Scînteia, iulie 1960 (Anul 29, nr. 4875-4901)

1960-07-22 / nr. 4893

Pag. 2 Ra»j-rochetă~i Atenţie deosebită treierişului şi arăturilor In ultimul timp în regiunile din sudul ţării s-au strins grinele de pe mari suprafeţe de teren. Raioane întregi din aceste regiuni au terminat secerişul. De secerat au mai rămas suprafeţe destul de mici în special în raioanele de deal. Acum, în aceste regiuni treieratul la timp şi fără pierderi, inmagazinarea recoltei, executarea din vreme a arăturilor este sarcina cea mai importantă. in legătură cu desfăşu­rarea acestor lucrări, redacţia ziarului „Scinteia" a organizat un raid­­anchetă într-o serie de raioane din regiunile Constanţa, Bucureşti, Piteşti, Craiova şi Timişoara. Redăm mai jos citeva din constatările făcute cu acest prilej. Cine se scoală de dimineaţă... Cu fiecare zi ce trece treierişul griului se face cu o intensitate tot mai mare. Sunt numeroase gospo­dării colective şi întovărăşiri agri­cole care au şi terminat treierişul. Colectiviştii din Comloşu Mare, re­giunea Timişoara, de pildă, au ter­minat în numai 12 zile seceratul, treieratul şi inmagazinarea cereale­lor de pe cele 1080 hectare culti­vate. Astfel de exemple sunt nume­roase şi în celelalte regiuni. Rezultatele bune obţinute de aces­te gospodării se datoresc faptului că munca a fost bine organizată, că maşinile au fost din plin folosite, iar pentru membrii acestor unităţi, terminarea la timp a treierişului a constituit o preocupare de căpete­nie. Iată ce ne scrie în această pri­vinţă corespondentul nostru volun­tar Gh. Marcov din G.A.C. Beci­­cherecu Mic, regiunea Timişoara : „Anul acesta am avut cultivate cu grîu 771 hectare. Recolta este bună. E păcat deci să o pierdem tocmai a­­cum, cînd o avem aproape în mină. Vorba ceea, cine se scoală de dimi­neaţă, ajunge departe. La noi, toată lumea pune umărul la terminarea grabnică a treierişului. Şi treaba merge bine. Pînă acum am şi tre­ierat griul de pe aproape 500 hec­tare“. La fel de bine ca la G.A.C. Beci­­cherecu Mic se lucrează şi în alte părţi, în raionul Jimbolia se treie­rase pînă la data de 20 iulie recolta de pe 60 la sută din suprafaţa cul­tivată, în raionul Calafat peste 50 la sută etc. Ce stă la baza acestor succese ? în raioanele amintite munca la treieri, a fost bine orga­nizată, timpul prielnic de lucru e folosit la maximum, maşinile lu­crează din plin. O contribuţie în­semnată la obţinerea acestor rezul­tate au adus-o organele de partid şi de stat din raion. Inţelegînd că re­coltatul nu se încheie odată cu ter­minarea secerişului ci abia după treieriş, cînd boabele au ajuns în magazii, membrii comitetelor raio­nale de partid, ai comitetelor exe­cutive ale sfaturilor populare raio­nale de aici au fost zilnic pe te­ren, în mijlocul lucrătorilor de pe ogoare, au luat măsuri pentru ca snopii de pe cîmp să fie căraţi re­pede la aici şi treierişul să se des­făşoare din plin. Dar astfel de lucruri nu se întîl­­nesc peste tot. Alături de raioane, gospodării de stat, gospodării colec­tive, întovărăşiri şi comune frunta­şe se găsesc altele rămase în urmă, unde treierişul se desfăşoară greoi. In general trebuie spus că faţă de seceriş treierişul este mult ră­mas în urmă, în raionul Corabia, pînă la data de 19 iulie din cele peste 25.000 ha. cu grîu se treierase recolta doar de pe 2605 ha. Pînă acum două zile, la întovărășirea „23 Februarie“ din Cilieni, treieratul nici nu începuse, iar în comuna Gîr­­cov din cele 828 ha. nu se treierase recolta decît de pe 26 ha. Este necesar ca în timpul cel mai scurt să se ia toate măsurile care să ducă la înlăturarea lipsurilor e­­xistente la treieriș. Griul stă In snopi, e drept, dar stă prost. Cu cit treieratul întîrzie, cu atît pierderile sînt mai mari. Nu se poate ca toc­mai acum, la spartul tîrgului, cum se spune, să se piardă din rodul bo­gat al eforturilor susţinute depuse de oamenii muncii de pe ogoare, de-a lungul a multe luni. Batozele şi combinele să fie folosite din plin Aşa cum s-a arătat mai înainte, multe unităţi agricole socialiste