Scînteia, septembrie 1958 (Anul 27, nr. 4309-4333)

1958-09-02 / nr. 4309

Nr. 4309 ---------0*0-------­ Pentru cinstirea eroilor CLUJ (coresp. „Scînteii“).— Dumn­­­că, 31 august, au fost dezvelite în imunele Ciucea şi Valea Drăganu­­îi două monumente în amintirea staşilor din aceste comune care au ăzut eroic în lupta împotriva fas­­ismului hitlerist. In aceeaşi zi în Cmuna Poeni din acelaşi raion s-a izvelit o placă comemorativă. La solemnităţi au participat nu­­meroşi oameni ai muncii, ţărani munoitori din comunele Ciucea, Va­­la Drăganului, Poeni şi din împre­­jrimi, activişti de partid şi de stat,­levi. Despre faptele eroice ale ostaşilor omeni participanţi la războiul anti­­ttlerist au vorbit: la Ciucea, tov. Iliu Roşu, preşedintele comitetului xecutiv al sfatului popular com­u­al ; la Valea Drăganului, tov. Precup Boldiş, iar la Poeni, tov. Traian Tărău, preşedintele comite­­ului executiv al sfatului popular din ceastă comună. In preajma inaugurării tîrguluî internaţional de la Leipzig La ambasada R.D. Germane din Bucureşti a avut loc luni seara c­onferinţă de presă consacrată apro­­b­atei inaugurări oficiale a ediţiei de toamnă a tîrgului internaţional de mostre de la Leipzig. Consilierul comercial al ambasa­­dei Hans Liebsch a vorbit ziarişti­­or prezenţi despre importanţa po­­itică şi economică a tîrgului de la Leipzig, subliniind rolul deosebit pe are îl are în dezvoltarea comerţu­­ui internaţional pentru o mai bună apropiere şi cunoaştere dintre Est şi­­est. Ziariştii prezenţi au pus numeroa­­se întrebări la care au răspuns membri şi colaboratori ai reprezen­tanţei comerciale de pe lîngă am­basada R. D. Germane la Bucureşti. (Agerpres) Cu prilejul apropiatei aniversări a proclamării R.P.D. Coreene La ambasada R.P.D. Coreene a avut loc luni seara o conferinţă de presă organizată cu prilejul apro­piatei sărbătoriri a celei de-a 10-a aniversări a întemeierii R.P.D. Co­reene. La conferinţa de presă au luat parte numeroşi ziarişti, reprezen­tanţi ai organelor centrale, Agenţiei Române de Presă „Agerpres“, Radio­difuziunii, precum şi corespondenţi ai presei străine. Ambasadorul R.P.D. Coreene la Bucureşti, Kim Ben Dik, a făcut cu acest prilej o expunere asupra ma­rilor succese obţinute de poporul co­reean pe drumul construirii socia­lismului în cei 10 ani ce s-au scurs de la proclamarea Republicii Popu­lare Democrate Coreene. Ambasadorul Kim Ben Dik a răs­puns apoi la întrebările puse de zia­riști. In continuare a avut loc, viziona­rea filmului coreean „Legenda des­pre fecioara Sim Cen“. (Agerpres) ---------------------p*o--------------------­ Vagoane româneşti pentru Grecia In urma tratativelor dintre dele­gaţia tehnico-economică a întreprin­derii române de stat pentru comerţ exterior ..Maşinimport“ şi delegaţia Direcţiei generale a căilor ferate a statului grec, la sfîrşitul anului tre­cut s-a încheiat la Atena un con­tract pentru furnizarea de către R.P. Romînă a 500 vagoane de marfă acoperite, necesare căilor fe­rate din Grecia­ Această comandă, care lărgeşte tradiţionalele relaţii comerciale dintre ţara noastră şi Grecia şi îmbogăţeşte nomenclatura exportului romînesc de maşini în Grecia, a fost încredinţată pentru executare uzinelor „23 August" din Capitală. De curînd, uzinele ,,23 August“ au livrat primele vagoane din acea­stă importantă comandă. Alte va­goane, care au fost recepţionate de reprezentanţii căilor ferate din Gre­cia, vor fi expediate în zilele urmă­toare. La expedierea în Grecia a primu­lui lot de vagoane, ing. Christodou­­los, şeful grupului de recepţionare al căilor ferate din Grecia, a mul­ţumit metalurgiştilor de la uzinele „23 August“ pentru buna calitate şi execuţia îngrijită a vagoanelor. (Agerpres) amo ICOR Printr-o