Scînteia, martie 1961 (Anul 30, nr. 5090-5120)
1961-03-01 / nr. 5090
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA 1 Anul XXX Nr. 5090 Miercuri 1 martie 1961 4 PAGINI - 20 BANI Prin gospodăriile colective din raionul Roşiori de Vede La începutul campaniei agricole In toate regiunile, pregătirile pentru însămînţările de primăvară sunt înaintate. In regiunile din sudul şi vestul ţării a şi început semănatul culturilor timpurii. In aceste zile, pentru organele de partid şi sfaturile populare terminarea pregătirilor pentru lucrările de primăvară cît şi semănatul constituie o sarcină de mare răspundere. Iată cum se prezintă lucrurile în această privinţă în raionul Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti. In raionul Roşiori de Vede, a cărui agricultură este colectivizată, alături de gospodăriile colective vechi, sînt multe tinere. Aceste gospodării trebuie îndrumate şi sprijinite în mod deosebit pentru ca de la început să obţină rezultate cît mai bune. In acest scop, sfatul popular raional a trimis în multe din aceste gospodării specialişti care să le ajute la întocmirea planurilor de producţie, la organizarea cît mai bună a muncii în campania agricolă de primăvară. Se seamănă din plin In comuna Ciolăneşti sunt patru sate. La toate gospodăriile se seamănă de zor. La indicaţia comitetului comunal de partid, comitetul executiv al sfatului popular comunal a ţinut o şedinţă de analiză la care s-a discutat despre pregătirile pentru campania de primăvară. S.M.T.Tărtăreşti a trimis la vreme tractoarele şi maşinile agricole în gospodăriile colective din Ciolăneşti. Cîmpul este împînzit de tractoare şi atelaje. Se grăpează ogoarele de toamnă, se fac arături pe terenurile încă nearate. Insămînţatul orzului, ovăzului şi mazărei se desfăşoară din plin. S-au şi semănat 50 ha. Şi în alte sate colectiviştii zoresc lucrările agricole de primăvară. La Măldăreni, colectiviştii au pregătit din timp terenul şi sămînţa. Cînd agronomul a indicat că e momentul începerii însămînţărilor, colectiviştii au ieşit la cîmp. S-au semănat 20 ha. cu ovăz, 10 ha. cu mazăre şi 10 ha. cu floarea-soarelui. ce sare construcţii. Amplasarea lor întîrzie în mod nejustificat. Cu cîtva timp în urmă s-au deplasat în gospodării mai mulţi specialişti din cadrul Direcţiei de sistematizare, arhitectură şi proiectare în construcţii (D.S.A.P.C.) Bucureşti. De comun acord cu colectiviştii s-au fixat centrele gospodăreşti. Dar nici pînă la sfîrşitul lunii februarie proiectele n-au sosit. Este necesar ca, fără întîrziere, comisia regională de avizare să se întrunească şi să avizeze aceste proiecte pentru ca gospodăriile colective să se poată apuca de treabă. ★ Realizările care au fost obţinute în raionul Roşiori de Vede dovedesc preocuparea care există pentru pregătirea şi executarea la timp a însămînţărilor. Pe alocuri se semnalează însă şi lipsuri care trebuie grabnic lichidate. Comitetul executiv s-a mulţumit să întocmească un plan de măsuri, dar nu a controlat peste tot cum sunt puse în aplicare prevederile cuprinse. Pentru ca însămînţările de primăvară să se poată desfăşura cu toată intensitatea, comitetul executiv al sfatului popular raional trebuie să acorde o mai mare atenţie gospodăriilor colective în organizarea muncii, folosirii tractoarelor şi atelajelor precum şi felului cum decurge schimbul de seminţe, transportului îngrăşămintelor şi alte lucrări. TEODOR MARIAN Ce fel de sprijini Colectiviştii din satul Gîrdeşti sînt cunoscuţi ca oameni harnici. Cu toate acestea, ei sînt rămaşi în urmă cu