au obţinut rezultate bune la treieriş. La baza acestor succese a stat fap­tul că ele au ştiut să folosească din plin mijloacele pe care le au la dis­poziţie : batoze, combine etc. Aces­ta este „secretul“ rezultatelor bune dobîndite de ele la treieriş. La gospodăria colectivă din Ale­­xeni, raionul Urziceni, s-a treierat în mare măsură recolta de pe cele pes­te 700 ha. cu grîu. Nu-i de mirare. La această gospodărie lucrează din zori, de cînd se ridică rouă şi pînă seara tîrziu, atît batozele cît şi com­binele. Cu fiecare batoză se treieră zilnic peste 20.000 kg. grîu. Folosind din plin timpul prielnic şi capacitatea de lucru a maşinilor, colectiviştii din G.A.C. „Steagul Roşu“ din Salcia, raionul Cujmir, treieră zilnic la majoritatea batoze­lor dite 25.000-30.000 kg. grîu. Din păcate însă, nu peste tot se lucrează astfel. Sunt gospodării co­lective, întovărăşiri agricole, S.M.T.­­uri etc. în care se folosesc prost mijloacele mecanizate. La S.M.T. An­­drăşeşti, regiunea Bucureşti, Adam­clisi, regiunea Constanţa, şi altele, multe din batozele scoase în teren au fost prost reparate, din care cau­ză au trecut zile întregi pînă ce ele au început să lucreze din plin. în comuna Şelaru, regiunea Piteşti, din patru batoze nu funcţionează nici una fiindcă nu au sosit încă trac­toarele care să le acţioneze. în une­le comune din regiunile Bucureşti, Craiova etc. se treieră cu combinele din clăi cantităţi mult prea mici, deoarece munca începe tîrziu şi se termină devreme, iar alimentarea combinelor se face defectuos din care cauză unele maşini se defectea­ză. La ce duc toate acestea ? Exem­plul regiunii Timişoara este elocvent în acest sens. Aici cu maşinile exis­tente se poate treiera zilnic recolta de pe cca. 10.000 hectare. Dacă ma­şinile ar fi fost din plin folosite, dacă viteza zilnică stabilită ar fi fost realizată, treierişul putea să ţină pas cu secerişul. Acest lucru însă din constatările făcute cu prilejul raidului a reieşit că în ultimele zile ritmul treierişului s-a intensificat in toate regiunile din sudul ţării. Cu toate acestea există încă un mare decalaj între seceriş şi treieriş. Ală­turi de raioane şi unităţi agricole fruntaşe, în care treierişul se des­făşoară bine, pot fi intilnite altele, unde această lucrare se face greu. Cauza ? Proasta organizare a mun­cii, nefolosirea din plin a maşinilor şi a timpului bun de lucru. Totodată s-a constatat că ritmul în care se fac arăturile este neco­respunzător în toate regiunile amin­tite. Vremea este destul de înaintată. Este deci de datoria comitetelor re­mi s-a făcut. Urmarea? Pînă la data de 20 iulie în regiune se treie­rase griul doar de pe 50.000 hec­tare. Dar rămînerile în urmă ce se con­stată în unele locuri la treieri, nu se datoresc numai proastei organi­zări a muncii la arii şi slabei folosiri a maşinilor. Una din cauzele principale este şi lipsa de preocu­pare pentru amenajarea ariilor şi transportul snopilor la batoză. Con­­siderînd cu totul greşit că treieratul poate să se facă şi după ce se ter­mină peste tot secerişul, organele de partid şi de stat din raioanele Lu­goj, Gătaia, Măcin, Tulcea şi altele n-au luat măsuri din vreme pentru amenajarea ariilor şi urgentarea transportului snopilor, pentru desfă­şurarea paralelă a secerişului şi tre­ierişului. In raionul Caracal din cele 193 de arii planificate n-au fost a­­menajate decît 109, iar în raio­nul Filiaşi din 152 arii — doar 90, în comune ca Fierbinţi, Vişina, Mozăceni, Izvoru şi altele din regiu­nea Piteşti, deşi griul a fost secerat aproape în întregime, de transportat la aici s-au transportat doar canti­tăţi mici. Alături adinei pe suprafeţe cît mai întinse ! Experienţa unităţilor agricole fruntaşe a dovedit cu prisosinţă că arătura adîncă de vară constituie lucrarea de bază la cultura griului, că cu cît ea se face mai devreme, cu atît se vor obţine recolte mai mari. în afară de aceasta, executîn­­du-se arături cît mai multe imediat după recoltare, se pot însămînţa în mirişte suprafeţe întinse cu porumb furajer, în