Scînteia, noiembrie 1966 (Anul 35, nr. 7149-7178)
1966-11-01 / nr. 7149
Cum se respectă obligaţiile reciproce dintre furnizorii de utilaje chimice şi beneficiari? 7 Consecinţele unei colaborări defectuoase Ca principală întreprindere producătoare de utilaj chimic, uzinei „Griviţa roşie“ din Capitală îi revine sarcina de a asigura un mare volum de instalaţii şi linii tehnologice complete pentru combinatele chimice. In acest scop, în ultimii şase ani, s-au investit peste 140 milioane lei pentru reprofilarea, sistematizarea şi dezvoltarea sectorului de utilaj chimic al uzinei. Ca urmare, producţia de utilaj chimic a crescut necontenit. Faţă de 3 700 tone utilaje tehnologice, cazane de abur şi construcţii metalice realizate în anul 1961 (anul reprofilării), producţia a atins anul trecut 17 600 tone. A sporit, de asemenea, producţia destinată exportului, uzina livrînd, în această perioadă, peste 35 000 tone produse. Au fost însuşite şi introduse în fabricaţie sortimente noi : utilaje tehnologice pentru industria chimică şi de prelucrare a ţiţeiului, pentru industria celulozei şi hîrtiei, cazane de abur industrial, cazane recuperatoare de căldură, recipient sub presiune și altele. In cadrul acestor sortimente complexe, s-a executat o mare varietate de produse, în general unicate ca forme, dimensiuni și greutate, care au impus rezolvarea unor probleme tehnice și tehnologice dificile. Analizînd în profunzime rezultatele din ultimii ani, desprindem însă concluzia că ele sunt cu mult sub nivelul posibilităţilor. Condiţiile create nu au fost în suficientă măsură fructificate, datorită unor neajunsuri care au existat, şi din păcate încă mai există, în activitatea uzinei. Mă refer la deficienţele privind lansarea comenzilor, pregătirea fabricaţiei, organizarea producţiei şi a muncii, respectarea disciplinei interne, care au provocat întîrzieri în livrarea unor utilaje şi instalaţii. Uzina,Griviţa roşie“ a creat astfel greutăţi beneficiarilor. Unele instalaţii de la Combinatul de îngrăşăminte chimice Tr. Măgurele, Combinatul chimic Făgăraş, Uzina chimică Piteşti, Combinatul de celuloză şi hîrtie Suceava şi altele nu au intrat la timp în funcţiune şi datorită nerespectării graficelor de livrare a unor utilaje şi instalaţii de către uzina noastră. Fără a minimaliza lipsurile proprii, vreau să ridic însă cîteva probleme, a căror soluţionare condiţionează nemijlocit întreaga activitate a uzinei. Caracteristic producţiei noastre este faptul că majoritatea produselor destinate chimiei sunt unicate — deci realizarea fiecăruia presupune o pregătire temeinică, specială, care necesită o perioadă mare de timp. Cunoaşterea detaliată a planului pe fiecare an al cincinalului actual oferă mari avantaje pentru pregătirea judicioasă a fabricaţiei, mai ales la utilajele tehnologice. De o importanţă deosebită in aceste condiţii este însă nominalizarea produselor, nu numai ca volum, în tone, ci şi pe beneficiari şi produse. Afirmăm cu toată răspunderea că rezultatele muncii noastre ar fi mult superioare dacă am primi un ajutor mai mare în vederea cunoaşterii de către uzină a beneficiarilor, dacă aceştia ar avea asigurate sursele de finanţare pentru încheierea contractelor şi ne-ar înainta din timp documentaţia tehnică necesară. Spunem aceasta, deoarece şi acum, datorită neajunsurilor provocate de beneficiari, uzina noastră nu a