Scînteia, octombrie 1965 (Anul 34, nr. 6757-6787)
1965-10-01 / nr. 6757
A, întoarcerea de la Belgrad a tovarăşului Alexandru Bîrlădeanu Joi dimineaţa s-a înapoiat în Capitală tovarăşul Alexandru Bîrlădeanu, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, care a luat parte la lucrările sesiunii a doua a Comisiei mixte româno-iugoslave de colaborare economică. La sosire, în Gara de Nord, au fost de faţă tovarăşii Petre Blajovici şi Gheorghe Gaston Marin, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai guvernului şi conducători de instituţii centrale economice. Au fost prezenţi Iaksa Petrici, ambasadorul R. S. F. Iugoslavia la București, și membri ai ambasadei. Cronica PLECAREA DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A CAMBODGIEI Joi seara a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Budapesta, delegaţia guvernamentală a Cambodgiei, condusă de Son Sam, al doilea vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru coordonator al problemelor economice, financiare şi de planificare, consilier permanent al prinţului Norodom Stanik. La aeroport, delegaţia a fost condusă de Petre Blajovici, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Virgil Florea, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Erau prezenţi Measketh Caimerom, ambasadorul Cambodgiei la Bucureşti, şi József Vince, ambasadorul R.P. Ungare la Bucureşti. SOSIREA MINISTRULUI AGRICULTURII AL FRANŢEI Joi la amiază a sosit în Capitală Edgar Pisani, ministrul agriculturii al Franţei, împreună cu soţia, care va face o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului Superior al Agriculturii. Oaspetele este însoţit de Armande Walton, inspector general în Ministerul Agriculturii al Franţei. La sosire, pe aeroportul Băneasa, ministrul francez a fost întîmpinat de Nicolae Giosan, președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Bucur Şchiopu, ministrul industriei alimentare, Petre Burlacu, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe. Au fost de faţă Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei, şi£ membri ai ambasadei. * După-amiază, ministrul francez, împreună cu persoanele care îl însoţesc şi ambasadorul Franţei au făcut vizite oficiale preşedintelui Consiliului Superior al Agriculturii şi ministrului economiei forestiere. In aceeaşi zi, oaspeţii au vizitat Combinatul avicol de la Crevedia. ★ Seara, preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii a oferit un dineu în cinstea oaspeţilor francezi. Au participat Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, miniştri şi alte persoane oficiale, precum şi membri ai ambasadei Franţei. Dineul s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. SEMNAREA UNUI PROTOCOL PRIVIND SCHIMBURILE DE MĂRFURI PE ANUL 1963—1966 ÎNTRE ROMÂNIA ŞI MAREA BRITANIE In urma tratativelor purtate la Bucureşti, la 30 septembrie a fost semnat la Ministerul Comerțului Exterior Protocolul privind schimburile de mărfuri pe anul 1965— 1966, în cadrul aranjamentului comercial de lungă durată între Republica Socialistă România şi Marea Britanie. Protocolul semnat zilei prevede lărgirea în continuare a schimburilor de mărfuri intre cele două ţări. Protocolul a fost semnat de preşedinţii celor două delegaţii de tratative, A- Ioncică pentru partea română şi P. E. Dougherty pentru cea engleză. La semnare au fost de faţă V. Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior, Leslie Ch. Glass, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, funcţionari superiori din Ministerul Comerţului Exterior, membri ai Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti. PLECAREA DELEGAŢIEI FEDERAŢIEI NAŢIONALE A FEMEILOR DIN R.P. CHINEZĂ Joi a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia Federaţiei naţionale a femeilor din R. P. Chineză, condusă de Tzen Sien-Tze, membră a Prezidiului şi Secretariatului federaţiei, membră permanentă a Consiliului Consultativ Politic Popular, care ne-a vizitat ţara la invitaţia Consiliului naţional al femeilor. Oaspetele au vizitat întreprinderi şi instituţii din Capitală şi din ţară, obiective social-culturale, au avut convorbiri la Consiliul naţional al femeilor, la comitete ale femeilor din regiunile vizitate, precum şi la sfaturile populare ale regiunilor Braşov şi Dobrogea. Oaspetele au fost primite de tovarăşul Petre Blajovici, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de Maria Manolescu, Valeria Drafta, Elena Vîlcoci Ababei şi Cornelia Dinescu, secretare ale Consiliului naţional al femeilor. Au fost de faţă Liu Fan, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. VIZITA UNEI MISIUNI COMERCIALE A S.U.A. ÎN ROMÂNIA Intre 18 septembrie şi 1 octombrie, o misiune comercială a S.U.A., condusă de Paul E Pauly, directorul Oficiului de promovare a comerţului internaţional din Departamentul Comerţului S.U.A., a făcut o vizită în ţara noastră. Misiunea comercială a S.U.A. a vizitat întreprinderi, uzine şi instituţii din Bucureşti, Ploieşti, Braşov şi Constanţa şi a avut întrevederi cu reprezentanţi ai vieţii economice din ţara noastră. La 30 septembrie, misiunea americană a fost primită de Gh. Cioară, ministrul comerţului exterior al Republicii Socialiste România. Misiunea comercială s-a interesat asupra posibilităţilor extinderii exportului S.U.A. în ţara noastră ; totodată, s-a informat despre dezvoltarea economică a României în viitorii 5 ani şi despre perspectivele exportului de mărfuri româneşti in S.U.A. (Agerpres) Cum se realizează planul ? Dar calitatea ? (Urmare din pag. 1 a) Activişti ai comitetului raional de partid au fost in întreprindere. Dar de fiecare dată s-au interesat în pripă despre problemele și rezultatele îndeplinirii planului. Insuficiente au fost și sprijinul, îndrumarea acordate comitetului de partid al întreprinderii în desfăşurarea muncii politico-educative şi axarea ei pe problemele centrale. Aceasta explică de ce el exercită un slab control asupra activităţii economice, de ce s-a împăcat cu practica conducerii întreprinderii de a eşalona 80 la sută din măsurile tehnice şi organizatorice abia în trimestrul IV al anului în curs. Comitetul raional de partid, ca şi forul tutelar pe linie de stat au îndatorirea de a lua în timpul cel mai scurt măsurile ce se impun pentru ca forestierii din Sovata, urmind exemplul întreprinderilor fruntaşe, să încheie acest an cu planul îndeplinit la toţi indicatorii. # La prima vedere, întreprinderea textilă din Buhuşi şi-a realizat planul la toţi indicatorii. Dar numai aparent. Planul la beneficii nu a fost îndeplinit, iar în opt luni i s-au refuzat mărfuri în valoare de peste 1 100 000 lei. Refuzarea produselor, datorită calităţii lor necorespunzătoare, constituie cauza nerealizării beneficiilor. Aceasta a influenţat şi proporţia de îndeplinire a producţiei marfi, diminuînd-o. — Sunt cauze obiective, ne-a spus tov. VASILE TIT, directorul general al întreprinderii, probleme care pot fi rezolvate numai de forul tutelar. Este vorba de profilarea fabricii, de asigurarea unor spaţii corespunzătoare procesului tehnologic, de aprovizionarea în mod ritmic şi cu cantităţi suficiente de materii prime, materiale şi piese de schimb. Şi încă ceva. Anul acesta s-au introdus în fabricaţie ţesături mai pretenţioase, din fire sintetice, pe care nu le-am mai lucrat... Conducerea întreprinderii a căutat să ne convingă că secţiile merg bine, că motivele neîndeplinirii beneficiilor planificate şi ale refuzurilor de mărfuri trebuie căutate in afară. Care este însă realitatea ? — Degeaba se caută scuze, ne-a spus maistrul DUMITRU IONAŞCU. Cu aceleaşi maşini, în aceleaşi condiţii, se produc în unele luni ţesături bune, iar în altele de slabă calitate. Unii maiştri lasă totul pe seama ţesătoarelor. Luna trecută, la grupele de maşini conduse de maiştrii Vasile Stoica şi Toader Meşină, numai 2/3 din produse au fost de calitate corespunzătoare. După mine, este anormal ca în schimburile II şi III să nu fie repartizat nici un inginer. Toate acestea au tras în jos calitatea. Ţesăturile de slabă calitate se datoresc mai ales încălcării prescripţiilor tehnologice, ne-a precizat ing. DUMITRU VAMANU, şeful serviciului C.T.C. Conducerea întreprinderii s-a obişnuit să tot întocmească planuri. Dar ele nu sunt aplicate întocmai. Adesea se repartizează articole noi unor muncitori insuficient pregătiţi. Mai mulţi muncitori şi tehnicieni ne-au arătat că nici controlul tehnic de calitate nu este exigent — apreciere confirmată de numărul mare de reclamaţii şi refuzuri primite în acest an (peste 130 recunoscute de fabrică, plus cele rezolvate prin „înțelegere“). — Este adevărat, ne-a spus tov. VALERIA ANDREI, secretara comitetului de partid al întreprinderii, că în fabrica noastră se pune accent numai pe rezultatele cantitative ale planului, neglijîndu-se atât calitatea, cât şi latura financiară a producţiei. Unii secretari ai organizaţiilor de bază nu iau o atitudine fermă faţă de cei care dau rebuturi, nu se ocupă de crearea unei opinii publice puternice în sprijinul îmbunătăţirii calităţii. Din cele relatate se desprinde tendinţa de a pune o serie de deficienţe pe seama unor cauze „obiective“, independente de întreprindere. Conducerea fabricii şi comitetul de partid n-au scos la iveală deficienţele interne serioase care stăruie în producţie . Dimpotrivă, unele sunt minimalizate şi privite cu uşurinţă. O asemenea atitudine de împăcare cu lipsurile nu poate să ajute colectivului fabricii ca măcar în ultimul trimestru al anului să recupereze rămînerea în urmă. ★ •ir Păşim în ultimul trimestru al acestui an, îndeplinirea planului la toţi indicatorii de către fiecare întreprindere şi ramură industrială constituie o sarcină importantă pusă de partid în faţa tuturor colectivelor. Aşa cum s-a desprins şi din anchetă, este necesar că o dată cu realizarea integrală a indicatorilor fizici ai planului, să se acorde toată atenţia îndeplinirii planului de calitate, indicatorilor financiari. Conducerile de Întreprinderi au îndatorirea de a lua toate măsurile în această privinţă. Mobilizînd activ pe toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii în întrecere, stimulînd iniţiativa lor creatoare, organizaţiile de partid sînt chemate să analizeze sistematic stadiul realizării planului, să urmărească îndeaproape aplicarea hotărîrilor și măsurilor stabilite. Un sprijin eficient sînt chemate să acorde întreprinderilor, îndeosebi celor rămase în urmă cu planul, comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti de partid, ministerele, îndeplinind cu succes planul la toţi indicatorii pe acest an, se creează premisele necesare trecerii cu toate forţele la realizarea sarcinilor anului viitor, primul an al cincinalului. Bald-ancheta realizat de Petre NEDELCU, Lorand DEAKI și Gheorghe BALTA. Cursa „Scînteii" Etapa maraton • SITUAŢIE NESCHIMBATA IN FRUNTEA CLASAMENTULUI • CE DECLARĂ CONCURENŢII • ASTAZI O ETAPA DECISIVA BĂILE HERCULANE (prin telefon de la trimisul nostru). — Etapa-maraton a Cursei „Scipteii“ (220 km), desfăşurată ieri între Timişoara, Reşiţa, Caransebeş şi Băile Herculane, a fost cîştigată de Lingner (R.D.G.). — N-a fost deloc simplu, ne-a spus învingătorul. Imediat după plecarea din Timişoara s-au desprins din pluton românii Mircea Virgil, Comăniţă şi polonezul Szumiakowski. Noi, cei din pluton i-am „prins“ abia pe şoseaua spre Bocşa. La un moment dat s-au desprins de lingă noi doi români: Ariton şi Ciobanu. — La Bocşa — ne relatează în continuare ciclistul nostru Ariton — eu şi Ciobanu aveam vreo trei minute avans. I-am spus colegului meu să nu se uite deloc in urmă, să tragem cit mai tare. Sprintul din Bocşa Montană l-a ciştigat el. Eu mă gindeam la sprintul de la Reşiţa. La Reşiţa, ordinea sosirii a fost următoarea : Ciobanu, Ariton, apoi la 52” Machac, la 106” Gontea, Ciocan, Campigli (Italia), Scheuten (Olanda), Rindaşu, Braharu, în partea a doua a etapei, care a avut loc după o meritată odihnă de cîteva ore, plecarea s-a dat în ordinea şi diferenţa de timp înregistrate la Reşiţa. .. Despre filmul ultimei porţiuni a cursei ne-a vorbit din nou Lingner: — Mă aflam in plutonul fugar. Diferenţa ce ne separa era la Caransebeş de aproximativ trei minute, insă in apropiere de Băile Herculane a scăzut la numai un minut şi jumătate.Pe ultimul deal am văzut că rămăseseră in urmă Ariton şi Braharu. Împreună cu ceilalţi din grup am început să atacăm. Clnd am văzut înscris pe caldarim cd mai sunt doar 400 m pînă la sosire, nu mai ştiu decit că am trecut înaintea celorlalţi. Ciştigasem etapa. Ion DUMITRIU Clasamentul etapei „ 1. Lingner (R.P.G.) a parcurs 215 km în 5h 4S’21”; 2. Gonţea (România) ; 3. Campigli (Italia) ; 4. Ciobanu (Ro- | mânia); 5. Ciocan (Rummnla); B . Machac (Cehoslovacia); 7. Rindaşu (România); 8. Ghera (România) | toţi în acelaşi timp cu învingă- t torul. Clasamentul general individual: | Gawliczek (Polonia) 18h 38'41”; 2. | Moiceanu (România) — la 27”; 3. | Voigtlander (R.D.G.) — la 29” ; 4. | Dippold (R.D.G.) —la 45”; 5. Ghera (România) — la T54” etc. De la A D. A S. Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă : la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 30 septembrie 1965, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : Y.E.L.; U.F.R.; A.V.J.; E.A.X.; I.P.Y.; F.E.L.; H.J.A. SCINTEI A PAGINA 3 16 ANI DE LA PROCLAMAREA R. P. CHINEZE CALD SALUT FRĂŢESC Poporul chinez sărbătoreşte astăzi împlinirea a 16 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Incununînd lupta revoluţionară îndelungată purtată cu abnegaţie şi eroism de poporul chinez, sub conducerea partidului său comunist, împotriva forţelor coalizate ale reacţiunii interne şi internaţionale, acest eveniment a marcat o eră nouă în istoria multimilenară a Chinei. Victoria revoluţiei populare chineze a constituit o lovitură zdrobitoare dată poziţiilor imperialismului în Asia, a contribuit la schimbarea raportului de forţe pe plan mondial în favoarea socialismului, a exercitat o influenţă puternică asupra mişcărilor de eliberare naţională, asupra luptei pentru progres social şi pentru pace în lume. Luîndu-şi soarta în propriile mîini, harnicul şi talentatul popor chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, în frunte cu tovarăşul Mao Tze-dun, a înfăptuit adinei transformări înnoitoare în toate domeniile vieţii sociale, a obţinut remarcabile realizări în dezvoltarea economiei şi culturii, în opera de construire a socialismului. Mari succese au fost dobîndite în industrializarea socialistă a ţării. Alături de cunoscutul centru industrial Anşan, în prezent extins şi modernizat, au apărut noi centre siderurgice ca Uhan, Ciunkin, Baotou, centre ale construcţiei de maşini — Şanhai, Tienţin, Senian, Loian, Harbin, zone ale industriei miniere ca cea de la Fusan, hidrocentrale — Sinangian etc. In prezent, China populară realizează maşini grele, maşini şi aparate de precizie, automobile, avioane, maşini agricole, nave maritime şi oceanice. In ţară se produce astăzi o mare parte a maşinilor şi utilajelor necesare economiei naţionale. Reorganizată pe baze noi, socialiste, agricultura a primit din partea statului tractoare şi alte maşini agricole, îngrăşăminte chimice, cadre de agronomi şi zootehnicieni. Au fost realizate lucrări de hidroamelioraţii şi de irigare. Paralel cu dezvoltarea economiei a crescutnivelul de trai material şi cultural al celor ce muncesc. Realizările R.P. Chineze, ale tuturor tarilor socialiste întăresc continuu uriaşa forţă materială şi moral-politică a sistemului mondial socialist, înrîurirea pe care acesta o exercită asupra dezvoltării sociale contemporane. In rezolvarea problemelor vieţii internaţionale, în lupta dusă de ţările socialiste, de celelalte forţe iubitoare de pace pentru zădărnicirea acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru menţinerea şi consolidarea păcii, R.P. Chineză are un rol de mare însemnătate. Poporul român, care nutreşte sentimente de adîncă prietenie şi preţuire faţă de poporul chinez, se bucură din toată inima de marile succese obţinute de ac®st,a în cei 16 ani de existenţă a Republicii Populare Chineze. Intre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză s-au statornicit relaţii de prietenie şi colaborare frăţească bazate pe principiile marxism-leninismului, internaţionalismului socialist, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc. S-au dezvoltat an de an schimburile economice, colaborarea tehnico-ştiinţifică şi culturală, în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului şi păcii. Republica Socialistă România cere cu hotărîre restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chineze la O.N.U. şi îndepărtarea clicii danbaisiste din această organizaţie. Cu prilejul celei de-a 16-a aniversări a Republicii Populare Chineze, poporul ronhap transmite poporului frate chinez un călduros salut şi iin adresează cele mai cordiale urări de a obţine noi şi mari succese in construcţia socialistă, în înflorirea patriei sale, Recepţia de la PEKMN 30 (Agerpres).— Joi seara, Ciu En-lai, premierul Consiliului de Stat al R.P. Chineze, a oferit o recepţie cu prilejul celei de-a 16-a aniversări a proclamării Republicii. La recepţie au participat Mao Tze-dun, preşedintele C.C. al P.C. Chinez, Liu Şao-ţi, preşedintele R.P. Chineze, Sun Tin-lin şi Dun Biu, vicepreşedinţi ai R. P. Chi- Pekin eze, Ciu De, preşedintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, Den Siao-pin, secretarul general al C.C. al P.C. Chinez, şi alţi conducători de partid şi de stat. Au fost prezenţi oaspeţi de peste hotare, precum şi membri ai corpului diplomatic din Pekin. Premierul Ciu En-lai a rostit o cuvîntare. La Uzina de tractoare din Loian TELEGRAMĂ Cu prilejul celei de-a XVI-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, a trimis ministrului afacerilor externe al Republicii Populare Chineze, Cen I, o telegramă de felicitare, în care îi urează noi succese în eforturile consacrate cauzei socialismului şi asigurării păcii şi îşi exprimă convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare frăţească dintre cele două ţări se vor admnei continuu. Avionul coboară în mijlocul unui uriaş patrulater de beton, „aterizat” parcă şi el pe un fremătător ocean verde : aeroportul Harbinului — mare oraş nordic al Chinei populare. Oraşul ne întîmpină cu străzi largi şi drepte, cu clădiri ale căror faţade sunt lucrate cu multă meticulozitate, cu grădini şi parcuri înverzite, cu braţele macaralelor înălţate spre cer , semn al unor viitoare construcţii. Majoritatea străzilor cad perpendicular pe artera principală a oraşului, care însoţeşte cale de zeci de kilometri apele cu reflexe gălbui ale fluviului Sungari. Pe malul drept se află o adevărată faleză, loc de plimbare pentru pietoni, însoţită de „cureaua verde" a unui parc bine amenajat ; apoi, paralel, îşi desfăşoară covorul de asfalt o stradă largă şi dreaptă, înşiruind case în culori pastelate, ce-şi deschid ferestrele spre fluviu. „Faleza“ de pe Sungari îţi dă posibilitatea să cuprinzi într-o perspectivă destul de largă oraşul. Se zăresc in fund, peste fluviu, clădirile roşietice ale Institutului politehnic, iar în dreapta — elegantul şi masivul pod de piatră lung de peste 1 200 m. Undeva spre nord, zeci de coşuri de fabrică îşi deapănă fumul cenuşiu spre cer. Este zona industrială, cartierul unde noaptea vezi strălucind deasupra halelor cu ferestrele veşnic luminate stelele roşii — semn al uzinelor în plină activitate. Şi tot mai multe asemenea stele — o adevărată constelaţie — s-au ivit aici, mărturie a dezvoltării continue pe care o cunoaşte industria acestui mare oraş al Chinei populare. La invitaţia gazdelor, am trecut pragul uneia din marile unităţi aflate în acest cartier : complexul de forţă motrică, întreprindere mare, care ocupă o suprafaţă de circa 1 700 000 mp, reunind în halele sale peste 18 000 de muncitori, tehnicieni şi ingineri, acest complex este alcătuit din trei mari uzine : o uzină de utilaj energetic, o fabrică de cazane de înaltă presiune şi o fabrică de turbine cu aburi. Toate cele trei Uzine sunt „stele" noi pe harta oraşului, apărute în anii puterii populare. Vizităm mai întîi uzina de utilaj energetic specializată în producţia de generatori electrici pentru termo şi hidrocentrale, de motoare cu curent alternativ şi continuu, instalaţii de comandă pentru centrale electrice. Un puternic serviciu de concepţie — de proiectare şi tehnologie — asigură perfecţionarea continuă a producţiei uzinei, asimilarea şi introducerea în fabricaţie a noi tipuri de produse. Uzina realizează în mod curent generatori electrici pentru termo şi hidrocentrale cu diferite puteri — de la 800 kW pînă la 50 000 kW — iar în hala de monta) se afla gata pentru probe un generator de 100 000 kW. Conducătorii uzinei ne-au informat că pînă acum întreprinderea a dotat cu utilaj energetic peste 70 de centrale electrice. Am vizitat și fabrica de cazane de înaltă presiune — una din cele mai moderne uzine de acest gen din R. P. Chineză. Intrăm în marea hală de montaj a uzinelor. Cîteva agregate uriaşe, în plină activitate, reţin de la început atenţia. Realizate sau perfecţionate în uzină, ele sunt o mărturie concretă a preocupărilor colectivului pentru atingerea unui nivel tehnic înalt de producţie. Urmărim la lucru o uriaşă presă de ambutizat la cald. In cîteva minute, o tablă de metal groasă de cîţiva centimetri este transformată cu ajutorul presei într-un fund concav de cazan cu diametrul de 3—4 metri. Este o operaţie dificilă, pentru care altădată era nevoie de zile întregi. Reţine, de asemenea, atenţia instalaţia de sudură sub strat de flux o adevărată „maşină de cusut cazane" — care execută lucrări la nivel calitativ înalt. Ca şi cealaltă uzină vizitată, fabrica aduce o contribuţie importantă la înzestrarea tehnică a termocentralelor şi altor obiective industriale ale R. P. Chineze. Multe din produsele întreprinderii merg la export. Cînd ne-am luat rămas bun de la muncitorii marelui complex industrial, noaptea coborîse de mult peste oraş. Străzile Harbinului, bogat luminate, cunoşteau la ora aceea o annimaţie deosebită. După o zi de muncă oamenii se îndreptau spre locurile de recreere preferate — teatru, cinema, club. Dinspre fluviu venea o adiere plăcută, răcoroasă, iar undeva în urmă bătea inima industrială a oraşului. Constantin MITEA Note de drum STELE PE SUNGURI ★ Adunarea festivă din Capitală Joi după-amiază a avut loc în Capitală adunarea festivă organizată de Consiliul Central al Sindicatelor,’ şi Institutul român pentru reliţiile culturale cu străinătatea, cu prilejul celei de-a XVI-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Au participat tovarăşii Alexandru Bîrmădeanu, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Pele, adjunct al ministrului afacerilor externe, Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, reprezentantă ai organizaţiilor obşteşti, ai unor instituţii centrale, oameni de artă şi cultură, numeroşi oameni a ai muncii. Auost prezenţi membri ai ambasadei R. P. Chineze, precum şi conducătorii Expoziţiei construcţiei econonice a R. P. Chineze şi alţi oaspeţi chinezi aflaţi în ţara noastră. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Populare Chineze şi Republicii Socialiste România. Adunarea a fost deschisă de Ion Preoteasa, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor. Luînd cuvîntul, Alexandru Roabă, ministrul petrolului, a subliniat că victoria revoluţiei populare şi proclamarea Republicii Populare Chineze constituie un eveniment de insemnătate istorică în dezvoltarea moultilaterală a Chinei, contribuind , la creşterea forţelor socialismului şi păcii pe plan mondial. Vorbitorul a arătat că an de an China populară face noi paşi pe drumul Progresului şi s-a referit pe larg la realizările în toate domeniile de activitate: economic, cultural, stagial şi al ridicării continue a nivelului de trai. Producţia industrială cunoaşte o dezvoltare continuă, se realizează produse de -un înalt nivel tehnic şi într-un sortiment bogat, aparate de mare precizie. O mare parte a maşinilor şi mulajelor necesare economiei în plină dezvoltare este asigurată din producţia internă. Realizări de seamă s-au obţinut şi în dezvoltarea agriculturii, prin dotarea ei cu tot mai multe maşini şi utilaje, extinderea folosirii îngrăşămintelor şia irigaţiilor, ceea ce a dus la sporirea recoltelor. In anii puterii populare, noi prefaceri au avut loc şi în domeniul învăţămîntului, ştiinţei, culturii şi artei. Marile realzări obţinute prin munca şi lupta poporului chinez sub conducerea partidului comunist în construirea socialismului — a subliniat vorbitorul — au făcut să crească prestigiul Chinei populare în lume. Considerînd că este cu totul nerealist să se conceapă rezolvarea problemelor internaţionale fără participarea R. P. Chineze, Republica Socialistă România militează consecvent pentru restabilirea dreptului legitim al R.P. Chineze la O.N.U. Poporul român nutreşte sentimente de adîncă prietenie şi preţuire faţă de marele popor chinez, se bucură din toată inima de succesele obţinute de Republica Populară Chineză. Realizările poporului chinez, ale poporului român, mobilizat în înfăptuirea marilor sarcini trasate de cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, realizările tuturor ţărilor socialiste, întăresc forţele socialismului, prestigiul şi puterea sa de atracţie, sporesc forţele care luptă pentru apărarea păcii. Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză sunt unite prin relaţiile trainice de prietenie şi colaborare frăţească statornicite în anii de după eliberare. Ne exprimăm satisfacţia pentru faptul că relaţiile frăţeşti dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, întemeiate pe principiile marxismleninismului, internaţionalismului socialist, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc se dezvoltă şi se adîncesc continuu, ceea ce corespunde intereselor ambelor ţări şi ale întregului sistem mondial socialist. Principala forţă a progresului social contemporan, a asigurării păcii şi securităţii o constituie ţările socialiste. De aceea, în condiţiile actuale internaţionale, întărirea unităţii şi coeziunii lor capătă o importanţă deosebită. In această zi de mare sărbătoare — a spus în încheiere vorbitorul — adresăm poporului frate chinez, o dată cu felicitările noastre călduroase, urări de noi succese în construirea socialismului. In cuvîntul său, ambasadorul R.P. Chineze, Liu Fan, a arătat că în cei 16 ani ce au trecut de la naşterea Republicii Populare Chineze, popoarele de diferite naţionalităţi ale ţării, sub conducerea justă a Partidului Comunist Chinez, au desfăşurat o profundă revoluţie socialistă pe fronturile economic, politic şi ideologic şi au obţinut realizări însemnate în construcţia socialistă. Vorbitorul s-a referit pe larg la realizările obţinute de poporul chinez în diferite domenii. El a arătat că R. P. Chineză dispune acum de un sistem industrial socialist relativ puternic, independent şi de sine stătător. întreaga agricultură înfăţişează o imagine de dezvoltare generală a producţiei cerealiere şi a materiilor prime industriale, de sporire multilaterală a producţiei agricole, forestiere, animale, auxiliare şi piscicole. O dată cu creşterea producţiei industriale şi agricole, aprovizionarea cu mărfuri pe piaţă este relativ abundentă, iar preţurile sunt stabile. Cultura, învăţămîntul şi ştiinţa din RP. Chineză au cunoscut, de asemenea, o uriaşă dezvoltare. In continuare vorbitorul a subliniat că poporul chinez se bucură să vadă că, sub conducerea Partidului Comunist Român şi a guvernului, harnicul şi talentatul popor român a obtinut mari victorii in construirea socialismului. Prietenia dintre poporul chinez şi poporul român este bazată pe marxism-leninism şi pe internaţionalismul proletar. Suntem bucuroşi să constatăm că în ultimii ani colaborarea şi întrajutorarea dintre ţările noastre în domeniile politic, economic, cultural şi tehnico-ştiinţific se întăresc zi de zi. Urăm poporului frate român să obţină succese noi şi mai mari în construcţia socialistă, sub conducerea Partidului Comunist Român ! In încheierea adunării a fost prezentat un program artistic. (Agerpres) Deschiderea expoziţiei „Arta fotografică chineză“ Ieri s-a deschis în Capitală expoziţia „Arta fotografică chineză” Expoziţia este organizată sub auspiciile Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, cu prilejul celei de-a 16-a aniversări a proclamării R. P. Chineze. La vernisaj au participat Ion Pas, preşedintele Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Virgil Florea, vicepre-şedinte al Comitetului de Stat „ pentru Cultură şi Artă, reprezen- tanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, membri ai ambasadei R. P. Chineze şi alţi membri ai corpului 1• diplomatic. Au luat cuvîntul Oc's tav Livezeanu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., şi Liu Fan, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti. (Agerpres)