Scînteia, iunie 1959 (Anul 28, nr. 4538-4562)
1959-06-10 / nr. 4545
FURIUl APELOR VA FI STĂVILITĂ Ani de-a rindul „Valea Pru-jnişorului“ a adus numai neca- j zuri locuitorilor din satul Prunilor, raionul Gurahonţ. De cite ori veneau ploi mari, ori primăvara, cind se topea zăpada, apele ieşeau din matcă, distrugind culturile pe o suprafaţă de peste 400 hectare. Pentru a pune stavilă apelor, din iniţiativa comuniştilor şi a deputaţilor, sute de ţărani muncitori din satul Prunişor au început lucrările de lărgire şi adincire a albiei văii. In numai patru zile, aceste lucrări au fost efectuate pe o lungime de peste 2 kilometri. La executarea lor muncesc voluntar şi ţăranii muncitori din satele Igneşti, Susani, Minead, şi Nădălbeşti. In mod deosebit s-au evidenţiat comuniştii Ioan Mureşan, Pavel Hălmăgean precum şi brigada de tineret in frunte cu utemiştii Damaschin Bogdan şi Antiţa Raţ. Lucrările de lărgire și adincire a albiei Văii Prunişor vor fi executate pe o lungime de aproape 6 km. In felul acesta, furia apelor va fi stăvilită. PAVEL BINDEA coresp. voluntar Deschiderea sanatoriilor balneare pentru copil Luni, s-a deschis la Vatra Domei noul sanatoriu balnear pentru copii cu o capacitate de 75 paturi. Dotat cu aparate de specialitate, noul sanatoriu este profilat pentru tratamentul sechelelor de poliomielită. Azi, 10 iunie, se deschide și sanatoriul balnear pentru tuberculoză extrapulmonară de la Eforie iar la 14 iunie în aceeaşi localitate cel pentru rahitism. La 15 iunie se va inaugura la băile Victoria noul sanatoriu de reumatologie pentru copii. Pentru sezonul de vară s-au mai deschis şi sanatoriile balneare pentru copii de la Slănic și Techirghiol. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ♦ La Hunedoara se extinde mişcarea inovatorilor Mişcarea inovatorilor de la Combinatul siderurgic Hunedoara constituie un important sprijin în munca pentru sporirea producţiei de metal. Cabinetul tehnic al combinatului şi cercurile A.S.I.T. au difuzat în secţiile oţelărie, furnale, laminoare etc. planuri tematice de inovaţii şi au organizat conferinţe şi expuneri pentru a veni astfel în ajutorul activităţii inovatorilor. Drept urmare, tot mai mulţi siderurgişti prezintă propuneri pentru Îmbunătăţirea şi perfecţionarea proceselor tehnologice, extinderea micii mecanizări etc. In primele 3 luni din anul acesta la cabinetul tehnic al combinatului s-au înregistrat peste 200 de propuneri de inovaţii. Mai mult de 100 de inovaţii au şi fost aplicate pînă acum în procesul de producţie. Inovaţiile care au fost acceptate pentru aplicare aduc combinatului economii antecalculate în valoare de peste 4.800.000 lei, îmbunătăţind totodată procesul de producţie, precum şi condiţiile de muncă ale siderurgiştilor. Inovaţia maistrului Constantin Popescu de la oţelăria Siemens Martin nr. 2, privind etanşarea ansamblului de turnare a oţelului cu aşchii mărunte de fontă, de exemplu, aduce o economie de 570.000 lei. Maistrul oţelar Ştefan Tripşa a iniţiat un buncăr pentru confecţionarea pragurilor false la cuptoarele Martin de 185 tone, care până acum se executau manual. In acest fel s-a realizat o importantă Îmbunătăţire a indicelui de utilizare a cuptorului. (Agerpres) DIN EXPERIENŢA CONSILIILOR SINDICALE in mia paitru etiiitii si siimliR iniiiaiiaa maselor! l Sindicatelor le revin sarcini importante în organizarea întrecerii socialiste, în atragerea maselor de muncitori şi tehnicieni la gospodărirea întreprinderilor, la conducerea producţiei. Călăuzit de hotărîrile C. C. al P.M.R. şi ale Consiliului Central al