Scînteia, noiembrie 1958 (Anul 27, nr. 4361-4385)
1958-11-01 / nr. 4361
ANUL XXVII Nr. 4361 Sîmbătă 1 noiembrie 1938 6 PAGINI - 33 BANI In întîmpinarea zilei de 7 Noiembrie MUNCĂ RODNICĂ ÎN UZINE ŞI PE OGOARE Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Tovarăşului GH. GHEORGHIU-DEJ Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne Tovarăşului CHIVU STOICA BUCUREŞTI In cinstea marii sărbători, cea de-a 41-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, constructorii Hidrocentralei ,,V. I. Lenin“-Bicaz şi-au luat angajamentul de a-şi îndeplini planul anual de betonare a barajului — 254.000 m. c. — pînă la 7 Noiembrie 1958. Raportăm că la 28 octombrie 1958 angajamentul luat a fost îndeplinit cu 64 zile înainte de sarcina anuală şi cu 10 zile mai devreme faţă de angajamentul luat. La 1 noiembrie se va termina şi blindajul tunelului, adică cu 61 zile înainte de planul anual. Ne angajăm ca şi de aci înainte să nu precupeţim nici un efort pentru a da patriei noastre înainte de termen şi la un preţ cît mai redus această mare construcţie a planului de electrificare, Hidrocentrala ,,V. I. Lenin“ de la Bicaz. Trăiască cea de-a 41-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, iniţiatorul şi organizatorul victoriilor noastre! Direcţia generală a Hidrocentralei Director general ing. GILBERT Comitetul raional P.M.R.-Bicaz Prim-secretar GHEORGHE CONDREA Comitetul sindical Bicaz Preşedinte SARKOSI TIBERIU Pe bulevardul 6 Martie, in faţa Universităţii „C. I. Parhon", a apărut zilele acestea un interesant panou. In dreptul lui, trecătorii îi opresc paşii, cercetîndu-1 cu atenţie. Citindu-i legenda, cetăţenii află care este stadiul construcţiei de locuinţe pentru oamenii muncii din Capitală, avind o imagine concretă a realizărilor înfăptuite în acest domeniu în cursul anului 1958. în uzina ce poarta numele marii sărbători CRAIOVA (coresp. „Scînteii“). Pentru a cinsti ziua de 7 Noiembrie cu noi realizări, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la uzina de maşini şi unelte agricole „7 Noiembrie“ din Craiova şi-au luat o serie de angajamente în muncă. Acum ei raportează că şi-au îndeplinit cu cinste aceste angajamente. De pildă, ei se angajaseră ca, pînă la 7 Noiembrie, să depăşească prevederile planului la producţia globală cu 2 la sută — şi au realizat 3,4 la sută; la producţia marfă, angajamentul prevedea 3 la sută — şi s-a realizat 8,2 la sută, iar în ce priveşte creşterea productivităţii muncii angajamentul a fost depăşit cu 2,4 la sută. O mare atenţie s-a dat reducerii preţului de cost. In angajament se prevedea ca în această perioadă să se realizeze economii în valoare de 3.729.000 lei şi s-au realizat peste 4.000.000 lei. La obţinerea acestor realizări un aport însemnat l-au adus fruntaşii în producţie, în special cei din echipa de turnători condusă de Knnzel Mihai, brigada de forjori condusă de Niţă Ştefan, strungarii Dumitrescu Ştefan, Mihăilescu Grigore şi alţii. Roadele întrecerii DEVA (coresp. „Scînteii“). Oamenii muncii din agricultura regiunii Hunedoara întîmpină cea de-a 41-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie cu noi succese. Anul trecut, gospodăria de stat Orăştie a realizat beneficii de 450.000 lei. Anul acesta muncitorii acestei gospodării sărbătoresc ziua de 7 Noiembrie cu un mare succes în muncă : realizarea a peste 2.200.000 lei