Scînteia, octombrie 1965 (Anul 34, nr. 6757-6787)

1965-10-01 / nr. 6757

A, întoarcerea de la Belgrad a tovarăşului Alexandru Bîrlădeanu Joi dimineaţa s-a înapoiat în Ca­pitală tovarăşul Alexandru Bîrlă­deanu, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care a luat parte la lucrările sesiunii a doua a Comisiei mixte româno-iu­­goslave de colaborare economică. La sosire, în Gara de Nord, au fost de faţă tovarăşii Petre Bla­jovici şi Gheorghe Gaston Marin, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai guvernului şi conducători de instituţii centrale economice. Au fost prezenţi Iaksa Petrici, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia la București, și membri ai amba­sadei. C­r­o­n­i­ca PLECAREA DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A CAMBODGIEI Joi seara a părăsit Capitala, în­­dreptîndu-se spre Budapesta, de­legaţia guvernamentală a Cambod­­giei, condusă de Son Sam­, al doi­lea vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru coordonator al problemelor economice, financiare şi de planificare, consilier perma­nent al prinţului Norodom Stanik. La aeroport, delegaţia a fost con­dusă de Petre Blajovici, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, George Macovescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Virgil Florea, vicepreşedinte al Comite­tului de Stat pentru Cultură şi Artă. Erau prezenţi Measketh Caime­­rom, ambasadorul Cambodgiei la Bucureşti, şi József Vince, amba­sadorul R.P. Ungare la Bucureşti. SOSIREA MINISTRULUI AGRI­CULTURII AL FRANŢEI Joi la amiază a sosit în Capitală Edgar Pisani, ministrul agricultu­rii al Franţei, împreună cu soţia, care va face o vizită în ţara noas­tră la invitaţia Consiliului Supe­rior al Agriculturii. Oaspetele este însoţit de Armand­e Walton, in­spector general în Ministerul Agri­culturii al Franţei. La sosire, pe aeroportul Băneasa, ministrul francez a fost întîmpinat de Ni­­colae Giosan, președintele Consi­liului Superior al Agriculturii, Mi­­hai Suder, ministrul economiei fo­restiere, Bucur Şchiopu, ministrul industriei alimentare, Petre Bur­­lacu, secretar general al Ministe­rului Afacerilor Externe. Au fost­ de faţă Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei, şi£ membri ai ambasadei. * După-amiază, ministrul francez, împreună cu persoanele care îl în­soţesc şi ambasadorul Franţei au făcut vizite oficiale preşedintelui Consiliului Superior al Agriculturii şi ministrului economiei forestiere. In aceeaşi zi, oaspeţii au vizitat Combinatul avicol de la Crevedia. ★ Seara, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii a oferit un dineu în cinstea oaspeţilor fran­cezi. Au participat Iosif Banc, vice­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri, miniştri şi alte persoane oficiale, precum şi membri ai am­basadei Franţei. Dineul s-a desfă­şurat intr-o atmosferă cordială. SEMNAREA UNUI PROTOCOL PRIVIND SCHIMBURILE DE MĂRFURI PE ANUL 1963—1966 ÎNTRE ROMÂNIA ŞI MAREA BRITANIE In urma tratativelor purtate la Bucureşti, la 30 septembrie a fost semnat la Ministerul Comerțului Exterior Protocolul privind schim­burile de mărfuri pe anul 1965— 1966, în cadrul aranjamentului co­mercial de lungă durată între Re­publica Socialistă România şi Ma­rea Britanie. Protocolul semnat zilei prevede lărgirea în continuare a schimburilor de mărfuri intre cele­­ două ţări. Protocolul a fost semnat de pre­şedinţii celor două delegaţii de tra­tative, A- Ioncică pentru partea ro­mână şi P. E. Dougherty pentru cea engleză. La semnare au fost de faţă V. Răuţă, adjunct al ministrului co­merţului exterior, Leslie Ch. Glass, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, funcţionari superiori din Ministerul Comerţului Exte­rior, membri