fiecare regiune sunt numeroa­se unităţi agricole socialiste în care s-a dat toată atenţia acestei pro­bleme, în care paralel cu secerişul terenul a fost eliberat de paie şi s-a trecut la executarea arăturilor. La gospodăria colectivă „Olga Bancic“ din Ciupercenii Noi, raio­nul Calafat, au fost arate pînă acum 696 ha., din care 400 au şi fost se­mănate cu porumb siloz ; la G.A.C. „Viaţă Nouă“ din Poiana Mare, din acelaşi raion, s-au arat 445 ha., din care 375 s-au semănat cu plante fu­rajere etc. Trebuie spus însă că în multe locuri executarea arăturilor este mult rămasă în urmă. Astfel stau lucrurile în multe G.A.S., G.A.C. şi întovărăşiri din raioanele Craiova, Corabia, Urziceni, Slobozia, ca şi în unele raioane din regiunile Piteşti, Constanţa, Timişoara etc. Nu se puteau ara suprafeţe mai mari ? Ba da. Cu o condiţie: ca terenurile să fie mai repede elibe­rate de paie, ca tractoarele să fie din plin folosite în schimbul II. Or în această privinţă există multe de­ficienţe: în regiunea Timişoara, de pildă, din cele 502 tractoare plani­ficate să lucreze în schimbul II au lucrat doar 141. Din această cauză, în loc de 10.200 hectare, cit se poate ara zilnic, în ultima săptămînă au fost arate numai 3800 ha­­gionale şi raionale de partid, a sfa­turilor populare, a organelor agrico­le şi conducerilor unităţilor agricole socialiste din regiunile sudice ale ţării să ia măsurile necesare pentru înlăturarea lipsurilor existente, să sprijine efectiv, zi de zi, pe lucră­torii de pe ogoare în vederea gră­birii treierişului şi arăturilor de vară, în vederea transportării şi de­pozitării la timp şi fără pierderi a cerealelor treierate. In acelaşi timp in regiunile nordi­ce, unde acum se desfăşoară din plin secerişul, organele de partid şi de stat trebuie să ia din vreme măsuri pentru ca paralel cu această lucrare să se facă şi treierişul şi aratul mi­riştilor. CA ODIHNA SĂ FIE CIT MAI PLĂCUTĂ Frumuseţea mării şi a noilor con­strucţii de pe litoral, măreţia munţilor şi miresmele brazilor entuziasmează in fiecare an zeci şi sute de mii de oameni ai muncii veniţi la odihnă in staţiunile bal­neo-cli­mate­rice. Dar nu numai soarele şi valurile mării, nu numai brazii şi aerul tare al înălţimilor fac odihna plăcută... Să intrăm, împreună cu oaspeţii Predealului, în cantina vilei „9 Mai“. In dreptul fiecărui tocim ne aşteaptă o invitaţie : „Azi, la casa de cultură va avea loc...“ Dacă invitaţia anunţă un program atrăgător­­ şi de cele mai mu­te ori programele sunt atrăgătoa­re - seara vom găsi sălile casei de cultură pline de lume. Ce conţin, de obicei, aceste progra­me ? Manifestări variate, acţiuni care solicită atenţia şi chiar participarea spectatorilor. Aşa sunt concursurile „Cine ştie, ne cintă“ sau „Cel mai bun cîntăreţ al seriei“ organizate nu numai pe Valea Prahovei ci şi în sta­ţiunile de pe litoral ; aşa sunt orele amuzante şi distractive, întitulate „Is­cusinţă, răbdare, perspicacitate“ pe care le-am întilnit la clubul şi puncte­le culturale din Eforie ; aşa sunt unele conferinţe, simpozioane pe teme poli­tice sau culturale, recenzii etc. In staţiunile litoralului se pot întilni a fişe colorate care anunţă excursii pe mare cu vaporul „Neptun“. In staţiu­nile de pe Valea Prahovei se organi­zează excursii la Doftana, la muzeu, Peleş, la Poiana Stalin etc. Uneor sunt anunţate întreceri şi competiţii sportive. La Vasile Roaită, de pildă, au avut loc in luna iunie 59 de manifestări sportive printre care şi meciuri „inter­regionale“ cu echipe formate din oa­meni ai muncii veniţi din diferite re­giuni, meciuri care s-au bucurat, cum era şi firesc, de o largă popularitate Seara, cind întunericul coboară. In munţi, ca şi pe litoral mii şi mii de oameni se îndreaptă spre sălile şi grădinile de teatru sau cinematograf. In loc de cronică teatrală Numeroase teatre şi-au început cea de-a doua „stagiune" a anului , tur­neele în staţiunile de odihnă. Pe Va­lea Prahovei, pe litoral, aproape in fiecare seară e un spectacol cu o piesă de teatru sau un spectacol de estradă. Pe