beneficii. Colectiviştii din Turdaş, raionul Orăştie, au terminat în întregime însămînţările de toamnă. Muncind cu entuziasm, membrii gospodăriilor colective din Pricaz şi Beriu şi ai întovărăşirilor agricole „7 Noiembrie“, „Vasile Roaită“ şi „Dr. Petru Groza“ din Orăştie au terminat, de asemenea, insăminţările. Cu însămînţările terminate Cele peste 300 unităţi agricole de stat şi cooperatiste din regiunea Oradea au terminat însămînţările cu mult înainte de data stabilită prin angajamentul luat în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Numeroase unităţi au depăşit planul de însămînţări. Gospodăriile de stat, bunăoară, au însămînţat pînă acum 200 ha. cu grîu peste plan, iar gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole din Tăuteu, Albiş, Criştior, Chereleu, raionul Marghita, Muşfalău, Zăpani, raionul Şimleu, Vărşand, Grăniceri, Pil, Tipări ş.a.N- 300 ha. cu grîu. (Agerpres) Bicazul de ieri, de azi şi de inime ai) Alţi oameni. Alte fizionomii. Alte gesturi. Dar aceleaşi inimi neobosite şi însetate de frumuseţe. Dacă Proverbul spune că „omul sfinţeşte omul“, şi dacă acest adevăr se cere verificat, te invit, dragă cititorule, n Castelul de echilibru de la Tunel-ieşire. Ce este acest castel ? Un alindru de beton, de 100 de metri nălţime, care pleacă din temeliile inelului, săgetează muntele şi îţi ngăduie să priveşti din rărunchii ei, cerul. Tunelul are lărgimea şi everitatea coridoarelor de legătură între staţiile de metropolitan iar urnul (palatul) imită ca eleganţă atapeteazma unei vestite catedrale umane. E aici nu numai construcie ci şi arhitectură. Cine i-a dat nmele de palat, nu a făcut o similă metaforă ci un botez exact. Lucrarea a început de sus în jos,dică sfredelindu se muntele de lapinare spre măruntaie. S-a cerut ici o muncă titanică, în care brigada lui Crişan Petru a dat un exanen excelent, ducînd tot greul muncii de la alta şi pînă la omega, la a făcut primele scobituri înainte şi tot ea toarnă astăzi ultimele tone de beton. Acest Crişan Petru, un tînăr acheş şi vesel, zvelt şi vorbăreţ, e lin Ţara Moţilor, de pe plaiurile mele. De trei ani de zile e fruntaş n muncă (fără nici un minut de atrerupere — cum spune el). In aul 1957 a fost primit candidat de artid şi cred că are la catastif cele mai frumoase recomandaţii pentru nimirea ca membru Anul acesta avut un concediu de 30 de zile , care şi le-a petrecut minunat. Dar să lăsăm să vorbească singur: — Am fost şi la munte şi la mare, mpărţindu-mi concediul în două umătăţi egale: 15 zile la munte, la iama, şi 15 zile la mare, la Maaaia. Calamburul e cu tîlc. Dar Dăscălescu Teofil, şoferul, ne fătuieşte să mergem la Tunel-vmare. Iată-l In maşină, cu soţia şi opilul. De ani de zile duce la ALEXANDRU ANDRIŢOIU meni, materiale, hrană, ca o adevărată arteră a şantierului. Are şi el ceva de spus. De pildă, că datorită comunicaţiei desăvîrşite accidentele s-au dus pe... apa Bistriţei. Că nu va pleca de pe şantier pînă ce nu se vor termina toate lucrările. Atunci va pleca, neapărat. Dar pe un alt şantier. Şi vai ! Poate pe o altă maşină — deşi ar vrea să plece cu asta. E doar o maşină bună şi trage bine la munte. Prima gazdă de la Tunel-intrare e Mateiaş Alexandru, maistru mecanic cu un bogat palmares al şantierelor. In 1926 intră ucenic la Reşiţa. In 1948 îi fac şantierele cu ochiul şi îşi începe peregrinarea, începe cu barajul de la