hotărîre a Consiliului de Miniştri a fost atribuită denumirea „Tudor Vladimirescu“ Institutului A­­gronomic din Craiova. ★ La invitaţia Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din metalur­­gie şi electricitate, duminică a sosit în Capitală o delegaţie a Federaţiei Metalurgiştilor polonezi condusă de Edward Kasprzyk, secretarul Federa­ţiei. MATII La Invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Romînă dumi­nică a sosit în Capitală o delegaţie sindicală din Argentina alcătuită din Juan Pedro Carbajal Acosta, reprezen­tant al Sindicatului lucrătorilor din presă, Carmelo Orestes Rubino, mem­­bru al Comisiei centrale de luptă pen­­tru democratizarea Uniunii muncitori­lor şi funcţionarilor municipali, Angel Romero, reprezentant al Mişcării pen­­­tru Unitatea muncitorilor din industria lemnului, şi Jorge Raul Acosta, mem­bru al Comisiei mişcării pentru unita­tea muncitorilor metalurgişti. ★ Zilele acesteia a sosit în Capitală o delegaţie a reprezentanţilor organiza­ţiilor cooperatiste din Indonezia, con­dusă de dl. Ed­diwan, secretar general al Consiliului cooperaţiei din întreaga­ In­donez­ie. ★ Cu prilejul sărbătorii naţionale a R. D. Vietnam, I.R.R.C.S. organizează în sala galeriei de artă a fondului plas­tic din Bd. Magheru o expoziţie de fotografii şi obiecte de artizanat din R. D. Vietnam. Expoziţia va fi deschi­să zilnic de la 2.12 septembrie, între orele 10-20. ★ Zilele acestea a părăsit Capitala o delegaţie a Academiei R. P. Române şi a Ministerului Invăţămîntului şi Cul­turii care va participa la cel de-al­ IV-lea Congres internaţional al slaviş­­tior ce se va ţine la Moscova­­ între 1 şi 10 septembrie. Delegaţia este forma­tă din academicienii Emil Petrovici şi Alexandru Rosetti, prof. Mihai Novi­­cov, conf. Ecaterina Fodor, lectorii Ari­­ton Vraciu şi Ion Chiţimia şi cercetă­torii Ion Pătruţ şi Gheorghe Mihăilă. Manifestări închinate prieteniei cu poporul cehoslovac La puţin timp după desfăşurarea Duminicii romîneşti“ în Parcul de­ultură „Iulius Fucik“ din Praga, Parcul de cultură şi odihnă „I. V­­italin“ din Capitală a organizat du­­minică 31 august, sub auspiciile sfătului popular al Capitalei, ,,Du­­minica cehoslovacă“. In această zi mii de locuitori ai Capitalei au ve­nit pentru a lua parte la manifes­­ările închinate prieteniei cu po­­porul frate cehoslovac. La estrada artistului amator, o armaţie de muzică uşoară şi artişti de la Teatrul satiric muzical „C. Tăn­ase" au prezentat un bogat pro­­gram distractiv. Mulţi dintre vizitatorii de dumi­­nică ai marelui parc bucureştean­­au oprit la standurile organizate cu acest prilej, în cadrul biblioteci­lor, unde au fost expuse diferite opere ale literaturii cehoslovace, ca şi traduceri în limba cehă din Sa­­doveanu, Mihail Sebastian şi alţi scriitori romîni. La un alt stand au fost expuse frumoase albume de artă cehoslovacă. Intr-un pavilion numeroşi copii au răsfoit cu cu­riozitate cărţile cu ilustraţii, sau s-au oprit în faţa dese­nelor executate de copii din ţara prietenă sau a jucăriilor şi păpuşi­lor realizate de meşteri cehoslovaci. La teatrul de vară al parcului numeroşi bucureşteni au asistat la cel de-al doilea spectacol extraor­dinar dat de Ansamblul de stat de cîntece şi dansuri din R. Ceho­slovacă, care se află în turneu în ţara noastră. (Agerpres) Ansamblul de cîntece și dansuri din Republica Cehoslovacă Manifestările artistice ale „Dumi­­icii cehoslovace" (31 august) au­ost încununate de spectacolul As­­amblului de cîntece și dansuri din Republica Cehoslovacă (conducător rtistic — Ar­no­st Kostal) a cărui rezență a făcut cunoscute publica­­ții romînesc folclorul muzical și ep­­egrafie al Cehiei și Slovaciei. în­­anțat acum zece ani, ansamblul c­are