muncile agricole. Brigadierul Paulica Radu ar vrea să iasă la cîmp, la însămînţări, dar nu ştie care e terenul pe care trebuie să lucreze brigada pe care o conduce. De ce acest lucru? La sediul gospodăriei, într-o cameră, Florian Florescu, vice-preşedintele sfatului popular raional, contabilul gospodăriei Gh. Lazăr şi alţii lucrează la tot felul de situaţii, în loc ca să dea o mînă de ajutor consiliului de conducere, ca în gospodărie planul de producţie să fie definitivat, ca lucrul să fie bine organizat. Deşi tractoarele au sosit, însămînţările se tărăgănează pentru că planul de producţie s-a modificat pînă acum de cîteva ori. In gospodăria colectivă din satul Necşeşti nu s-a însămînţat nici un hectar. Pe cîmp n-au fost transportate îngrăşămintele naturale, iar organizarea brigăzilor şi echipelor e făcută doar... pe hîrtie. Pentru ca de la început, gospodăriile colective noi să obţină rezultate bune, şi-au prevăzut în planurile lor de producţie dezvoltarea sectorului zootehnic. Dar pentru asta sínt ne Entuziaste manifestări populare ale dragostei şi ataşamentului faţă de partid şi guvern VOTAT ! Colectivul atelierului de croit feţe de la fabrica de încălţăminte „Flacăra Roşie“ din Bucureşti a obţinut în acest an succese de seamă în munca sa. Imbinînd armonios lupta pentru economii cu lupta pentru calitate, muncitorii de aici au economisit de la începutul anului 23.100 dm. p. piele, dînd lucru de cea mai bună calitate. Iata-i, în fotografie, pe cîţiva din membrii acestui colectiv : Constanţa Radu, Petre Domuleanu, Florica Cristone, Constantin Bratu şi Petre Ursache. f mai sint Votînd candidaţii Frontului Democraţiei Populare, vă veţi exprima hotărîrea de a ..£&2&U înfăptui măreţul program al luptei pentru înflorirea patriei, dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea bunăstării poporului, pe care vî-l înfăţişează Frontul Democraţiei Populare. (Din Manifestul Consiliului Central al Frontului Democraţiei Populare) Tovarăşii Petre Borilă, Mihai Balea, Janoş Fazekaş şi Alexandru Bîrlădeanu s-au Intîlnit cu alegătorii In ultimele zile, tovarăşii Petre Borilă, Mihai Dalea, Janoş Fazekaş şi Alexandru Bîrlădeanu s-au întîlnit cu alegătorii din circumscripţiile în care au fost propuşi candidaţi ai F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. Tovarăşul Petre Borîlă, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care candidează în circumscripţia electorală nr. 1 Braşov, a vizitat uzinele de autocamioane „Steagul Roşu“, întreprinderea „Metrom“, uzinele „Strungul“, Uzinele nr. 2 şi alte întreprinderi din acest oraş. Tovarăşul Petre Borilă s-a întîlnit cu muncitori, ingineri, tehnicieni din aceste unităţi industriale. La întîlnirea cu alegătorii, care a avut loc marţi după-amiază în sala Teatrului de Stat din Braşov, au luat parte muncitori, ingineri, tehnicieni din întreprinderile constructoare de maşini, textile, din unităţile C.F.R., cadre didactice, studenţi, gospodine şi alţi alegători din această circumscripţie electorală. Tovarăşul Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., care candidează în circumscripţia electorală nr. 1 Timişoara-Est, a vizitat Uzinele mecanice, întreprinderea „Industria Lînii“, fabricile „Tehnometal“, „Bela Brenner“ şi „Ocsko Terezia“, Institutul de medicină, precum şi cartiere ale oraşului. El a avut mai multe întîlniri cu oameni ai muncii şi alţi cetăţeni din circumscripţia electorală. La întîlnirea cu alegătorii, care a avut loc sîmbătă după-amiază în sala clubului întreprinderii comunale orăşeneşti, au luat parte