putut asigura aprovizionarea tehnicomaterială corespunzătoare, decalajul optim între pregătire şi fabricaţie, desfăşurarea normală a fabricaţiei, consecinţele fiind bine cunoscute. Ing. Jan BEIU director general al uzinei „Griviţa roşie“-Bucureşti (Continuare în pag. a IlI-a) PROLETARi DI N TOATE ȚÂR!LE. MÎTIV Âl ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Anul XXXVI Nr. 7149 Mărfi noiembrie 1966 6 PAGINI - 30 BANI Copii, noaptea, pe stradă Am pornit prin oraş la ora 22. Străzile sînt extrem de animate. Ceea ce te surprinde de la primii paşi este numărul relativ mare de copii, aflaţi atît de tîrziu pe străzi. Ora 22. Oprim pe Calea Griviţei un băiat care merge legănînd o baterie mare, tubulară. — Spre casă ? — Da, stau pe-aproape. — De unde vii la ora asta 7 — De la joacă. Am şcoală după amiază. Cînd vin acasă, îmi fac o parte din lecţii şi pe urmă merg aici, în părculeţ, să mă joc cu prietenii. — Ai tăi unde sînt acum 7 — Mama-i acasă, tata e la serviciu , lucrează la Uzina de armături neferoase. — Şi te lasă mama să umbli pe stradă pînă la zece noaptea 7 — De obicei nu mă lasă, doar astăzi... — O excepţie 7 — Sigur că da ! încearcă să ne convingă interlocutorul nostru — Mihai STOIAN Petre Perja — elev în clasa a VII-a C la Şcoala generală nr. 169. Ora 22,10. Un băiat cu o carte deschisă citeşte din mers, la lumina lămpilor de neon din Piaţa Romană. — Ce citeşti ? — „Coliba unchiului Tom“. Am văzut şi filmul. — Dar la ora zece seara, în cel mai bun caz, ar fi trebuit să citeşti în pat. Unde sînt părinţii tăi acum ? — Cînd mă întorc acasă, ai mei sînt plecaţi la serviciu. Mama mi-a lăsat de mîncare, mănînc şi mă culc. Mai stăm de vorbă cu Andrei Chiru şi aflăm că are acasă o bibliotecă bogată, că-i place enorm să citească. Băiatul se exprimă cursiv, e manierat şi respectuos. Şi totuşi, starea de independenţă pe care i-au creat-o părinţii este exagerată faţă de vîrsta sa ; chiar dacă pînă la ora actuală dezvoltarea sa este mulţumitoare, viitorul poate rezerva surprize neplăcute, căci e firesc ca Andrei Chiru să fie expus unor eventuale influenţe dăunătoare. Necesitatea supravegherii susţinute, măcar din partea mamei, se dovedeşte a fi o problemă demnă de toată atenţia, şi ne întrebăm chiar dacă n-ar fi posibil ca pe baza studierii atente a situaţiei concrete de la locul de muncă, mamele care au acasă copii singuri să poată lucra în schimburi la alegere, astfel încît copiii să aibă asigurată, în permanenţă, supravegherea părintească. Ora 22:25. Pe şoseaua Mihai Bravu, în colţul unei străzi, întîlnim trei băieţi. Doi mai mari şi unul mai mic. Vasile Nicolae, elev în clasa a VIII-a A a Şcolii generale nr. 85. — Ce cauţi la ora asta pe stradă ? — Păi... merg pe 14 ani. Şi-apoi, stau aici, la doi paşi. încă nu ne-am culcat fiindcă mama e ocupată, face bulion. — Și pînă nu se culcă părinții, stai pe-afară . — Nu, dar acum sînt cu prietenii mei : unul are 17 ani, celălalt 16. — Aveţi „programul* vostru de seară... — N-avem nici un program fix. Mergem după Inspiraţie. Familia are obligaţia să întocmească un orar, obişnuindu-1 pe copil cu îndeplinirea exactă nu numai a îndatoririlor şcolăreşti, dar şi a îndatoririlor casnice. Deprinzîndu-1 pe copil, de mic, cu ordinea, cu chibzuirea timpului, asigurăm — în perspectiva anilor — calităţile de preţ ale omului matur. Ora 22:35. Dar iată că descoperim pe