cuprinde, pe lîngă grupul de ansatori, o orchestră populară, un or feminin, unul bărbătesc și cor­­ixt — a ajuns la un stadiu evi­­ent de cizelare : fiecare număr este calizat cu îngrijire şi bun gust, cu cea seriozitate şi preciziune ce ca­­acterizează de obicei pe artiştii ehi. De aceea spectacolul are ţinu- z şi autoritatea lucrului bine făcut. Dansurile depăşesc simpla vir­ozitate a mişcării, dezvăluind în cnţinut aspecte ale vieţii populare. Între acestea cele mai originale şi agestive sunt jocurile bărbăteşti in Valassko — totodată momentul el mai bun al spectacolului. Mai mit decit alte dansuri acompaniate e orchestră, acesta — care se des­­îşoară însoţit doar de icnituri şi curte dialoguri — are vervă şi iz. Un grup de flăcăi încearcă să lunge toropeala şi plictisul îndelet­­icirii lor, care este păstoritul va­­ilor. Băieţii se întrec în cele mai ebuneşti şi copilăroase salturi şi bumbuşlucuri; mişcările lor abile, line de vigoare, dar în acelaşi timp ostruşnice şi caraghioase, sunt omite din nevoia imperioasă de cţiune, din necesitatea pe care ceşti oameni tineri şi puternici a­u de a întreprinde ceva, de a cont­inua energiile pe care ocupaţia lor dentară le lasă necheltuite. Rare­­-i un moment coregrafic (căruia îl ibliniem şi virtuozitatea acrobaţi­­i) izbuteşte să redea cu asemenea regnanţă un sentiment, să prindă­­ atita contur un aspect de viaţă. Tot dansatorii ne fac cunoscute­­v. ceţuri şi elemente coregrafice lecifice diferitelor regiuni ale choslovaciei. în Cehia sudică tine­­­tul se înveseleşte dansînd cu un rup de măşti, din­ care nu lipsesc adiţionalul bufon­­cu haină albă, angliei colorate şi coif ascuţit, calul­­ se mişcă cu multă supleţe pe pa­­u picioare îmbrăcate cu pantaloni albeni şi cizme de piele, bărbatul avestit in straie femeieşti, purtînd itr-un coş capul cam ciufulit al unui copil imaginar şi, în sfirşit, un urs iităreţ şi iubitor de fete frumoase, a Slovacia centrală, fetele se ocu­­n cu creşterea macilor; le urmă­­m munca de la semănat şi pînă la culegerea florilor. în sfîrşit, asistăm la dansul semeţ şi viril al flăcăilor recruţi — „Verbunkul" — la jocul în­drăcit, punctat de bătaia călin­elor­­ din Slovacia centrală, la dansul liric cu mişcări unduitoare şi graţi­oase din Cehia de nord... Coregra­fia, semnată de Libuşe Hynkova, Jirina Mirkouska şi Jiri Chrabal, a găsit în dansatorii ansamblului in­terpreţi stăpini pe tehnica jocului popular şi, în acelaşi timp, artişti cu talent dramatic (de pildă, jocu­rile umoristice „Bunicul“ şi „Gro­­tesea alcoolică" nu puteau fi reali­zate fără dansatori-actori). Latura muzicală a spectacolului este demnă de aprecieri elogioase. Mai ales corul feminin (zece fete, care cîntă fără acompaniament, pe mai multe voci) este de o muzicalita­te cu totul remarcabilă. O astfel de prezentare a cîntecului popular, ex­presivă şi curată, este, pe lingă un prilej de desfătare artistică, şi un mijloc activ de educaţie muzicală a publicului foarte larg. Pentru că de la interpretarea cîntecului popular cu mijloace simple, dar cu adevă­rată măiestrie, porneşte drumul către muzica marilor compozitori. (Maestru de cor este Elena Huba­­lova). Aceleaşi lucruri se pot spune şi despre violonistul Miroslav Kral, care pe lîngă vigoare instrumentală şi sensibilitate, cucereşte din primul moment prin tonul său de o frumu­seţe demnă de invidiat de către ori­care interpret al arcuşului. Orches­tra (dirijor — Vladimir Jelinek) fie în totalitatea ei, fie despărţită in cele două formaţii — orchestră de coarde şi fanfară — este formată din instrumentişti foarte buni. Din­tre numerele muzicale cităm printre cele mai reuşite trei cîntece de dra­goste şi cintecele populare din mun­ţii Slovaciei (corul de fete), trio-ul