metalurgişti, textilişti, muncitori de la alte întreprinderi din Timişoara, precum şi cetăţeni din circumscripţia electorală nr. 1. La Turda, unde candidează în circumscripţia electorală nr. 6, tovarăşul Janos Fazekas, secretar al C.C. al P.M.R., a vizitat întreprinderea „Electroceramica“, fabrica de ciment „Victoria socialistă“, Uzinele chimice, Fabrica de sticlă, şantiere de locuinţe şi alte unităţi şi s-a întîlnit cu muncitori, ingineri şi tehnicieni care lucrează în aceste întreprinderi. La întîlnirea pe care a avut-o joi, în sala mare a grupului social al întreprinderii de prefabricate, au participat muncitori, ingineri şi funcţionari de la această întreprindere, de la fabrica de ciment „Victoria socialistă“ şi alţi oameni ai muncii ce locuiesc în preajma unităţilor industriale respective. Tov. Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care candidează în circumscripţia electorală Constanţa-Est, a vizitat portul Constanţa, şantierul naval, fabrica de semiceluloză din paie de la Palas, uzina de acid sulfuric şi superfosfaţi de la Năvodari, staţiunile balneare Eforie şi Mamaia. El a avut mai multe întîlniri cu diferite categorii de oameni ai muncii şi alţi cetăţeni din circumscripţie. La întîlnirea cu alegătorii, care a avut loc miercuri în portul Constanţa, au participat marinari, docheri, constructori navali, lucrători de la întreprinderea de construcţii hidrotehnice, de la întreprinderea Romtrans şi din alte întreprinderi din port. Alegătorii, care au luat cuvîntul la aceste întîlniri, au scos în evidenţă transformările adinei petrecute în ţara noastră în anii puterii populare, ca urmare a traducerii în viaţă, de către oamenii muncii, a politicii partidului de industrializare socialistă a ţării, de transformare socialistă a agriculturii, de ridicare a nivelului de trai al poporului. Mecanicul de locomotivă Nicolae Căpăţînă a vorbit cu mîndrie despre marile transformări care au avut loc în regiunea Braşov în anii puterii populare. El a arătat că această parte a ţării s-a transformat, ca urmare a politicii partidului de industrializare socialistă, într-o regiune cu o puternică industrie. Numai între anii 1955—1960 au fost construite 65 de întreprinderi, printre care fabrica de acid sulfuric de la Copşa Mică, cea de îngrăşăminte azotoase de la Combinatul chimic din Făgăraş, fabrica de formaldehidă din Oraşul Victoria, o fabrică de faianţă la Sighişoara, una de utilaj chimic, o întreprindere de produse lactate. S-au dezvoltat uzinele „Steagul Roşu“, „Ernst Thälmann", „Strungul“ şi alte unităţi industriale. Braşovul este patria primului tractor românesc, a primului autocamion, a primului rulment şi a altor importante produse. Faţă de (Continuare în pag. IlI-a, col. 1-3) Lupta pentru produse de calitate superioară obiectiv central în întrecere Prin cîteva întreprinderi bănăţene Ca Reşiţa, Oţelul Roşu, Timişoara sau Arad, pretutindeni, la toate locurile de producţie oamenii muncii discută cu entuziasm şi viu interes Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia. In aceste zile la Reşiţa, siderurgiştii şi constructorii de maşini discută şi propun măsuri concrete pentru crearea de noi sortimente de oţeluri, ridicarea indicilor de utilizare a agregatelor, construirea unor produse de înalt nivel tehnic. In acest an reşiţenii au sarcina să elaboreze noi sortimente de oţeluri. Astfel, ei vor fabrica oţeluri cu alte elemente de aliaj şi cu un procent scăzut de nichel, care să înlocuiască oţelurile aliate cu un conţinut mare de nichel, oţeluri slab aliate cu mangan