ai Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti. PLECAREA DELEGAŢIEI FEDERAŢIEI NAŢIONALE A FEMEILOR DIN R.P. CHINEZĂ Joi a părăsit Capitala, îndrep­­tîndu-se spre patrie, delegaţia Fe­deraţiei naţionale a femeilor din R. P. Chineză, condusă de Tzen Sien-Tze, membră a Prezidiului şi Secretariatului federaţiei, membră permanentă a Consiliului Consul­tativ Politic Popular, care ne-a vi­zitat ţara la invitaţia Consiliului naţional al femeilor. Oaspetele au vizitat întreprinderi şi instituţii din Capitală şi din ţară, obiective social-culturale, au avut convor­biri la Consiliul naţional al fe­meilor, la comitete ale femeilor din regiunile vizitate, precum şi la sfaturile populare ale regiunilor Braşov şi Dobrogea. Oaspetele au fost primite de tovarăşul Petre Blajovici, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri. La plecare, pe aeroportul Bă­neasa, delegaţia a fost condusă de Maria Manolescu, Valeria Drafta, Elena Vîlcoci Ababei şi Cornelia Dinescu, secretare ale Consiliului naţional al femeilor. Au fost de faţă Liu Fan, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. VIZITA UNEI MISIUNI COMERCIALE A S.U.A. ÎN ROMÂNIA Intre 18 septembrie şi 1 octom­brie, o misiune comercială a S.U.A., condusă de Paul E Pauly, directorul Oficiului de promovare a comerţului internaţional din De­partamentul Comerţului S.U.A., a făcut o vizită în ţara noastră. Mi­siunea comercială a S.U.A. a vi­zitat întreprinderi, uzine şi insti­tuţii din Bucureşti, Ploieşti, Bra­şov şi Constanţa şi a avut între­vederi cu reprezentanţi ai vieţii economice din ţara noastră. La 30 septembrie, misiunea a­­mericană a fost primită de Gh. Cioară, ministrul comerţului exte­rior al Republicii Socialiste Ro­mânia. Misiunea comercială s-a intere­sat asupra posibilităţilor extinde­rii exportului S.U.A. în ţara noas­tră ; totodată, s-a informat despre dezvoltarea economică a României în viitorii 5 ani şi despre perspec­tivele exportului de mărfuri ro­mâneşti in S.U.A. (Agerpres) Cum se realizează planul ? Dar calitatea ? (Urmare din pag. 1­ a) Activişti ai comitetului raional de partid au fost in întreprindere. Dar de fiecare dată s-au interesat în pripă despre problemele și re­zultatele îndeplinirii planului. In­suficiente au fost și sprijinul, în­drumarea acordate comitetului de partid al întreprinderii în desfăşu­rarea muncii politico-educative şi axarea ei pe problemele centrale. Aceasta explică de ce el exercită un slab control asupra activităţii economice, de ce s-a împăcat cu practica conducerii întreprinderii de a eşalona 80 la sută din măsu­rile tehnice şi organizatorice abia în trimestrul­ IV al anului în curs. Comitetul raional de partid, ca şi forul tutelar pe linie de stat au în­datorirea de a lua în timpul cel mai scurt măsurile ce se impun pentru ca forestierii din Sovata, urmind exemplul întreprinderilor fruntaşe, să încheie acest an cu planul îndeplinit la toţi indicatorii. # La prima vedere, întreprinderea textilă din Buhuşi şi-a realizat pla­nul la toţi indicatorii. Dar numai aparent. Planul la beneficii nu a fost îndeplinit, iar în opt luni i s-au refuzat mărfuri în valoare de peste 1 100 000 lei. Refuzarea produ­selor, datorită calităţii lor necores­­punzătoare, constituie cauza nereali­­zării beneficiilor. Aceasta a influen­ţat şi proporţia de îndeplinire a pro­ducţiei m­arfi, diminuînd-o. — Sunt cauze obiective, ne-a spus tov. VASILE TIT, directorul general al întreprinderii, probleme care pot fi rezolvate numai de forul tutelar. Este vorba de profilarea fabricii, de asigurarea unor spaţii corespunzătoare procesului teh­nologic, de aprovizionarea în mod ritmic şi cu cantităţi suficiente de ma­terii prime, materiale şi piese de schimb. Şi încă ceva. Anul acesta s-au introdus