de fete, cintecele din Slovacia cen­trală (orchestra de coarde), cinte­cele tipic cehe (solo cimpoi), cinte­cele populare (orchestra de suflă­tori). în spiritul folclorului romînesc şi surprinzător de corectă ca dic­ţiune a fost interpretarea cîntecului „Pe Mureş şi pe Tîrnave", adresat ca un semn de prietenie spectatori­lor care duminică seara înfruntase­ră eventualele surprize ale timpu­lui pentru a-i asculta şi privi pe ar­tiştii populari din Cehoslovacia. ADA BRUMARU In clişeu: După spectacol, artiştii din Cehoslovacia primesc fiori, în aplauzele binemeritate ale publicului bucureştean. S­C T­II­T­R­I­A Deschiderea expoziţiei de arhitectura argentiniană contemporană Luni la amiază, sub auspiciile Uniunii Arhitecţilor din R. P. Ro­mînă şi ale Institutului român pen­tru relaţiile culturale cu străinăta­tea, s-a deschis la Casa Arhitectului din Capitală prima expoziţie de arhitectură argentiniană contempo­rană. La deschiderea expoziţiei au par­ticipat acad. Duiliu Marcu, preşedin­tele Uniunii Arhitecţilor din R. P. Romînă, Virgil Manoliu, secretar ge­neral al I.R.R.C.S., Ludovic David şi­ Anton Moisescu, secretari ai Uniunii Arhitecţilor din R.P. Romînă, prof. Horia Maicu, arhitectul-şef al Capi­talei, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, arhitecţi, condu­cători ai unor institute de proiectări, un numeros public. Au fost de faţă însărcinatul cu Afaceri ad-interim al Argentinei la Bucureşti, dr. Jose Medoro Delfirio, şi alţi membri ai corpului diplo­matic. La deschiderea expoziţiei au par­ticipat, de asemenea, Luiz Caffarini şi Rafael Reina,­­ delegaţii Societăţii centrale a arhitecţilor din Argentina, care însoţesc expoziţia. Luînd cuvîntul, tov. Anton Moi­sescu, secretar al Uniunii Arhitecţi­lor din R.P. Romînă, şi Luiz Caffa­rini, delegat al Societăţii centrale a arhitecţilor din Argentina, şi-au ex­primat convingerea că expoziţia va contribui la o mai bună cunoaştere reciprocă,­ la­­dezvoltarea relaţiilor culturale dintre R.P. Romînă şi Ar­gentina. Expoziţia cuprinde planuri şi fo­tografii ale celor mai reprezentative lucrări din arhitectura argentiniană din ultimii anii. (Agerpres) ► **­ ­ista oficială de cişfigu­ri la obligaţiunile C.E.C. 5 la sută cu cîştiguri. Tragerea de bază din 31 au­gust 1958. . . . Cîştigurile de mai sus revin obli­gaţiunilor de bază de 200 lei. Obligaţiunile cîştigătoare, în valoa­re fracţională de 100,­­50 şi 25 lei, cîştigă 1/2, 1/­4, respectiv 1/8 din cîș­tigurile de mai sus. CÎȘTIG SUPLIMENTAR IN OBIECTE Obligaţiunea seria 22400 Nr. 07 a cîștigat : UN AUTOTURISM. ..­­j= Valoarea t3 p _ cîștigurilor = 3 Z S­t °ts| --------------­. ui m = 5 Zs­t.50 Parțială Totală I 08490 23 75.000 1 04833 13 50.000 1 07408 16 25.000 1 21856 11 25.000 1 22460 33 25.000 1 02872 30 10.000 1 05499 22 10.000 1 17943 14 10.000 1 19925 20 10.000 1 24507 35 10.000 250.000 Termi­nația • * seriei 25 073 46 5.000 125.000 25 924 13­­­5.000 125.000 250 25 45 1.000 250.000 250 38 21 1.000 250.000 560 Total 1.000.000 pa?. 3 13 ANI DE LA PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI R. D. VIETNAM Poporul vietnamez sărbătoreşte astăzi a 13-a aniversare a proclamării independenţei Republicii Democrate Vietnam. Deşi se află la o depărtare atît de mare unul de altul, popoarele romin şi vietnamez sînt strins le­gate prin comunitatea de ţeluri şi năzuinţe — construirea socialismului şi apărarea păcii, in cadrul puternicului lagăr socialist. Prie­tenia indestructibilă şi colaborarea frăţească dintre ţările şi popoarele noastre a fost şi mai mult întărită prin vizitele reciproce ale de­legaţiei guvernamentale a R.D. Vietnam, în frunte cu tovarăşul Ho Si Min, in ţara noastră, şi a dele­­ ­llillllllllllllllllllllllll!llllllllllilllllllllllllllll!l!lllllllllllllllllllll>!lllllll gaţiei guvernamentale a R.P. Române, în frunte cu tovarăşul Chivu Stoica, în R.D. Vietnam. Poporul român urmăreşte cu frăţească dragoste dezvoltarea necontenită a R. D Vietnam şi se bucură din toată inima de realizările importante ale poporu­lui vietnamez, care, sub conducerea înţeleaptă a Partidului celor ce muncesc, a păşit la înfăptuirea sarcinilor revoluţiei socialiste. Cu prilejul marii sale sărbători naţionale, poporul nostru adresează poporului vietnamez urarea fierbinte de a obţine tot mai multe succese pe calea construirii socialis­mului şi victoria cit mai apropiată a Luptei sale pentru unificarea paşnică a Vietna­mului O imagine a Vietnamului democrat La sat Intr-o duminică însorită m-am în-’ tors să vizitez satul Duong-Loi, unde lucrasem ca activist în cursul ultimei campanii a reformei agrare. Tovarăşul Thong, secretar al orga­nizaţiei de bază a Partidului celor ce muncesc, care venea de la mun­ca cîmpului cu haina încă stropită de noroi și cu pantalonii răsuciţi pînă la genunchi, m-a întovărăşit în această vizită. — Dacă vii în altă zi decît dumi­nica, mi-a spus Thong, nu sînt a­­casă ca să te pot primi. Urmez cursurile de partid care s-au deschis la oraş pentru secretarii organiza­ţiilor de bază. Acolo studiem pro­blema mişcării cooperatiste la sate, uri studiu foarte interesant şi care ne este de mare ajutor... Şi cu ace­laşi entuziasm el continuă : Satul nostru are patru cătune şi în fiecare din ele există cîteva grupe de in­tr-ajutorare în muncă în care s-au înscris numeroşi ţărani. Mergînd de-a lungul bambuşilor, ale căror trunchiuri înconjoară satul, Thong îmi arătă lanurile de orez de un verde gingaş, care fremătau pină în zare, făgăduind o recoltă bună. ...Am trecut apoi prin faţa unui grup de ţărani care aşezau acoperi­şul unei case şi am fost foarte miş­cat constatînd că în decurs de cîteva luni numai, cît am lipsit de aci, au apărut multe case noi cu acoperiş roşu de ţiglă sau galben auriu de paie. Thong îmi­ mai spune: Acum nu mai ducem lipsă de locuinţe. Un număr de case le-am luat de la foştii mari proprietari ; după refor­­iţia agrară, avînd recolte bune, ţăra­nii se întrec care mai de care să-şi construiască case noi. Ajunşi la casa tovarăşului Thong, ne plimbăm prin grădină, pe lîngă straturile cu fel de fel de le­gume şi rupem banane şi alte poa­me din pomii fructiferi care cresc în bătătură. Mai încolo, văd un grajd, la­­ intrarea căruia grohăie două scroafe mari cu cite o duzină de purcei. Ne-am aşezat apoi la masă şi mama lui Thong ne-a ser­vit o cină gustoasă, cu supă de crabi şi mîncări de peşte şi came. ...In timp ce mîncam mă gîndeam că pînă mai ieri aceşti ţărani erau exploataţi pînă la singe de moşierii feudali şi de colonialiştii francezi. Gospodăria lui Thong este un e­­xemplu din zeci şi sute de mii. Ceea ce spun despre acest sat oarecare — Duong Loi —poate fi spus despre toate satele din Vietnamul de nord. „Bătălia orezului*' In ultimii trei ani, după restabi­lirea păcii, în lupta pentru recon­ de PHAM VAN HAO secretar al Asociaţiei ziariştilor din R.D. Vietnam strucţia noastră economică, noi am reuşit în Vietnamul de nord să ridi­căm producţia anuală de orez de la 2.400.000 tone, cit era în perioada antebelică, pînă la 4 milioane. Noi am numit acest efort colectiv pentru a obţine o recoltă ridicată „bătălia orezului“. Ca rezultat, producţia orezului a reuşit să satisfacă nu nu­mai necesităţile de alimente ale populaţiei, dar ne-a permis să creăm şi un excedent pentru export, pe care ţara l-a schimbat cu maşini şi diferite articole de consum. Aceasta este o realizare de mare însemnă­tate, fără precedent pentru partea de nord a Vietnamului, deoarece