şi siliciu care duc la reducerea greutăţii construcţiilor metalice etc. Laminoriştii şi-au propus pentru acest an să-şi pună ca obiectiv în întrecere creşterea procentului de şină laminată de calitatea I-a cu cel puţin 10 la sută peste sarcina planificată. Industria Lînii" este una dintre marile întreprinderi textile din Timişoara. Şi aci Directivele C.C. al P.M.R. au găsit un puternic ecou în rîndurile muncitorilor şi tehnicienilor. — Pînă acum — ne spune ţesătoarea Maria Adămuţ, — noi am acumulat o experienţă de preţ în întrecerea socialistă, în special în ce priveşte lupta pentru economii. Directivele partidului ne arată cum să muncim în întrecere pentru ca produsele noastre să fie de calitate din ce în ce mai bună, la nivelul cerinţelor consumatorilor. In secţia unde muncesc au şi început să fie luate măsuri în acest scop. Urzitoria noastră este dotată cu mai multe utilaje noi care asigură desfăşurarea optimă a firelor şi îmbunătăţirea calităţii urzelilor. La maşinile de ţesut folosim, acum ţevi de lemn, de capacitate mărită, fapt ce contribuie la ridicarea calităţii ţesăturilor. Şi în sectorul finisaj, acolo unde se decide în ultimă instanţă aspectul şi calitatea stofelor, muncitorii discută cu multă însufleţire despre prevederile Directivelor. Aci personalul de deservire a fost special in-I. CHIUJDEA H. GROSU (Continuare în pagina, pol. 6-7). „Marca fabricii“—cartea de vizită a fiecărui colectiv .zma de maşini-unelte „losif Rangheţ" din Arad face parte din promoţia Întreprinderilor nou create în anii puterii populare. Ea este Înzestrată cu maşini de Înaltă tehnicitate. Maşinile şi utilajele produse de uzina noastră sunt cunoscute și apreciate atît In ţară, cît și peste hotare. In decursul anilor am fabricat mai multe tipuri de strunguri fiecare tivind caracteristici superioare celui anterior. Ultimul tip — strungul S. 3 modernizat, este un strung cu o gamă de turaţii mult mai largă ; prin unele modificări aduse cutiei de viteze sistemul de manipulare este mai simplu. In acelaşi timp, noul strung are un aspect mult mai frumos. Partidul ne cheamă să desfăşurăm o activitate susţinută şi sistematică pentru obţinerea de produse de calitate superioară, la nivelul celor mai bune produse de pe piaţa mondială. Aceasta este o sarcină centrală în îndeplinirea planului de stat. In anul 1961, uzina noastră are de executat un mare număr de strunguri. Întregul nostru colectiv este animat de hotărîrea de a intensifica lupta pentru Îmbunătăţirea permanentă a caracteristicilor tehnice şi a calităţii utilajelor şi a strungurilor pe care le ratificăm. Avem toate condiţiile pentru aceasta. In uzină se întocmeşte acum un plan cuprinzător de măsuri tehnico-organizatorice ce trebuie luate în continuare pentru ca fiecare produs să fie realizat la cel mai inart nivel tehnic şi calitativ. Păşim în Întrecerea în cinstea aniversării a 40 de ani de la Înfiinţarea partidului nostru iubit, convinşi că la realizările obţinute pînă acum, vom adăuga noi şi noi succese în ridicarea prestigiului „mărcii fabricii“ — cartea de vizită a fiecărui colectiv. ILIE SACARA directorul uzinei „Iosif Rangheţ“, Arad Un îndreptar preţios în satul nostru avem o colectivă bună, care se întăreşte an de an, ne asigură venituri tot mai mari. Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării partidului ne sunt un îndreptar preţios în muncă, ne arată direcţiile principale spre care să ne aţintim privirea pentru ca realizările noastre să fie cît mai mari. Noi am obţinut rezultate bune şi pînă acum. Recoltele au sporit an de an, în gospodărie s-au dezvoltat tot mai mult creşterea animalelor, cultura legumelor, a plantelor tehnice etc. Vînzînd statului cantităţi mari de produse, venitul bănesc al gospodăriei a ajuns în 1960 la 4.500.000 lei, iar valoarea zilei-muncă la 35 lei, din care numai bani 13 lei. In acest an vrem să realizăm un venit de peste 5 milioane lei, să sporim valoarea zilei-muncă la 40 lei. Acesta este planul nostru pe 1961. Dar gospodăria noastră are posibilităţi nu numai pentru realizarea ci şi pentru depăşirea lui în toate sectoarele. Criteriile întrecerii în cinstea aniversării partidului ne atrag atenţia asupra mijloacelor de creştere a producţiei şi dezvoltare a gospodăriei, de sporire a veniturilor. Organizînd temeinic Întrecerea între brigăzi, echipe şi oameni, noi vom lupta pentru depăşirea producţiei planificate de cereale, plante tehnice, legume, lapte, lînă etc. încă de pe acum ne îngrijim să realizăm aceste obiective. Pentru campania agricolă de primăvară care hotărăşte în mare măsură soarta recoltei, ne-am pregătit temeinic. Planul nostru de producţie prevede sporirea numărului de animale — proprietate obştească la 161 vaci, 2400 oi, 200 scroafe de prăsilă, precum şi îngrăşarea a 450 porci. Un mare sprijin în această privinţă îl constituie pentru noi recenta Hotărîre a C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri cu privire la creşterea numărului de animale în gospodăriile colective. Aşa cum se arată în Hotărîre, noi vom da o mai mare atenţie creşterii animalelor tinere, îndeosebi a tineretului bovin din prăsila proprie, asigurării unor cantităţi îndestulătoare de furaje etc. Luptînd pentru îndeplinirea şi depăşirea obiectivelor pe care le vom stabili în întrecere, gospodăria noastră va deveni şi mai puternică. GHEORGHE OPREA preşedinte, G.A.C. „7 Noiembrie" din comuna Ştefan Vodă, regiunea Bucureşti Cu paşi mari mai departe... Dincolo de podul Grand, bătrina cale a Griviţei întimpină primăvara cu buchetul noilor sale construcţii. In acest cartier veteran al Capitalei, prezenţa păienjenişului de schele şi a clădirilor „la roşu" dă imaginea celui mai răspindit şi mai grăitor afiş electoral. Oamenii se opresc ades şi privesc de pe pod panorama cinemascopică a străzii. Acolo, pe pasarela metalică, suspendată deasupra liniilor ferate, i-am întîlnit pe mulţi dintre participanţii la adunarea cetăţenească. In drum spre clădirea Teatrului muncitoresc I C.F.R. Giuleşti — locul adunării — rămăseseră pentru cîteva clipe, să desluşească pînă aproape de gară, conturul viitor al Griviţei. — Am 60 de ani şi locuiesc în acest cartier de mai bine de 30 de ani, spunea in cuvîntul său la adunare, gospodina Maria Ionescu. Imi creşte inima de bucurie cînd văd cit de mult se schimbă acum cartierul nostru, cum locul vechilor case îl iau blocurile cu multe etaje. In cartier avem creşe şi cămine, copiii noştri invaţă la şcoli frumoase. Şi toate astea pentru că partidul nostru e un partid al faptelor, pe care le vedem şi le simţim fiecare în viaţa pe care o ducem". Cînd inginerul Mihai Lazarevici de la Institutul de cercetări metalurgice, vorbea despre industrializarea socialistă a ţării, oamenii aveau parcă inaintea ochilor imaginea marilor con-strucţii ale socialismului. Dincolo de pereţii sălii care găzduia această a- I dunăre cetăţenească vedeau aevea cuptoarele Reşiţei şi blumingul Hunedoarei, miile de tractoare făurite de constructorii braşoveni, miile de sonde, izvorul de lumină de la poalele Ceahlăului. — Peste cinci ani, industria noastră va produce nu mai puţin