Văliug, trece apoi la Ovidiu. După ce îşi termină şi aici lucrările, pleacă la Sîngeorgiul de Pădure. Ajunge, în sfîrşit, la Bicaz. — Care va fi ruta următoare ? — Oricare. Numai spre şantier să ducă. Dacă Mateiaş Alexandru nu a putut învăţa cindva prea multă carte, el a înţeles că astăzi, în condiţiile regimului nostru, toţi tinerii trebuie să înveţe pe lingă faptul că, in calitate de şef de echipă, creşte cadre înaintate de mecanici - el îşi sfătuieşte „ucenicii“ să frecventeze cursurile serale. Aricescu, Ursu şi Dudău sunt un triplet care, seara, îşi iau geanta subţioară şi se aşează în bănci. Suntem în luna prieteniei romînosovietice şi la Bicaz atmosfera sărbătorească se simte pretutindeni. Biblioteca are şi ea aspect festiv, şi deşi, în general operele scriitorilor sovietici sunt foarte căutate, acum în Luna prieteniei se cere parcă şi mai mult literatura sovietică. In luna prieteniei e interesant de urmărit tema: Uniunea Sovietică la Bicaz. Tovarăşul Condrea, cel care ştie tot ce se întîmplă pe şantier, pînă şi metehnele oamenilor, are de spus multe in acest sens. — Dumneavoastră vorbiţi de folosirea experienţei sovietice ca despre ceva abstract — mă mustră el. Lucrurile stau mult mai practic. Şi tov. Condrea parcă ar deschide un album. Ba îl chiar deschide. Iată o fotografie care reprezintă un fragment din imensa hidrocentrală din Stalingrad. In fotografie: Teodor Feodorovici Voşcenko, preşedintele sindicatului, Condrea Gheorghe şi Velcea Alexandru, trimişii Bicazului, un macaragiu fruntaş (al cărui nume îmi scapă — zice tov. Condrea) şi Valerii Gavrilovici Korjov, secretar al întregului comitet sindical al şantierului. O altă fotografie: Feodor Feodorovici şi Gh. Condrea, în Caucaz la Soci. încă o fotografie: de data aceasta Feodor Feodorovici la Bicaz. — Aha ! Va să zică e vorba de vizite reciproce. Schimbul de experienţă e astfel concret. — Ba încă nu-i concret, mă corectează secretarul. Uite unde începe concretul: delegaţia sovietică a văzut, la noi, la Bicaz, un injector de beton foarte uşor de construit și (Continuare in pag. V-a) *4. Pentru folosirea la maximum a mijloacelor mecanizate din S. M.T. şi G.A.S. Joi au început în Capitală, la Institutul de cercetări pentru mecanizarea şi electrificarea agriculturii, lucrările consfătuirii pe ţară cu privire la comportarea în producţie a tractoarelor şi maşinilor agricole, îmbunătăţirea sistemului de reparaţii şi normele de casare a tractoarelor şi maşinilor agricole. La consfătuire participă cadre de conducere din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei, Ministerul Industriei Grele, Ministerul Industriei Bunurilor de Consum, Ministerul Finanţelor, Comisia Controlului de Stat, Consiliul Central al Sindicatelor, cadre de conducere şi lucrători din centrele mecanice, staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat, reprezentanţi ai uzinelor producătoare de tractoare, maşini agricole şi piese de schimb. In urma dezbaterilor consfătuirii se vor lua noi măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea calităţii tractoarelor, maşinilor agricole şi a pieselor de schimb, construite de industria ţării noastre, precum şi la îmbunătăţirea folosirii şi reparării lor. Lucrările consfătuirii continuă. (Agerpres) In luteriorii 1 /litrului • Raid prin citeva cooperative meşteşugăreşti: Mai multă atenţie bunei deserviri a