îna­inte vreme nordul a resimţit întot­deauna lipsa orezului, care este un aliment principal al populaţiei. In Vietnamul de sud, aflat sub jugul imperialiştilor americani şi al clicii lui Ngo Dinh Diem, oreză­­riile sunt mai fertile. Cu toate ace­stea, producţia totală din 1957 a fost aceeaşi ca şi în 1939... Şi la oraş In prezent, capitala noastră — Înaribi — şi multe alte oraşe nu mai au înfăţişarea din primele zile ale lui octombrie 1954, cînd după restabili­rea păcii unităţile armatei noastre populare şi-au asumat păstrarea or­­dinei. Aceste oraşe fuseseră trans­formate mai ales în centre comer­ciale, cu destinaţia de a uşura scur­gerea mărfurilor colonialiştilor fran­cezi. In ziua înapoierii noastre tri­umfale, puţinele fabrici existente, ai căror patroni erau mai alles fran­cezi, încetaseră să mai funcţioneze şi muncitorii şomau cu zecile de mii. In cursul ultimilor trei ani, Partidul celor ce muncesc şi guvernul nostru au depus o activitate neobosită pen­tru transformarea acestor oraşe din consumatoare, depinzând de pieţe străine, în oraşe industriale produ­cătoare. Astfel, s-au construit sau sunt în curs de construire aproxi­mativ 50 de uzine noi, printre care şi uzina de construcţii mecanice de la Hanoi. De asemenea, au fost re­puse în funcţiune şi s-au dezvoltat minele de cărbune de la Hongay. Multe din noile întreprinderi pro­duc bunuri de larg consum, ca fa­bricile textile de la Nam Dinh, fa­bricile de chibrituri şi de ţigări etc. Şi nivelul de trai al populaţiei a crescut în aceşti cîţiva ani. Nu de mult, partidul şi guvernul au efec­tuat o nouă sporire a salariilor, în medie cu 13 la sută — a treia de la restabilirea păcii. îmbunătăţirea ni­velului de trai al oamenilor muncii se reflectă şi în faptul că în nord aproape că nu mai există şomeri, cu toate că colonialiştii francezi ne-au lăsat şi în acest domeniu o „moşte­nire“ foarte grea. Cartierele munci­toreşti nu mai sunt ca altădată o îngrămădire de cocioabe. Au fost construite multe locuinţe cu încăperi largi, înzestrate cu apă şi electri­citate. O altă realizare este aceea că în numeroase localităţi a fost complect lichidat analfabetismul. In general, lupta împotriva neştiinţei de carte se duce pe un front foarte larg. Nu­mărul elevilor din şcolile elementa­re s-a triplat, al celor din şcolile secundare s-a înzecit; numărul stu­denţilor din universităţi a crescut de 40 de ori. Sarcina construcţiei economice este numai o parte a luptei noastre şi formează un tot cu aceea pentru reunificarea ţării. Reconstrucţia şi realizările noastre din nord consti­tuie temelia solidă a luptei pentru reunificarea Vietnamului pe cale paşnică, pe baza independenţei şi democraţiei. Reunificarea este un proces destul de complicat deoarece imperibiliştii americani şi clica lui Ngo Dinh Diem aflată în solda lor se împotrivesc năzuinţei celei mai arzătoare a poporului nostru, vio­lează cu neruşinare toate clauzele acordurilor de la Geneva şi mane­vrează neîncetat pentru a menţine scindarea ţării noastre, pentru a face ca Vietnamul de sud să intre în blocul agresiv S.E.A.T.O. La ultima sesiune a Adunării Na­­ţionale, preşedintele R.D. Vietnam, tovarăşul Ho Şi Min, a declarat: actuala situaţie internaţională nu permite imperialiştilor să dezlăn­ţuie ploaie şi furtună după cum ar voi. Forţele păcii sunt în plin avînt iar forţa imperialismului în descreş­tere. Opera de edificare a socialis­mului în nord ca şi mişcarea re­voluţionară din sudul Vietnamului se dezvoltă pe zi ce trece. Iată de ce poporul nostru este sigur de vic­torie în lupta pentru reunificarea patriei sale şi în mersul lui spre socialism... Am vizitat Romînia frăţească şi am văzut cu bucurie că ea se află în plin avînt al construcţiei