Scînteia, septembrie 1958 (Anul 27, nr. 4309-4333)
1958-09-02 / nr. 4309
Nr. 4309 ---------0*0------- Pentru cinstirea eroilor CLUJ (coresp. „Scînteii“).— Dumncă, 31 august, au fost dezvelite în imunele Ciucea şi Valea Drăganuîi două monumente în amintirea staşilor din aceste comune care au ăzut eroic în lupta împotriva fasismului hitlerist. In aceeaşi zi în Cmuna Poeni din acelaşi raion s-a izvelit o placă comemorativă. La solemnităţi au participat numeroşi oameni ai muncii, ţărani munoitori din comunele Ciucea, Vala Drăganului, Poeni şi din împrejrimi, activişti de partid şi de stat,levi. Despre faptele eroice ale ostaşilor omeni participanţi la războiul antittlerist au vorbit: la Ciucea, tov. Iliu Roşu, preşedintele comitetului xecutiv al sfatului popular comual ; la Valea Drăganului, tov. Precup Boldiş, iar la Poeni, tov. Traian Tărău, preşedintele comiteului executiv al sfatului popular din ceastă comună. In preajma inaugurării tîrguluî internaţional de la Leipzig La ambasada R.D. Germane din Bucureşti a avut loc luni seara conferinţă de presă consacrată aprobatei inaugurări oficiale a ediţiei de toamnă a tîrgului internaţional de mostre de la Leipzig. Consilierul comercial al ambasadei Hans Liebsch a vorbit ziariştior prezenţi despre importanţa poitică şi economică a tîrgului de la Leipzig, subliniind rolul deosebit pe are îl are în dezvoltarea comerţuui internaţional pentru o mai bună apropiere şi cunoaştere dintre Est şiest. Ziariştii prezenţi au pus numeroase întrebări la care au răspuns membri şi colaboratori ai reprezentanţei comerciale de pe lîngă ambasada R. D. Germane la Bucureşti. (Agerpres) Cu prilejul apropiatei aniversări a proclamării R.P.D. Coreene La ambasada R.P.D. Coreene a avut loc luni seara o conferinţă de presă organizată cu prilejul apropiatei sărbătoriri a celei de-a 10-a aniversări a întemeierii R.P.D. Coreene. La conferinţa de presă au luat parte numeroşi ziarişti, reprezentanţi ai organelor centrale, Agenţiei Române de Presă „Agerpres“, Radiodifuziunii, precum şi corespondenţi ai presei străine. Ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti, Kim Ben Dik, a făcut cu acest prilej o expunere asupra marilor succese obţinute de poporul coreean pe drumul construirii socialismului în cei 10 ani ce s-au scurs de la proclamarea Republicii Populare Democrate Coreene. Ambasadorul Kim Ben Dik a răspuns apoi la întrebările puse de ziariști. In continuare a avut loc, vizionarea filmului coreean „Legenda despre fecioara Sim Cen“. (Agerpres) ---------------------p*o-------------------- Vagoane româneşti pentru Grecia In urma tratativelor dintre delegaţia tehnico-economică a întreprinderii române de stat pentru comerţ exterior ..Maşinimport“ şi delegaţia Direcţiei generale a căilor ferate a statului grec, la sfîrşitul anului trecut s-a încheiat la Atena un contract pentru furnizarea de către R.P. Romînă a 500 vagoane de marfă acoperite, necesare căilor ferate din Grecia Această comandă, care lărgeşte tradiţionalele relaţii comerciale dintre ţara noastră şi Grecia şi îmbogăţeşte nomenclatura exportului romînesc de maşini în Grecia, a fost încredinţată pentru executare uzinelor „23 August" din Capitală. De curînd, uzinele ,,23 August“ au livrat primele vagoane din această importantă comandă. Alte vagoane, care au fost recepţionate de reprezentanţii căilor ferate din Grecia, vor fi expediate în zilele următoare. La expedierea în Grecia a primului lot de vagoane, ing. Christodoulos, şeful grupului de recepţionare al căilor ferate din Grecia, a mulţumit metalurgiştilor de la uzinele „23 August“ pentru buna calitate şi execuţia îngrijită a vagoanelor. (Agerpres) amo ICOR Printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri a fost atribuită denumirea „Tudor Vladimirescu“ Institutului Agronomic din Craiova. ★ La invitaţia Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din metalurgie şi electricitate, duminică a sosit în Capitală o delegaţie a Federaţiei Metalurgiştilor polonezi condusă de Edward Kasprzyk, secretarul Federaţiei. MATII La Invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Romînă duminică a sosit în Capitală o delegaţie sindicală din Argentina alcătuită din Juan Pedro Carbajal Acosta, reprezentant al Sindicatului lucrătorilor din presă, Carmelo Orestes Rubino, membru al Comisiei centrale de luptă pentru democratizarea Uniunii muncitorilor şi funcţionarilor municipali, Angel Romero, reprezentant al Mişcării pentru Unitatea muncitorilor din industria lemnului, şi Jorge Raul Acosta, membru al Comisiei mişcării pentru unitatea muncitorilor metalurgişti. ★ Zilele acesteia a sosit în Capitală o delegaţie a reprezentanţilor organizaţiilor cooperatiste din Indonezia, condusă de dl. Eddiwan, secretar general al Consiliului cooperaţiei din întreaga Indonezie. ★ Cu prilejul sărbătorii naţionale a R. D. Vietnam, I.R.R.C.S. organizează în sala galeriei de artă a fondului plastic din Bd. Magheru o expoziţie de fotografii şi obiecte de artizanat din R. D. Vietnam. Expoziţia va fi deschisă zilnic de la 2.12 septembrie, între orele 10-20. ★ Zilele acestea a părăsit Capitala o delegaţie a Academiei R. P. Române şi a Ministerului Invăţămîntului şi Culturii care va participa la cel de-al IV-lea Congres internaţional al slaviştior ce se va ţine la Moscova între 1 şi 10 septembrie. Delegaţia este formată din academicienii Emil Petrovici şi Alexandru Rosetti, prof. Mihai Novicov, conf. Ecaterina Fodor, lectorii Ariton Vraciu şi Ion Chiţimia şi cercetătorii Ion Pătruţ şi Gheorghe Mihăilă. Manifestări închinate prieteniei cu poporul cehoslovac La puţin timp după desfăşurarea Duminicii romîneşti“ în Parcul deultură „Iulius Fucik“ din Praga, Parcul de cultură şi odihnă „I. Vitalin“ din Capitală a organizat duminică 31 august, sub auspiciile sfătului popular al Capitalei, ,,Duminica cehoslovacă“. In această zi mii de locuitori ai Capitalei au venit pentru a lua parte la manifesările închinate prieteniei cu poporul frate cehoslovac. La estrada artistului amator, o armaţie de muzică uşoară şi artişti de la Teatrul satiric muzical „C. Tănase" au prezentat un bogat program distractiv. Mulţi dintre vizitatorii de duminică ai marelui parc bucureşteanau oprit la standurile organizate cu acest prilej, în cadrul bibliotecilor, unde au fost expuse diferite opere ale literaturii cehoslovace, ca şi traduceri în limba cehă din Sadoveanu, Mihail Sebastian şi alţi scriitori romîni. La un alt stand au fost expuse frumoase albume de artă cehoslovacă. Intr-un pavilion numeroşi copii au răsfoit cu curiozitate cărţile cu ilustraţii, sau s-au oprit în faţa desenelor executate de copii din ţara prietenă sau a jucăriilor şi păpuşilor realizate de meşteri cehoslovaci. La teatrul de vară al parcului numeroşi bucureşteni au asistat la cel de-al doilea spectacol extraordinar dat de Ansamblul de stat de cîntece şi dansuri din R. Cehoslovacă, care se află în turneu în ţara noastră. (Agerpres) Ansamblul de cîntece și dansuri din Republica Cehoslovacă Manifestările artistice ale „Dumiicii cehoslovace" (31 august) auost încununate de spectacolul Asamblului de cîntece și dansuri din Republica Cehoslovacă (conducător rtistic — Arnost Kostal) a cărui rezență a făcut cunoscute publicații romînesc folclorul muzical și epegrafie al Cehiei și Slovaciei. înanțat acum zece ani, ansamblul care cuprinde, pe lîngă grupul de