populaţiei ! (pag. 2-a). • Aspecte din Festivalul teatrelor dramatice : George Dem. Loghin — Arta actorului şi valorificarea textului dramatic : Andrei Bădeanu — Cauzele unei nereuşite artistice (pag. 2-a). • Galina Nikolaeva — Descoperirea Casei — fragment din romanul „Bătălie in marş“ (pag. 3-4). CUVÎNTUL FRUNTAŞILOR Muncitoarea Maria Cernich Acum 12 ani a păşit pe poarta fabricii o fetişcană timidă, cu părul blond. Era Maria Cernich, fiica unui grădinar din Timişoara. Dorea să se califice la fabrica de încălţăminte. Comuniştii au ajutat-o să-şi însuşească treptat meseria de croitor pielar. Acum ea este una din cele mai bune ■muncitoare de la fabrica de încălţăminte „Nikos Beloiannis“ din Timişoara. In întrecerea in cinstea zilei de 7 Noiembrie, Maria Cernich obţine rezultate din cele mai bune. Am rugat-o să ne povestească cum a devenit fruntaşă în producţie. — Ca să nu produc deşeuri de piele, îmbin tiparele pentru feţe de pantofi bărbăteşti cu tipare mai mici pentru copii. Aşa că nu prea mai român deşeuri. Mai folosesc şi altă metodă. Cum primesc piele de la magazie o sortez după categorii, după calitate. Cea din categoria superioară, adică l-a şi a ll-a, o folosesc la croirea părţilor principale ale încălţămintei, căputele, virfurile etc. Din piele inferioară croiesc părţile secundare, carîmbi, ştaifuri etc. In felul acesta împiedic pierderile de piele şi realizez economii însemnate. Ne-am despărţit. In secţie am aflat apoi că această muncitoare realizează, prin procedeele pe care le foloseşte, economii lunare de 2.500 de m.p. piele, că la concursul pentru cit mai multe economii de materii prime care a avut loc recent la Cluj a încercat să-l întreacă chiar şi pe Militaru. Ce-i drept, la economii puţin a lipsit ca să-l egaleze, dar la „timp de execuţie", l-a întrecut pe Militaru cu o oră. Cirul s-a întors la Timişoara a împărtăşit şi celorlalţi muncitori din fabrică cele învăţate cu prilejul concursului din Cluj. Ea s-a angajat acum să economisească, în loc de 2.500 dcm.p. piele lunar, 3.000 dcm.P. piele. 00- PE ŞANTIERUL UZINEI DE PRODUSE SODICE GOVORA Se lucrează la montarea ultimelor instalaţii de la secţia de purificare a saramurii. Lucrările de cortstrucţii şi montaje sunt foarte avansate urmînd ca ptnă la sfîrşitul anului să fie terminate. In luna decembrie vor mai fi terminate incă două cuptoare în care se va prelucra carbonatul de calciu. Constructorii şi montorii secţiei de absorbţie distilare şi carbonatare au reuşit să monteze înainte de termen coloanele de carbonatare şi au început montajul compresoarelor şi pompelor de vid. DIN REALIZĂRILE TEHNICII SOVIETICE albiilor canalelor navigabile. ■ . „ . Maşina poate turna şi beton, în 24 de ore un strat gros de beton de 30 cm., pe o suprafaţă de 1.500 m.p. Lungimea maşinii este de 42 de metri, iar înălţimea aceea a unei case de trei etaje. Agregatul este pus în funcţiune de 16 motoare electrice. Conducerea se face de la un tablou de comandă. În U.R.S.S. s-a construit o nouă maşină pentru săparea de canale, placarea taluzurilor şi a fundului ---------.---y:"—.......