socia­lismului. Aceasta insuflă poporului nostru entuziasm şi speranță în lupta sa pentru aspiraţiile lui cele mai vitale. O mare realizare sovietică în domeniul folosirii paşnice a reacţiilor termonucleare Numărul din august al revistei „Atomnaia Energhia“ publică un articol al acad. I. V. Kurceatov des­pre unele lucrări ale institutului de energie atomică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. asupra reacţiilor termonucleare controlate. Oprindu-se asupra importanţei producţiei de energie pentru viaţa oamenilor, articolul arată că meto­dele existente actualmente pentru obţinerea energiei electrice sunt de­parte de acele posibilităţi pe care le vor deschide rezolvarea tehnică a proiectelor privind realizarea unor reacţii termonucleare controlate, a­­dică a procesului de sinteză — tran­sformarea de elemente uşoare în elemente mai grele. Reacţiile termo­nucleare au loc în bombele cu hi­drogen. Insă ele nu pot fi coman­date. Pentru a învăţa să le coman­dăm este necesară rezolvarea unei probleme extrem de complexe. Lu­crările efectuate de fizicienii din diferite ţări în ultimul deceniu au arătat că această problemă poate fi în principiu rezolvată și momentul rezolvării ei nu este prea îndepăr­tat. In articol se expune pe scurt isto­ricul acestei probleme. Se aminteşte că lucrări despre reacţii termonu­cleare controlate au început simul­tan în U.R.S.S., Statele Unite ale Americii şi Anglia în 1950—1951. Pînă în 1956 ele au fost efectuate peste tot în mod secret. In 1956 Uniunea Sovietică a dez­văluit secretul uneia dintre direc­ţiile de lucru în acest domeniu, co­­municînd despre cercetările descăr­cărilor în impuls în tuburi drepte, umplute cu o varietate a hidroge­nului — deuteriul. O serie de lu­crări analoage au fost comunicate în 1957 la Conferinţa internaţională de descărcări în gaze de la Veneţia. La sfîrşitul lui ianuarie 1958 savan­ţii englezi au publicat rezultatele lucrărilor efectuate în instalaţiile „Zeta“ şi „Sceptre". Articol publicat in revista „Atomnaia Energhia" de acad. I. V. KURCEATOV In primăvara anului 1958 la o se­siune specială a Societăţii america­ne de fizică, dedicată cercetărilor termonucleare, s-au comunicat o serie de lucrări ale oamenilor de ştiinţă americani. In articol se exprimă speranţa că la Conferinţa de la Geneva pen­tru aplicaţiile energiei atomice în scopuri paşnice, informaţiile despre lucrări care se efectuează în legă­tură cu reacţii termonucleare con­trolate, vor fi destul de complecte. I. V. Kurceatov trece în revistă cercetările în acest domeniu efec­tuate in Uniunea Sovietică. El ob­servă că în U.RS.S. cercetări sis­tematice despre reacţii termonu­cleare controlate au fost începute cu lucrările academicienilor A. D. Sa­harov şi I. E. Tamm. In lucrările lor a fost examinată posibilitatea izolării termice a plasmei fierbinţi — materie ioniza­tă — prin cimp magnetic. Pentru împiedicarea mişcării particulelor de-a lungul cîmpului magnetic s-a propus realizarea reacţiei termonu­cleare într-o cameră toroidală în care liniile cîmpului magnetic să se închidă. Chiar primele cercetări teoretice au arătat că în astfel de sisteme, pentru evitarea „mişcării toroidale“ este necesar să se treacă prin plas­mă curenţi mari, al căror cîmp magnetic este comparabil cu cîmpul magnetic toroidal extern şi joacă el însuşi un rol esenţial la izolarea termică. Astfel, în Institutul de energie atomică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. s-au dezvoltat cercetările descărcărilor în impuls cu curenţi mari prin plasmă. Ast­fel de cercetări au fost efectuate atît în camere toroid­ile, cit şi în tuburi drepte. O altă direcţie de cercetare a reacţiilor termonucleare controlate, care nu este legată de descărcări