Scînteia, septembrie 1960 (Anul 29, nr. 4927-4952)
1960-09-01 / nr. 4927
Nr. 4927 Lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale Dezbaterile cu privire la Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Cuvîntul deputatului Justin Moisescu Acum cincisprezece ani, cînd s-a vestit încetarea focului pe cîmpurile de luptă, omenirea a răsuflat uşurată. Fără a uita durerea cumplită cauzată de cel de-al doilea război mondial, omenirea era totuşi copleşită de bucuria cea mare a victoriei, în care popoarele vedeau începutul unei ere noi în istorie. Privind cu îngrijorare marile evenimente politice internaţionale din anii din urmă şi descifrînd limpede sensul repetatelor acte nesăbuite ale acelor cercuri din S.U.A. şi din alte ţări care primejduiesc pacea popoarelor, partizanii păcii din lumea întreagă şi-au înteţit eforturile pentru zădărnicirea acestor uneltiri şi pentru statornicirea unei păci trainice în lume. Orice efort pentru înscăunarea unei păci durabile între popoare este sprijinit astăzi cu însufleţire de toţi oamenii de Ibine de pe întinsa faţă a pămîntului. Aşa cum se spune adesea, cel dintîi pas pe calea spre statornicirea păcii trainice în lume este dobîndirea încrederii popoarelor între ele. Dar aceasta nu se poate desăvîrşi în climatul politic al lumii de astăzi, decît prin acte concrete potrivnice războiului şi în primul rînd prin înfăptuirea dezarmării, interzicerea experienţelor cu arme atomice, încetarea fabricării oricărui tip de armă nucleară şi nimicirea tuturor stocurilor existente de arme de distrugere în masă. Interzicerea experienţelor cu arme atomice constituie nu numai un act de manifestare a încrederii între popoare; ea este şi o necesitate absolută şi urgentă pentru întreaga omenire. Supravieţuitorii exploziilor atomice de la Hiroşima şi Nagasaki poartă şi astăzi în trupurile lor armele dezastruoase ale dezagregării atomice. Apoi, cheltuielile uriaşe necesitate de fabricarea armelor nucleare apasă greu pe umerii oamenilor reducîndu-le în mod considerabil nivelul lor de viaţă. Evident, păstrîndu-se proporţiile, acelaşi lucru se poate spune şi despre armamentul aşa numit clasic. Privind în miezul lucrurilor, pentru a dobîndi liniştea şi pacea popoarele trebuie să purceadă fără întîrziere la măsuri radicale. Dezarmarea generală şi totală, aşa cum a arătat conducătorul guvernului sovietic, Nikita Sergheevici Iîruşciov, este singura cheie a păcii trainice în lume. In frontul mondial al păcii păşesc, umăr la umăr, oameni de diferite convingeri politice, cu diferite orientări filozofice, de diferite condiţii sociale ; pe toţi îi uneşte voinţa neclintită de apărare a păcii. Ca slujitor al Bisericii Ortodoxe Române, să-mi fie îngăduit să amintesc aici, şi de data aceasta, că Biserica Ortodoxă Română, simţind îngrijorarea tuturor celor ce iubesc pacea în lume, s-a pronunţat limpede şi hotărît împotriva pregătirilor unor puteri din Occident pentru declanşarea unui nou război, care, în condiţiile actuale, prin folosirea armelor nucleare, ar cauza omenirii pierderi incalculabile, împreună cu toţi fiii patriei noastre iubite, alături de toţi oamenii de bine din întreaga lume, slujitorii şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române păşesc cu încredere in rîndul luptătorilor pentru pace. De aceea — a spus în încheiere vorbitorul — împreună cu toţi fiii scumpei noastre patrii, însuşindu-mi cu însufleţire raportul asupra poziţiei ţării noastre pe plan internaţional, declar că o voi vota cu încredere şi voi sprijini pe deplin întreaga operă a guvernului pentru propăşirea patriei şi întărirea păcii între popoare. în acelaşi timp, ţinînd seamă de importanţa excepţională a problemei dezarmării generale şi totale care va fi prezentată spre soluţionare în cadrul O.N.U. la nivelul reprezentării popoarelor cu deplină autoritate şi întreagă răspundere, îmi însuşesc cu bucurie şi sprijin cu toată căldura înţeleaptă propunere ca delegaţia ţării noastre la apropiata sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să fie condusă de dL Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cuvîntul deputatei Maria Rosetti Ascultînd cu cea mai mare atenţie raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, mă gîndeam cu emoţie că în această incintă dezbatem probleme de cel mai vital interes pentru fiecare om. Acest raport, făcînd analiza profundă a situaţiei internaţionale actuale şi indicînd cu deplină claritate obiectivele politicii externe a statului nostru, ne insuflă încredere nestrămutată în uriaşele forţe ale păcii, exprimă cu vigoare avîntul şi energia nesecată a poporului român constructor harnic al socialismului şi consecvent apărător al păcii. Referindu-se la importanţa problemei dezarmării, vorbitoarea a declarat : Propunerile de dezarmare generală şi totală reflectă nemijlocit esenţa sistemului socialist ostil războaielor prin însăşi natura sa, reflectă înaltul umanism al societăţii noastre. U.R.S.S., statul primei centrale atomoelectrice, al primilor sateliţi artificiali ai Pămîntului, al primelor rachete cosmice, statul care şi-a dovedit pe deplin superioritatea în domeniul rachetelor balistice intercontinentale, a formulat înţeleptele propuneri cuprinzînd distrugerea tuturor tipurilor de arme şi desfiinţarea armatelor. Oamenii de pretutindeni au fost puternic însufleţiţi de gîndul că traducerea în viaţă a propunerilor sovietice de dezarmare generală şi totală ar deschide perspective luminoase pentru viaţa de toate zilele a fiecărui om, din Europa şi pînă în Australia, din cele două Americi şi pînă în Asia. Popoarele lumii înfierează cu vigoare uneltirile agresive care menţin şi încearcă să înteţească tot mai mult cursa înarmărilor. In lupta generală a popoarelor pentru apărarea marii cauze a păcii, femeile reprezintă o forţă impunătoare. Femeia este soţie, mamă, este fiică sau soră. Ea nu poate să nu fie îngrijorată de soarta păcii, să nu fie preocupată de problema asigurării liniştei căminelor, a fericirii copiilor. In imensa lor majoritate, femeile din lumea întreagă sînt tot mai conştiente de menirea, de răspunderea ce le revine în asigurarea liniştei căminelor, în a feri tînăra generaţie de povara războiului. In scumpa noastră republică femeile,devenind libere şi stăpîne pe soarta lor, se bucură astăzi din plin de drepturile cîştigate pe toate tărîmurile, cunosc demnitatea de om de care erau lipsite în trecut. Patriote înflăcărate, muncitoarele, ţărăncile muncitoare, intelectualele ţării noastre participă cu avînt, alături de bărbaţi, la măreaţa construcţie socialistă. Masele de femei din republica noastră sînt de aceea adine preocupate de problema asigurării unei păci trainice. In activitatea Consiliului Naţional al Femeilor, la un loc de cinste figurează şi intensificarea luptei pentru pace a femeilor din ţara noastră, a contribuţiei lor la întărirea prieteniei şi colaborării internaţionale. Poporul nostru, care-şi construieşte o viaţă nouă, fericită, însufleţit de perspectivele luminoase cuprinse în hotărîrile Congresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Român, luptă cu hotărîre pentru asigurarea păcii în lume. Ca femei şi mame vrem să ne închinăm toate eforturile nobilei misiuni de a creşte o generaţie încrezătoare în viitor, animată de un fierbinte patriotism, capabilă să învingă orice greutăţi. Ca deputat, ca reprezentantă a alegătorilor care mi-au acordat încrederea lor, declar la această tribună că sprijin cu toată hotărîrea politica consecventă de pace a partidului şi guvernului nostru, politică ce corespunde pe deplin aspirațiilor celor mai profunde ale poporului nostru. Exprimîndu-mi deplinul acord cu concluziile raportului prezentat, ţin în acelaşi timp să-mi manifest aprobarea fără rezerve şi consider întru totul justificată propunerea ca tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej să conducă delegaţia R. P. Române la O.N.U. Aspect din sala de şedinţe a Marii Adunări Naţionala închiderea cursurilor de vară de limbă şi literatură, istorie şi artă a poporului român Miercuri a avut loc închiderea cursurilor de vară de limbă şi literatură, istorie şi artă a poporului român, organizate de Universitatea „C. I. Partion“, între 1 şi 31 august. In după-amiaza zilei de 31 august, participanţii la cursuri au fost primiţi la rectoratul Universităţii „C. I. Partion“. La primire au asistat: prof. univ. Jean Livescu, rectorul Universităţii, acad. Iorgu Iordan, preşedintele Comitetului de organizare a cursurilor, decani ai facultăţilor, profesori universitari. In seara aceleiaşi zile rectoratul Universităţii „C. I. Partion“ şi Comitetul de organizare a cursurilor au oferit cu prilejul închiderii acestora o masă la restaurantul „Pescăruş“. Au participat oaspeţi străini, reprezentanţi ai Ministerului învăţămîntului şi Culturii, Ministerului Afacerilor Externe, I.R.R.C.S., academicieni, profesori universitari, precum şi membri ai corpului diplomatic. 00-Conferinţă de presă la ambasada R. D. Germane Marţi seara, a avut loc la ambasada R.D. Germane o conferinţă de presă în legătură cu apropiata deschidere a ediţiei de toamnă a Tîrgului internaţional de la Leipzig. Au fost de faţă membri ai ambasadei R.D. Germane la Bucureşti. Ziariştii prezenţi au fost salutaţi de Ingeborg Plaschke, ataşat comercial al ambasadei R.D. Germane la Bucureşti. A luat apoi cuvîntul Erich Wächter, adjunct al ministrului Comerţului Exterior şi Intergerman, care a vorbit despre Tîrgul de la Leipzig, importantă manifestare economică internaţională, şi despre însemnătatea acestui prilej de întîlnire între Est şi Vest în dezvoltarea comerţului internaţional. Pentru Tîrgul de toamnă de la Leipzig, care va avea loc între 4 şi 11 septembrie, s-au anunţat 6.900 de exponanţi din peste 40 de ţări. Pavilionul românesc va expune o gamă variată de produse agroalimentare; de asemenea vor mai fi expuse filatelie şi tipărituri. (Agerpres) SCENTEIA Spectacol de gală cu filmul vietnamez „Pe malurile aceluiaşi fluviu“ Cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Democrate Vietnam, miercuri seara, la cinematograful „Republica“ din Capitală a avut loc un spectacol de gală cu filmul artistic „Pe malurile aceluiaşi fluviu“, o producţie a studiourilor din R.D. Vietnam. La spectacol au luat parte reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului învăţămîntului şi Culturii, Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost de faţă Nguyen Minh Chuong, însărcinat cu afaceri ad-interim al Republicii Democrate Vietnam la Bucureşti, membri ai ambasadei. Tov. Gh. Pezi, director general-adjunct al Direcţiei Generale a Cinematografiei din Ministerul învăţămîntului şi Culturii, a vorbit despre succesele obţinute de poporul vietnamez sub conducerea Partidului celor ce muncesc din Vietnam în anii de după eliberarea ţării. După ce a rulat documentarul „Prin pădurile Vietnamului“, a fost prezentat filmul „Pe malurile aceluiaşi fluviu“ inspirat din lupta poporului vietnamez pentru unificarea ţării. Publicul a primit cu interes producţiilecinematografiei vietnameze. (Agerpres) Pag. 3 OAMENII MUNCII SALUTĂ CU ENTUZIASM HOTĂRÎRILE MARII ADUNĂRI NAŢIONALE La AteliereleF. R. „Griviţa Roşie“ in preajma difuzoarelor staţiei de radioamplificare sau pe locurile de muncă în jurul agitatorilor, muncitori, inginer, tehnicieni şi funcţionari de la Atelierele C.F.R. Griviţa Roşie au discutat miercuri cu însufleţire raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale. Aşa cum spunea într-un grup ajustorul Romulus Bindea, raportul cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a R. P. Române este expresia năzuinţelor poporului mosstru pentru triumful coexistenţei paşnice, pentru dezvoltarea colaborării între toate ţările şi consolidarea păcii în lumea întreagă. O deosebită satisfacţie a produs in rîndurile ceferştilor Hotărîrea Marii Adunări Naţionale a R. P. Române, ca tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej să conducă delegaţia