===== SARCINA DE PARTID Pe cine oare dintre spectatorii filmului „Comunistul“ nu l-a răscolit pînă în adîncul inimii momentul cînd eroul, Vasili Gubanov, singur în noapte, sleit de puteri, cu sudoarea curgînd șiroaie, tăia cu fierăstrăul copacii din pădure ? Un tren încărcat cu provizii zăcea fără viaţă pe şine : nu mai avea combustibil spre a porni mai departe către şantierul unde alimentele se isprăviseră şi unde oamenii înfometaţi le aşteptau cu sufletul la gură. Comunistul Gubanov primise sarcina de partid de a aduce trenul pe şantier şi nici nu concepea ca sarcina să nu fie îndeplinită. Pentru înfăptuirea ei Gubanov n-a precupeţit nici un efort, oricît de supraomenesc ar fi părut, dîndu-şi pînă la urmă chiar viaţa. Pentru comunişti sarcina de partid a fost dintotdeauna şi este o frîntură importantă din disciplina conștientă pe care se întemeiază unitatea de monolit a partidului. Detaşamentul de avangardă al clasei muncitoare este puternic tocmai prin această disciplină izvorîtă din convingere, care se manifestă în ducerea la înfăptuire atît a sarcinilor mari, fundamentale, cît şi a celor în aparenţă măruinte. In numeroase rinduri, Lenin a subliniat caracterul conştient, liber consimţit, al acestei discipline, determinat de claritatea ţelului şi a mijloacelor. Dîrzenia neîrrfruntă în îndeplinirea sarcinii de partid i-a caracterizat pe militanţii partidului nostru atit în greaua perioadă a ilegalităţii cît şi in anii de după eliberare. Cînd partidul i-a cerut Doncăi Simo, în grelele împrejurări ale terorii fasciste, ca — după ce abia ieşise din închisoare — să intre din nou în ilegalitate spre a munci în tipografia ilegală a Comitetului Central, Donca şi-a privit cu o dureroasă strîngere de inimă copilaşul de citeva luni dar, înţelegînd că e o situaţie grea şi că partidul se bizuie pe ea, a plecat să muncească acolo unde fusese trimisă de partid, cu conştiinţa că din lupta ei şi a celorlalţi comunişti se plămădeşte un viitor fericit pentru toţi copiii ţării. Tipografia era, în clipa aceea, sarcina ei de partid. Cînd in timpul evenimentelor revoluţionare de la Grivita, în ’33, i s-a cerut lui Vasile Roaită să ia în stăpînire sirena Grivitei aflate în grevă, ucenicul utecist n-a stat o singură clipă la îndoială. Ore de-a rindul mîinile lui încleștate au făcut să se rostogolească peste orașul în febră chemarea la luptă a Griviței proletare. Chiar și atunci cînd gurile negre ale mitralierelor dușmane s-au îndreptat către pieptu-i tînăr, Roaită n-a lăsat din mină sirena. Sirena era, în clipa aceea, sarcina lui de partid. .. ............... —-------- ------S ar părea că in anii noştri, cînd activitatea partidului se desfăşoară în condiţiile construcţiei paşnice, cînd clasa muncitoare este forţa conducătoare în stat, îndeplinirea sarcinii de partid nu mai are în ea nimic deosebit. Şi totuşi, cite eforturi, cită putere de jertfă nu cere de multe, foarte multe ori din partea comuniştilor Cu cît e sarcina mai puţin spectaculoasă, mai obişnuită în aparenţă, cu atît mai multă pasiune şi devotament sunt necesare pentru a o duce la bun sfîrşit. Eroismul fulgerător, de o clipă, plin de strălucire, cerut de unele Împrejurări ale grelei ilegalităţi, s-a transformat în anii noştri în eroism de durată, de efort înveştmîntat uneori în aspecte obişnuite, banale. ...Ciţi instructori ai partidului nostru nu muncesc cu abnegaţie prin satele ţării pentru transformarea socialistă a agriculturii, pentru a aduce la sate lumina unei alte vieţi, mai bune ? Al VAD Pe Ion Smătrea l-an cunoscut acum câiva ani în comuna Drăgoteşti din raionul Balş. Era un om de o energie clocotitoare, pe care nu-l răbda inima