puternice în plasmă, a început în acest institut după ce G. I. Budker a propus în 1953 și a calculat în 1954 un sistem cu așa-numite dopuri magnetice, care joacă rolul unor izo­latori ai plasmei. Mai tîrziu, aceste sisteme au fost denumite capcane adiabatice. Utilizarea lor permite în principiu să se pună problema rea­lizării unei reacţii termonucleare staţionare. Capc­ina adiabatică în cazul cel mai simplu constă dintr-un cilindru drept cu un cîmp magnetic longitu­dinal suficient de puternic, cu o creştere bruscă la capetele cilindru­lui. In articol se expune baza teo­retică a problemei rezolvate. „Noi studiem, scrie autorul, metode de îmbunătăţire a acţiunii de închi­dere a dopurilor, însă chiar în for­ma lui cea mai simplă, sistemul prezintă interes practic, dacă pe drum nu se vor întîlni piedici as­cunse. în Institutul de energie atomică au fost studiate cîteva metode de obţinere a plasmei fierbinţi în cap­cane adiabatice, intre altele şi me­toda încălzirii ei cu ajutorul con­tracţiei datorită creşterii cîmpului magnetic şi cu ajutorul aşa-numi­­tului „piston magnetic", care re­prezintă un dop magnetic mobil. Autorul articolului crede că o metodă promiţătoare de obţinere a plasmei fierbinţi, cu temperaturi de ordinul sutelor de milioane de gra­de, este injectarea în capcană a u­­nor ioni acceleraţi în prealabil pînă la energia necesară. In articol se examinează una dintre variantele unei astfel de injectări. Cea mai mare dintre capcanele adiabatice ale Institutului de ener­gie atomică al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. este instalaţia „Ogra“, construită sub conducerea ştiinţi­fică a lui I. N. Golovin. Ea repre­zintă un tub drept, cu cîmp mag­netic constant în timp, în care se injectează ioni moleculari de hidro­gen cu energii pînă la 200.000 elec­­tron-volţi. Instalaţia este proiectată pentru efectuarea unui program larg de cercetări fizice. In articol se remarcă că construi­rea instalaţiei a fost realizată de Institutul de cercetări ştiinţifice pentru aparate electrofizice al Di­recţiei centrale pentru utilizarea energiei atomice de pe lingă Con­siliul de Miniştri al U.R.S.S.. Siste­mul de vid a fost elaborat de In­stitutul de cercetări ştiinţifice de vid al Comitetului de stat pentru radioelectronică de pe lîngă Consi­liul de Miniştri al U.R.S.S. Echipa­mentul de bază a fost construit la o mare fabrică de maşini elec­trice din Leningrad. Proiectul părţii de construcţie şi aparaturii auxi­liare a fost efectuat la Institutul de stat de proiectări al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Cîmpul magnetic al instalaţiei „Ogra“ este dat de o înfăşurare cu un diametru mediu de 1,8 metri, constînd dintr-un număr mare de secţiuni separate. Ele permit crea­rea de cîmpuri magnetice de dife­rite configuraţii. Distanţa intre cen­trele dopurilor poate fi mărită pînă la 12 metri. Camera de vid este construită din oţel inoxidabil. Diametrul interior este de 1,4 metri. Aerul este pom­pat din cameră cu ajutorul unor pompe de difuzie cu vapori de mercur pînă la o presiune de cî­teva miliardimi de atmosferă. Pen­tru a obţine un vid mai cobori­t se folosesc pompe de titan cu sorbţie de ioni. Aceluiaşi scop îi serveşte şi vaporizarea de titan pe suprafe­ţele interioare ale camerei, în partea finală articolul se opreşte asupra dificultăţilor care pot fi întilnite în drumul realizării reacţiilor termonucleare în capcane adiabatice. Cu toate că există multe dificul­tăţi şi că multe probleme nu sunt încă rezolvate teoretic, Institutul de energie atomică consideră că este necessar să se efectueze un cerc cit mai larg de lucrări experimentale în această direcţie, inclusiv con­struirea unor astfel de instalaţii maxi ca „Cyra“.

Next