în fabricaţie ţesături mai pretenţioase, din fire sintetice, pe care nu le-am mai lucrat... Conducerea întreprinderii a cău­tat să ne convingă că secţiile merg bine, că motivele neîndeplinirii be­neficiilor planificate şi ale refuzu­rilor de mărfuri trebuie căutate in afară. Care este însă realitatea ? — Degeaba se caută scuze, ne-a spus maistrul DUMITRU IONAŞ­­CU. Cu aceleaşi maşini, în aceleaşi condiţii, se produc în unele luni ţesături bune, iar în altele de sla­bă calitate. Unii maiştri lasă totul pe seama ţesătoarelor. Luna tre­cută, la grupele de maşini conduse de maiştrii Vasile Stoica şi Toader Meşină, numai 2/3 din produse au fost de calitate corespunzătoare. După mine, este anormal ca în schimburile II şi III să nu fie repar­tizat nici un inginer. Toate acestea au tras în jos calitatea.­­ Ţesăturile de slabă calitate se datoresc mai ales încălcării pres­cripţiilor tehnologice, ne-a precizat ing. DUMITRU VAMANU, şeful serviciului C.T.C. Conducerea în­treprinderii s-a obişnuit să tot în­tocmească planuri. Dar ele nu sunt aplicate întocmai. Adesea se repar­tizează articole noi unor muncitori insuficient pregătiţi. Mai mulţi muncitori şi tehni­cieni ne-au arătat că nici con­trolul tehnic de calitate nu este exigent — apreciere confirmată de numărul mare de reclamaţii şi re­fuzuri primite în acest an (peste 130 recunoscute de fabrică, plus cele rezolvate prin „înțelegere“). — Este adevărat, ne-a spus tov. VALERIA ANDREI, secretara co­mitetului de partid al întreprinde­rii, că în fabrica noastră se pune accent numai pe rezultatele cantita­tive ale planului, neglijîndu-se atât calitatea, cât şi latura financiară a pro­ducţiei. Unii secretari ai organiza­ţiilor de bază nu iau o atitudine fermă faţă de cei care dau rebu­turi, nu se ocupă de crearea unei opinii publice puternice în spriji­nul îmbunătăţirii calităţii. Din cele relatate se desprinde tendinţa de a pune o serie de defi­cienţe pe seama unor cauze „obiec­tive“, independente de întreprin­dere. Conducerea fabricii şi comitetul de partid n-au scos la iveală deficienţele interne se­rioase care stăruie în produc­ţie­ . Dimpotrivă, unele sunt mi­nimalizate şi privite cu uşurinţă. O asemenea atitudine de împăcare cu lipsurile nu poate să ajute colecti­vului fabricii ca măcar în ultimul trimestru al anului să recupereze rămînerea în urmă. ★ •ir Păşim în ultimul trimestru al acestui an, îndeplinirea pla­nului la toţi indicatorii de către fiecare întreprindere şi ra­mură industrială constituie o sarcină importantă pusă de partid în faţa tuturor colectivelor. Aşa cum s-a desprins şi din anchetă, este necesar că o dată cu realizarea integrală a indicatorilor fizici ai planului, să se acorde toată atenţia îndeplinirii planului de calitate, indicatorilor financiari. Con­ducerile de Întreprinderi au îndatorirea de a lua toate mă­surile în această privinţă. Mobilizînd activ pe toţi munci­torii, tehnicienii şi inginerii în întrecere, stimulînd iniţiativa lor creatoare, organizaţiile de partid sînt chemate să anali­zeze sistematic stadiul realizării planului, să urmărească în­deaproape aplicarea hotărîrilor și măsurilor stabilite. Un sprijin eficient sînt chemate să acorde întreprinderilor, în­deosebi celor rămase în urmă cu planul, comitetele regio­nale, raionale şi orăşeneşti de partid, ministerele, îndepli­nind cu succes planul la toţi indicatorii pe acest an, se creează premisele necesare trecerii cu toate forţele la rea­lizarea sarcinilor anului viitor, primul an al cincinalului. Bald-ancheta realizat de Petre NEDELCU, Lorand DEAKI și Gheorghe BALTA. Cursa „Scînteii" Etapa m­araton • SITUAŢIE NESCHIMBATA IN FRUNTEA CLASAMENTULUI • CE DECLARĂ CONCURENŢII • ASTAZI O ETAPA DECISIVA BĂILE HERCULANE (prin telefon