să stea locului, care sub înfăţişarea jovială - păr blond, fată roşcovană, ochi albaştri, copilăroşi — ascundea o înverşunare aspră. Cînd venise pentru nuia oară în sat, îl întîmpinase o atmosferă grea, ţesută din minciunile veninoase ale chiaburilor şi neîncrederea oamenilor. Munca politică era la pămînt. Unii dintre oameni ar fi vrut să alcătuiască barem o întovărăşire, dar nu ştiau cum. Zile şi nopţi fără răgaz a bătut Ion Smătrea satele acestei comune întinse — din Argetoieni la Drăgoteşti, de la Drăgoteşti la Beneşti, de la Beneşti la Viişoara, zeci de kilometri zilnic — a cunoscut întreaga comună, a insuflat comuniştilor curaj şi încredere în forţele lor, i-a învăţat cum să stea de vorbă cu oamenii de la inimă la inimă, cum să le explice pe înţelesul lor ce au de ciştigat muncind in comun, cum să risipească zvonurile chiaburești. VICTOR BIRLADEANU (Continuare in pag. 2-a) ------0*0----- Clopotarul Cercurile guvernante din S.U.A. aţiţi isteria războiului. Desen de A LXICACl m: TELEGRAMA Tovarăşului MAX REIMANN, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Germania Berlin Stimate tovarăşe Reimann, Cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a zilei dv. de naştere, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă trimite cele mai calde felicitări. Salutăm în persoana dv. pe unul din activiştii de frunte ai mişcării muncitoreşti germane, fiu devotat al poporului german, militant neobosit pentru unitatea mişcării comuniste internaţionale. Vă urăm multă sănătate şi noi succese in activitatea dv. şi a Partidului Comunist din Germania pentru unitatea de acţiune a clasei muncitoare germane, pentru realizarea unei Germanii unite, democratice şi iubitoare de pace, pentru apărarea păcii în lume. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN Noi locuinţe predate minerilor din Valea Jiului Constructorii de la Trustul Nr. 7-Petroşani au reuşit, în Întrecerea în cinstea zilei de 7 Noiembrie, să termine şi să predea recent în folosinţă minerilor din Valea Jiului o serie de noi locuinţe. La Lupeni, de pildă, ei au predat 2 blocuri cu cite 27 apartamente fiecare, la Uricani un bloc cu 27 apartamente şi un cămin cu 120 locuri, iar la Aninoasa un cămin cu 170 locuri pentru nefamilişti, cu încălzire centrală, radioficare şi reţea telefonică. Totodată se lucrează intens la construirea a 14 blocuri cuprinzind 448 apartamente in cartierul minier Livezeni din Petroşani. De la Începutul anului pînă acum, constructorii de la trustul nr. 7-Petroşani au predat in folosinţă minerilor Văii Jiului în total 418 apartamente şi cămine cu 510 locuri pentru nefamilişti. SATE ELECTRIFICATE In regiunea Bucureşti au fost electrificate anul acesta alte 15 sate. Recent sa terminat electrificarea comunelor Hrăneşti şi Olteni. Prin contribuţia cetăţenilor şi cu ajutorul sfatului popular regional, au început lucrările de electrificare in comunele Bălăci, Piteşteanu şi Alexeni din raionul Urziceni. In comunele Tunari din raionul Snagov, Jilavele din raionul Urziceni şi Tîrtăşeşti din raionul Răcari se construiesc reţele de joasă tensiune, se fac branşamentele în casele ţăranilor muncitori. In cursul acestui an se vă construi și o parte din linia de 15 kilovolţi Răcari-Titu, care va asigura cu energie electrică industria din comuna Titu și va furniza energie electrică pentru electrificarea satelor de pe traseu.