Scînteia, martie 1959 (Anul 28, nr. 4461-4486)
1959-03-01 / nr. 4461
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VAI 21TOman al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXVIII Nr. 4461 Duminică 1 martie 1959 4 PAGINI - 20 BANI Rezerve de reducere a consumurilor specifice de metal Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1959, comuniştii din secţia de turnătorie de otel a uzinelor „Steagul Roşu" au scos in evidentă, in adunarea generală, faptul că in secţie există importante rezerve interne pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime si materiale in scopul scăderii preţului de cost. O atenţie deosebită a fost acordată problemei reducerii rebuturilor. Tov. Niculae Plesoiu si Cavilă Munteanu au arătat, de pildă, că in acest scop este necesar să se asigure, in primulrind, prepararea mai bună a amestecului de formare, precum si mecanizarea transportului acestuia la locurile de muncă. Propunerea lor a fost studiată si aplicată. Astfel, la începutul lunii ianuarie a fost pusă in funcţiune o bandă transportoare de cauciuc si a fost revizuită si complectată o moară cu role. In legătură cu reducerea procentului de rebuturi propuneri valoroase au făcut si tov. Sergiu Lewandovschi si Ion Cotta de la atelierele de formare. Comuniştii din atelierul de curăţătorie şi atelierul de întreţinere a secţiei au făcut propuneri menite să ducă la micşorarea consumurilor specifice la carbid, oxigen precum si la scăderea cheltuielilor de întreţinere. In urma studierii propunerilor făcute a fost întocmit un cuprinzător plan de măsuri tehnico-organizatorice. Unele din acestea au si fost aplicate in practică. De exemplu, s-au luat măsuri pentru buna funcţionare a presei de balotat deşeuri de tablă. Aceasta a permis mai buna folosire a deşeurilor proprii si reducerea consumului de fier vechi ce se aduce din altă parte. Pe baza aplicării propunerilor făcute in adunarea generală a organizaţiei de bază din secţia turnătorie vom putea realiza — după calculele făcute — o economie de circa 4.000.000 lei faţă de consumurile specifice si cheltuielile din anul trecut. Dar noi nu ne-am mulţumit numai cu acestea. Hotăririle adoptate în adunarea generală, precum si planul de măsuri, au fost puse si in discuţia grupelor sindicale. Cu acest prilej s-au mai făcut incă peste 40 de propuneri importante. De exemplu, prin propunerea făcută de Petre Marica cu privire la mărirea capacităţii elevatorului de transport al pămintului productivitatea muncii la operaţia de dezbatere a pieselor turnate va creşte cu 30 la sută. De asemenea, un grup de ingineri şi muncitori din secţie au propus modificarea constructivă a carterului reductor al camionului. Primele piese modifiate au şi fost executate. Prin aceasta consumul de metal se micşorează ceea ce va aduce o economie anuală de peste 70 tone de otel lichid. Colectivul sectorului nostru este hotărit să pună in valoare noi rezerve interne pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime si materiale, in scopul scăderii preţului de cost. Ne străduim a aduce astfel o contribuţie din ce in ce mai mare la înfăptuirea prevederilor plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958. FLORIAN TRUŢA turnător, sectorul turnătorie de oţel — uzinele „Steagul Roşu“ Dr. Stalin Noi gospodării agricole colective CLUJ (coresp. „Scînteii“). Ţăranii muncitori din Cheţani, raionul Luduş, au văzut că gospodăria colectivă din Gheja — un sat din apropiere complect colectivizat — a obţinut recolte de peste 2.000 kg. grîu, 3.145 kg. porumb şi peste 25.700 kg. sfeclă de zahăr în medie la hectar. Membrii gospodăriei au fost răsplătiţi bine pentru munca lor. Pentru fiecare zi muncă ei au primit produse şi bani în valoare de 48,14 lei Aceasta a convins pe mulţi ţărani din Cheţani să urmeze pilda celor din Gheja. Duminică 22 februarie, la Cheţani s-a inaugurat gospodăria colectivă „Drumul Păcii“ în care au intrat 217 familii din sat cu peste 635 ha. de pămînt. Ei au adus în gospodărie 27 vaci, 22 cai, 25 prăşitoare şi semănători de porumb 66 pluguri şi alte unelte agricole. In timpul adunării de constituire, membrii au aprobat alte 49 de cereri de primire in gospodăria colectivă. La Bogata de Mureş s-a inaugurat o altă gospodărie colectivă în care au intrat 363 familii cu 860 ha. de pămînt, 65 vaci, 30 cai, 80 pluguri, 19 maşini de semănat. Sîmbăta trecută a luat fiinţă o gospodărie colectivă în satul Cioarga în care au intrat 76 familii cu 350 ha. teren. PITEŞTI (coresp. „Scînteii“). Duminică 22 februarie, în comuna Oporelu, raionul Slatina, s-a inaugurat o nouă gospodărie colectivă, in care au intrat 43 de familii cu 148 ha. Preşedinte a fost ales Constantin Stănescu, om harnic și bun gospodar. Construcţii de locuinţe din fondul întreprinderii Pînă la 24 februarie a .., peste 300 întreprinderi şi organizaţii economice din Bucureşti au virat Sfatului popular al Capitalei, pentru construcţii de locuinţe din fondul întreprinderii, sume totalizînd 96.041518 lei urmînd ca în lunile următoare să mai vireze încă circa 69.000.000 lei. Din această sumă urmează a se construi şi da în folosinţă oamenilor muncii din întreprinderile respective circa 2000 apartamente în acest an şi alte cîteva mii de apartamente în anul 1960. Printre locuinţele ce vor fi construite din fondul întreprinderii se află un lot pentru muncitorii de la Atelierele C.F.R. „Griviţa Roşie“ cuprinzînd 985 apartamente (585 apartamente se vor da în folosinţă în acest an, restul în anul viitor), un bloc în Calea Victoriei nr. 32—34 cuprinzînd 128 apartamente, un alt bloc în piața Splaiului cuprinzînd 326 apartamente etc. (Foto Agerpres) Muncitorii gospodărişi de stat Pantelimon, regiunea Bucureşti, se pregătesc de zor ca, peste cîteva zile, să iasă la lucru un cîmp. Ei transportă însemnate cantităţi de îngrăşăminte naturale şi chimice, curăţă şi tratează seminţele, pregătesc răsadurile pentru legumele timpurii. După cum se vede în fotografie, mecanizatorii fac, de asemenea, ultimele revizii la tractoare. INDICI ÎNALŢI Lfl FURNALE CALAN (coresp. „Scînteii“). — Furnaliştii de la uzinele „Victoria“Calan obţin noi succese in întrecere, îmbunătăţind reţeta încărcăturii pentru furnal, respectînd întocmai procesul tehnologic de elaborare a fontei, furnaliştii din Calan au dat pină la 18 februarie aproape 500 tone fontă peste plan. Muncitorii din echipa II-a de la furnalul nr. I, condusă de comunistul Marcel Semciuc, au dat cu 31 la sută mai multă fontă faţă de plan. Pe baza ridicării indicilor de utilizare a volumului util al furnalului, in fiecare schimb echipele de la furnalul nr. 1 au produs, in această lună, în medie 8078 kg. fontă zilnic peste prevederile planului. La furnalul nr. 2, unde lucrează Leontin Puşcaş, Mihai Albert, Gheorghe Panait şi alţii, de la 1 la 18 februarie s-a produs, de asemenea, cu aproape 10 la sută mai multă fontă față de plan. ------pro----- Pe şantierul de la Govora RM. VILCEA (coresp. „Scînteii). Pe şantierul uzinei de sodă de la Govora, lucrările se află într-un stadiu înaintat. S-a început acoperirea termocentralei; primul cazan a şi fost acoperit. De curînd pe şantier au început săpăturile de fundaţie pentru fabrica de sodă caustică. Brigada de săpături condusă de Daniel Iaurum a obţinut cele mai bune rezultate. Totodată constructorii au executat cofrajele şi au început montarea lor pentru turnarea fundaţiei. Colectivul de muncă al şantierului s-a angajat să scurteze timpul de execuţie a lucrărilor cu 6 luni de zile. Pentru muncitorii forestieri In exploatările forestiere sucevene se îmbunătăţesc condiţiile de muncă şi de trai ale muncitorilor. La I.F.E.T.-urile din Cîmpulung, Vatra Dornei, Falcău şi în alte locuri au fost construite cabane spaţioase, s-au amenajat biblioteci mobile, s-au adus truse sanitare etc. In parchetele din Valea Colibei, Moşia, Domişoara, Grădiniţa, Colibioara etc., s-a introdus iluminatul electric. La I.F.E.T.-Falcău în toate cele 13 cabane din exploatările de pădure se găsesc aparate de radio, biblioteci, ziare şi reviste. Se vor construi în acest an încă 32 de apartamente, 3 băi şi două dormitoare. Pentru construirea de locuințe individuale s-au acordat credite de peste 2.000.000 lei. La Oţelul Roşu 1 fo ŞARJE RAPIDE OŢELUL ROŞU (coresp. „Scînteii“). Colectivul uzinei „Oţelul Roşu“ desfăşoară întrecerea pentru a spori producţia de oţel. In luna februarie s au situat în fruntea întrecerii oţelarii din echipele prim topitorilor Iacob Bolduzer şi Pavel Bunei, de la cuptorul nr 1, care au dat peste plan 240 tone oţel. Şi oţelarii de la cuptorul doi, al tineretului, au obţinut succese. Desfăşurînd întrecerea sub lozinca : „Să dăm cît mai multe şarje rapide“, la oţelăria Martin da aci au fost elaborate în luna februarie 110 şarje rapide. Succes. importante au obţinut şi laminoriştii de la laminorul de platine şi de tablă. Schimbul doi de la laminorul de platine a dat în luna februarie 380 tone laminate peste sarcinile de pian. Luptînd pentru cît mai multe economii de metal, colectivul uzinei „Oţelul Roşu“ a economisit. In primele două luni ale anului, 400 tone de metal. Colectivul uzinei metalurgice „Înfrăţirea“ din Oradea s-a angajat ca anul acesta să mărească productivitatea muncii cu 6 la sută faţă de anul trecut şi să reducă preţul de cost al produselor cu 4,85 la sută. In fotografie, Pitaru Constantin şi Lajos Wilhelm făcînd verificarea ghidajelor unui suport la mașina de rectificat. DIN EXPERIENŢA CELOR MAI BUNI Lucrează singur 200 de hectare ...zece ani a muncit pe moşia lui Cămărăşescu, de la Dîlga Dormea un grajd cu vitele, răbda de foame, dar, cu toată truda şi lipsurile, visul mult dorit, de a-şi zidi o căsuţă, nu şi l-a putut realiza. Din 1946, însă, viaţa lui Nicolae Simion s-a schim bat mult. S-a angajat ca tractoris la gospodăria di stat Dragalina, apoi la Rosefi. Pi urmă la Ivănesti regiunea Bucuresti, unde lu crează si acum A inteles că in zi lele noastre munci nu mai inseamnă a-l im bogăti pe mosier ci a asigura cele ce muncesc dini mai multă, un trai mai bun. De aceea, preocuparea sa principală a fost să pună umărul la intărire. și la ridicarea gospodăriei de stat. Cînd s-au infiintat primele brigazi pe principiu „5 oameni cu , tractoare la 500 de hectare“, tractoristul s-a bucurat Asta însemna că prin mecanizarea complexă se puteau obţine producţii mai ridicate la hectar si la un preţ de cost mai scăzut. ,aşa s-a si intîmplat. După un an, Nicolae Simion şi-a dat seama că volumul de lucrări realizate de el era mai mare decit toate lucrările, adunate la un loc, care trebuie să se facă, de pildă, pe 100 ha. cultivate cu porumb. S-a hotărit atunci să lucreze singur 200 ha. Conducerea gospodăriei a fost de acord cu această iniţiativă. Astfel, in toamna anului 1956 el a semănat 100 hectare cu grîu, iar in primăvara următoare — 100 hectare cu porumb. Toate lucrările — de la arat Si pină la recoltat — le-a făcut imngur. Rezultații ? De pe fiecare hectar cultivat cu pruit a obtinut 2.569 kg., iar la porumb — 3.960 kg. la ha. Totodata a redus cheltuielile planificate la fiecare hectar le griu cu 2.054 lei. iar la porumb cu 1.627 lei. Răsplata? Tractoristul Nicolae Simion a cistigat in fiecare lună bani frumoşi, in anul 1957 a luat si un premiu de 18.000 lei pentru productiile obţinute peste plan si pentru economiile realizate. Nu întîmplător atunci a fost decorat cu Medalia Muncii, în luna septembrie 1957 a fost trimis 30 de zie la odihnă in tara prietenă — R.D Germană. El si-a construit si o casă frumoasă, in comuna sa natală. Lui Nicolae Simion ii va rămine in minte multă vreme consfătuirea de la Constanta din primăvara anului trecut. Cu acel prilej a fost decorat cu Ordinul Muncii, ceea ce a constituit pentru el un nou imbold in muncă. De la consfătuire s a reîntors la locul lui de muncă dornic de si mai mari realizări. In 1958 a avut mult de luptat cu seceta, dar a invins-o. Fiecare hectar de griu lucrat si îngrijit de el a dat 2.017 kg., iar la porumb a cules 2.700 kg. la hectar. Prețul de cost pe tona de grîu a fost redus cu 165 lei. Doritor să aflu cum își organizează munca in perioada cea mai grea a muncilor agricole, l-am întrebat: — Ce te faci la vară, cînd ai de făcut in același timp secerișul griului si prăsitul porumbului ? M-a privit zimbind si mi a răspuns : — Am să fac ce am făcut si in anii trecuti trăsesc mai dinainte porumbul, in asa fel ca in vremea secerişului terenul să fie afinat si fără buruieni. Pentru aceste lucrări am toate maşinile de care am nevoie. Cît priveşte seceratul, combina C-l isi face pe deplin datoria. Nicolae Simion obţine astfel de rezultate pentru că isi organizează bine munca si îngrijeste cum scrie la carte atît tractorul cit si maşinile agricole. Aceasta a făcut ca anul trecut tov. Simion să realizeze 1.500 de hantri fără să schimbe la tractor nici o singură piesă. Prin realizările sale, Nicolae Simion dovedeşte organizaţiei de bază că merită încrederea comuniştilor care l-au primit, nu de mult, in rindurile lor. T. MARIAN coresp. „Scînteii“ nicolae simion Cooperaţia şi rolul ei în contractarea şi achiziţionarea de produse agricole In dezvoltarea economică a ţării noastre, în intensificarea schimbului dintre oraş şi sat un rol de cea mai mare însemnătate îl au contractările şi achiziţiile de produse agricole. Sistemul contractărilor şi achiziţiilor împleteşte interesele producătorilor agricoli cu cele generale ale statului, prezentînd avantaje reale pentru ambele părţi, încheind contracte cu unităţile de stat şi ale cooperaţiei de consum, producătorii ştiu că au un cumpărător sigur pentru produsele lor, că li se oferă însemnate avantaje — preţuri stimulative, credite de producţie sau arvună fără nici un fel de dobîndă, prime de calitate, reduceri de impozite, precum şi înlesniri în aprovizionarea cu materialele necesare producţiei, cu seminţe, îngrăşăminte chimice etc. Avantaje şi mai însemnate se acordă unităţilor socialiste din agricultură, care sunt stimulate astfel în vînzarea către stat a unor cantităţi sporite de cereale, floarea soarelui, legume şi alte produse agricole, ceea ce contribuie la întărirea lor economică şi la creşterea veniturilor băneşti ale membrilor lor. Odată cu extinderea contractărilor şi achiziţiilor, cooperaţia de consum a căpătat un rol hotărîtor în valorificarea produselor agricole, ea fiind chemată să aducă o contribuţie mult mai mare decit pînă acum la constituirea fondului central al statului. In prezent, cooperaţiei de consum îi revine sarcina de a furniza, prin contractări şi achiziţii, aproape jumătate din cantitatea de cereale şi floarea-soarelui prevăzută a fi realizată pe aceste căi, ea fiind in acelaşi timp unic contractant şi achizitor la cartofi de toamnă, plante medicinale, ouă şi principalul achizitor la păsări, miere şi alte produse. Datorită sprijinului primit din partea statului, a condiţiilor favorabile ce i-au fost create pentru a-şi desfăşura activitatea, precum şi datorită muncii membrilor săi, cooperaţia de consum a obţinut o seamă de succese. Valoarea mărfurilor desfăcute la sate a crescut de la 7 miliarde 200 milioane lei în anul 1954 la cca. 10 miliarde 632 milioane în anul 1958 In acelaşi timp, cooperaţia a reuşit să achiziţioneze cantităţi sporite de produse agricole. Volumul produselor agricole contractate şi achiziţionate anul trecut, de pildă, a fost de aproape trei ori mai mare decit cel din 1956. In cursul anului trecut s-au contractat peste 700.000 tone produse agricole, din care mai bine de 324.000 tone cereale şi floarea-soarelui. Una din formele de contractare care a căpătat o largă răspîndire în ultimii ani este aceea a asocierilor de producători pentru valorificarea în comun a cerealelor şi floareasoarelui. Această formă asigură producătorilor avantaje suplimentare faţă de cei ce contractează individual, iar statului cantităţi sporite de produse. In cursul anului trecut, cooperativele de consum au realizat, prin cele aproape 4000 asocieri, peste 70 la sută din cantitatea totală de cereale contractată. Experienţa ultimilor ani a dovedit că rezultate bune se pot obţine numai atunci cînd se desfăşoară o muncă politică bine organizată, cînd masa cooperatorilor este atrasă la îndeplinirea sarcinilor, cînd operaţiunea de încheiere a contractelor începe din timp, încă înainte de campania însăminţărilor. Ţinînd seama de aceasta, cooperativele au început să încheie contracte pentru producţia anului 1959 încă din toamna trecută. In desfăşurarea acestei acţiuni s-au obţinut unele rezultate pozitive. Cooperativele din raionul Cărei, de pildă, popularizînd avantajele contractărilor în adunări săteşti, în consfătuiri cu ţăranii muncitori pe circumscripţii, prin afişe, presă şi conferinţe la căminele culturale, au contractat pînă la 26 ianuarie a. c. 801 tone cereale şi floarea-soarelui. Uniunile raionale Jimbolia, Filiaşi şi altele au realizat pînă la finele lunii ianuarie 1959 cantităţile minime de cereale prevăzute a fi contractate. La fel, cooperativele Plescuţa din raionul Adjud, Corcova din raionul Strehaia şi altele. Cooperativa Dragalina din regiunea Bucureşti a contractat anul acesta o cantitate de floarea-soarelui de patru ori mai mare decît cea realizată anul trecut. Cu toate acestea, rezultatele obţinute pînă în prezent nu sînt corespunzătoare nu numai posibilităţilor organizatorice ale cooperaţiei de consum, dar nici posibilităţilor crescute ale ţărănimii muncitoare. Aşa cum s-a arătat în salutul C.C. al P.M.R. şi al Consiliului de Miniştri adus Congresului al III- lea al Cooperaţiei de Consum de către tov. Gheorghe Gheorghiu- Dej, mulţi conducători de cooperative n-au înţeles pe deplin că îmbunătăţirea întregii activităţi depinde într-o măsură hotărîtoare de participarea activă a maselor de cooperatori la toate treburile cooperativelor, de ridicarea continuă a conştiinţei politice a ţărănimii muncitoare. Datorită acestor tip FRANCISC ŢAPOŞ vicepreşedinte al Centrocoop (Continuare In pag. II-a, col. 6-7) TINERETUL participă la acţiunea de împăduriri IAŞI (coresp. „Scînteii“). - în cursul anilor 1959—1960, organele silvice din cadrul Direcţiei regionale silvice Iaşi au sarcina, între altele, să planteze 4.500 ha. terenuri degradate şi să organizeze perdele de protecţie în multe gospodării de stat şi gospodării colective. In cadrul acestei acţiuni, direcţia silvică, în colaborare cu organele şi organizaţiile U.T.M., a luat măsuri ca tineretul şi colectivele organelor silvice să adune cantitatea de 10.000 kg. seminţe de salcim, glădice şi sofora (salcîm japonez). Prin muncă voluntară s-au şi adunat peste o jumătate de vagon de seminţe realizîndu-sa economii în valoare de 50.000 lei. In fruntea acţiunii de strîngere a seminţelor de salcîm se află elevii şi tinerii din oraşul şi raionul Vaslui. Realizări ale constructorilor navali GALAŢI (coresp. „Scînteii“). Pe una din cele mai mari cale de lansare a vaselor de la Şantierul naval din Galaţi se montează cargoul de 4.500 tone. Este cel mai mare vas proiectat şi construit pînă acum pe acest şantier. Constructorii depun mult suflet pentru terminarea acestuia la termen. Opt raioane şi cele 14 componente au şi fost montate. Odată cu asamblarea raioanelor au fost terminate şi lucrările la bordaje şi punţile de legătură intermediare şi superioare. Acum, sudorii Gheorghe Macovei, Radu Mihai, Ion Ioniţă şi ceilalţi constructori de vase, sub conducerea maistrului Gheorghe Anghel, pregătesc montarea raioanelor 3 cu 4 şi 11 cu 12. Pină la 1 Mai, ei vor putea să termine vasul pentru a-l lansa la apă. -----0*0----- Ansamblul artistic al femeilor gospodine din Constanţa CONSTANŢA (coresp. „Scînteii“). In curînd se împlinesc 5 ani de la înfiinţarea ansamblului artistic al femeilor gospodine din oraşul Constanţa. Pe atunci ansamblul număra doar 30—40 femei, iar astăzi corul şi echipa de dansuri a ansamblului cuprind un număr de 70 gospodine, soţii de muncitori, tehnicieni, funcţionari, intelectuali. In cei 5 ani de activitate corul şi echipa de dansuri au prezentat un număr de circa 100 de spectacole in staţiunile balneo-climaterice de pe litoral, în oraşul Constanţa şi în alte localităţi din regiune. Exemplul ansamblului artistic al femeilor gospodine din oraşul Constanţa s-a extins, în regiune luînd fiinţă un număr de 23 echipe artistice ale gospodinelor la Cernavodă, Tulcea, Feteşti, Medgidia, Băneasa, în comunele Mihai Viteazu, Făcăeni, Cogealac, Ostrov, Sudiţi. Din cadrul formaţiilor de dansuri şi al corului ansamblului artistic al femeilor din oraşul Constanţa s-au evidenţiat în mod deosebit tovarăşele Elena Mateescu, Janeta Avramescu, Aneta Aftenie, Frusina Nicolau, Aurelia Obaciu, Tinea Grigore, Aurica Filipescu, Niculina Dumitrescu și altele. Monumente ale naturii bănăţene TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). Excursioniştii veniţi pe plaiurile bănăţene admiră cu mult interes nu numai muzeul regional ..Banatul", adăpostit în străvechiul castel al huniazilor, sau rămăşiţele istoricelor cetăţi ale Timişoarei şi Aradului, ci şi o serie de monumente minunate ale naturii, precum şi o serie de specii rare de copaci şi vietăţi. La Domogled, lingă Băile Herculane, de pildă, într-o rezervaţie de 900 ha, sunt îngrijite rarităţi ca : pinul în formă de umbrelă, alunul turcesc, păduri seculare de fag, apoi animale ca scorpionul, vipera cu corn, precum şi gigantica cheie erozională „Prolaz“. O privelişte unică oferă şi cascadele de la Beuşniţa, precum şi rezervaţia „Cazanele Dunării“. Cu multă grijă se ocrotesc în comuna Satchinez rare exemplare ornitologice ca egreta mică, stricul galben, stîrcul roşu, stîrcul de noapte şi altele. Printre monumentele naturii bănăţene se numără şi uriaşul stejar de la Duboz, precum şi cei opt stejari seculari de la Banloc. La întreprinderea „Flamura Roşie“ din Capitală se lucrează contexturi din mătase artificială şi din fire poliamidice. Anul acesta vor fi introduse în producţie peste 30 modele noi. Iată în fotografie pe maistrul Păun Gherman din secţia preparaţie discutînd cu urzitorul Nicolae Ceacloş despre posibilităţile de îmbunătăţire a urzelii din fire poliamidice.