Scînteia, aprilie 1960 (Anul 29, nr. 4797-4822)
1960-04-01 / nr. 4797
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAL Anul XXIX Nr. 4797 Vineri 1 aprilie 1960 4 PAGINI — 20 BANI Contribuţia mecanizatorilor la reducerea preţului de cost al lucrărilor Constanţa, altădată renumită pe plan agricol mai curînd ca regiunea cu climatul cel mai secetos din ţara noastră, a devenit în ultimii ani o mare producătoare de cereale şi alte produse agricole. Recoltele ce se obţin aci sunt aproape duble faţă de trecut. Aceasta se datoreşte colectivizării agriculturii regiunii şi mecanizării principalelor lucrări agricole. In trecut, In vechea Dobroge nu erau decit cîteva tractoare, deţinute de moşieri şi chiaburi. Ţăranii muncitori scormoneau pământul adesea cu pluguri de lemn şi treierau griul, pe ar .man, cu caii. Astăzi, agricultura regiunii Constanţa dispune de numeroase tractoare, combine, semănători şi alte maşini agricole produse de industria noastră socialistă. Numai staţiunile de maşini şi tractoare din regiune au în prezent 3.200 de tractoare fizice. Miile de mecanizatori care lucrează pe tarlalele gospodăriilor colective se străduiesc să ridice productivitatea muncii cu tractoarele, să facă lucrări de bună calitate, care să ducă la obţinerea unor recolte tot mai mari. In anul 1959, mecanizatorii din regiunea Constanţa, mobilizaţi de către organizaţiile de partid, au reuşit ca, printr-o folosire raţională a parcului de maşini şi tractoare, să realizeze un volum de lucrări cu 366.000 hectare arătură normală mai mult decit in 1958. In acelaşi timp, ei au făcut economii In valoare de 36 milioane Iei. Dar activitatea unui S.M.T. nu se socoteşte numai prin volumul lucrărilor executate, ci mai ales prin contribuţia pe care o dă la sporirea producţiei agricole. In această direcţie S.M.T.-urile din regiunea Constanţa au cîştigat o bună experienţă. Mecanizatorii de la S.M.T.-Chirnogeni, raionul Negru Vodă, sînt fruntaşi peregiune atît in obţinerea de recolte mari la hectar cit şi în realizarea de economii. In anul 1959, la această staţiune preţul de cost al unui hectar de arătură normală a fost redus la 63,88 lei. Gospodăriile colective din raza de activitate a staţiunii au obţinut, în medie, la hectar, producţii de aproape 1.300 kg. griu şi 2.328 kg. porumb boabe. Cum s-au realizat toate acestea ? în primul rind trebuie amintit că toţi tractoriştii sunt membri ai gospodăriilor colective deservite de staţiune. De asemenea, aci s-a introdus permanentizarea brigăzilor de tractoare incă din anul 1952. Brigada a II-a de tractoare, condusă de Stoica Constantin, lucrează pe terenul gospodăriei colective din Comana încă din anul 1952. In decursul anilor s-a cimentat o legătură strînsă între brigada de tractoare şi brigada de cîmp din gospodăria colectivă, fapt care a contribuit la sporirea producţiei. împreună cu brigăzile de colectivişti pe care le deserveşte, brigada a II-a din S.M.T.-Chirnogeni a reuşit să obţină anul trecut producţii de aproape 1.600 kg. grîu la hectar şi aproape 5.000 kg. porumb ştiuleţi la hectar. Experienţa brigăzilor şi a staţiunilor fruntaşe a fost extinsă într-un număr mare de S.M.T.-uri şi gospodării colective din regiune , acest lucru constituind o preocupare de seamă a organelor de partid şi de stat. In momentul de faţă, S.M.T.-urile din regiune au acumulat o experienţă bogată in permanentizarea brigăzilor de tractoare. Gospodăriile colective sunt interesate în realizarea acestui lucru. Ele asigură brigăzilor de tractoare tabere de cîmp, construiesc cu mijloace proprii mici ateliere în care brigada să poată face reparaţii mici şi accidentale. La rîndul ei, la plecarea în gospodăria colectivă, staţiunea asigură brigăzii permanente tot utilajul şi maşinile necesare executării lucrărilor contractate cu gospodăria respectivă. Aplicarea acestei metode şi în alte S.M.T.-uri — Sibioara, Remus Opreanu, Castelu, Chirnogeni, Dorobanţu şi altele — a contribuit ca gospodăriile colective deservite să obţină producţii mai mari la hectar decît acolo unde nu s-a aplicat această metodă. Preocupîndu-se de problemele Introducerii unei agrotehnici înaintate pe terenurile gospodăriilor colective şi realizarea pe această cale a unor producţii mereu sporite, mecanizatorii din regiunea Constanţa au urmărit îndeaproape şi reducerea preţului de cost al lucrărilor executate. In acest scop s-au introdus carnete pentru evidenţa cheltuielilor pe fiecare tractorist. Aplicarea în practică a acestei metode a dovedit marile rezerve ce există pentru reducerea preţului de cost al lucrărilor. Această metodă s-a aplicat pentru prima dată la staţiunea de maşini şi tractoare Băneasa, obţinindu-se rezultate bune. GRIGORE DASCALU şeful serviciului regional S.M.T. Constanţa , MN ROTARU coresp. ..Scînteii“ pentru regiunea Constanţa (Continuare In pag. lll-a, col. 1-2) experienţa S.fl.T.-urilor din regiunea constanța î: I ii 11111111111111 ii 11111111111111 m 111111111II1111111111111111111111 i11 Ii 111II111111111* Un oraş şi cartea sa de vizită Dacă întrebi un prieten ce l-a plăcut sau nu în oraşele pe care le-a vizitat, e lucru sigur că nu-ţi va vorbi numai despre aşezarea lor, despre monumente, clădiri, muzee, parcuri. Iţi va vorbi - poate chiar de la început — şi de aspectul străzilor, cum funcţionează transportul în comun, dacă a tras la un hotel bun, dacă i-au plăcut masa şi serviciul la restaurant dacă cinematografele sunt îngrijite şi cite altele. De altfel, şi aceste lucruri, care nu ţin de mărimea oraşului, nici de trecutul lui sau de comorile sale de artă „sar in ochi", dau „cartea de vizită" a oraşului, arată dacă locuitorii şi cei care sunt puşi să-l gospodărească se străduiesc ca oraşul Iov să fie mereu mai frumos, sau, dimpotrivă, dacă sunt din cei ce nu-şi prea pun la inimă chestiunile gospodăreşti. In afară de oraşele vechi, in ţara noastră au apărut in ultimul timp noi oraşe, iar in jurul marilor şantiere s-au creat centre muncitoreşti — nuclee ale viitoarelor oraşe moderne. Locuitorii multor oraşe se simt răspunzători de haina pe care o îmbracă oraşul nu numai în zile de sărbătoare, ci in viaţa de toate zilele şi în cele mai mici amănunte, îndrumaţi de organizaţiile de partid şi de sfaturile populare sute de mii de cetăţeni participă la acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor ; ei curăţă străzile, văruiesc casele, sădesc pomi şi flori. Echipe de control obştesc ajută organele locale să îmbunătăţească deservirea populaţiei în toate domeniile. Restaurantul să fie... „lună" Eşti plăcut impresionat dacă intrînd intr-un restaurant vei vedea totul sclipind de curăţenie, dacă ospătarul îmbrăcat curat te va servi repede şi civilizat, mîncarea va fi gustoasă. Multe pot face lucrătorii din magazine, restaurante, cofetării, bufete, cinematografe, frizerii, gări etc. pentru a contribui la asigurarea unei deserviri civilizate a populaţiei unui oraş şi pentru asigurarea bunului său renume. Se poate spune că munca lor, făcută cu pricepere şi cu dragoste, are un însemnat rol educativ, impunînd o comportare civilizată chiar şi celui care nu se împacă cu ordinea, curăţenia, respectul muncii altora. Dacă un local este curat „lună“, cu feţe de mese imaculate, atunci el se va sfii să intre într-o ţinută neîngrijită, nu va arunca resturi de ţigări pe jos, se va deprinde in cele din urmă să se poarte cuviincios. La Buzău s-au obţinut o serie de realizări pe linia îmbunătăţirii aprovizionării şi deservirii. La dispoziţia populaţiei stau numeroase magazine de tot felul, restaurante, bufete, cofetării, frizerii, ateliere de confecţii şi reparaţii şi alte unităţi de deservire. La restaurantele „Carpaţi“, „Zahana“, „Mioriţa“ sau la restaurantul C.F.R. din gara Buzău, consumatorul vine cu plăcere fiindcă găseşte localuri îngrijite şi este servit destul de bine. Intri cu plăcere la unitatea nr. 8 frizerie a cooperativei „Drum Nou“ din apropierea depoului C.F.R. Aici vei găsi frizeri ca Puiu Soropol, responsabilul unităţii, care-şi cunosc bine meseria şi ştiu să se poarte cu clienţii, iar curăţenia localului şi atenţia întregului personal dovedesc strădania pentru o deservire bună. Şi in alte unităţi deservirea este bună. Dar ceea ce s-a făcut in domeniul deservirii este încă prea puţin pentru bunul renume al oraşului. Se-ntîmplă uneori ca atunci cînd intri într-un bufet, să-ţi pleci instinctiv capul pentru a nu lua grăsimea de pe cîrnaţii care spinzură în bătaia vintului pe bara metalică de deasupra uşii. Eşti obosit şi vrei să mănînci ceva. Pe jos zac mucuri de ţigări, hîrtii, resturi de mîncare. — Vă rog, aş vrea o gustare... cine serveşte aici ? — Auzi, nea Fane, vrea o gustare, ii zice bufetierului un „client“ care se simte ca la el acasă. — Imediat!... iţi prăjim nişte clinăciori de porc, grozavi... Şterge farfuria cu o clipă soioasă, înnegrită, şi din cînd în cînd o scutură de halatu-i la fel de soios, scoate sarea între buricele degetelor şi o „toarnă“ pe-o farfurie pe care ţi-o pune pe masă, începe să-ţi treacă pofta. — De ce sunt aşa feţele de masă ? — Sunt de-alea date la reformă. — Dar solniţe, scobitori, n-aveţi ? — Poftiţi scobitori ; şi scoate cu amabilitate cîteva din buzunar. Certaţi cu curăţenia A dispărut oare şi apa ? Nu, apa curge. Dar „nea Fane“ preferă să şteargă farfuria cu o clipă murdară. Bufetul descris pină aici şi „nea Fane“ există cu adevărat la Buzău : bufetul nr. 5 şi responsabilul său Fane Vasiloiu. Des întîlneşti aci cofetării sau magazine „Alimentara", unde sint vînzători care-ţi servesc bomboanele cu mina. La unitatea nr. 5 cofetărie care aparţine de T.A.P.L.Buzău şi unde este responsabilă Elena Boroş, scara seamănă mai degrabă cu o unealtă bună de scos cenuşa din vatră, nu bomboane din borcan. ________________CONST. JALBA (Continuare In pag. U-a, col. 4—5) La Sfatul popular al oraşului Cluj, orele de audienţă nu sunt respectate, cetăţenii fiind purtaţi pe drumuri. — Tovarăşe, d-ta nu ştii să citeşti ? De ce vii miercurea ? — Pardon! Eu sunt de marţi aici». Desen de ARIK In întîmpinarea celei de-a 90-a aniversari a naşterii lui V. I. Lenin TURNEUL TEATRULUI ARMATEI La 28 martie, Teatrul Armatei din Capitală a inceput un turneu prin ţară cu piesa : „In numele revoluţiei" de M. Şatrov, organizat în cinstea celei de-a 90-a aniversări a naşterii lui V. I. Lenin. La turneu participă un colectiv artistic numeros, in frunte cu artistul poporului George Vraca, directorul teatrului. Primele spectacole care au avut loc in oraşele Brăila, Galaţi şi Birlad s-au bucurat de o bună primire din partea publicului. Teatrul Armatei îşi continuă turneul în diferite oraşe şi centre muncitoreşti din ţară, printre care : Paşcani, Bicaz, Oneşti, Comăneşti, Ploeşti, Oraşul Stalin, Reşiţa, Hunedoara, Lupeni, Petroşani. LA INSTITUTUL PEDAGOGIC DIN GALAŢI GALAŢI (coresp. „Scînteii"). — In cadrul manifestărilor organizate cu prilejul celei de-a 90-a aniversări a naşterii lui V. I. Lenin, în aula Institutului Pedagogic din Galaţi a avut loc de curind o adunare la care au participat peste 200 de studenţi şi cadre didactice de la institut. Cu acest prilej, studentul Aurel Coman a prezentat conferinţa „Lenin despre tineret". La sfirşitul conferinţei, studenţii şi cadrele didactice au vizionat filmul artistic sovietic „Povestiri despre Lenin". ELEVII IN VIZITA LA MUZEUL V. I. LENIN—I. V. STALIN PLOEŞTI (coresp. „Scînteii"). — In ultimele zile, la şcolile elementare şi medii din oraşul Buzău au avut loc manifestări închinate celei de-a 90-a aniversări a naşterii lui Lenin. La şcoala medie nr. 2, tov. Clotilda Constantinescu, directoarea şcolii, a ţinut in faţa unui mare număr de elevi şi cadre didactice, o conferinţă despre viaţa şi activitatea lui Vladimir Ilici Lenin. O conferinţă asemănătoare a fost prezentată şi la şcoala medie nr. 1. Peste 100 de elevi de la şcoala elementari de 7 ani nr. 1 din localitate au vizitat zilele trecute muzeul V. I. Lenin—I. V. Stalin din Bucureşti. Numeroşi elevi, profesori şi învăţători vor vizita muzeul in zilele viitoare. Şi-au respectat cuvîntul Muncitorii atelierului tineretului din cadrul sectorului cazane al uzinelor „23 August“ din Capitală au reuşit să execute ieri, pină la încheierea schimbului, al 10-lea vagon-cisterna peste planul de producţie din primul trimestru al anului. Tinerii muncitori se angajaseră ca la data de 31 martie, orele 14, să realizeze in plus aceste 10 vagoane. Ei şi-au respectat cuvîntul. Totodată au obţinut economii in valoare de 56.000 lei. Gimnastele sovietice au sosit în Capitală Ieri a sosit in Capitală, echipa feminină de gimnastică a Uniunii Sovietice, campioană mondială. După cum s-a mai anunţat, echipa de gimnastică a U.R.S.S. va susţine simbată şi duminică, in sala Floreasca, o intilnire cu reprezentativa feminină de gimnastică a ţării noastre. Raioane fruntaşe la semănatul sfeclei de zahăr CRAIOVA (coresp. „Scinteii"). Colectiviştii de pe ogoarele raionului Gura Jiului au căutat să folosească cit mai bine timpul prielnic pentru a termina cit mai repede semănatul sfeclei de zahăr. Datorită muncii însufleţite a colectiviştilor, în ziua de 31 martie in raionul Gura Jiului s-a terminat semănatul celor 1178 ha. cu sfeclă de zahăr. Tot în această zi s-a terminat semănatul acestei culturi şi in raionul Calafat. O mare răspundere In secţia tricotaje - sectorul de incheiat ciorapi - de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Capitală, lucrează şi muncitoarea Elena Dumitrescu. La maşina ei de încheiat ciorapi, realizează zilnic 600-620 perechi ciorapi din fire sintetice supraelastice, in loc de 265 perechi. Pentru extinderea metodei ei de lucru a fost numită ieri instructor al secţiei. In felul acesta ea va ajuta muncitoarele tinere să-şi ridice calificarea. Festivalul modei TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii"). In sala palatului culturii din Tg. Mureş a avut loc ieri un festival al modei. Cu acest prilej, întreprinderea de stat „Arta Mode“ din Bucureşti a prezentat o colecţie cu ultimele modele de confecţii de primăvară şi vară pentru femei, bărbaţi şi copii. Simina Rusu şi Ana Cîndea, două din cele mai bune muncitoare de la secţia circulare a fabricii de ciorapi „7 Noiembrie“-Sibiu. Prima este apreciată cu deosebire pentru ajutorul pe care il dă tinerelor absolvente ale şcolii profesionale, iar a doua, pentru atitudinea ei plină de grijă la folosirea materialelor. (Foto : R. Costin) Trenuri cu tonaj spp Acţiunea de remorcare a trilor cu tonaj sporit, iniţiată prima oară de ceferiştii de pe Cîmpina-Predeal şi Timiş-Pn este pusă în practică de tot mulţi ceferişti din ţară. Intre mecanicii de locomotiv depourile C.F.R. Petroşani şi Iova se desfăşoară o vie înti avînd ca obiectiv remorcarea astfel de trenuri. Numai in dou cade ale lunii martie sau exil din staţia Petroşani un număr 3 trenuri cu un tonaj sporit de tone. Cei de la Craiova deţin întîietatea în întrecere. Unu' fruntaşii în această acţiune este canicul Grigore Malache, de licoul Craiova, care remorcheaz fiecare tren câte 100-190 tone plus. El a cerut împiegaţire, mişcare să i se pregătească de înainte numai trenuri de olte tone. Şi mecanicul M. St. Vasile acelaşi depou, a cerut compun trenului 2.544 cu 2060 tone. Acţiunea aceasta, care capătă caracter de masă, aduce import economii și mărește capacitatea transport. Vizita lui N. S. Hruşciov în Franţa Locuitorii Marsilie salută cu căldură pe N. S. Hruşciov şi urează succes convorbirilor franco-sovietice. (TELEFOTO) A VIZITEI JOI 31 MARTIE. Ora 8,45 (ora Parisului) : Plecarea din Reuen spre Paris. Ora 11 : Vizitarea uzinelor Renault din localitatea Flins. Vizitarea in cursul dimineții de către A. N. Kosîghin a orașului Alizay (departamentul Eure). Ora 12: întoarcerea la Paris şl reinstalarea la Quai d'Orsay. Ora 13 : N. S. Hruşciov primeşte pe reprezentanţii mişcării sindicale. Ora 18: Recepţie la ambasada sovietică. Ora 20 : Plecarea la castelul Rambouillet unde vor fi reluate convorbirile cu preşedintele De Gaulle. Citiţi cuvintarea rostită de N. S. Hruşciov la Rouen, conferința de presă organizată în tren, și reportajul vizitei în pag. IV-a. COTEŞTI Lucrări în vie GALAŢI (coresp. „Scînteii“). — Mai mult de 1000 ha. din suprafaţa de teren a gospodăriei agricole de stat Coteşti din raionul Focşani e cultivată cu viţă de vie. In aceste zile, în viile gospodăriei se lucrează de zor. întreaga suprafaţă de vie a fost dezgropată, iar pe o suprafaţă de 600 ha. s-a făcut tăiatul viţei. In primăvara aceasta, muncitorii din gospodăria de stat Coteşti vor complecta golurile de vie cu peste 100.000 fire. Fier vechi pentru acela Deputaţii şi comitetele de stradă raionul V. I. Lenin au desfăşut largă acţiune de stringere a fier vechi. In luna care a trecut s-au lectat peste 200.000 kg. fier vn Circumscripţiile deputaţilor M Badea, Irina Abulăesei, Elena On şi Iordan Brăileanu s-au evidenţia mod deosebit. Iaşi Construcţii noi La Iaşi, Birlad, Paşcani şi In alte localităţi din regiunea Iaşi constructorii înalţă In acest an noi obiective. De la începutul anului şi pină acum s-au şi dat in folosinţă în aceste oraşe circa 280 de apartamente. In afară de locuinţe, In regiune se înalţă şi alte construcţii. La Iaşi, de pildă, se află în construcţie o de cultură a muncitorilor cefer şi textilişti, precum şi casa de c tură a tineretului ; de asemenea aici se ridică şcoli noi, se amerează stadionul „23 August" care avea o capacitate de circa 20. locuri. ÎN LOC DE CRONICĂ MUZICALĂ Comuna Mihai Viteazu, Turda. Stau de vorbă cu directorul căminului cultural şi cu Kereki Paul, preşedintele gospodăriei colective „Steagul Păcii“. Au echipă de dansuri la care vin tineri români şi maghiari, echipă de teatru, o brigadă de agitaţie... In timp ce vorbim, din cinci in cinci minute uşa se deschide şi apare cite un cap. Directorul se scuză şi iese. Aştept. Cînd se întoarce continuă, avem o bibliotecă cu aproape o mie de volume, se ţ in regulat cercurile agrozootehnice şi.. Şi iar se deschide uşa, şi iar cere scuze, şi iar trebuie să aştept. Povestea aceasta cu ieşitul şi cu aşteptatul se repetă peste pufin şi cu preşedintele gospodăriei colective. — Aţi picat rău tovarăşe. Peste o jumătate oră avem programat un spectacol. Imi întinde un afiş pe care-l avea pregătit şi mi-l arată. Citesc pe el: „Filarmonica de stat Cluj dă un spectacol in sala căminului cultural al comunei Mihai Viteazu, un concert simfonic popular cu concursul violonistului Ştefan Ruha, laureat al concursurilor internationale de la Moscova, Bucureşti şi Paris. Dirijor Petre Sbircea“. Orchestră simfonică intr-o comună. Intr-un sat. Mă încearcă emoţia. Mi-am amintit concertele simfonice din alte vremuri, unde venea un anumit public. Unde veneau cucoane să-şi etaleze eleganta, toaletele. Mă duc in sală, îmi arunc ochii prin ea. H0 la sută din femei, au năframe pe cap. Organizatorii au şi ei probleme. Scena mică. Pe scenă nu încap decît maximum 20 instrumentişti pe cînd orchestra (informaţie redusă) are 60. Cum să rezolve ? S-a găsit soluţia. Suflătorii pe scenă, cei de la coarde, jos. Ora 6. Cineva anunța : Glinka „Uvertura Ruslan şi Ludmila“, Ivanovici „Valurile Dunării", Sarasaie „Melodii lăutăreşti", Porumbescu „Balada", Ceaikovski „Marş şi dansul florilor" din „Spărgătorul de Nuci", Enescu „Rapsodicula“. Cintă Ruha: Nu se aude decît vioara lui. Mă retrag încet, încet pe nesimjite, spre uşă. Mai toţi îmi fac semn să stau pe loc. Ies într-un fel de hol, să-mi notez în carnet unele amănunte. Şi aici se aude cintecul viorii. A intrat pe uşă, Soni, poştaşul. Aici poate să-şi distribuie mai uşor poşta. — Baci Gheorghe hai o firă — îi face el semn unui bătrin care s-a înălţat pe vîrfuri şi priveşte in sală din prag. — Lasă-mă, şopteşte el. — Hai căi-am adus pensia. — Lasă-mă in beteşugul tău, că nu-oi da-o şi miine. Poştaşul se înalţă şi el pe vîrfuri şi priveşte spre scenă. Ciuleşte urechile. Putin mai tirziu înaintează in sală. Ropote de aplauze. Aplauze sincere. Concertul s-a terminat. De sus dintr-un tablou, Lenin priveşte parcă zimbria la oamenii aceştia simpli, ţărani care pină mai ieri nu desluşeau buchiile cărfii şi care ieşeau vădit incinta şi de la un concert simfonic. nicuţa tanase