Valea Prahovei au dat spectaco­le Teatrul Naţional din Craiova, tea­trele de stat din Timişoara, Ploeşti etc., în vreme ce pe litoral, pe lingă o serie de concerte de muzică uşoară au prezentat spectacole Teatrul C.F.R. Giuleşti, Teatrul de stat din Bacău. Un merit deosebit are Teatrul de stat din Constanţa care îşi continuă stagiunea cu toate secţiile — inclusiv „păpuşile" — pe litoral. Aceasta e un lucru bun. Dar o parte din spectacolele pre­zentate in staţiunile de odihnă nu sunt de cea mai bună calitate, nu satisfac exigenţele spectatorilor, lată de pilda pe Valea Prahovei. Teatrul de stat din Ploeşti a prezentat spectacolul de estradă „Pe la noi, pe la Ploeşti“, care din pricina lipsurilor sale nu s-a bucurat de o primire caldă din partea oamenilor muncii aflaţi in concediu. Am luat parte, in grădina de vară a Eforiei, la un spectacol de estradă „A Xlu­-a lună“, prezentat de Teatrul de stat Constanţa. Un personaj veş­nic lipsit de timp propune înfiinţarea celei de-a Xill-lea luni. Toate anotim­purile ii refuză insă, iar personajul se convinge, In cele din urmă, că s-a lă­sat depăşit de timp şi că singura so­luţie constă nu în adăugarea unei luni in calendar ci in întrecerea cu timpul. Tema, amuzanta şi ingenioasă in felul ei, rămîne, din păcate, un simplu pretext sărăcit de substanţa şi ideile pe care le putea oferi. Citeva momente se impun totuşi prin textul, interpretarea sau muzica lor, cum ar fi, de pildă, reuşitul monolog . „Poftim la Dobrogea“- Cu ce rămîne specta­torul după spectacol ? Cu amintirea cîtorva melodii plăcute (îndeosebi cel­e semnate de compozitorii Radu Şerban şi Emanuel Ionescu), cu imaginea ve­selă a cîtorva scenete (Ah, balurile !...) Impresia generală e însă a unui spec­tacol prea slab realizat pentru un turneu pe litoral. Nu înţelegem de ce s-au inclus în program scenete cu o notă vulgară, cu un comic ieftin („Ste­luţa“, „Vorbă să fie !“). Textul conţine uneori prozaisme şi actualizări forţate, provenite dintr-o viziune simplistă, su­perficială asupra realităţilor din pa­tria noastră. In staţiunile de odihnă programul cultural-artistic trebuie să aibă în bună parte un caracter distractiv, ac­tivitatea cultural-artistică trebuie să a­­limenteze buna dispoziţie, pe care o oferă din plin odihna, peisajul, con­diţiile optime de viaţa pe care cei veniţi în concediu le află în staţiunile de odihnă. Pe litoral, pe Valea Pra­hovei şi in celelalte staţiuni balneo­climaterice oamenii muncii doresc să vadă şi sa audieze mai multe specta­cole şi concerte de înaltă, ţinută ar­tistică, valoroase atît din punct de ve­dere al conţinutului cît şi al interpre­tării, vor să aplaude solişti şi inter­preţi de frunte, ansambluri şi colective artistice de prestigiu, pe care atît sfaturile populare cit şi C.S.T.A. le-au programat pînă acum în prea mică măsură. Conţinut mai bogat, forme mai atractive Zeci de oameni ai muncii îşi vor a­­minti cu plăcere de o manifestare or­ganizată nu de mult la casa de cultură din Sinaia sub titlul : „Sub conducerea partidului, noi înfăptuiri în întreprinde­rea noastră” unde muncitori din citeva oraşe ale ţării au vorbit simplu şi con­vingător despre dezvoltarea şi moder­nizarea industriei noastre. Atît la Sinaia cît şi la Predeal sunt prezentate adese­ori conferinţe interesante, expuse scurt, concis, intr-un mod atrăgător, de con­ferenţiari bine pregătiţi. Există însă şi unele programe culturale care abundă în conferinţe neinteresante, lungi, pre­zentate plicticos. După cite se pare, unii, înţelegind greşit sarcinile muncii culturale în sta­ţiunile de odihnă exagerează în ceea ce priveşte numărul şi durata conferin­ţelor. In ziua de 11 iulie, oamenilor muncii aflaţi la Techirghiol li s-au ofe­rit în aceeaşi seară cinci conferinţe. Intr-un articol din ziarul „Dobrogea nouă", din 9 iulie a.c., se considera că numărul conferinţelor mai trebuie spo­rit şi se critica Un responsabil de club pentru faptul că a redus durata unei conferinţe la numai... 30 de minute. Conferinţele au un rol important în răspîndirea ideilor înaintate, în popu­larizarea cunoştinţelor din domeniul ştiinţei şi culturii, dar nu-şi pot înde­plini acest rol decît dacă sînt bine pregătite, expuse intr-un mod viu şi atrăgător. In unele cluburi şi biblioteci de pe litoral popularizarea literaturii noastre noi se face insuficient, iar formele de prezentare sunt încă sărace. Uneori, datorită muncii formale a cîtorva activişti culturali se discreditea­ză acţiuni interesante şi atractive. La Techirghiol un program intitulat „Cîn­­tecul vieţii noi“ a cuprins... romanţa „Imbătrinesc şi-mi pare rău“, cîntecul popular „împărate, împărate1" etc. E necesar să se ia grabnice măsuri de în­dreptare atunci cînd se intîmplă ca une­le filme să fie vizionate în condiţiile ci­nematografului mut (Techirghiol), ca o bibliotecă cu aproape 28.000 volume să nu aibă fişier de clasificare (Vasile Roaită), sau ca un cinematograf să intre în reparaţie pe timp de o lună în plin sezon de concedii (Poiana Ţa­pului). Ce au de spus sfaturile populare Constanţa şi Ploeşti ? Există rezerve din plin... în unele staţiuni de odihnă con­diţiile create de partid şi guvern pentru desfăşurarea unei intense şi interesante activităţi culturale nu sunt îndeajuns folosite. Cu alte cuvinte, există rezerve din plin dac trebuie puse în valoare cu mai multă chibzuinţă şi spirit de răspundere. Ne referim, în primul rînd la progra­marea celor mai bune formaţii de tea­tru, muzică uşoară, a celor mai renu­miţi solişti vocali şi instrumentişti. Pen­tru aceasta, sfaturile populare trebuie să dea dovadă de multă exigenţă in încheierea contractelor cu O.S.T.A. Di­recţia Generală a Artelor ar putea da un ajutor mai mare la alcătuirea unor programe interesante. Nu e un secret pentru nimeni că oamenilor muncii le place muzica uşoară de bună calitate, că iubesc dansul, excursiile dar, tot­odată, sunt dornici de un bun spec­tacol de teatru, de un concert simfo­nic, de un recital dat de cunoscuţi in­terpreţi instrumentali şi vocali. Oare nu i-ar asculta cu aceeaşi plăcere şi în staţiunile de odihnă ? De aseme­nea, oaspeţilor străini trebuie să le oferim spectacole reprezentative pen­tru nivelul artei noastre muzicale. Pînă in prezent, consiliile sindicale regionale au făcut prea puţin pentru trimiterea în staţiunile de odihna a ce­lor mai bune formaţii artistice de a­­matori, care ar putea îmbogăţi şi în­viora programele culturale. Activiştii culturali să dea dovadă de cit mai multă iniţiativă şi inventivitate, să găsească mereu forme noi, origi­nale, atractive. Comitetele regionale şi orăşeneşti de partid au sarcina să asigure un bogat conţinut politic muncii culturale, să îndrume activitatea cluburilor şi a ca­selor de cultură spre manifestări cit mai actuale şi mai interesante, fiindcă nu numai soarele, valurile mării, bra­zii şi aerul tare al înălţimilor fac odihna plăcută... PAUL DIACONESCU SCÎNTEIA Terezia Costa, candidată de partid, a terminat şcoala profesională agricolă acum 2 ani. De atunci ea lucrează la G.A.S. Şimleul Silvaniei, re­giunea Oradea, devenind fruntaşă în producţie. Acum în aceste zile de cules piersici ea recoltează zilnic 200 kg, în loc de 120 kg, cit prevede norma. (Foto M. Cioc) ----------------O­TO---------------­ Expoziţii româneşti peste hotare In prezent sînt în curs de organi­zare peste hotare mai multe expoziţii romineşti. O expoziţie de afişe romineşti a fost trimisă de curînd in R. P. Chi­neză, ea urmînd să fie deschisă apoi in R. P. D. Coreeană şi in R. D. Viet­nam. In cadrul convenţiei de colaborare culturală dintre R. P. Ungară şi ţara noastră, la Budapesta se va organiza o expoziţie a tînărului pictor român Covaliu Brăduţ. Tot la Budapesta se va deschide în preajma zilei de 23 August, in cadrul convenţiei de colaborare dintre cele două ţâri, expoziţia cărţii romineşti. Cu prilejul celei de-a 17-a ediţii a Jocurilor Olimpice de vară, se des­chide la Roma o expoziţie cu desene de copii. La această expoziţie au fost trimise şi 25 de lucrări cu teme din viaţa sportivă, aparţinind unor copii