de 40 de zile atit cit s-a produs in Romînia burghezo-moşierească in întregul an 1938, a arătat cu mindrie vorbitorul. In domeniul unde muncesc eu, la ICEM, am obţinut unele succese de seamă. Dar noi, cercetătorii ştiinţifici, ştim că mai avem multe de făcut. Partidul cheamă pe toţi oamenii muncii, deci şi pe noi cercetătorii ştiinţifici, să pornim cu toată hotărîrea la îmbunătăţirea calităţii produselor. Eu şi tovarăşii mei de muncă ne vom da cu toată încrederea votul candidaţilor F.D.P., votind astfel pentru înflorirea patriei, pentru bunăstare". Mulţi dintre ce veniţi in această după-amiază aici, la adunarea cetăţenească, pentru a discuta laolaltă cu candidatul circumscripţiei electorale Giuleşti pentru Marea Adunare Naţională, cazangiul Tudor Berbecaru, despre realizările regimului nostru, locuiesc şi muncesc de ani şi ani de zile in cartierul Giuleşti. De aceea, cind muncitorul Ion Vişan de la atelierele „Constantin David" a început să depene firul amintirilor, arătînd cit de grea era viaţa muncitorilor in trecut, că la vechile ateliere lucrau sub cerul liber, cu maşini rudimentare, din sală s-au auzit multe voci aprobative. — Astăzi, spunea Ion Visan, muncitorii lucrează intr-o hală nouă, modernă, la maşini automate. Avem o cantină de care ţi-e mai mare dragul. Şi cu cite alte realizări nu ne mindrim ? Un exemplu. Un singur exemplu a fost de-ajuns pentru a ilustra cumplita înapoiere culturală la care fuseseră condamnaţi de către regimurile burgheze moşiereşti oamenii din ceasta parte a Bucureştiului l-a dat profesorul Atanase Stegărescu, de la Şcoala medie nr. 31 Crîngaşi. ION MARGINEANU (Continuare în pag. III-a col. 1-2) TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Popular-Revoluţionar Mongol Ulan Bator Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Partidului Popular-Revoluţionar Mongol, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român trimite Comitetului Central al Partidului Popular-Revoluţionar Mongol, întregului partid şi poporului mongol prieten, cele mai sincere felicitări şi un fierbinte salut frăţesc. Născut în perioada de avînt a mişcării de eliberare din Mongolia, desfăşurată sub influenţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, Partidul Popular-Revoluţionar Mongol a organizat şi condus revoluţia populară, a ridicat masele la lupta pentru lichidarea exploatării imperialiste şi feudale. Sub conducerea încercată a P.P.R.M. bucurindu-se de sprijinul frăţesc al Uniunii Sovietice, oamenii muncii drin R.P Mongolă au înfăptuit în anii puterii populare mari prefaceri revoluţionare, au obţinut succese importante în crearea premizelor materiale pentru construirea socialismului, transformînd Mongolia dintr-o ţară înapoiată, într-o ţară socialistă agrar-industrială Partidul Popular-Revoluţionar Mongol, împreună cu celelalte partide frăţeşti din ţările socialiste, îşi aduce contribuţia la întărirea continuă a unităţii puternicului lagăr al socialismului, promovează cu consecvenţă o politică de pace şi colaborare între statele cu orînduiri sociale diferite, pe baza principiilor coexistenţei paşnice. Poporul român se bucură din toată inima de realizările poporului frate mongol în toate domeniile vieţii economice, social-politice şi culturale, pe drumul victorios al socialismului. Vă urăm, dragi tovarăşi, noi şi tot mai mari succese, sub steagul marxism-leninismului, în îndeplinirea marilor sarcini care vă stau în faţă în construcţia socialistă, în lupta pentru cauza păcii şi socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN