Scînteia, martie 1964 (Anul 33, nr. 6183-6213)
1964-03-01 / nr. 6183
Cabana Piriul Rece din Bucegi Pe pirtia de slalom de la Mogoșa-Baia Mare Pag. 2 CAMINUL NOSTRU COSMETICA Cosmetica este ştiinţa, astăzi un plin avint, care se ocupă cu menţinerea pielii în stare de sănătate, cu înfrumuseţarea ei. Pentru a-şi păstra prospeţimea şi tinereţea, pielea obrazului trebuie îngrijită tot atît de minuţios ca şi corpul — curăţată cit mai amănunţit prin masaje, apărată de praf, soare şi intemperii cu ajutorul loţiunilor, cremelor şi pudrelor speciale. Dragostea pentru curăţenie şi frumuseţe trebuie sădită chiar la copii, contopind de timpuriu în mintea lor aceste două noţiuni. Pentru ocrotirea sănătăţii lor, copiii trebuie consultaţi nu numai de medicul internist, dar şi de dermatolog. Dar mai ales pentru femei preocupările cosmetice sobre, discrete, raţionale — îndeosebi în ce priveşte tenul şi părul — constituie o datorie elementară, nu pot fi cîtuşi de puţin considerate capricii. De aceea, se cuvine salutată înfiinţarea, pe lingă cooperativele de igienă, a unor secţii de cosmetică, deservite de cadre competente. De asemenea , faptul că în comerţ se găsesc diverse preparate cosmetice utile : loţiuni de curăţat tenul, creme vitaminizate, de exemplu crema „Doina" cu vitamina A.D.F., crema „Sanda” cu regeneratori biologici, creme cu vitamina E pentru ten uscat, creme cu vitamina F pentru ten seboreic etc. Păcat numai că, în general, exceptînd crema „Magnolia” cremele sunt prea puțin grase. Săpunurile de toaletă cu adaus de cremă pe bază de lanolină („Flora”) şi cremă pe bază de ceară de albine şi borax, lanolină şi ulei de vaselină („Sántai” şi „Mona Lisa") sínt emoliente. Săpunurile bactericide şi dezodorizante („Triumf" şi „Dermin”) au un adaus de hexaclorofen. Săpunurile medicinale cu sulf şi gudron sunt utile în anumite afecţiuni ale pielii. Alte produse cosmetice, de calitate superioară, vor fi puse în curînd în vînzare : loţiuni astringente contra ridurilor, creme hrănitoare vitaminizate, loţiuni pentru părul seboreic, creme şi uleiuri pentru regenerarea unghiilor, creme antisolar şi multe altele. Va fi un început bun, în direcţia căruia este nevoie de perseverenţă, deoarece mai sunt multe de făcut în acest domeniu. Ar fi bine să se prepare şi oţeturi de toaletă, pe bază de oţet natural sau acid acetic cu adausuri de parfumuri şi răşini, care sunt tonice, înviorează circulaţia, dizolvă grăsimile de pe piele, previn ridurile, cupereza şi cojirea tenului etc. Pentru frăgezirea tenului ar mai fi nevoie şi de paste cosmetice, preparate din sîmburi de fructe, în special de migdale ; s-ar mai putea produce „jeleuri", care înmoaie pielea şi o descongestionează, briliantine speciale pentru păr gras şi păr uscat, pudră lichidă, farduri lichide etc. In acelaşi timp însă, ar trebui să se acorde mai multă atenţie produselor fabricate curent, îndeosebi în ce priveşte articolele de parfumerie şi de igienă, calităţii, mirosului lor. Este loc de îmbunătăţiri, de pildă, la unele mirosuri de apă de colonie, dulcege, nereuşite. Pe de altă parte, o serie de produse ca laptele vitaminizat „Doina" pentru îngrijirea tenului, fixativul de păr etc. ar trebui sau dezodorizate, sau parfumate cu o gamă variată de mirosuri, potrivit preferinţelor felurite ale celor care le folosesc. Acelaşi lucru şi la unele săpunuri. Uneori, săpunul „Cămila” are un miros de-a dreptul neplăcut. Altele au aceleaşi miresme „ieftine", ce caracterizează unele ape de colonie. Este cazul să amintim şi un imperativ pentru producători : atîta timp cît se produce, orice articol să aibă permanent aceleaşi însuşiri, acelaşi nivel calitativ. „Ideal”, dezodorant în flacon cu bilă, şi-a înrăutăţit, pe parcurs, calitatea. Nu au caracteristicile cuvenite rujurile de buze. Industria cosmetică are posibilităţi nelimitate de a da în comerţ preparate de bună calitate şi frumos ambalate, care să satisfacă cerinţele cele mai exigente. Este necesară însă o cît mai bună documentaţie în ce priveşte produsele de acest fel care apar în alte ţări, cunoaşterea preferinţelor cumpărătorilor. Dr. MARIA CONSTANTINESCU DISCUŢII Arta decorativă şi cerinţele industriei Cred că o discuţie largă pe tema raporturilor dintre artele decorative şi satisfacerea unor cerinţe actuale ale producţiei bunurilor de consum este foarte necesară. Această necesitate rezultă din faptul că, alături de bun, frumosul devine tot mai mult o parte integrantă a noţiunii de calitate în producţia industrială, criteriul estetic fiind intim legat de înfrumuseţarea vieţii oamenilor, de ridicarea nivelului de trai. Desigur că noi, slujitorii diferitelor domenii ale artelor plastice, avem mari îndatoriri în această direcţie, şi aş vrea să spun de la bun început că ţelul artei noastre este de a contribui la educarea bunului gust şi la satisfacerea dragostei de frumos a maselor, de a crea nu numai pentru o expoziţie sau alta, ci de a fi prezenţi, prin arta noastră, în viaţa de fiecare zi a oamenilor. Cum ne putem manifesta această prezenţă ? Există multiple posibilităţi, o experienţă cîştigată, precum şi un vast teren încă neexplorat. Domeniul de care mă ocup asiduu în ultimii ani — arta sticlăriei — deschide multe asemenea posibilităţi, fie că este vorba despre lucrări de artă monumentală, fie că este vorba despre obiectele uzuale care, in infinita lor varietate, sînt destinate fiecărei gospodării Mă voi referi mai pe larg la această a doua categorie, date fiind scopurile practice ale discuţiei de faţă. îmi permit să formulez mai întîi o observaţie pe care mi-a prilejuit-o vizita în magazinele unde se vînd obiecte de sticlărie In vremea din urmă au apărut multe obiecte reuşite, de pildă paharele din sticlă mai groasă, cu o linie zveltă, fără decoraţii frumoase şi la preţuri accesibile. Dar alături de astfel de obiecte, în magazine continuă să fie puse în vânzare fel de fel de obiecte nereuşite, servicii încărcate cu motive decorative greoaie, vase de flori cu arabescuri şi cerculeţe aurii, care mi se par inadecvate interiorului unor oameni de gust. Pe lingă faptul că aceste decoraţii inutile şi adeseori pretenţioase încarcă preţul de cost al pieselor respective, ele exercită o influenţă negativă asupra gustului în formare al unui mare număr de cumpărători. Cred că această situaţie reflectă, în primul rînd, o anumită inerţie, în sensul că noile modele întîmpină de multe ori rezistenţa acelora care văd, în mod greşit, o contradicţie între „vandabilitate” şi inovările în domeniul formei, renunţarea la modele perimate. Pentru că, avînd prilejul să lucrez in fabrici de sticlărie, am constatat, nu o singură dată, receptivitatea la nou a muncitorilor şi a tehnicienilor sticlari, între care există numeroşi oameni talentaţi, cu un viu spirit inventiv. Deci, cred că ar fi bine venită o preocupare a forurilor de resort pentru îmbunătăţirea situaţiei existente în acest punct esenţial : comenzile ce se fac industriei , atei ar putea fi solicitată contribuţia artiştilor, în vederea selecţionării noilor modele conform cerinţelor estetice contemporane, a eliminării cu curaj a lucrărilor depăşite, a combaterii prostului gust. Socot că trebuie venit in întîmpinarea publicului, împrospătînd sortimentele, modelele şi impunînd atenţiei obiecte frumoase, potrivite ambianţei moderne spre care năzuim. Dar lucrul cel mai important, în care avem cel mai mult de făcut, este de a îmbunătăţi colaborarea noastră cu Industria însăşi. Ştiu, din proprie experienţă, că fabricile doresc această colaborare. Artiştii la fel. Este, deci, un acord unanim, dar ineficient, pentru că nu există nici un fel de reglementare de principiu a acestei colaborări Lucrînd pentru o expoziţie, împreună cu colegul meu Dan Potopescu, la fabrica de sticlărie de la Mediaş, ne-am legat de muncitorii de acolo. In cadrul unei conlucrări rodnice. Un grup numeros dintre ei au făcut o excursie la Bucureşti pentru a vizita această expoziţie, în realizarea căreia au adus un sprijin important. Vizita acestor noi prieteni, părerile pe care şi le-au exprimat ne-au bucurat mult, ca şi faptul că la rîndul nostru am putut să le împărtăşim din experienţa noastră. Dar atîta nu este de ajuns. Obiectele din astfel de expoziţii sunt unicate. Unele dintre ele însă, că putea fi, cred, preluate şi produse in serie, devenind larg accesibile şi sporind varietatea sortimentelor din comerţ. Pentru aceasta — pentru ca munca artiştilor plastici să devină din experiment o treabă cu rezultate practice — ar fi necesară tocmai reglementarea unei colaborări organizate, permanente cu Industria, a cărei lipsă am semnalat-o mai înainte ca o problemă ce ar merita să stea mai viu în atenţia ministerelor şi a uniunii noastre. In această ordine de idei, cred că artiştii plastici ar putea participa cu bune rezultate la munca de proiectare din fabrici. După cite ştiu, în momentul de faţă, marea majoritate a proiectelor se fac în fabrici fără aportul unor cadre artistice specializate, ceea ce (deşi în industrie lucrează oameni talentaţi şi cu practică îndelungată) nu poate duce la deplina satisfacere a exigenţelor actuale. Sticla, ca material, oferă nenumărate posibilităţi de valorificare ce presupun o pregătire estetică şi tehnică specială, ca şi cunoaşterea problemelor de teorie ale artei decorative, o informare asupra realizărilor contemporane din acest domeniu cu instalaţiile şi cu materialele de care dispunem, cu sprijinul muncitorilor şi al tehnicienilor, al inginerilor care lucrează In fabrici, ar putea fi realizată o gamă mult mai variată de produse utile sau cu funcţie strict decorativă, la nivelul obiectelor create în ţări cu veche tradiţie In Industria sticlăriei. Am In vedere, de exemplu, folosirea pe scară mai largă a sticlei groase, în diferite amestecuri de culoare, punerea în valoare a golurilor în sticlă (pentru vase de flori ori scrumiere, de pildă) modernizarea ornamentaţiei (gravare sau şlefuire — industria noastră dispune de meşteri excelenţi), fabricarea unor servicii de masă, de desert , frumoase şi practice, a corpurilor de iluminat etc. Aş vrea totodată să remarc că unele din obiectele reuşite prezentate la al IV-lea Pavilion de mostre n-au apărut încă în magazine. La fabrica de sticlă din Capitală a fost realizată o foarte frumoasă sticlă colorată, care ar putea fi mult mai bine folosită printr-o împrospătare a modelelor. Bizuindu-se în mai mare măsură pe sprijinul artiştilor pentru realizarea proiectelor, industria îşi va putea concentra eforturile în direcţia punerii în valoare sub raport tehnic a calităţilor expresive ale sticlei, ca şi în direcţia organizării proceselor de producţie, unde există încă, după părerea mea, rezerve de reducere a preţului de cost (am în vedere, între altele, unele obiecte din sticlă groasă realizate la fabrica „Pădurea neagră”). Ridic această problemă, care depăşeşte sfera propriu-zisă a preocupărilor mele, întrucît accesibilitatea preţului de vinzare este o condiţie a răspîndirii noilor produse şi, implicit, a dezvoltării, prin intermediul lor, a gustului public. Rămîne în sarcina noastră, a artiştilor, să ţinem într-o măsură sporită seama de necesităţile industriei căutînd mereu noi modalităţi artistice în funcţie de aceste necesităţi aliind frumosul cu utilul. In ce priveşte decoraţia monumentală, şi aici sticla are o largă aplicabilitate, date fiind resursele expresive ale acestui material, rezistenţa deosebită şi avantajele economice pe care le prezintă încadrate în arhitectură decoraţiile din sticlă — adecvate concepţiei arhitectonice moderne — pot da un plus de originalitate noilor construcţii. Cred că aceste posibilităţi sunt insuficient folosite de către proiectanţi, atît în ce priveşte elementele decorative exterioare, cît şi în ce priveşte pereţii despărţitori, elementele luminoase (vitraliile, cărămizile transparente) etc. In unele ţări, bunăoară în Italia, elementele de decoraţie monumentală din sticlă sunt realizate cu mijloace mecanizate, ceea ce duce la un preţ de cost redus, dat fiind că materialul — sticla — este foarte ieftin. Cred că şi la noi ar putea fi extinsă folosirea acestui gen de decoraţie, acordindu-se atenţie calităţii artistice a proiectelor, stimulîndu-se inventivitatea creatorilor. Desigur că aceste probleme ar justifica un articol aparte. In încheiere, aş vrea să arăt că Uniunea Artiştilor Plastici este preocupată de cerinţele legării mai strînse a artei decorative de cerinţele producţiei. Ca expresie a acestei preocupări, se pregăteşte o expoziţie în care vor precumpăni obiectele destinate a fi reproduse în serie. Cu sprijinul direcţiei de specialitate din Ministerul Industriei Uşoare a fost întocmită programa analitică a secţiei de sticlărie din cadrul Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu", secţie recent înfiinţată, care va pregăti artişti-proiectanţi. In acelaşi scop, cred că ar merita să fie studiată posibilitatea înfiinţării unei şcoli medii de artă cu specialitatea sticlei, care să constituie prima treaptă în pregătirea tehnicienilor cu înaltă calificare şi a viitorilor studenţi ai Facultăţii de arte decorative din cadrul Institutului „Nicolae Grigorescu" Iată deci cîteva aspecte privind situaţia unui domeniu al artelor decorative care are cele mai strînse contingente cu producţia industrială. Dezvoltarea acestui domeniu cere, ca o condiţie esenţială, să ne îndreptăm spre cerinţele industriei, spre satisfacerea necesităţilor şi a exigenţelor oamenilor muncii. Problema are aspecte şi implicaţii complexe, numai parţial atinse în rîndurile de ţaţă. Sunt sigură că cei ce vor participa în continuare la această discuţie — oameni de artă, specialişti din industrie, vizitatori ai magazinelor şi ai expoziţiilor noastre — mă vor completa, extinzîndu-şi observaţiile şi asupra celorlalte domenii ale artelor decorative. ZOE BAICOIANU S Ctlî TEIA Răsaduri de flori şi flori in ghivece Iarna este încă în toi, dar la întreprinderea Horticola „1 Mai“ din Capitală se pregătesc pentru primăvară răsaduri de flori şi flori în ghivece, într-un sortiment bogat şi variat, atît pentru înfrumuseţarea parcurilor Capitalei cît şi pentru populaţie. Ele vor putea fi procurate prin magazine de specialitate. Din serele întreprinderii vor pleca spre magazine cîteva sute de mii de răsaduri de begonie, petunie, salvia, canna, cineraria şi altele. S-au mai pregătit răsaduri de gura leului, dalii pitice, verbena, echeveria şi alte plante decorative, flori în ghivece, arbori şi arbuşti ornamentali. La pregătirea răsadurilor de flori şi a florilor în ghivece se ţine seama şi de cerinţele de înfrumuseţare a faţadelor blocurilor. Jardinierele din material lemnos, cu o durată de utilizare scurtă, vor putea fi înlocuite cu altele din ceramică și azbociment. întreprinderea Horticola „1 Mai“ le va amenaja cu pămînt și flori. In acest scop se pregătesc de pe acum amestecurile de pămînt. Se organizează un serviciu de prestări care va executa diferite lucrări la cerere. Pe urmele materialelor publicate „AMBALAJ ŞI CONŢINUT" „CHIMIA IM GOSPOMRIE" in „Scînteia“ nr. 6 107 s-a publicat, sub titlul de mai sus, o scrisoare care semnala că ambalajele detergenţilor „Perlan alb“ şi „Perlan albastru“, ca şi cele ale tuburilor cu cremă de ras „Călin“ sunt pe jumătate goale, deşi greutatea conţinutului corespunde cu cea indicată pe ambalaj. Scrisoarea se referea la impresia neplăcută pe care o asemenea prezentare o face cumpărătorului. In răspunsurile trimise ziarului de către direcţia de specialitate din Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei şi serviciul tehnic al produselor cosmetice din Ministerul Industriei Alimentare se arată că s-au luat măsuri ca deficienţele semnalate să fie evitate. In urma publicării, în „Scînteia" nr. 8155, a unui articol cu titlul de mai sus, Direcţia generală de specialitate din Ministerul Comerţului Interior ne răspunde următoarele : „Toate problemele semnalate în articolul respectiv au fost cuprinse într-un material elaborat de M.C.I. şi care a fost înaintat Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei. A avut loc o şedinţă, la care au participat conducerile celor două ministere unde s-au dezbătut probleme privind fondul de marfă, calitatea, sortimentul, termenele de garanţie, modul de prezentare a produselor, reclama etc. Vom urmări ca toate problemele semnalate de ziar să fie cuprinse în planul de măsuri ce va fi întocmit împreună cu M.I.P.Ch.“. Ne scriu corespondenţii voluntari Ciudat răspuns La Uzina „Autobuzul“ din Capitală în procesul de fabricaţie se folosesc la tăiat metale şi pînze de bomfaier. Aceste pînze le primim de la Uzina de scule din Braşov. Multe din ele sînt însă de calitate necorespunzătoare, se rup repede. Din noiembrie 1963 şi pînă acum am fost nevoiţi să respingem 5 loturi de pînze. Încă de la primul lot de 1 500 de pînze, serviciul nostru de aprovizionare a trimis o telegramă uzinei braşovene, sesizînd calitatea slabă a acestora. După un timp destul de lung, conducerea uzinei ne-a răspuns că... va trimite un alt beneficiar să ridice pînzele respinse de noi. Cu alte cuvinte, ni s-a dat de înţeles că, dacă nu suntem mulţumiţi cu calitatea pînzelor, se vor găsi alţii mai puţin „pretenţioşi“. Ne-a surprins în mod neplăcut acest răspuns care arată că uzina din Braşov nu-şi propune să ia măsuri pentru îmbunătăţirea, calităţii produselor. Cred că e timpul ca organele tutelare ale uzinei să-şi spună cuvîntul. PETRE ACRISTEI I. muncitor Scrisoare de mulţumire In urmă cu 2 ani am căpătat un cataract la ochi şi mi-am pierdut vederea. Nu credeam că voi mai vedea lumina zilei. Operaţia era îngreunată de faptul că sufăr de diabet. A fost necesar un tratament îndelungat. La spitalul de adulţi Bîrlad am fost operată de dr. Emil Harnagea, şeful secţiei oftalmologie, în urma operaţiei şi a îngrijirii postoperatorii mi-am recăpătat vederea. Ţin să mulţumesc pe această cale medicilor care s-au ocupat de cazul meu. ECATERINA BUDACU pensionară Nr. 6,§3 ■-ai . FOILETON NU i-A VENIT RlNDUL Amicul meu deschise ușa, lăsă valiza in prag, spuse atît: — De băut. Nu mai pot. Avea ochii mari, gura uscată, glfîta. Ca un beduin mort de sete. Mă nimerisem cu o sticlă de Fetească. I-am intins-o. Cînd a lăsat-o, era ca după o transfuzie , înviorat. Mă întrebă : — Știi de unde vin ? Din Iaşi. Cum ar fi spus : din Kalahari, din pustiu, li ascultam surprins. Ştiam că oraşul are climă temperată, e ascuns între podgorii şi podgoriile între dealuri. De n-ar fi găsit apă, găsea Cotnar şi tot era bine. — Mă cunoşti, ştii cum îmi place mie : laşul tînăr şi ţuica bătrînă. Mi-am terminat treburile, m-am dus la un restaurant. M-am așezat la masă. Am cerut o țuică. Ospătarul, politicos : — Regretăm. Nu i-a venit rîndul. N-am priceput, dar n-am insistat. Am încercat să mă consolez cu o drojdie. Ospătarul, serviabil: — Ne pare rău. Nu i-a venit rîndul. Nu doream, poate, un vermut, un rom ? Din astea avea — le venise, pe semne, rîndul. Dar nu-mi plăceau mie. Am renunțat la „introducere“ Am trecut la problemele de fond. Am comandat o friptură. La friptură îmi place un vin alb, un Riesling ușor. Ospătarul mă privi cu durere, l-am ghicit răspunsul in ochi. Am cerut un Muscat Otonel. Ospătarul rămase cu ochii la cer. Pinot Gris ? Nu s-a tras. Abia la 5 martie. Un ,,Aligote" — de Ziua Femeii. Avea Grasă, Tămîioasă — dacă doream. Nu doream. Mi-am încercat norocul pe culoarea roșie. Un Cabernet Sauvignon ? Nici la rînd, nici peste rînd. Un Pinot catifelat ? Poate peste cîteva luni... Pluteam în plin mister. Nimerisem într-un loc unde băuturilor trebuia să le vină rîndul la băut. Ca la moară. Nu găseai, ca-n alte părți, băuturi de toate soiurile și de toate gusturile, să ai de unde alege. — Aşa-i la Ieşi, mă mîngîie moldoveneşte responsabilul restaurantului. Avem program de la „Vinalcool“. Şi mi-a spus povestea cu programul. Întreprinderea „Vinalcool“ trage băuturile din butoaie în sticle, le etichetează, le pune dopuri. Trei zile trage, să zicem, ţuică, trei — drojdie, trei — Riesling, trei — Pinot şi aşa mai departe. De la butoi la dop, producţia merge pe un sortiment. Productivitatea e mai mare. Ce se întîmplă însă ? Întreprinderea n-are spaţii de depozitare. Livrează imediat. Comerţul vine şi cumpără: trei zile ţuică, trei — drojdie, trei Riesling, trei — Pinot și așa mai departe. Cumpără — cum se trage : pe sortiment ! Vine apoi clientul. El bea — cum se trage : pe sortiment! Amicul goli restul sticlei și continuă : — Nu-i nimic, mi-am zis. Îmi scot pîrleala în tren. In vagonul restaurant. Acolo au de toate. S-a pus trenul în mişcare. Am întrebat pe ospătar : — Aveți Riesling ? Așteptam cu sufletul la gură. Cu frica să nu spună , nu i-a venit rîndul! Avea. Am răsuflat ușurat. Am răsuflat prea devreme. Mi-a adus Riesling. Un litru de Riesling. O sticlă întreagă Cu dop cernit, cu tirbuşon. Să-mi ajungă. Era ca-n „El Zorab’ : „Mai mult decit în visul meu"... Zic speriat: — Mă măguliţi. N-aveţi un şip mai mititel ? De 200 de grame ? Ca pentru drum. Nu sunt bun de performanţe. O să încurc Bucegii cu Ceahlăul... N-avea. Numai sticle de un litru. Am căutat un călător, un tovarăş de suferinţă. Să bea sticla cu mine. N-am găsit. Am dat sticla înapoi. La ora 3 au început chinurile setei. La 5 — febra. La 7 — halucinaţiile. La 8 — m-am dat jos, in Capitală. Şi mi se năzărea că prin fara mea trec trei troleibuze, trei — autobuze, trei — tramvaie... Pe sortiment! ★ Acum o săptămînă, amicul meu a fost chemat de şeful institutului unde lucrează pentru a pleca din nou la Iaşi. A scos un fel de calendar din buzunar. L-a consultat, s-a uitat la nişte date. A declarat : — E prea devreme. Nu i-a venit rîndul Ştia el ce ştia. V. SEBASTIAN Uzinele „23 August’ din Capitală — atelierul de proiectare a utilajului chimic. Proiectanta Eugenia Bâlâşescu şi inginerul şef de proiect, Adrian Râdulescu, definitivează o soluţie constructivă pentru un recipient TEATRE • CINEMA • TELEVIZIUNE TEATRE — Teatrul de Operă şi Balet al R. P Romme : Giselle — (orele 11) Othello — (orele 19,30) , Teatrul de stat de operetă : Mamizelle Nitouche — (orele 10,30), Lăsaţi-mă să cint — (orele 19,30) , Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : Maria Stuart (orele 10), Siciliana — (orele 15), Apus de soare — (orele 19,30) , (Sala Studio) ■ O femeie cu bani — (orele 10), Maşina de scris — (orele 15), Adam şi Eva — (orele 19,30) ; Teatrul ..C. I. Nottara" (Sala Magheru) , Zizi şi... formula ei de viaţă — (orele 10), Vlaicu Vodă — (orele 15,30) ; Act veneţian — (orele 19.30) , (Sala Studio, bd. Magheru 20); Unchiul Vania — (orele 10.30); Casa cu două intrări — (orele 16); Zizi şi... formula ei de viaţă — (orele 20) ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (Sala din bd. Schitu Măgureanu nr. 1) Cezar şi Cleopatra — (orele 10), Orestia — orele 15), Război şi pace — (orele 20) , (Sala Studio, din str. Alex. Sahia nr. 76 A) , Comedia erorilor — (orele 10) Jocul de-a vacanţa — (orele 15 şi orele 19,30), Teatrul de Comedie , Şeful sectorului suflete — (orele 10,30 şi orele 15,30), Casa inimilor sfărimate — (orele 19,30) , Teatrul Muncitoresc C.F . -Ciuleşti : Gaiţele — (orele 10) Băiat bun, dar, cu lipsuri — (orele 19.30) ; Teatrul pentru copii şi tineret (Sala din str. C. Miile) : Chiriţa în provincie — (orele 11); Pigulete plus 5 fete — (orele 16); De Pretore Vincenzo — (orele 20) ; la Sala din str Eremia Grigorescu nr 24 : Descoperiţi-l pe „N“ — (orele 9.30 şi orele 16) ; Teatrul evreiesc de stat : Mercadet — (orele 11); Pofta vine... rîzînd ( orele 20) ; Teatrul satiric muzical ,,C. Tănase“ (Sala Savoy) : Revista de altădată , (orele 11 şi orele 20) ; Teatrul ,,Ţăndărică“ (Sala Academiei) , Năzbîtiile lui Ţăndărică — (orele 11), Umor pe sfori (orele 17), Ansamblul de cîntece şi dansuri al C.C.S Cîntă ţara mea — (orele 20) , Circul de stat : Aventurile lui Don Quijote in arenă — (orele 10,30) Circul florilor de gheaţă — (orele 15.30 şi orele 19.30). CINEMATOGRAFE — Şeherazada — film pentru ecran panoramic : Sala Palatului R. P. Romíne (orele 20, cu seria de bilete nr. IOU). (8,30 , 11 ; 13,30 ; 16;15 ; 19 ; 21,30). Locotenent Cristina : Republica (9,15 ; 11;15 ; 13,15 ; 15;15 ; 17 ; 19 ; 21) , București (9 , 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21), Excelsior (9 , 11 ; 13 ; 15 ; 17,15 ; 19,30) Griviţa (10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18.15 ; 20.30) Cascada diavolului : Carpaţi (10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18;15 ; 20,30) Victoria (10 ; 12 ; 14;15 ; 16;30 ; 18,45 , 21) Bucegi (10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18;15 ; 20,30). Aurora (0 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18;15 ; 20,30). Floreasca (12 ; 16 ; 18;15 ; 20.30) Paşi spre lună : Central (10.30 ; 12.30 ; 14.30 ; 16.30 ; 18.30 ; 20,30) Tomis (10 ; 11,45 : 13.30 . 16 i 18 : 20). Melodia (10 ; 12 : 14,30 15.30 : 18.30 ;20.30). Noi doi, bărbaţii : Capitol (10 ; 12 . 14 ; 16.15 ; 18.30 ; 20.30) înfrăţirea între popoare (11.30 ; 13.30 ; 15.30 ; 17.45 . 20) Omul cu ricşa — cinemascop : Festival (9 ; 11,15 ; CUM VA FI VREMEA 13,45 ; 16,15 I 18,45 21,15), Feroviar (10 ! 12,30 ; 15 ; 17,45 I 20,30). Hoțul din San Marengo : Lumina (de la orele 10 la orele 14 rulează în continuare. 16 ; 18,15 ; 20,30) , Arta (10,15 ; 12,30 ; 18 ; 18,15 ; 20,30) . Legea e lege : Union (11,30; 15, 17 ; 19 , 21). Program de filme pentru copii : Doina (orele 10) Pisica de mare Doina (11,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Cînd comedia era rege , Lemnul de rezonanță Electronicus : Timpuri noi (de la orele 10 la orele 17 rulează în continuare ; 19 , 21). Era noapte la Roma (ambele serii) : Giulești (10;15 ; 13 ; 16 ; 19), Flamura (10 ; 13 ; 16 ; 19), Tudor — cinemascop (ambele serii): Dacia (9;30; 13; 16;30 ; 20) Popular (10,30 ; 16 ; 19;30). A 12-a noapte : Buzești (11,30 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21). Cavalerul Pardaillan — cinemascop : Crîngaşi (12 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21). Elena din Troia — cinemascop : Unirea (16 ; 18.15; 20.30) . Atenţiune, părinţi ! : Flacăra (14,30 ; 16,30 ; 18.30 ; 20.30). Paraşutiştii : Vitan (15 ; 17 . 19 ; 20,45), Rusalka — cinemascop : Mioriţa (10 ; 12.30 ; 15 ; 17.45 ; 20.30), Modern (10 ; 12.30 ; 15 ; 18 ; 20.30) . Viaţă sportivă : Lira (11,30 ; 15 ; 18 ; 20,45), Adesgo (10,30 ; 15,30 ; 18; 20,30). Tu ești minunată : Colentina (16 ; 18;15 ; 20,30). Nu-i loc pentru al treilea : Volga (10 ; 12 ; 14 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Pompierul atomic : Luceafărul (10,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). Valsul nemuritor : Ferentari (16 ; 18;15 ; 20,30). A dispărut o navă : Cotroceni (15 , 17 ; 19 , 21). TELEVIZIUNE _ Orele 8,50 - Gimnastica de înviorare la domiciliu. 9,00 — Emisiune pentru copil şi tineretul şcolar. 10,30 — Reţeta gospodinei 11,00 — Emisiune pentru sate. 17,00 — Transmisie de la patinoarul artificial ,,23 August" din Capitală a întîlnirii de hochei dintre echipele Dinamo — Ştiinţa Bucureşti. 19.00 — Jurnalul televiziunii 19.10 — Moment literar. 19.45 — Transmisie de la patinoarul artificial ,,23 August“ , aspecte de la întîlnirea de hochei Steaua — Voinţa-Miercurea Ciuc. In jurul orei 21,00 — Miniaturi coregrafice. 21,15 — Mărţişoare... melodii. In continuare cîntă Gilbert Becaud. In Încheiere — Buletin de ştiri, sport şi buletin meteorologie. Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 martie. In ţară . Vremea se menţine umedă, cu cerul mai mult acoperit Vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare în toate regiunile ţării. Vînt potrivit din est şi nord-est, cu intensificări temporare. Temperatura în scădere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între zero şi minus 10 grade, local mai coborîte în nordul ţării, iar maximele între minus 5 şi plus 5 grade. Ceaţă locală in Bucureşti . Vreme umedă, cu cel mai mult acoperit Temporar precipitaţii Vînt potrivit, temporar tare din sectorul estic. Temperatura în scădere uşoară.