de la trimisul nostru). — Etapa-mara­­ton a Cursei „Scipteii“ (220 km), desfăşurată ieri între Timişoara, Re­şiţa, Caransebeş şi Băile Herculane, a fost cîştigată de Lingner (R.D.G.). — N-a fost deloc simplu, ne-a spus învingătorul. Imediat după ple­carea din Timişoara s-au desprins din pluton românii Mircea Virgil, Comăniţă şi polonezul Szumiakow­­ski. Noi, cei din pluton i-am „prins“ abia pe şoseaua spre Bocşa. La un moment dat s-au desprins de lingă noi doi români: Ariton şi Ciobanu. — La Bocşa — ne relatează în continuare ciclistul nostru Ariton — eu şi Ciobanu aveam vreo trei minute avans. I-am spus colegului meu să­­ nu se uite deloc in urmă, să tragem cit mai tare. Sprintul din Bocşa Montană l-a ciştigat el. Eu mă gin­­deam la sprintul de la Reşiţa. La Reşiţa, ordinea sosirii a fost următoarea : Ciobanu, Ariton, apoi la 52” Machac, la 106” Gontea, Cio­can, Campigli (Italia), Scheuten (O­­landa), Rindaşu, Braharu, în partea a doua a etapei, care a avut loc după o meritată odihnă de cîteva ore, plecarea s-a dat în ordi­­nea şi diferenţa de timp înregistra­te la Reşiţa. .. Despre filmul ultimei porţiuni a cursei ne-a vorbit din nou Lingner: — Mă aflam in plutonul fugar. Di­ferenţa ce ne separa era la Caran­sebeş de aproximativ trei minute, insă in apropiere de Băile Hercula­­ne a scăzut la numai un minut şi ju­­mătate.Pe ultimul deal am văzut că rămăseseră in urmă Ariton şi Bra­haru. Împreună cu ceilalţi din­­ grup am început să atacăm. Clnd am­­ văzut înscris pe caldarim cd mai­­ sunt doar 400 m pînă la sosire, nu­­ mai ştiu decit că am trecut înaintea­­ celorlalţi. Ciştigasem etapa. Ion DUMITRIU Clasamentul etapei „ 1. Lingner (R.P.G.) a parcurs 215 km în 5h 4S’21”; 2. Gonţea (România) ; 3.­­ Campigli (Italia) ; 4. Ciobanu (Ro- | mânia); 5. Ciocan (Rummnla); B . Machac (Cehoslovacia); 7. Rindaşu­­ (România); 8. Ghera (România) | toţi în acelaşi timp cu învingă- t torul. Clasamentul general individual: | Gawliczek (Polonia) 18h 38'41”; 2. | Moiceanu (România) — la 27”; 3. | Voigtlander (R.D.G.) — la 29” ; 4. | Dippold (R.D.G.) —la 45”; 5. Ghera­­ (România) — la T54” etc. De la A D. A S. Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă : la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 30 septembrie 1965, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : Y.E.L.; U.F.R.; A.V.J.; E.A.X.; I.P.Y.; F.E.L.; H.J.A. SCINTEI A PAGINA 3 16 ANI DE LA PROCLAMAREA R. P. CHINEZE CALD SALUT FRĂŢESC Poporul chinez sărbătoreşte astăzi împlinirea a 16 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Incununînd lupta revo­luţionară îndelungată purtată cu abnegaţie şi eroism de poporul chinez, sub conducerea partidului său comunist, împotriva forţelor coalizate ale reacţiunii interne şi internaţionale, acest eveniment a marcat o eră nouă în istoria multimilenară a Chinei. Victoria revoluţiei populare chineze a constituit o lovitură zdrobitoare dată poziţiilor impe­rialismului în Asia, a contribuit la schimbarea raportului de forţe pe plan mondial în favoarea so­cialismului, a exercitat o influen­ţă puternică asupra mişcărilor de eliberare naţională, asupra luptei pentru progres social şi pentru pace în lume. Luîndu-şi soarta în propriile mîini, harnicul şi talentatul po­por chinez, sub conducerea Par­tidului Comunist Chinez, în frun­te cu tovarăşul Mao Tze-dun, a înfăptuit adinei transformări înnoitoare în toate domeniile vie­ţii sociale, a obţinut remarcabile realizări în dezvoltarea economiei şi culturii, în opera de construire a socialismului. Mari succese au fost dobîndite în industrializarea socialistă a ţării. Alături de cunoscutul cen­tru industrial Anşan, în prezent extins şi modernizat, au apărut noi centre siderurgice ca Uhan, Ciunkin, Baotou, centre