Sindicatelor, Consiliul sindical regional Stalin se străduieşte să-şi Îmbunătăţească mereu munca, căutind formele şi metodele cele mai corespunzătoare. Cum era şi firesc, am început să studiem cu atenţie experienţa bună acumulată an de an de către comitetele sindicale de secţie şi de întreprindere, să scoatem la iveală lucrurile bune, să popularizăm şi să extindem metodele înaintate folosite în munca sindicală. In primul rînd, s-a văzut că îmbunătăţirea muncii în organizarea întrecerii este condiţionată de buna desfăşurare a consfătuirilor de producţie. Dacă vrem, deci, ca Întrecerea să meargă bine, trebuie să punem serios umărul ca peste tot consfătuirile de producţie să fie bine organizate ; ele să analizeze concret atît posibilităţile existente de îndeplinire a sarcinilor de plan, cît şi greutăţile şi lipsurile care mai frînează bunul mers al întrecerii. Referatele cît şi discuţiile să aibă un caracter mobilizator, prin criticarea directă a lipsurilor, iar discuţiile să fie neapărat urmate de măsuri imediate şi eficace. S-au organizat în acest scop, în toate întreprinderile regiunii, colective formate din cei mai buni muncitori, tehnicieni şi ingineri care au studiat la locurile de muncă posibilităţile, rezervele interne, cît şi greutăţile existente. Odată cunoscute ele au fost puse concret în dezbaterea consfătuirilor de producţie, pe grupe sindicale, pe secţii şi întreprindere. In consfătuirile de producţie pe ateliere, secţii şi pe întreprinderi s-au concretizat sute şi sute de măsuri tehnico-organizatorice. In trimestrul I s-au făcut aproape 11.000 propuneri, dintre care 8.600 au fost cuprinse în planurile de măsuri tehnico-organizatorice ale întreprinderilor. Vorbind de eficacitatea propunerilor- amintim, doar, întreprinderile din raionul Sibiu. Aici au fost aplicate 747 propuneri care au adus economii de peste 3.000.000 lei. Multe din comitetele sindicale de întreprindere urmăresc acum cu perseverenţă să nu fie neglijată nici o propunere sau iniţiativă venită din mase. Tocmai în aceasta constă „secretul“ unui aşa mare număr de propuneri aplicate. La uzinele „Independenţa"-Sibiu, de pildă, în fiecare lună se dau răspunsuri în cadrul secţiilor arătîndu-se muncitorilor ce s-a făcut cu propunerile lor. __ Răspunsurile sunt afişate şi poartă semnătura şefului de sector şi a preşedintelui comitetului de secţie sindicală. Din experienţa noastră de pînă acum, un lucru important care a reieşit, este faptul că prin dezbateri serioase, în cadrul consfătuirilor, s-a reuşit să se înlăture diferite fenomene de formalism în fixarea obiectivelor întrecerii. La Întreprinderea „Emailul Roşu" din Mediaş, multă vreme nu s-a dat atenţie calităţii produselor, din care cauză „marca" fabricii era serios periclitată. Anul acesta în consfătuirile de producţie s-a stabilit ca obiectiv principal în întrecere — îmbunătăţirea calităţii. Brigada lui Nicolae Medeşan din această întreprindere, îmbunătăţind indicele de calitate cu 5 la sută, a realizat în acelaşi timp succese şi pe linia creşterii productivităţii muncii. Din discuţiile purtate în consfătuirile de producţie in jurul folosirii la maximum a rezervelor interne a reieşit că există posibilităţi importante de a obţine economii — nu numai în ansamblu, pe întreprindere, ci de către fiecare muncitor, tehnician şi inginer în parte. S-au stabilit chiar şi obiective concrete în acest sens. Şi pentru realizarea acestor obiective înscrise în angajamentele colectivelor din întreprinderile regiunii, comitetele sindicale au dus o muncă susţinută. De exemplu, la fabrica „Balanţa“-Sibiu, fără să fie neglijate şi alte rezerve, s-a pus un mare accent pe dezvoltarea mişcării de inovaţii. Aici s-au organizat expoziţii de inovaţii, consultaţii tehnice, s-a desfăşurat o largă muncă de agitaţie legată de activitatea inovatorilor. Membrii comitetului sindical participă, prin rotaţie, la şedinţele comisiei de inovaţii şi veghează să fie rezolvate just propunerile, să se dea ajutor muncitorilor să-şî concretizeze ideile de inovaţii. Rezultatul : în numai 4 luni 270 de inovaţii. Cifrele arată cel mai concret avîntul în luptă pentru economii : peste 88.000 muncitori în întrecerea pentru cît mai multe economii . 2 862 Propuneri de inovaţii şi raţionalizări în trimestrul I, ce aduc economii antecalculate de aproape 8.000.000 lei. Ca rod al strădaniilor constructorilor de tractoare în întrecere, pînă la 1 Mai s-au economisit 674 tone metal, iar la combinatul chimic nr. 1-Făgăraș 1 000 000 lei. Cifra totală de economii realizată pe întreaga regiune, în cinstea zilei de 1 Mai, s-a ridicat la 40.000.000 lei. Este ştiut că acolo unde nu există (Continuare In pag. II-a, eol. 6—7) GHEORGHE TIREA vicepreşedinte al Consiliului sindical regional Stalin In medalion : berbeci din rasa merinos de Palas, care dau o mare cantitate de lină fină. La staţiunea experimentală zootehnică Palas, regiunea Constanţa, se fac numeroase cercetări privind ameliorarea raselor de oi. (Foto : M. Rotăreanu) Conserve din noua recoltă TG. MUREŞ (coresp. „Scinteii"). Fabrica de conserve Mureşeni din Tg. Mureş a început de ieri să producă conserve de mazăre verde din noua recoltă. In prima zi, datorită noilor instalaţii moderne, cu care a fost dotată fabrica, colectivul de muncitori de la secţia conserve a produs 36.000 borcane de conserve de mazăre verde. CONSTRUCŢII pentru petrolişti CRAIOVA (coresp. .Scinteii“). Pentru petroliştii din regiunea Craiova se dau în folosinţă locuinţe şi diferite construcţii social-culturale. In centrele petrolifere Ţicleni şi Bîlteni s-au construit adevărate orăşele. Zilele acestea la Bîlteni s-a dat în folosinţă o mare cantină cu o capacitate de 300 locuri. Tot aici se construieşte un frumos club. Pe lingă locuinţele construite pînă acum la Ţicleni au fost începute alte 86 apartamente. Din acestea cea mai mare parte vor fi date în folosinţă chiar în acest an. Se prevede totodată ca la Ţicleni şi Bîlteni să înceapă construcţia a două mari complexe comerciale pentru aprovizionarea petroliştilor. ------pro-----Noi izvoare de ape minerale Situată pe valea rîului Cerna, înconjurată de munţi împăduriţi, staţiunea Herculane renumită nu numai pentru frumoasa sa poziţie ci şi pentru izvoarele sale cu ape termale, sulfuroase şi bicarbonatate s-a îmbogăţit cu un nou izvor captat de curând. Cu acesta, debitul apelor termale se va mări cu 400.000 litri pe zi, asigurindu-se astfel alimentarea staţiunii cu ape minerale şi în timpul iernii. Intr-o altă staţiune pitorească, Bazna, de asemenea s-a terminat forarea a două noi izvoare cu ape clorosodice şi iodate, indicate în tratamentul reumatismului şi altor afecţiuni. O atenţie deosebită s-a acordat anul acesta dezvoltării staţiunilor de interes local. La Zizin, de pildă, localitate cunoscută pentru apele ei carbo-gazoase, se execută forări de noi izvoare, iar la Rotbav, in regiunea Stalin, asemenea lucrări vor începe în curând. ------O «O----- Conferirea Ordinului „Steaua R.P. Romine“ clasa I-a acad. Ştefan Gh. Nicolau Printr-un Decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române a fost conferit Ordinul „Steaua Republicii Populare Române" clasa I-a academicianului Ștefan Gh. Nicolau, cu prilejul împlinirii vîrstei de 85 de ani, pentru îndelungată activitate şi merite deosebite în munca ştiinţifică şi didactică. (Agerpres) « ■-------- ■ ==»♦ îngrijirea culturilor — în centrul atenţiei * PREGĂTIŢI PENTRU CAMPANIA DE RECOLTARE ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii“). — Concomitent cu executarea lucrărilor de îngrijire a culturilor, mecanizatorii de la S.M.T. Hărman,raionul Codlea, — care au realizat sarcina campaniei de primăvară în proporţie de 122,7 la sută — se preocupă şi de pregătirile în vederea campaniei de vară. Ei au terminat de reparat cele 58 secerători-legători, 19 motoare stabile, 35 motoare electrice ; se apropie de sfîrşit şi repararea celor 103 batoze şi 8 combine cerealiere. In fruntea întrecerii socialiste se află brigăzile conduse de Ion Paţincu şi Wedtleges Gheorghe care au terminat reparaţiile în ziua de 28 mai. Acum, brigada lui Ion Paţincu ajută brigăzii conduse de Timofte Mîţu la reparaţii, iar brigada lui Wedtleges execută prăşitul cartofilor, la cimp. PRAŞITUl MECANIC PE SUPRAFEŢE CIT MAI MARI IAŞI (coresp. „Scinteii“). Brigăzile de tractorişti de la S. M. T. Podu Iloaie care lucrează la gospodăriile colective din Romîneşti şi Totoieşti, precum şi la 12 întovărăşiri agricole, execută lucrări mecanizate pe mai mult de 4.600 hectare de teren. In acest an tractoriştii din acest sector şi-au luat angajamentul să prăşească mecanic o suprafaţă egală cu cea planificată pe întreaga staţiune. Tractoristul Gorzum Gheorghe a efectuat praşila întîia pe 68 ha. la gospodăria colectivă din Totoieşti şi 49 ha. la Romîneşti ; tractoristul Abinei Ion a prăşit 70 ha. tot la gospodăria colectivă din Totoieşti, iar Roşu Mihai a prăşit a doua oară 53 ha. la aceeaşi gospodărie. MUNCA ORGANIZATA — REZUITATE BUNE ORADEA (coresp. ,,Scinteii“) — In unele gospodării colective, printre care cele din comunele Caporal Alexa, Socodor şi altele din raionul Criş, se prăşesc acum, pentru a patra oară, terenurile cultivate cu sfeclă de zahăr. In întreaga regiune Oradea, praşila a treia la sfecla de zahăr a fost făcută pînă acum pe 75 la sută din suprafaţa cultivată cu această plantă, iar pe 1136 ha. din raioanele Criş şi Salonta s-a efectuat şi praşila a patra. Floarea-soarelui, cultivată pe 18.286 ha., a fost pînă acum prăşită de două ori, iar în unele gospodării colective ca cele din Sîntana, Cintei, Caporal Alexa şi alte comune din raionul Criş au făcut şi praşila a treia. La porumb se execută acum praşila a doua care s-a efectuat pe jumătate din suprafaţa cultivată cu această plantă. însemnate cantităţi de produse agricole contractate ORADEA (coresp. „Scinteii“). In acest an, in regiunea Oradea, recolta se arată a fi bogată. Lucrul acesta i-a făcut pe mulţi colectivişti şi membri ai întovărăşirilor agricole să suplimenteze cantităţile de produse contractate la începutul anului. Colectiviştii din Salonta, care în anul trecut au primit pentru produsele contractate cu statul 2.130.000 lei, au hotărît acum să majoreze cantităţile de cereale contractate la începutul anului: la floarea-soarelui cu aproape 3 vagoane, la sfeclă de zahăr cu aproape 20 vagoane (de la 240 vagoane la 260 vagoane), la griu cantitatea contractată este acum de 146.000 kg., iar la porumb 104.300 kg. Ca ei au mai făcut zeci de gospodării colective, printre care cele din Alădăraş, Talpoş, din raionul Salonta, Sintana, Pădureni, Nădab, Grăniceri, Vărşand, Şintand, Siclău din raionul Criş. Colectiviştii din Şimand au majorat cantitatea de porumb contractată la începutul anului cu aproape 6 vagoane, iar cei din Grăniceri cu 176.000 kg. la griu, cu 182.000 kg. la porumb şi cu 44.000 kg. la floarea-soarelui. Gospodăria colectivă din Grăniceri s-a mărit mult in ultimul timp. Au intrat în ea sute de noi familii de țărani muncitori. FEMEI DE PE SOME! Fusese toată ziua o căldură de parcă pe fiecare metru pătrat de pămînt ar fi ars o grămadă de uscături. Abia către seară peste Valea Someșului se abătuse o adiere mai răcoroasă. Irina Blaga era ostenită. Avea și de ce. încă nu se svîntase rouă cînd, împreună cu echipa de femei de la grădină, se şi afla aplecată asupra rîndurilor de zarzavat și legume. — Gata fetelor, ajunge pentru astăzi, spuse ea intr-un timp. Citeva îşi răcoriră mîinile, picioarele şi obrajii în apa domoală a Someşului. Altele se grăbiră să ia drumul casei, le aşteptau copii de spălat, mîncare de făcut, „că dacă te laşi numai în nădejdea bărbatului Irina stătu citeva clipe in cumpănă , să se ducă îndată acasă ori să dea Înainte pe la sediul colectivei ? Şi iată că un ţine o făcu să se hotărască : — Lele Irină, o zîs tovarăşul Losonţi să vii pînă la colectivă. Aci, brigadierul Ştefan Loşonţi, secretar al organizaţiei de bază, abia venit din cimp, o puse în curent cu ultimele veşti . Peste două zile biroul organizaţiei de bază din care Irina face parte urma să analizeze pregătirea campaniei de recoltare. Comitetul raional de partid Gherla dăduse o notă telefonică prin care tovarăşa Irina Blaga, membră în comitet, era de asemenea invitată să ia parte la o şedinţă ce avea să se ţină peste o săptămînă. Încă nu asfinţise bine soarele cînd Irina Blaga cu sapa pe umăr se ducea spre casă. Pe uliţele satului trecea cireada de vaci întoarsă de la păşune. îngrijitorii pocneau din bici hăulind şi stirnind ciinii Apoi zgomotele se topesc. Oamenii, cei mai în vîrstă după ce mănîncă sau în aşteptarea mesei mai ies la porţi şi mai vorbesc despre cum arată cimpul, cam ce bucate se vor face. Tinerii, o parte, dau o fugă pe la cămin să facă vreo partidă de şah. Alţii, pe semne au drumuri mai tainice din moment ce sunt ferchezuiţi, umblă ţanţoşi, nepăsători şi ameninţă cu pumnul pe cei mai mici care, vor nevoie să se ţină scai de ei. Irina se grăbeşte nu pentru că ar avea o casă plină de copii (singurul fecior urmează o şcoală la oraş). Totuşi, cine nu-s pe lingă o gospodărie ? Noroc cu bărbatu-său, care nu numai că înţelege cînd vine tîrziu acasă ori se află pe drumuri, dar de multe ori îi dă sfaturi în diferitele munci ce le are de făcut. Prin dreptul morii din mijlocul satului Rozalia Curelea o oprește în drum : — Tu, Irină, te culci din vreme In ia seară ? — De ce ? — Mă gîndeam să trec pe la tine. Aveam a-ți spune ceva. — Treci Rozalie. Abia se ridicase de la masă cînd Rozalia striga la poartă. Isi adusese ceva de lucru dar se vedea că numai așa, de fermă. Se așezară pe prispă. Un timp statură tăcute privind una la cealaltă. — Pe semne, ai ceva pe suflet, parcă te frămîntă ceva. Vreun necaz ? începu Irina. — Vai de mine! Ce necaz ? Numa’ vezi nu știu cum să încep. Nu întotdeauna îi vine omului la indemlnă să spună ce are-n suflet. Tu, Irină, mi-ai făcut mie un mare bine, mai zise Rozalia și tăcu. — Ce fel ? — Cînd ne-ai sfătuit sâ ne trecem la colectivă. La început, ce-i drept, nu te am ascultat. Trăsesem atîta sărăcie ! Abia în ultimii ani ne mai încropiserăm și noi. De-aia ne temeam ; trei copii mici, casa înce- GHEORGHE VLAD (Continuare in pag. IH-a) -------------------------•—. 11 . ................