ţării noastre la sesiunea Adunării Generale a O.N.U., în care se va dezbate problema dezarmării generale şi totale. Faptul că în fruntea delegaţiei române a fost propus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, fiul iubit al poporului nostru — a spus strungarul Grigore Butucescu - arată importanţa pe care o acordă ţara noastră apropiatei sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. şi va spori contribuţia activă pe care o aduce ţara noastră la soluţionarea problemelor actuale care preocupă omenirea în cel mai înalt grad. La întreprinderea „Dacia“ Ziarele venite ieri la întreprinderea „Dacia“, din Capitală, s-au epuizat în cîteva minute, trecînd din mînă în mînă. După terminarea schimbului muncitorii s-au strîns grupuri, grupuri, in jurul agitatorilor. Se citea, se comenta. - Am doi copii — spunea filatorul Dobre Stanoie. O fată lucrează la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, băiatul e elev la şcoala profesională. Vreau ca viitorul lor să nu fie întunecat de urgia războiului. Vrem să construim fabrici, să facem pentru oameni haine, cămăşi, maşini. Pentru aceasta e nevoie de pace. Cuvinte pline de emoţie au fost rostite şi de bătrîna ţesătoare Parascheva Scurtu. — Delegaţia ţării noastre la O.N.U. va exprima voinţa poporului muncitor a Fecăruia dintre noi, care vrea să trăiască şi să-şi construiască o viaţă mai bună în linişte. Vrem să dispară armele care ucid oamenii, să rămînă munca, prietenia, lupta pentru bunăstare şi grija pentru a creşte copii buni, folositori societăţii. In timp ce grupurile de muncitori comentau raportul, cineva a adus vestea că delegaţia ţării noastre va fi condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Un val de entuziasm a cuprins secţiile şi atelierele. In întreprinderile clujene Oamenii muncii romîni şi maghiari din regiunea Cluj au luat cunoştinţă cu satisfacţie şi deosebit interes de Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea extraordinară a Mari Adunări Naţionale. Miercuri la Uzinele „Janoş Herbak“, „Garbochim“. Fabrica de porţelan şi alte întreprinderi din Cluj, grupuri de muncitori au citit şi disputat Raportul cu privire la situaţia internaţională şi politica externă a R. P. Române. „Raportul este o nouă expresie a luptei neprecupeţite dusă de partidul şi guvernul nostru pentru pace şi prietenie intre popoare, pentru coexistenţa paşnică între toate ţările indiferent de sistemul social-poltic pe care îl au , a declarat muncitoarea Maria Sîncrăian, de la secţia decor a Fabricii de porţelan din Cluj. Prin cuvîntul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej răsună glasul întregului nostru popor muncitor, voinţa lui neclintită de a apăra pacea, pentru a făuri o viaţă tot mai îmbelşugată“. „Dînd glas celor mai scumpe năzuinţe ale poporului nostru - a declarat scriitorul Dumitru Mircea, laureat al Premiului de Stat Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prezentat la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale este un vibrant apel adresat tuturor popoarelor, tuturor oamenilor de bine de pe glob, să se ridice în apărarea păcii, în apărarea umanităţii. Există posibilitatea de a învinge războiul fără arme, de a ne întrece unii cu alţii , indiferent de ideile politice şi organizarea socială în producţia de bunuri materiale şi spirituale“. Sîntem deosebit de mîndri — a spus acad. prof. Aurel Moga, rectorul Institutului medico-farmaceutic din Cluj - că partidul şi guvernul nostru duc o politică externă de promovare a coexistenţei paşnice, bazată pe aprecierea ştiinţifică a situaţiei internaţionale. Statul nostru socialist nu se mulţumeşte numai cu proclamarea principiului coexistenţei paşnice, ci luptă activ pentru aplicarea lui în relaţiileinternaţionale, aducînd astfel o contribuţie apreciată de popoare, la nobila cauză a asigurării păcii şi securităţii în lume. Aprobăm şi susţinem din toată inima această politică, deoarece numai în condiţiile coexistenţei paşnice va putea înfăptui po- porul nostru grandiosul program de dezvoltare şi înflorire a patriei, adoptat de Congresul al ill-lea al partidului. (Agerpres) La uzinele „Semănătoarea“ Dimineaţa, în timp ce se îndreptau spre locurile lor de muncă, muncitorii uzinei noastre discutau în grupuri cu viu interes. Mulţi ascultaseră seara la aparatele de radio Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi acum, înainte de a începe o nouă zi de lucru, schimbau păreri, exprmîndu-şi fiecare bucuria şi mîndria că politica externă a partidului şi guvernului nostru corespunde întrutotul năzuinţelor lor fierbinţi. A venit pauza de dimineaţă. In atelierele şi secţiile urinei s-au organizat convorbiri. Subiectul adus in discuţie e acelaşi lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale, în cadrul convorbirilor din secţia a 2-a prelucrătoare au luat cuvîntul numeroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni. — Politica externă promovată de partidul şi guvernul nostru, aşa cum este expusă ea în Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, este înţeleaptă şi justă — a spus într-una din aceste convorbiri strungarul Ion Mischie. Avem în faţă sarcini măreţe, trasate de cel de al lli-lea Congres al partidului nostru, avem încredere în viitor, în perspectivele păcii. In timp ce oamenii discutau, radioul a adus o veste care a stîrnit un val de bucurie : delegaţia ţării noastre la Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. va fi condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. „Faptul că în fruntea delegaţiei ţării noastre va fi tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej este o dovadă în plus că Republica Populară Romînă este hotărîtă să aducă o contribuţie activă şi puternică la discutarea problemei dezarmării generale şi totale“ , a spus ajustorul Anton Mocanu. Pe întreaga uzină s-au ţinut peste 60 de asemenea convorbiri la care au participat peste 2100 de oameni. RADIAN PORUMBESCU coresp. voluntar In pauza de dimineaţă, la uzinele „Timpuri Noi". Adunaţi în jurul agitatorilor, muncitorii ascultă cu viu interes textul raportului tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Jocurile Olimpice de vară • D. Pîrvulescu—campion olimpic la lupte clasice • Primii campioni olimpici la atletism : Krepkina (U.R.S.S.) și Nieder (S.U.A.) ROMA, 31 (prin telefon de la trimisul nostru special). Este ora 22.30 La Roma se intonează Imnul țării noastre... Intîlnirea decisivă pentru titlul olimpic la lupte (categ. muscă) a opus la Roma, ca şi cu 4 ani în urmă, la J. O. de la Melbourne, pe reprezentantul nostru Dumitru Pîrvulescu lui Ignazio Fabra (Italia). La capătul unei lupte dificile, în timpul căreia a dat dovadă de o rară voinţă, luptătorul nostru a cîştigat intîlnirea şi odată cu aceasta şi titlul de campion olimpic. Ca şi în meciurile susţinute anterior şi de această dată, în meciul-cheie, Pîrvulescu a demonstrat întregul său talent, excelînd mai ales prin tehnica şi varietatea acţiunilor la parter. In clasamentul final al categoriei muscă s-au clasat în continuare Sayed (R.A.U.), Pazgrajed (Iran), Hirata (Japonia) , Korceghin (U.R.S.S.), Fabra (Italia). In ultimele meciuri ale turneului de lupte clasice, alţi doi sportivi români au cucerit medalii olimpice. La categoria cocoş, Ion Cernea a obţinut medalia de argint, iar la categoria mijlocie, Ion Ţăranu — medalie de bronz. „Pe locuri!“, „Fiţi gata !"... Rumoarea zecilor de mii de spectatori a încetat brusc şi, în clipele lungi de linişte care urmează, totul pare încremenit. Apoi pocnetul sec de pistol al starterului are efectul unei baghete magice care reanimă întregul tablou. Primii sportivi săgetează de-a lungul culoarelor pistei olimpice. In sectorul aruncărilor, zeci de stegulețe marchează cele dintîi aruncări. Deasupra dreptunghiului de nisip din turnanta de la sosire zvîcnesc cu elan elegant, relaxat, săritoarele în lungime. ...Pe marele stadion olimpic din Roma au început azi dimineaţă probele atletice ale Jocurilor Olimpice de vară. Dar nici n-a trecut o oră de la începerea primei probe şi un record olimpic a şi fost egalat. Performanţa aparţine alergătoarei sovietice Irina Press, care, în prima serie la 80 m garduri, a „mers“ 10 sec. 7 zecimi. Apoi a alergat 10”6, stabilind un nou record olimpic. In două probe atletice, aruncarea greutăţii bărbaţi şi săritura în lungime-femei, au fost desemnaţi campionii olimpici. Atleta sovietică Krepkina s-a clasat pe primul loc și a devenit astfel campioană olimpică la săritura în lungime. Rezultatul ei (6,37m.) constituie un nou record olimpic. Medalia de argint — poloneza Kreszinska; medalia de bronz — Klaus (Germania). Americanul Nieder s-a clasat primul la aruncarea greutăţii (19,68 m.) Compatrioţii săi O’Brien şi Long au ocupat locurile următoare. Tot miercuri a început turneul de floretă-femei. Olga Szabó, Maria Vicol şi Ecaterina Lazăr s-au calificat pentru semifinale. GEORGE IONESCU Alte rezultate tehnice: BOX M. Dobrescu cîştigă prin k. o. in repriza l-a la elveţianul Schervet. C. Gheorghiu este declarat învingător prin neprezentarea adversarului Kirsch (Germania). HOCHEI DE IARBA India — Olanda 3—1 ; Australia — Japonia 8—1. PENTATLON MODERN Clasamentul general individual la pentatlon modern: campion olimpic F. Nemeth (R. P. Ungară) : 5.024 puncte. El a fost urmat de I. Nagy (R. P. Ungară) cu 4.988 p. și R. Beck (S.U.A.) cu 4.981 p. Titlul olimpic pe echipe a revenit reprezentativei R.P. Ungare. (14.863 puncte). Pe locul doi — echipa Uniunii Sovietice (14.309 p.), pe locul trei — S.U.A. (14.192 p.). Ultima probă — crosul — a fost cîştigată de sovieticul Novikov. CANOTAJ ACADEMIC Echipajul de 2+1 al ţării noastre s-a calificat pentru finală, în urma întrecerilor la care a participat ieri dimineaţă. NATAŢIE 400 m, liber-bărbaţi : Murray Rose (Australia) 4T8”3/10 ; 100 m. spate-bărbaţi: David Theille (Australia) 1’01”9/10. La „Electroaparataj“ îndată după terminarea lucrului turnătorii, strungarii, matriţenii şi alţi muncitori şi tehnicieni de la întreprinderea „Electroaparataj" din Capitală s-au adunat în grupuri discutînd cu însufleţire pe marginea raportului prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale, exprimâdu-şi deplina lor aprobare faţă de politica externă de pace a partidului şi guvernului. „ Sprijinim din toată inima politica externă pe care o duce partidul şi guvernul, bazată pe principiile leniniste ale coexistenţei paşnice, a spus muncitorul Grigore Vornicescu. Ea corespunde cel mai bine intereselor vitale ale poporului nostru, intereselor forţelor păcii şi progresului de pretutindeni. Alături de el se află maistrul Octavian Raţu. Tov. Raţu spune că sarcinile mari legate de desăvîrşirea construcţiei socialiste, de creşterea continuă a bunăstării poporului, cer neapărat pace. „Vrem ca munca noastră paşnică să nu fie ameninţată de primejdia unui război. Aşteptăm ca apropiata sesiune a Adunării Generale a O.N.U. să discute temeinic şi să ia măsuri efective în problema dezarmării“. Abonamente la presa sovietică pe anul 1961 La 1 septembrie începe în întreaga ţară înscrierea pentru abonamente la presa sovietică pe anul 1961. Pentru anul viitor vor fi puse la dispoziţia cititorilor din ţara noastră circa 830 de publicaţii centrale ce apar la Moscova şi aproape 400 de publicaţii din republicile unionale. Abonamentele la presa sovietică pe anul 1961 se primesc pînă la data de 25 octombrie a.c., prin oficiile P.T.T.R., agenţii şi factorii poştali, difuzorii de presă din întreprinderi, instituţii şi de la sate. (Agerpres) ------0*0------INFORMAȚII 9 La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane A.D.A.S., din 31 august 1960, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1). O.Z.H. ; 2). A.Z.C. ; 3). L.S.V. ; 4). O.U.F.; 5). B.S.V. ; 6). I.I.M. ; 7). I.O.V. ; 8). O.G.L. • La tragerea Pronoexpres din 31 august au fost extrase din urnă următoarele numere : 23 49 11 14 24 33 Numere de rezervă : 10 35 Fond de premii : 447.047 lei.