ale con­strucţiei de maşini — Şanhai, Tienţin, Senian, Loian, Harbin, zone ale industriei miniere ca cea de la Fusan, hidrocen­trale — Sinangian etc. In pre­zent, China populară realizea­ză maşini grele, maşini şi apara­te de precizie, automobile, avi­oane, maşini agricole, nave ma­ritime şi oceanice. In ţară se pro­duce astăzi o mare parte a maşi­nilor şi utilajelor necesare eco­nomiei naţionale. Reorganizată pe baze noi, so­cialiste, agricultura a primit din partea statului tractoare şi alte maşini agricole, îngrăşăminte chimice, cadre de agronomi şi zo­­otehnicieni. Au fost realizate lu­crări de hidroamelioraţii şi de irigare. Paralel cu dezvoltarea econo­miei a crescut­­nivelul de trai material şi cultural al celor ce muncesc. Realizările R.P. Chineze, ale tuturor tarilor socialiste întă­resc continuu uriaşa forţă mate­­rială şi moral-politică a sistemu­lui mondial socialist, înrîurirea pe care acesta o exercită asupra dezvoltării sociale contemporane. In rezolvarea problemelor vie­ţii internaţionale, în lupta dusă de ţările socialiste, de celelalte forţe iubitoare de pace pentru zădărnicirea acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru men­ţinerea şi consolidarea păcii, R.P. Chineză are un rol de mare în­semnătate. Poporul român, care nutreşte sentimente de adîncă prietenie şi preţuire faţă de poporul chinez, se bucură din toată inima de ma­rile succese obţinute de ac®st,a în cei 16 ani de existenţă a Re­publicii Populare Chineze. Intre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză s-au statornicit relaţii de prietenie şi colaborare frăţească bazate pe principiile marxism-leninismului, internaţionalismului socialist, res­pectării suveranităţii şi indepen­denţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în tre­burile interne, avantajului re­ciproc. S-au dezvoltat an de an schimburile economice, colabo­rarea tehnico-ştiinţifică şi cultu­rală, în interesul ambelor po­poare, al cauzei socialismului şi păcii. Republica Socialistă România cere cu hotărîre restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chineze la O.N.U. şi îndepărtarea clicii d­anbaisiste din această or­ganizaţie. Cu prilejul celei de-a 16-a ani­versări a Republicii Populare Chineze, poporul ronhap transmi­te poporului frate chinez un căl­duros salut şi ii­n adresează cele mai cordiale urări de a obţine noi şi mari succese in construc­ţia socialistă, în înflorirea patriei sale, Recepţia de la PEKMN 30 (Agerpres).— Joi sea­ra, Ciu En-lai, premierul Consiliu­lui de Stat al R.P. Chineze, a ofe­rit o recepţie cu prilejul celei de-a 16-a aniversări a proclamării Re­publicii. La recepţie au participat Mao Tze-dun, preşedintele C.C. al P.C. Chinez, Liu Şao-ţi, preşedintele R.P. Chineze, Sun Tin-lin şi Dun Bi­u, vicepreşedinţi ai R. P. Chi- Pekin­ ­eze, Ciu De, preşedintele Comite­tului permanent al Adunării re­prezentanţilor populari din întrea­ga Chină, Den Siao-pin, secretarul general al C.C. al P.C. Chinez, şi alţi conducători de partid şi de stat. Au fost prezenţi oaspeţi de peste hotare, precum şi membri ai cor­pului diplomatic din Pekin. Premierul Ciu En-lai a rostit o cuvîntare. La Uzina de tractoare din Loian TELEGRAMĂ Cu prilejul celei de-a XVI-a ani­versări a proclamării Republicii Populare Chineze, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, a trimis ministrului afacerilor exter­ne al Republicii Populare Chineze, Cen I, o telegramă de felicitare, în care îi urează noi succese în efor­turile consacrate cauzei socialismu­lui şi asigurării păcii şi îşi expri­mă convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare frăţească dintre cele două ţări se vor admnei continuu. Avionul coboară în mij­locul unui uriaş patrulater de