•"»♦♦e====' ■ ------------- in secţia filatură a fabricii „Proletarul“ din Bacău, la maşinile selfactoare lucrează brigada fruntaşă condusă de Elena Racheru care îşi depăşeşte zilnic sarcinile de plan, dînd produse de bună calitate. Fotografia noastră prezintă pe şefa brigăzii, Elena Racheru, discutînd cu tovarăşele sale de muncă Maria Ivan, Mitriţa Croitoru şi Maria Andrei despre calitatea lucrului efectuat. (Foto Gh. Vintilă) In regiunea Piteşti Cresc suprafeţele vitipomicole Pe terenuri altădată erodate sau supuse eroziunii In regiunea Piteşti s-au plantat mari suprafeţe cu vii şi pomi fructiferi. Numai în primăvara acestui an s-au plantat cu viţă altoită din soiurile raionate 265 hectare. Peste 70 la sută din suprafeţele plantate cu vii au fost amenajate în terase pe dealurile care înainte nu produceau aproape nimic. Multă atenţie se acordă asigurării materialului săditor. In acest scop, s-au înfiinţat 130 ha. plantaţii de port-altoi, iar în serele de forţat de la Gălineşti, la GA.S. şi I.C.H.V.Drăgăşani s-au altoit 6.800.000 bucăţi de viţă de vie. Lucrări importante au fost întreprinse şi în sectorul pomicol. Pînă acum au fost plantaţi în masive pomi fructiferi pe o suprafaţă de 517 ha, îndeosebi în sectorul agricol socialist cooperatist şi de stat. Totodată, au fost plantate 122 ha. cu 3.600.000 puieţi de pomi roditori, iar pe alte 23 ha. au fost însămînţate seminţe pentru obţinerea de puieţi. Nepoftiţi, dar bine primiţi Primăvara anunţă un an agricol bun. O recoltă bogată de cereale şi fructe nu vine insă de-a gata. Trebuie ca oamenii să intervină, să lucreze bine pămîntul, să îngrijească la timp culturile, grădinile, livezile şi viile. In această muncă este nevoie ca ei să simtă nemijlocit, zi de zi, sprijinul şi ajutorul organelor agricole raionale. In raionul nostru Novaci din regiunea Craiova, însă, lucrurile nu stau aşa. Pe valea Gilortului şi a Olteţului se află un lanţ de comune ca Bengeşti, Ciocadia, Bumbeşti-Piţie, Cernădia, Polovraci şi altele care sunt fala raionului in privinţa pomilor fructiferi. Nu de mult, aici, fără să-şi anunţe sosirea şi fără să li se ureze „bun venit“, sumedenie de omizi au poposit în coroanele pomilor. Este adevărat, „oaspeţii“ n-au fost primiţi cu fanfară, sau lăutari, dar nici n-au fost trataţi ca nişte nepoftiţi. Tovarăşii de la secţiunea agricolă a raionului n-au luat măsuri ca să se stropească din timp pomii împotriva dăunătorilor şi nici nu s-au sinchisit de sosirea lor. E drept, s-au făcut citeva sondaje pe teren şi o stropire superficială, dar astea numai în comuna Novaci (reşedinţa raionului). Bag seama, au socotit că omizile vor poposi numai în Novaci! Ar fi bine ca tovarăşii de la secţiunea agricolă a raionului şi înveţe din hărnicia păsărilor cerului, care, neplătite, luptă pieptiş, din zori şi pină-n noapte, cu omizile. N-ar strica insă dacă comitetul executiv al sfatului popular raional ar trage la răspundere pe cei care nu înţeleg să-şi facă datoria. MANEA POPA corespondent voluntar Din scrisorile sosite la redacţie ALTĂDATĂ ŞI ACUM Uzinele „Map Tzedun“ din Capitală au cunoscut în anii regimului democrat popular o dezvoltare Înfloritoare. Vechile clădiri au fost renovate, lărgite, Îngrijite atent. Lor li s-au adăugat hale şi secţii noi, spaţioase, moderne, utilate cu maşini şi agregate de mare productivitate. Acum se află în curs de construcţie o nouă forjă. Vă prezentăm două imagini comparative, înfă-işind depozitul central de materiale şi atelierul de debitare al laminatelor din cadrul uzinei: aşa arăta altădată (fotografia din stingă); aşa arată acum (fotografia din dreapta). (Foto Agerpres)