între 6 şi 12 ani din ţara noastră. De asemenea au fost expediate in R. P. D. Coreeană 100 de desene rea­lizate de copii de vîrstă preşcolară pînă la şcolari din clasa a VII-a, pen­tru a participa la expoziţia interna­ţională de desene ale copiilor ce se va deschide la Phenian. (Agerpres) ------------------ • ----------------­Şcoli noi în noul an şcolar Au început pregătirile în vederea deschiderii noului an de învăţămînt de cultură generală. In Capitală se construiesc în ritm rapid — în opt locuri diferite — localuri noi de şcoa­lă: în cartierul Elefterie, pe str. Atelierului şi calea Victoriei, pe bu­levardele Gh. Dimitrov, Ion Şulea, Dacia şi Ilie Pintilie, precum şi în cartierul Griviţa Roşie. Unele dintre aceste şcoli vor avea cite 16 săli de clasă, iar altele cite 24 săli de clasă. Constructorii şi-au luat angajamen­tul de a le termina în cinstea zilei de 23 August. Paralel cu această acţiune, la şco­lile existente în Capitală se fac lu­crări de reparaţii şi curăţenie. Sec­ţia de învăţămînt a sfatului popular orăşenesc a luat măsuri pentru înca­drarea din timp a şcolilor cu cadre didactice. Legea pensiilor publicată în broşură începînd de mîine se pune în vîn­­zare la toate chioşcurile de ziare din ţară broşura tipărită de Editura Me­dicală privind Decretul şi Regula­mentul de aplicare a legii pen­siilor din iulie 1959 cu modi­ficările făcute la 29 aprilie 1960. Broşura cuprinde şi o serie de anexe printre care tabele cu cate­goriile de salariaţi care lucrează în munci grele sau foarte grele, mo­delele actelor ce trebuiesc întoc­mite atît de cei ce ies la pensie cît şi de întreprinderile care alcătuiesc dosarele de pensionare. Preţul unei broşuri este de 2,70 lei. 090- -6*o-Studenţi la practică La fabrica de confecţii „Gh. Gheor­­ghiu-Dej“ din Capitală au poposit oaspeţi. Un grup de­­23 studenţi de la Institutul politehnic din Iaşi — facultatea industrie uşoară — au venit pentru a face practică. Ei au fost re­partizaţi în sectoarele V, VII şi VIII, între muncitori şi aceşti viitori ingi­neri s-a stabilit, încă din primele zile, o plăcută atmosferă de colabo­rare în muncă. Unii dintre studenţi ca Mircea Guţă, Simon Grümberg, Vasile Leordeanu şi alţii sunt dealt­fel cunoştinţe mai „vechi“. Ei au ve­nit şi în anul trecut în fabrica noas­tră, la practică. CAROL HEIM muncitor Scrisoare către redacţie Tovarăşe redactor şef, Suntem­ un grup de munci­tori şi tehnicieni din diferi­te oraşe ale ţării, care ne pe­trecem concediul de odihnă pe litoralul Mării Negre, la Efo­rie. Unii dintre noi am mai fost aici şi în anii trecuţi, alţii am venit întîia oară, dar cu toţii simţim o mare bucurie găsind minunatele case de odihnă, clu­buri, restaurante, care au fost construite aci în ultimii ani, con­diţiile excepţionale de concediu de care se bucură oamenii mun­cii. Este o expresie vie a grijii partidului şi guvernului nostru pentru odihna şi sănătatea oame­nilor muncii, pentru înfrumuse­ţarea ţării noastre. Aceste reali­zări, împreună cu clima splendi­dă, cu plaja şi apa mării, fac din litoralul nostru un punct de a­­tracţie nu numai pentru oamenii muncii din ţara noastră, dar şi pentru străini. Litoralul nostru a azi mai frumos ca oricînd, o a­­devărată mîndrie a poporului nostru, iar construcţiile care-l împodobesc — o admirabilă în­făptuire a regimului de democra­ţie populară. Datorită grijii partidului şi gu­vernului, mii de muncitori şi alţi oameni ai muncii se bucură aici de condiţii minunate de cazare, hrană, îngrijire medicală. Toate acestea fac din zilele petrecute aici zile de neuitat. Recent însă, spre marea noas­tră supărare, odihna ne-a fost stînjenită din pricină că în mare au apărut reziduri de păcură. A­­cest lucru ne-a împiedicat cite­va zile să facem baie, deoarece pe corp se depunea un strat de păcură. Cum e şi firesc, în rîndurile oamenilor muncii veniţi la odih­nă s-a stîrnit nedumerirea: de unde a apărut păcura în mare ? Informîndu-ne la căpitănia por­tului Constanţa am aflat că vi­novată este nava petrolieră iugo­slavă ,,Sumecani“ de sub coman­­da căpitanului Mracic Iva. Acea­stă navă şi-a curăţat de reziduri rezervoarele în apropierea ţărmu­lui nostru, cu toate că era obli­gată să facă acest lucru la o dis­tanţă de cel puţin 12 mile de ţărm. Deşi au mai fost în ţara noastră, deşi cunoşteau această uzanţă internaţională pe care o respectă toate vasele care vin în portul Constanţa, cei de pe nava iugoslavă au încălcat-o in mod grosolan. Vă daţi desigur seama cît de revoltaţi suntem­ cu toţii de acea­stă faptă. Noi şi tovarăşii noştri ne-am pu­s întrebarea: Cum de se poate deda la un asemenea act un vas al unei ţări vecine, ai cărei marinari ar fi trebuit să aibă o atitudine corec­tă şi amicală în ţara noastră ? Rugăm organele competente ale ţării noastre să ceară organelor iugoslave corespunzătoare sanc­ţionarea severă a celor vinovaţi de acest act cu totul nepriete­nesc. Ne adresăm redacţiilor ziarelor „Scinteia", „Romînia Liberă“ şi „Munca”, cu rugămintea de a publica această scrisoare. Un grup de muncitori şi tehni­cieni care-şi petrec concediul în staţiunea Eforie. ss) DUMITRU GEORGESCU, lăcătuş, Uzinele „Republica" Bucureşti; VIORICA NECULA­­NANESCU, tehniciană, Rafină­ria nr. 1-Ploeşti; ELENA SU­­CIG­AN, muncitoare, fabrica „Tricoul Roşu"-Arad; NICOLAE DOBOŞ, lăcătuş, Uzinele „Cri­­stea Nicolae "-Galaţi; DOINA ASMARANDEI, inginer geode­­zist, Ministerul Agriculturii- Bucure­şti; TEODOR HUBER, muncitor, Fabrica de carton as­faltat Teleajen ; TIBERIU MUNTEANU, muncitor, mina Petri­a; AUREL SCURTU, strungar, Uzinele de tractoare „Ernst Thalmann“-Orașul Sta­lin. Acţiuni patriotice ale tineretului în cursul ultimei săptămîni, peste 32.000 tineri din întreprinderile şi instituţiile Capitalei au efectuat în timpul lor liber aproape 100.000 ore de muncă patriotică. Ei au lucrat pe şantierul de locuinţe din Calea Gri­­viţei, şantierul fabricii de anvelo­pe din Popeşti-Leordeni, şantierul canalului de desecare şi irigare de la Otopeni şi alte şantiere de cons­trucţii. Numeroşi tineri au dat spri­jin gospodăriilor agricole de stat din preajma oraşului la recoltarea legumelor şi fructelor. Tinerii au participat şi la nume­roase acţiuni culturale şi sportive. Cu prilejul concursului „Iubiţi car­tea“ alţi 200 tineri au obţinut recent insigna de „Prieten al cărţii“. Un număr de 800 tineri au vizitat Mu­zeul de istorie a partidului. Peste 15.000 tineri au participat la diferite acţiuni culturale organizate la casele raionale de cultură, la „foile tinere­tului", la conferinţe despre rolul or­ganizaţiilor U.T.M. în opera de con­struire a socialismului etc. Peste 700 propuneri ale cetăţenilor Zilele acestea au luat sfîrşit adună­rile de dări de seamă ale deputaţi­lor din raionul V. J. Lenin. Un nu­măr de 230 deputaţi au prezentat în faţa alegătorilor bilanţul activităţii lor pe timp de 6 luni. La aceste a­­dunări au luat cuvîntul 1.500 de ce­tăţeni care au făcut numeroase se­­zisări şi peste 700 de propuneri pri­vind îmbunătăţirea activităţii sfatu­lui popular. Multe din ele se referă la înfrumuseţarea cartierelor. Alegă­torii şi-au luat angajamentul să spri­jine acţiunile sfatului popular pentru mai buna gospodărire a raionului. -O­O O­­ mrrw&Emorvm VINERII 22 IULIE • Fragmente din opera „Mireasa vindută" de Smetana — orele 9,50 — I © Reportaj: Prin noile magazine ale Ca­pitalei — orele 13,35 — I o Temă cu va­ naţiuni de Mircea Basarab — orele 14,07 NI 0 „Oda bucuriei“ de Aram Haciaturian — orele 15,10 — I • Cîntecul săptămlnii: „Partidului slavă“ de Macin Constantin, versuri de Tiberiu Uţan — orele 16,45 — I . Teatru la microfon: „Chiriţa la Iaşi" de Vasile Alecsandri — orele 19,30 — II • Emisiune literară coos­orată sărbătorii na­­ţionale a poporului polonez — orele 21,45—11. SIMBATA, 23 IULIE • Fragmente din opera „Tristan şi Isolds“ de Wagner — orele 11,03 - I 9 Lucrări muzicale inspirate din lupta partidului — orele 14,20 — I 9 Actua­litatea literară în revistele noastre — orele 15,50 -I­ I # Cînt­ăreţi celebri: Mario del Monaco — orele 18,25 — II 9 Muzică din opereta „O noapte la Veneţia" de Johann Strauss — orele 19,15 — I — Satira şi umo­rul — 20,30 — I • Cvartet de Haydn orele 22,38 — W. Patria (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), Bucureşti (9,30; 11,45; 14; 16,30; 19; 21,30), Al. Sabia (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30 sala), (20,30 — grădină), Mioriţa (9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), 23 August (14,15; 16,30; 19; 21,30), Cocoşatul; 23 August (20,30 — grădină. Nevasta mea cînta; Republica 19,45; 12; 14,45; 17; 19,15; 21,30), Elena Pa­vel (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21 sală), (20,30 - grădină), înfrăţirea între popoare (14,30; 16,30; 18,45; 21). Ultimul viraj: Magheru (10, 12;15; 16; 18,30; 21), I. C. Frimu (10; 12; 15; 17; 19; 21 sală), (20,30 — grădină). Cei 4 de pe Moana; Lumina (10,30; 12,20; 14,10; 16; 18,15; 20,30): Prințesa cu steaua de aur. Central (10,15; 12,15; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30): Drumul Hristinei; Victoria (9,30; 11,30; (3,30) 15, 17; 19, 21), 8 Martie (15, 17; 19, 21), N. Bălcescu (15, 17; 19; sală), (20,30 grădină): Legea e lege; V. Alecsandri (10; 12,15; 16,45; 19, 21,15), Ma­xim Gorki (9,45; 12; 14,15; 16,30; 18,45; 21), T. Vladimirescu (15, 17; 19 sală), (20,30 — grădină): N.are ucis; Timpuri Noi (rulează în continuare de la 10—21): întîlnire cu dia­volul; 13 Septembrie (pentru copii 10; 11; 13,30): Program special, (pentru adulți 15; 17; 19, 21): Nu aștepta luna mai; Tineretului (16,30; 18,30; 20,30): Melodii de pe Neva; Gh. Doja (15; 17; 19; 2­l, Donca Simo (15; 17,15; 19,30 sală), (20,30 - grădină): Bâtă,­chrile dragostei; Al. Popov (rulează în con­tinuare de la 10—21): Vîrsta dragostei; Gri­­vița (15; 17; 19; 21), 1 Mai (10; 12; 16,30; 13,30; 20,30 șalăi, (21 — grădină): Scrisoarea Elvire!; Cultural (15; 17; 19, 21), B. Dela­vrancea (16; 18, 20), Lanțul; C. David (16; 13,15; 20,30), Popular (16; 18,15; 20,30), Valurile Dunării; V Roaită (10; 12; 15; 17; 19; 21), Floreasca (17; 19), Veneţia, luna Il­eu; Unirea (16; 18;15; 20;30). In întîmpinarea zorilor; Flacăra (15; 17; 19; 21), Moşilor (15; 17; 19; 21 sală), (20;30 - grădină), Cei mari şi cei mici; Arta (15; 17; 19; 20,30), Libertăţii (10; 12; 15; 17; 19 sală), (20,30 — grădină): Steaua dimineţii; Munca (15; 17; 19; 21); G. Coşbuc (15; 17; 19; 21 sală), (20,30 — grădină): O zi de odihnă; 16 Februarie (16; 18; 20): Puciţiera vorbitoare; M. Eminescu (15; 17; 19; 21): De sîmbătă pînă luni; Ilie Pintilie (14,45; 17; 19,15 sală), (20,30 — grădină); Lily; 8 Mai (15; 17; 19; 21): Răzbunarea; Volga (15; 17; 19; 21): Olga Bancic (15; 17; 19 sală), (20;30 — grădină): Aurel Vlaicu (15; 17; 19; 21): Furtuna; G­­racovia (15; 17; 19; 21): Dragoste pe note; Drumul serii (16; 18; 20): Lumină în întu­neric; 30 Decembrie (15; 17; 19; 21): Mame­­lucul; Boleslaw Bierut (17,30; 19,30); Balada soldatului. STADIOANE şi GRĂDINI DE VARA, sta­­dionul Republicii (20,30); Ultimul virar? sta­­dionul Giuleşti (20,30); Rătăcirile dragostei, stadionul Dinamo, grădina Progresul, grădina 13 Septembrie (orele 20,30); Cocoşatul; gră­dina Izvor (20,30): N-am ucis; grădina Elena Pavel (20,30): Legea e lege. CUM VA FI VREMEA? Timpul probabil pentru următoarele trei zile. După o uşoară instabilitate cînd vor cădea averse locale de ploaie însoţite de descărcări electrice, vremea devine din nou frumoasă iar cerul variabil. Vînt cu inten­sificări locale din sectorul vestic. Tempe­ratura în ușoară scădere la început, apoi staționară. ­030 In vitrinele librăriilor G BOGZA : SCRIERI IN PRO­ZA, vol. 5, 524 pag. — 8,30 lei, E.S.P.L.A. M. PREDA: INTILNIRE DIN PAMINTURI, 400 pag. — 10,50 lei, Ed. tineretului. A. MIHALE : DESTIN, roman, Ediţie revăzută a romanului „Floarea vieţii“, 512 pag., 12,25 lei, Ed. tineretului. FLORIAN GRECEA: NĂSCUT A DOUA OARA, 160 pag.­­ 3.50 lei, Ed. Militară a M.F A. G. NAUM : POEM DESPRE TI­NEREȚEA NOASTRĂ, 44 pag. 7 lei, Ed. tineretului. R. NEGREANU : DESPRE MU­ZICA CU PROGRAM, 114 pag. 4.50 lei, Ed. muzicală. Nr. 4893

Next