beton, „aterizat” parcă şi el pe un fremătător o­­cean verde : aeroportul Harbinului — mare oraş nordic al Chinei populare. Oraşul ne întîmpină cu străzi largi şi drepte, cu clădiri ale căror faţade sunt lucrate cu multă meticulo­zitate, cu grădini şi parcuri înverzite, cu bra­ţele macaralelor înălţate spre cer , semn al unor viitoare construcţii. Majo­ritatea străzilor cad per­pendicular pe artera principală a oraşului, care însoţeşte cale de zeci de kilometri apele cu reflexe gălbui ale fluviului Sun­gari. Pe malul drept se a­­flă o adevărată faleză, loc de plimbare pentru pietoni, însoţită de „cureaua ver­de" a unui parc bine ame­najat ; apoi, paralel, îşi desfăşoară covorul de as­falt o stradă largă şi dreaptă, înşiruind case în culori pastelate, ce-şi des­chid ferestrele spre fluviu. „Faleza“ de pe Sungari îţi dă posibilitatea să cu­prinzi într-o perspectivă destul de largă oraşul. Se zăresc in fund, peste flu­viu, clădirile roşietice ale Institutului politehnic, iar în dreapta — elegantul şi ma­sivul pod de piatră lung de peste 1 200 m. Undeva spre nord, zeci de coşuri de fabrică îşi deapănă fu­mul cenuşiu spre cer. Este zona industrială, cartierul unde noaptea vezi strălu­cind deasupra halelor cu ferestrele veşnic luminate stelele roşii — semn al uzi­nelor în plină activitate. Şi tot mai multe asemenea stele — o adevărată con­stelaţie — s-au ivit aici, mărturie a dezvoltării con­tinue pe care o cunoaşte industria acestui mare oraş al Chinei populare. La invitaţia gazdelor, am trecut pragul uneia din ma­rile unităţi aflate în acest cartier : complexul de for­ţă motrică, întreprindere mare, care ocupă o supra­faţă de circa 1 700 000 mp, reunind în halele sale pes­te 18 000 de muncitori, teh­nicieni şi ingineri, acest complex este alcătuit din trei mari uzine : o uzină de utilaj energetic, o fabrică de cazane de înaltă presi­une şi o fabrică de turbi­ne cu aburi. Toate cele trei Uzine sunt „stele" noi pe harta oraşului, apărute în anii puterii populare. Vizităm mai întîi uzina de utilaj energetic specia­lizată în producţia de ge­neratori electrici pentru termo şi hidrocentrale, de motoare cu curent alterna­tiv şi continuu, instalaţii de comandă pentru centrale electrice. Un puternic ser­viciu de concepţie — de proiectare şi tehnologie — asigură perfecţionarea con­tinuă a producţiei uzi­nei, asimilarea şi intro­ducerea în fabricaţie a noi tipuri de produse. Uzina realizează în mod curent generatori electrici pentru termo şi hidrocentrale cu diferite puteri — de la 800 kW pînă la 50 000 kW — iar în hala de monta) se afla gata pentru probe un generator de 100 000 kW. Conducătorii uzinei ne-au informat că pînă acum întreprinderea a dotat cu utilaj energetic peste 70 de centrale elec­trice. Am vizitat și fabrica de cazane de înaltă presiune — una din cele mai mo­derne uzine de acest gen din R. P. Chineză. Intrăm în marea hală de montaj a uzinelor. Cîteva agregate uriaşe, în plină activitate, reţin de la început atenţia. Realizate sau perfecţionate în uzină, ele sunt o mărtu­rie concretă a preocupări­lor colectivului pentru atin­gerea unui nivel tehnic înalt de producţie. Urmă­rim la lucru o uriaşă presă de ambutizat la cald. In cîteva minute, o tablă de metal groasă de cîţiva centimetri este transformată cu ajutorul presei într-un fund concav de cazan cu diametrul de 3—4 metri. Este o operaţie dificilă, pentru care altă­dată era nevoie de zile întregi. Reţine, de aseme­nea, atenţia instalaţia de sudură sub strat de flux o adevărată „maşină de cusut cazane" — care exe­cută lucrări la nivel calita­tiv înalt. Ca şi cealaltă uzi­nă vizitată, fabrica aduce o contribuţie importantă la înzestrarea tehnică a ter­mocentralelor şi altor obi­ective industriale ale R. P. Chineze. Multe din produ­sele întreprinderii merg la export. Cînd ne-am luat rămas bun de la muncitorii mare­lui complex industrial, noaptea coborîse de mult peste oraş. Străzile Harbi­nului, bogat luminate, cu­noşteau la ora aceea o an­­nimaţie deosebită. După o zi de muncă oamenii se în­dreptau spre locurile de re­­creere preferate — tea­tru, cinema, club. Din­spre fluviu venea o adiere plăcută, răcoroasă, iar un­deva în urmă bătea inima industrială a oraşului. Constantin MITEA Note de drum STELE PE SUNGURI ★ Adunarea festivă din Capitală Joi după-amiază a avut loc în Capitală adunarea festivă organi­zată de Consiliul Central al Sin­dicatelor,’ şi Institutul român pen­tru reliţiile culturale cu străinăta­tea, cu prilejul celei de-a XVI-a anivers­ări a proclamării Republi­cii Populare Chineze. Au participat tovarăşii Alexan­dru Bîrm­ădeanu, membru al Comi­tetului Executiv şi al Prezidiului Perman­­ent al C.C. al P.C.R., prim­­vicepre­şedinte al Consiliului de Mi­niştri, Gheorghe Pele, adjunct al ministrului afacerilor externe, Oc­­tav Liv­ezeanu, vicepreşedinte al In­stitutul­ui român pentru relaţiile cultura­le cu străinătatea, repre­zentantă ai organizaţiilor obşteşti, ai uno­r instituţii centrale, oameni de art­ă şi cultură, numeroşi oa­meni a ai muncii. Au­­­­ost prezenţi membri ai am­basade­i R. P. Chineze, precum şi conduc­­ătorii Expoziţiei construcţiei econo­­nice a R. P. Chineze şi alţi oaspeţi chinezi aflaţi în ţara noas­tră. Au f­ost intonate imnurile de stat ale Re­publicii Populare Chineze şi Republicii Socialiste România. Adun­area a fost deschisă de Ion Preoteas­­a, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor. Luînd cuvîntul, Alexandru Roa­bă, mini­­strul petrolului, a subliniat că victo­ria revoluţiei populare şi proclam­­area Republicii Populare Chineze constituie un eveniment de insem­­nătate istorică în dezvol­tarea mo­ultilaterală a Chinei, con­tribuind , la creşterea forţelor socia­lismului­ şi păcii pe plan mondial. Vorbit­orul a arătat că an de an China p­opulară face noi paşi pe drumul­­ Progresului şi s-a referit pe larg l­a realizările în toate do­meniile d­­e activitate: economic, cultural, st­agial şi al ridicării con­tinue a n­­ivelului de trai. Pro­ducţia ind­­ustrială cunoaşte o dezvoltare continuă, se realizează produse de -­un înalt nivel tehnic şi într-un sor­­timent bogat, aparate de mare prec­izie. O mare parte a maşinilor şi mulajelor necesare e­­conomiei în pli­nă dezvoltare este a­­sigurată din producţia internă. Realizări de sea­mă s-au obţinut şi în dezvoltarea agriculturii, prin dotarea ei cu tot mai multe maşini şi utilaje, extind­­erea folosirii în­grăşămintelor şi­­a irigaţiilor, ceea ce a dus la sporir­ea recoltelor. In anii puterii po­pulare, noi pre­faceri au avut loc şi în domeniul învăţămîntului, ştiin­­ţei, culturii şi artei. Marile realzăr­i obţinute prin munca şi lupta poporului chinez sub conducerea partidului comu­nist în construirea socialismului — a subliniat vorbitorul — au făcut să crească prestigiul Chinei popu­lare în lume. Considerînd că este cu totul nerealist să se conceapă rezolvarea problemelor internaţio­nale fără participarea R. P. Chi­neze, Republica Socialistă România militează consecvent pentru re­stabilirea dreptului legitim al R.P. Chineze la O.N.U. Poporul român nutreşte senti­mente de adîncă prietenie şi pre­ţuire faţă de marele popor chinez, se bucură din toată inima de suc­cesele obţinute de Republica Populară Chineză. Realizările po­porului chinez, ale poporului ro­mân, mobilizat în înfăptuirea ma­rilor sarcini trasate de cel de-al IX-lea Congres al Partidului Co­munist Român, realizările tuturor ţărilor socialiste, întăresc forţele socialismului, prestigiul şi puterea sa de atracţie, sporesc forţele care luptă pentru apărarea păcii. Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză sunt unite prin relaţiile trainice de prietenie şi colaborare frăţească statornicite în anii de după eli­berare. Ne exprimăm satisfacţia pentru faptul că relaţiile frăţeşti dintre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Populară Chineză, întemeiate pe principiile marxism­­leninismului, internaţionalismului socialist, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egali­tăţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului re­ciproc se dezvoltă şi se adîncesc continuu, ceea ce corespunde inte­reselor ambelor ţări şi ale întregu­lui sistem mondial socialist. Principala forţă a progresului social contemporan, a asigurării păcii şi securităţii o constituie ţă­rile socialiste. De aceea, în condi­ţiile actuale internaţionale, întă­rirea unităţii şi coeziunii lor ca­pătă o importanţă deosebită. In această zi de mare sărbătoare — a spus în încheiere vorbitorul — adresăm poporului frate chinez, o dată cu felicitările noastre căldu­roase, urări de noi succese în con­struirea socialismului. In cuvîntul său, ambasadorul R.P. Chineze, Liu Fan, a arătat că în cei 16 ani ce au trecut de la naşterea Republicii Populare Chi­neze, popoarele de diferite naţio­nalităţi ale ţării, sub conducerea justă a Partidului Comunist Chinez, au desfăşurat o profundă revoluţie socialistă pe fronturile economic, politic şi ideologic şi au obţinut realizări însemnate în construcţia socialistă. Vorbitorul s-a referit pe larg la realizările obţinute de poporul chi­nez în diferite domenii. El a ară­tat că R. P. Chineză dispune acum de un sistem industrial socialist relativ puternic, independent şi de sine stătător. întreaga agricultură înfăţişează o imagine de dezvoltare generală a producţiei cerealiere şi a materiilor prime industriale, de sporire multilaterală a producţiei agricole, forestiere, animale, auxi­liare şi piscicole. O dată cu creşte­rea producţiei industriale şi agri­cole, aprovizionarea cu mărfuri pe piaţă este relativ abundentă, iar preţurile sunt stabile. Cultura, învăţămîntul şi ştiinţa din R­P. Chineză au cunoscut, de asemenea, o uriaşă dezvoltare. In continuare vorbitorul a sub­liniat că poporul chinez se bucură să vadă că, sub conducerea Parti­dului Comunist Român şi a guver­nului, harnicul şi talentatul popor român a obtinut mari victorii in construirea socialismului. Priete­nia dintre poporul chinez şi po­porul român este bazată pe mar­xism-leninism şi pe internaţiona­lismul proletar. Suntem­ bucuroşi să constatăm că în ultimii ani colaborarea şi întrajutorarea din­tre ţările noastre în domeniile po­litic, economic, cultural şi teh­­nico-ştiinţific se întăresc zi de zi. Urăm poporului frate român să obţină succese noi şi mai mari în construcţia socialistă, sub condu­cerea Partidului Comunist Român ! In încheierea adunării a fost prezentat un program artistic. (Agerpres) Deschiderea expoziţiei „Arta fotografică chineză“ Ieri s-a deschis în Capitală ex­poziţia „Arta fotografică chi­neză” Expoziţia este organizată sub auspiciile Institutului român pentru relaţiile culturale cu străi­nătatea, cu prilejul celei de-a 16-a aniversări a proclamării R. P. Chineze. La vernisaj au participat Ion Pas, preşedintele Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Virgil Florea, vicepre-şedinte al Comitetului de Stat „ pentru Cultură şi Artă, reprezen-­­ tanţi ai Ministerului Afacerilor Ex­­terne, membri ai ambasadei R. P. Chineze şi alţi membri ai corpului 1• diplomatic. Au luat cuvîntul Oc­'s tav Livezeanu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., şi Liu Fan, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti. (Agerpres)

Next