ansatori, o orchestră populară, un or feminin, unul bărbătesc și corixt — a ajuns la un stadiu evient de cizelare : fiecare număr este calizat cu îngrijire şi bun gust, cu cea seriozitate şi preciziune ce caacterizează de obicei pe artiştii ehi. De aceea spectacolul are ţinu- z şi autoritatea lucrului bine făcut. Dansurile depăşesc simpla virozitate a mişcării, dezvăluind în cnţinut aspecte ale vieţii populare. Între acestea cele mai originale şi agestive sunt jocurile bărbăteşti in Valassko — totodată momentul el mai bun al spectacolului. Mai mit decit alte dansuri acompaniate e orchestră, acesta — care se desîşoară însoţit doar de icnituri şi curte dialoguri — are vervă şi iz. Un grup de flăcăi încearcă să lunge toropeala şi plictisul îndeleticirii lor, care este păstoritul vailor. Băieţii se întrec în cele mai ebuneşti şi copilăroase salturi şi bumbuşlucuri; mişcările lor abile, line de vigoare, dar în acelaşi timp ostruşnice şi caraghioase, sunt omite din nevoia imperioasă de cţiune, din necesitatea pe care ceşti oameni tineri şi puternici au de a întreprinde ceva, de a continua energiile pe care ocupaţia lor dentară le lasă necheltuite. Rare-i un moment coregrafic (căruia îl ibliniem şi virtuozitatea acrobaţii) izbuteşte să redea cu asemenea regnanţă un sentiment, să prindă atita contur un aspect de viaţă. Tot dansatorii ne fac cunoscutev. ceţuri şi elemente coregrafice lecifice diferitelor regiuni ale choslovaciei. în Cehia sudică tinetul se înveseleşte dansînd cu un rup de măşti, din care nu lipsesc adiţionalul bufoncu haină albă, angliei colorate şi coif ascuţit, calul se mişcă cu multă supleţe pe pau picioare îmbrăcate cu pantaloni albeni şi cizme de piele, bărbatul avestit in straie femeieşti, purtînd itr-un coş capul cam ciufulit al unui copil imaginar şi, în sfirşit, un urs iităreţ şi iubitor de fete frumoase, a Slovacia centrală, fetele se ocun cu creşterea macilor; le urmăm munca de la semănat şi pînă la culegerea florilor. în sfîrşit, asistăm la dansul semeţ şi viril al flăcăilor recruţi — „Verbunkul" — la jocul îndrăcit, punctat de bătaia călinelor din Slovacia centrală, la dansul liric cu mişcări unduitoare şi graţioase din Cehia de nord... Coregrafia, semnată de Libuşe Hynkova, Jirina Mirkouska şi Jiri Chrabal, a găsit în dansatorii ansamblului interpreţi stăpini pe tehnica jocului popular şi, în acelaşi timp, artişti cu talent dramatic (de pildă, jocurile umoristice „Bunicul“ şi „Grotesea alcoolică" nu puteau fi realizate fără dansatori-actori). Latura muzicală a spectacolului este demnă de aprecieri elogioase. Mai ales corul feminin (zece fete, care cîntă fără acompaniament, pe mai multe voci) este de o muzicalitate cu totul remarcabilă. O astfel de prezentare a cîntecului popular, expresivă şi curată, este, pe lingă un prilej de desfătare artistică, şi un mijloc activ de educaţie muzicală a publicului foarte larg. Pentru că de la interpretarea cîntecului popular cu mijloace simple, dar cu adevărată măiestrie, porneşte drumul către muzica marilor compozitori. (Maestru de cor este Elena Hubalova). Aceleaşi lucruri se pot spune şi despre violonistul Miroslav Kral, care pe lîngă vigoare instrumentală şi sensibilitate, cucereşte din primul moment prin tonul său de o frumuseţe demnă de invidiat de către oricare interpret al arcuşului. Orchestra (dirijor — Vladimir Jelinek) fie în totalitatea ei, fie despărţită in cele două formaţii — orchestră de coarde şi fanfară — este formată din instrumentişti foarte buni. Dintre numerele muzicale cităm printre cele mai reuşite trei cîntece de dragoste şi cintecele populare din munţii Slovaciei (corul de fete), trio-ul de fete, cintecele din Slovacia centrală (orchestra de coarde), cintecele tipic cehe (solo cimpoi), cintecele populare (orchestra de suflători). în spiritul folclorului romînesc şi surprinzător de corectă ca dicţiune a fost interpretarea cîntecului „Pe Mureş şi pe Tîrnave", adresat ca un semn de prietenie spectatorilor care duminică seara înfruntaseră eventualele surprize ale timpului pentru a-i asculta şi privi pe artiştii populari din Cehoslovacia. ADA BRUMARU In clişeu: După spectacol, artiştii din Cehoslovacia primesc fiori, în aplauzele binemeritate ale publicului bucureştean. SC TIITRIA Deschiderea expoziţiei de arhitectura argentiniană contemporană Luni la amiază, sub auspiciile Uniunii Arhitecţilor din R. P. Romînă şi ale Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, s-a deschis la Casa Arhitectului din Capitală prima expoziţie de arhitectură argentiniană contemporană. La deschiderea expoziţiei au participat acad. Duiliu Marcu, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din R. P. Romînă, Virgil Manoliu, secretar general al I.R.R.C.S., Ludovic David şi Anton Moisescu, secretari ai Uniunii Arhitecţilor din R.P. Romînă, prof. Horia Maicu, arhitectul-şef al Capitalei, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, arhitecţi, conducători ai unor institute de proiectări, un numeros public. Au fost de faţă însărcinatul cu Afaceri ad-interim al Argentinei la Bucureşti, dr. Jose Medoro Delfirio, şi alţi membri ai corpului diplomatic. La deschiderea expoziţiei au participat, de asemenea, Luiz Caffarini şi Rafael Reina, delegaţii Societăţii centrale a arhitecţilor din Argentina, care însoţesc expoziţia. Luînd cuvîntul, tov. Anton Moisescu, secretar al Uniunii Arhitecţilor din R.P. Romînă, şi Luiz Caffarini, delegat al Societăţii centrale a arhitecţilor din Argentina, şi-au exprimat convingerea că expoziţia va contribui la o mai bună cunoaştere reciprocă, ladezvoltarea relaţiilor culturale dintre R.P. Romînă şi Argentina. Expoziţia cuprinde planuri şi fotografii ale celor mai reprezentative lucrări din arhitectura argentiniană din ultimii anii. (Agerpres) ► ** ista oficială de cişfiguri la obligaţiunile C.E.C. 5 la sută cu cîştiguri. Tragerea de bază din 31 august 1958. . . . Cîştigurile de mai sus revin obligaţiunilor de bază de 200 lei. Obligaţiunile cîştigătoare, în valoare fracţională de 100,50 şi 25 lei, cîştigă 1/2, 1/4, respectiv 1/8 din cîștigurile de mai sus. CÎȘTIG SUPLIMENTAR IN OBIECTE Obligaţiunea seria 22400 Nr. 07 a cîștigat : UN AUTOTURISM. ..j= Valoarea t3 p _ cîștigurilor = 3 Z St °ts| --------------. ui m = 5 Zst.50 Parțială Totală I 08490 23 75.000 1 04833 13 50.000 1 07408 16 25.000 1 21856 11 25.000 1 22460 33 25.000 1 02872 30 10.000 1 05499 22 10.000 1 17943 14 10.000 1 19925 20 10.000 1 24507 35 10.000 250.000 Terminația • * seriei 25 073 46 5.000 125.000 25 924 135.000 125.000 250 25 45 1.000 250.000 250 38 21 1.000 250.000 560 Total 1.000.000 pa?. 3 13 ANI DE LA PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI R. D. VIETNAM Poporul vietnamez sărbătoreşte astăzi a 13-a aniversare a proclamării independenţei Republicii Democrate Vietnam. Deşi se află la o depărtare atît de mare unul de altul, popoarele romin şi vietnamez sînt strins legate prin comunitatea de ţeluri şi năzuinţe — construirea socialismului şi apărarea păcii, in cadrul puternicului lagăr socialist. Prietenia indestructibilă şi colaborarea frăţească dintre ţările şi popoarele noastre a fost şi mai mult întărită prin vizitele reciproce ale delegaţiei guvernamentale a R.D. Vietnam, în frunte cu tovarăşul Ho Si Min, in ţara noastră, şi a dele llillllllllllllllllllllllll!llllllllllilllllllllllllllll!l!lllllllllllllllllllll>!lllllll gaţiei guvernamentale a R.P. Române, în frunte cu tovarăşul Chivu Stoica, în R.D. Vietnam. Poporul român urmăreşte cu frăţească dragoste dezvoltarea necontenită a R. D Vietnam şi se bucură din toată inima de realizările importante ale poporului vietnamez, care, sub conducerea înţeleaptă a Partidului celor ce muncesc, a păşit la înfăptuirea sarcinilor revoluţiei socialiste. Cu prilejul marii sale sărbători naţionale, poporul nostru adresează poporului vietnamez urarea fierbinte de a obţine tot mai multe succese pe calea construirii socialismului şi victoria cit mai apropiată a Luptei sale pentru unificarea paşnică a Vietnamului O imagine a Vietnamului democrat La sat Intr-o duminică însorită m-am în-’ tors să vizitez satul Duong-Loi, unde lucrasem ca activist în cursul ultimei campanii a reformei agrare. Tovarăşul Thong, secretar al organizaţiei de bază a Partidului celor ce muncesc, care venea de la munca cîmpului cu haina încă stropită de noroi și cu pantalonii răsuciţi pînă la genunchi, m-a întovărăşit în această vizită. — Dacă vii în altă zi decît duminica, mi-a spus Thong, nu sînt acasă ca să te pot primi. Urmez cursurile de partid care s-au deschis la oraş pentru secretarii organizaţiilor de bază. Acolo studiem problema mişcării cooperatiste la sate, uri studiu foarte interesant şi care ne este de mare ajutor... Şi cu acelaşi entuziasm el continuă : Satul nostru are patru cătune şi în fiecare din ele există cîteva grupe de intr-ajutorare în muncă în care s-au înscris numeroşi ţărani. Mergînd de-a lungul bambuşilor, ale căror trunchiuri înconjoară satul, Thong îmi arătă lanurile de orez de un verde gingaş, care fremătau pină în zare, făgăduind o recoltă bună. ...Am trecut apoi prin faţa unui grup de ţărani care aşezau acoperişul unei case şi am fost foarte mişcat constatînd că în decurs de cîteva luni numai, cît am lipsit de aci, au apărut multe case noi cu acoperiş roşu de ţiglă sau galben auriu de paie. Thong îmi mai spune: Acum nu mai ducem lipsă de locuinţe. Un număr de case le-am luat de la foştii mari proprietari ; după reforiţia agrară, avînd recolte bune, ţăranii se întrec care mai de care să-şi construiască case noi. Ajunşi la casa tovarăşului Thong, ne plimbăm prin grădină, pe lîngă straturile cu fel de fel de legume şi rupem banane şi alte poame din pomii fructiferi care cresc în bătătură. Mai încolo, văd un grajd, la intrarea căruia grohăie două scroafe mari cu cite o duzină de purcei. Ne-am aşezat apoi la masă şi mama lui Thong ne-a servit o cină gustoasă, cu supă de crabi şi mîncări de peşte şi came. ...In timp ce mîncam mă gîndeam că pînă mai ieri aceşti ţărani erau exploataţi pînă la singe de moşierii feudali şi de colonialiştii francezi. Gospodăria lui Thong este un exemplu din zeci şi sute de mii. Ceea ce spun despre acest sat oarecare — Duong Loi —poate fi spus despre toate satele din Vietnamul de nord. „Bătălia orezului*' In ultimii trei ani, după restabilirea păcii, în lupta pentru recon de PHAM VAN HAO secretar al Asociaţiei ziariştilor din R.D. Vietnam strucţia noastră economică, noi am reuşit în Vietnamul de nord să ridicăm producţia anuală de orez de la 2.400.000 tone, cit era în perioada antebelică, pînă la 4 milioane. Noi am numit acest efort colectiv pentru a obţine o recoltă ridicată „bătălia orezului“. Ca rezultat, producţia orezului a reuşit să satisfacă nu numai necesităţile de alimente ale populaţiei, dar ne-a permis să creăm şi un excedent pentru export, pe care ţara l-a schimbat cu maşini şi diferite articole de consum. Aceasta este o realizare de mare însemnătate, fără precedent pentru partea de nord a Vietnamului, deoarece înainte vreme nordul a resimţit întotdeauna lipsa orezului, care este un aliment principal al populaţiei. In Vietnamul de sud, aflat sub jugul imperialiştilor americani şi al clicii lui Ngo Dinh Diem, orezăriile sunt mai fertile. Cu toate acestea, producţia totală din 1957 a fost aceeaşi ca şi în 1939... Şi la oraş In prezent, capitala noastră — Înaribi — şi multe alte oraşe nu mai au înfăţişarea din primele zile ale lui octombrie 1954, cînd după restabilirea păcii unităţile armatei noastre populare şi-au asumat păstrarea ordinei. Aceste oraşe fuseseră transformate mai ales în centre comerciale, cu destinaţia de a uşura scurgerea mărfurilor colonialiştilor francezi. In ziua înapoierii noastre triumfale, puţinele fabrici existente, ai căror patroni erau mai alles francezi, încetaseră să mai funcţioneze şi muncitorii şomau cu zecile de mii. In cursul ultimilor trei ani, Partidul celor ce muncesc şi guvernul nostru au depus o activitate neobosită pentru transformarea acestor oraşe din consumatoare, depinzând de pieţe străine, în oraşe industriale producătoare. Astfel, s-au construit sau sunt în curs de construire aproximativ 50 de uzine noi, printre care şi uzina de construcţii mecanice de la Hanoi. De asemenea, au fost repuse în funcţiune şi s-au dezvoltat minele de cărbune de la Hongay. Multe din noile întreprinderi produc bunuri de larg consum, ca fabricile textile de la Nam Dinh, fabricile de chibrituri şi de ţigări etc. Şi nivelul de trai al populaţiei a crescut în aceşti cîţiva ani. Nu de mult, partidul şi guvernul au efectuat o nouă sporire a salariilor, în medie cu 13 la sută — a treia de la restabilirea păcii. îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii se reflectă şi în faptul că în nord aproape că nu mai există şomeri, cu toate că colonialiştii francezi ne-au lăsat şi în acest domeniu o „moştenire“ foarte grea. Cartierele muncitoreşti nu mai sunt ca altădată o îngrămădire de cocioabe. Au fost construite multe locuinţe cu încăperi largi, înzestrate cu apă şi electricitate. O altă realizare este aceea că în numeroase localităţi a fost complect lichidat analfabetismul. In general, lupta împotriva neştiinţei de carte se duce pe un front foarte larg. Numărul elevilor din şcolile elementare s-a triplat, al celor din şcolile secundare s-a înzecit; numărul studenţilor din universităţi a crescut de 40 de ori. Sarcina construcţiei economice este numai o parte a luptei noastre şi formează un tot cu aceea pentru reunificarea ţării. Reconstrucţia şi realizările noastre din nord constituie temelia solidă a luptei pentru reunificarea Vietnamului pe cale paşnică, pe baza independenţei şi democraţiei. Reunificarea este un proces destul de complicat deoarece imperibiliştii americani şi clica lui Ngo Dinh Diem aflată în solda lor se împotrivesc năzuinţei celei mai arzătoare a poporului nostru, violează cu neruşinare toate clauzele acordurilor de la Geneva şi manevrează neîncetat pentru a menţine scindarea ţării noastre, pentru a face ca Vietnamul de sud să intre în blocul agresiv S.E.A.T.O. La ultima sesiune a Adunării Naţionale, preşedintele R.D. Vietnam, tovarăşul Ho Şi Min, a declarat: actuala situaţie internaţională nu permite imperialiştilor să dezlănţuie ploaie şi furtună după cum ar voi. Forţele păcii sunt în plin avînt iar forţa imperialismului în descreştere. Opera de edificare a socialismului în nord ca şi mişcarea revoluţionară din sudul Vietnamului se dezvoltă pe zi ce trece. Iată de ce poporul nostru este sigur de victorie în lupta pentru reunificarea patriei sale şi în mersul lui spre socialism... Am vizitat Romînia frăţească şi am văzut cu bucurie că ea se află în plin avînt al construcţiei socialismului. Aceasta insuflă poporului nostru entuziasm şi speranță în lupta sa pentru aspiraţiile lui cele mai vitale. O mare realizare sovietică în domeniul folosirii paşnice a reacţiilor termonucleare Numărul din august al revistei „Atomnaia Energhia“ publică un articol al acad. I. V. Kurceatov despre unele lucrări ale institutului de energie atomică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. asupra reacţiilor termonucleare controlate. Oprindu-se asupra importanţei producţiei de energie pentru viaţa oamenilor, articolul arată că metodele existente actualmente pentru obţinerea energiei electrice sunt departe de acele posibilităţi pe care le vor deschide rezolvarea tehnică a proiectelor privind realizarea unor reacţii termonucleare controlate, adică a procesului de sinteză — transformarea de elemente uşoare în elemente mai grele. Reacţiile termonucleare au loc în bombele cu hidrogen. Insă ele nu pot fi comandate. Pentru a învăţa să le comandăm este necesară rezolvarea unei probleme extrem de complexe. Lucrările efectuate de fizicienii din diferite ţări în ultimul deceniu au arătat că această problemă poate fi în principiu rezolvată și momentul rezolvării ei nu este prea îndepărtat. In articol se expune pe scurt istoricul acestei probleme. Se aminteşte că lucrări despre reacţii termonucleare controlate au început simultan în U.R.S.S., Statele Unite ale Americii şi Anglia în 1950—1951. Pînă în 1956 ele au fost efectuate peste tot în mod secret. In 1956 Uniunea Sovietică a dezvăluit secretul uneia dintre direcţiile de lucru în acest domeniu, comunicînd despre cercetările descărcărilor în impuls în tuburi drepte, umplute cu o varietate a hidrogenului — deuteriul. O serie de lucrări analoage au fost comunicate în 1957 la Conferinţa internaţională de descărcări în gaze de la Veneţia. La sfîrşitul lui ianuarie 1958 savanţii englezi au publicat rezultatele lucrărilor efectuate în instalaţiile „Zeta“ şi „Sceptre". Articol publicat in revista „Atomnaia Energhia" de acad. I. V. KURCEATOV In primăvara anului 1958 la o sesiune specială a Societăţii americane de fizică, dedicată cercetărilor termonucleare, s-au comunicat o serie de lucrări ale oamenilor de ştiinţă americani. In articol se exprimă speranţa că la Conferinţa de la Geneva pentru aplicaţiile energiei atomice în scopuri paşnice, informaţiile despre lucrări care se efectuează în legătură cu reacţii termonucleare controlate, vor fi destul de complecte. I. V. Kurceatov trece în revistă cercetările în acest domeniu efectuate in Uniunea Sovietică. El observă că în U.RS.S. cercetări sistematice despre reacţii termonucleare controlate au fost începute cu lucrările academicienilor A. D. Saharov şi I. E. Tamm. In lucrările lor a fost examinată posibilitatea izolării termice a plasmei fierbinţi — materie ionizată — prin cimp magnetic. Pentru împiedicarea mişcării particulelor de-a lungul cîmpului magnetic s-a propus realizarea reacţiei termonucleare într-o cameră toroidală în care liniile cîmpului magnetic să se închidă. Chiar primele cercetări teoretice au arătat că în astfel de sisteme, pentru evitarea „mişcării toroidale“ este necesar să se treacă prin plasmă curenţi mari, al căror cîmp magnetic este comparabil cu cîmpul magnetic toroidal extern şi joacă el însuşi un rol esenţial la izolarea termică. Astfel, în Institutul de energie atomică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. s-au dezvoltat cercetările descărcărilor în impuls cu curenţi mari prin plasmă. Astfel de cercetări au fost efectuate atît în camere toroidile, cit şi în tuburi drepte. O altă direcţie de cercetare a reacţiilor termonucleare controlate, care nu este legată de descărcări puternice în plasmă, a început în acest institut după ce G. I. Budker a propus în 1953 și a calculat în 1954 un sistem cu așa-numite dopuri magnetice, care joacă rolul unor izolatori ai plasmei. Mai tîrziu, aceste sisteme au fost denumite capcane adiabatice. Utilizarea lor permite în principiu să se pună problema realizării unei reacţii termonucleare staţionare. Capcina adiabatică în cazul cel mai simplu constă dintr-un cilindru drept cu un cîmp magnetic longitudinal suficient de puternic, cu o creştere bruscă la capetele cilindrului. In articol se expune baza teoretică a problemei rezolvate. „Noi studiem, scrie autorul, metode de îmbunătăţire a acţiunii de închidere a dopurilor, însă chiar în forma lui cea mai simplă, sistemul prezintă interes practic, dacă pe drum nu se vor întîlni piedici ascunse. în Institutul de energie atomică au fost studiate cîteva metode de obţinere a plasmei fierbinţi în capcane adiabatice, intre altele şi metoda încălzirii ei cu ajutorul contracţiei datorită creşterii cîmpului magnetic şi cu ajutorul aşa-numitului „piston magnetic", care reprezintă un dop magnetic mobil. Autorul articolului crede că o metodă promiţătoare de obţinere a plasmei fierbinţi, cu temperaturi de ordinul sutelor de milioane de grade, este injectarea în capcană a unor ioni acceleraţi în prealabil pînă la energia necesară. In articol se examinează una dintre variantele unei astfel de injectări. Cea mai mare dintre capcanele adiabatice ale Institutului de energie atomică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. este instalaţia „Ogra“, construită sub conducerea ştiinţifică a lui I. N. Golovin. Ea reprezintă un tub drept, cu cîmp magnetic constant în timp, în care se injectează ioni moleculari de hidrogen cu energii pînă la 200.000 electron-volţi. Instalaţia este proiectată pentru efectuarea unui program larg de cercetări fizice. In articol se remarcă că construirea instalaţiei a fost realizată de Institutul de cercetări ştiinţifice pentru aparate electrofizice al Direcţiei centrale pentru utilizarea energiei atomice de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S.. Sistemul de vid a fost elaborat de Institutul de cercetări ştiinţifice de vid al Comitetului de stat pentru radioelectronică de pe lîngă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. Echipamentul de bază a fost construit la o mare fabrică de maşini electrice din Leningrad. Proiectul părţii de construcţie şi aparaturii auxiliare a fost efectuat la Institutul de stat de proiectări al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Cîmpul magnetic al instalaţiei „Ogra“ este dat de o înfăşurare cu un diametru mediu de 1,8 metri, constînd dintr-un număr mare de secţiuni separate. Ele permit crearea de cîmpuri magnetice de diferite configuraţii. Distanţa intre centrele dopurilor poate fi mărită pînă la 12 metri. Camera de vid este construită din oţel inoxidabil. Diametrul interior este de 1,4 metri. Aerul este pompat din cameră cu ajutorul unor pompe de difuzie cu vapori de mercur pînă la o presiune de cîteva miliardimi de atmosferă. Pentru a obţine un vid mai coborit se folosesc pompe de titan cu sorbţie de ioni. Aceluiaşi scop îi serveşte şi vaporizarea de titan pe suprafeţele interioare ale camerei, în partea finală articolul se opreşte asupra dificultăţilor care pot fi întilnite în drumul realizării reacţiilor termonucleare în capcane adiabatice. Cu toate că există multe dificultăţi şi că multe probleme nu sunt încă rezolvate teoretic, Institutul de energie atomică consideră că este necessar să se efectueze un cerc cit mai larg de lucrări experimentale în această direcţie, inclusiv construirea unor astfel de instalaţii maxi ca „Cyra“.