoluţio­nari de pe cruci­şătorul „Potem­kin“. Membru al Partidului So­cial-Democrat, a­­vînd sarcini de răspundere în conducerea aces­tuia, publicist şi ziarist plin de combativitate, to­varăşul Teodor Iordăchescu a desfăşurat o neostenita activitate, in special în domeniul presei munci­toreşti, fiind redactor principal al ziarelor „România Muncitoare“, „Lupta“, „Socialismul“ şi al altor publicaţii consacrate deşteptării con­ştiinţei socialiste a oamenilor mun­cii în lupta pentru eliberarea lor de sub exploatarea capitalistă. In anii 1908—1916, la începuturile mişcării de organizare a tineretului muncitor din ţara noastră, tovarăşul Teodor Iordăchescu a activat în rîn­­durile tineretului, ca îndrumător plin de căldură sufletească şi de în­ţelegere politică. Tovarăşul Teodor Iordăchescu a salutat victoria Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie şi a militat pentru recunoaşterea puterii munci­torilor şi ţăranilor şi pentru înche­ierea păcii cu ţara sovietică. Luînd parte activă la luptele cla­sei muncitoare din anii de după primul război mondial, el a fost a­­restat cu prilejul evenimentelor de la 13 Decembrie 1918 şi al grevei generale din 1920. Membru în Biroul Politic şi se­cretar general al Partidului Social- Democrat, tovarăşul Teodor Iordă­chescu a fost unul dintre principalii militanţi ai aripii de stingă a Par­tidului Social-Democrat, care a co­laborat la acţiunea dusă de Parti­dul Comunist Român pentru făuri­rea, la 1 Mai 1944, a Frontului Unic Muncitoresc, factor de cea mai mare însemnătate în mobilizarea tuturor forţelor democratice şi patriotice la lupta împotriva cotropitorilor hitle-­­rişti şi a dictaturii militaro-fasciste — iar după eliberarea ţării, pentru făurirea unităţii politice, ideologice şi organizatori­ce a clasei mun­citoare. La Congresul de unificare din februarie 1943, el a fost ales mem­bru în Comitetul Central al Par­tidului Muncito­resc Român şi reales în aceeaşi calitate la Con­gresul al II-lea din decembrie 1955. In anii 1947— 1949, tovarăşu­lui Teodor Ior­­dăchescu i s-au încredinţat func­ţiile de subse­cretar de stat al Ministerului A­­facerilor Inter­ne şi apoi de mi­nistru al Con­strucţiilor. Deputat în Marea Adunare Naţională încă din anul 1946, depu­tat în Sfatul Popular al Oraşului Bucureşti în anii 1950—1952, el şi-a îndeplinit cu cinste mandatul pe care i l-au încredinţat alegătorii. In anii 1949—1951 a fost conducă­tor al Universităţii serale de mar­xism-leninism de pe lingă C.C. al P.M.R. In îndeplinirea tuturor sarcinilor care i-au fost încredinţate, tovară­şul Teodor Iordăchescu a adus con­tribuţia experienţei sale de vechi militant la întărirea rolului de con­ducător al partidului, la construirea socialismului în Republica Populară Romînă, activitate pe care numai suferinţele bolii au putut-o îngrădi şi pe care a putut-o curma numai moartea. Pentru meritele sale deosebite în opera de construire a socialismului, de întărire a regimului democrat­­popular, tovarăşul Teodor Iordăches­­cu a fost distins cu numeroase or­dine și medalii ale R. P. Române. Moartea sa înseamnă o grea pier­dere pentru partid și pentru po­porul nostru muncitor. Amintirea îi va rămîne vie și lu­minoasă in inimile noastre. * /flpMff ^ I • ■ ■ iMi- COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a numit o comi­sie pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu. Comisia este alcătuită din tovară­şii : Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al CC. al P.M.R., preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, Dumitru Coliu, mem­­bru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Comi­siei Controlului de Stat, Ion Pas, membru al C­C. al P.M.R., preșe­dintele Comitetului de radio și te­leviziune, Solomon Barbu, membru al C.C. al P.M.R., Gheorghe Stoica, membru al C.C. al P.M.R., secretar al Prezidiului Marii Adunări Națio­­nale a R. P. Române, P. Niculescu- Mizil, membru al C.C. al P.M.R., Ștefan Cruceru, secretar al Comite­tului orășenesc București al P.M.R. Din partea comisiei pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comisia pentru organizarea fune­raliilor tovarăşului Teodor Iordă­­chescu comunică : Sicriul cu corpul neînsufleţit al defunctului a fost depus în sala Casei de Cultură a Sindicatelor din bulevardul 6 Martie nr. 25. Oamenii muncii îşi pot lua rămas bun de la tovarăşul Teodor Iordă­chescu azi, 1 august, între orele 9— 13 şi 15—17. Cortegiul funebru va porni de la Casa de Cultură a Sindicatelor la ora 17. Ceremonia funebră şi incinerarea vor avea loc la crematoriul Cenuşa. -------—- - ♦♦SE— ' ---------­ Creşte mişcarea in­o­v­at­oril­or La întreprinderea „Clement Gott­wald“ din Capitală ia avint mişca­rea inovatorilor. Numai în anul a­­cesta biroul tehnic al uzinei a în­registrat 207 propuneri de inovaţii. S-a calculat că prin aplicarea ino­vaţiilor realizate pînă în prezent se va obţine o economie anuală de circa 500.000 lei. Muncitorul cazangiu Petre Gratj­­dan, ajutat de tehnicianul Tudor Iancu, a modificat construcţia şi procesul tehnologic de fabricare a carcaselor pentru motoarele elec­trice antigrizutoase; tehnicianul Mihai Teodorescu a făcut anul aces­ta 12 propuneri de inovaţii. Numai în ultimul timp, pe tema economisirii metalelor feroase şi ne­feroase s-au făcut 46 propuneri de inovaţii.

Next