stradă şi un băieţel de 6 ani. Vasile Ciubotaru, însoţit de fratele său mai mare, Vladimir. — De ce l-ai cărat după tine şi pe ăsta mic ? — Se ţine ca scaiul după mine... — Crezi că o explicaţie ca asta ajunge . Cei doi fraţi măresc brusc pasul, nemaivoind să ne dea nici un fel de răspuns. Ora 23. Intîlnim un grup de trei copii : un băiat de 13 ani — Niculaie, o fată de 10 ani — Maria, şi un băieţel de 8 ani. Numele lor de familie : Munteanu. Adresa pe care ne-o dau : Calea Călăraşi nr. 200. Vin de la Moşi. — Mama voastră ştie unde aţi fost 7 — Da. Ea ne-a dat bani de buzunar. — Fratele ăsta mic, al vostru, învaţă de dimineaţă 7 — Da. — Şi cum o să se scoale devreme dacă se culcă la miezul nopţii 7 — E obişnuit Ii lăsăm să-şi continue drumul spre casă, iar noi răminem să-i privim cum se îndepărtează ţinîndu-se de mînă, trei copii... (Continuare în pag. a V-a) ANCHETĂ SOCIALĂ ÎN ZIARUL DE AZI În cadrul adunărilor sindicale din întreprinderi, oamenii muncii dezbat proiectul de lege a pensiilor, îşi exprimă adeziunea la Hotărîrea C. C. al P. C. R., fac propuneri şi sugestii pentru definitivarea textului legii înzestrarea tehnica a scenei şi cerinţele teatrului modern Se cere perfecţionarea organizării interne în marile biblioteci CITIȚII în pag. a ll-a LEGILE ARMONIEI ORGANISMULUI UMAN SPIRITUL IN care se CALCULEAZĂ MAJORAREA PENSIILOR ACTUALE Mai mulţi cititori au trimis redacţiei întrebări privitoare la modul de CALCULARE A MAJORĂRII ACTUALELOR PENSII în diferite situaţii. Prezentăm mai jos o serie de calcule şi demonstraţii cifrice care clarifică spiritul în care Hotărîrea C. C. al P. C. R. prevede această majorare. Recentele măsuri elaborate de Comitetul Central privitoare la creșterea veniturilor pensionarilor se înscriu pe linia procesului amplu de ridicare a nivelului de trai al poporului, de satisfacere în tot mai mare măsură a nevoilor mereu crescînde ale oamenilor muncii , acesta fiind scopul fundamental al politicii Partidului Comunist Român. Dacă prevederile proiectului noii legi sunt primite cu mare satisfacţia de toţi oamenii muncii, care văd în ele o cotitură radicală în sistemul de pensii din ţara noastră, un mijloc important de cointeresare materială în munca pentru înflorirea patriei socialiste, trebuie să spunem că aceeaşi bucurie a stîrnit Hotărîrea Comitetului Central şi în rîndurile actualilor pensionari al căror venit înregistrează o însemnată creştere şi care se văd înconjuraţi de regimul nostru cu grijă şi dragoste. Nivelul actualelor pensii este diferit nu numai în funcţie de categoria de pensie (bătrîneţe, invaliditate sau urmaş), ci şi de vechimea în muncă şi de salariul avut de angajat în ultima perioadă de activitate înainte de pensionare. Salariile au crescut însă în perioada 1959—1965, ceea ce a determinat diferenţierea pensiilor în funcţie de data încetării activităţii. Majorarea pensiilor de toate categoriile, ţinînd seama de aceste particularităţi, se face diferenţiat, acordîndu-se o creştere mai mare pensiilor mici şi celor minime. In felul acesta pensiile stabilite cu ani în urmă, pe baza salariilor în vigoare la acea dată, care sînt mai mici decît cele stabilite pe baza ultimelor salarii îmbunătăţite în 1964— 1965, vor fi implicit majorate cu procente mai mari, variind între 40 la sută şi 20 la sută. Pensiile minime vor creşte chiar mai mult, în procente de pînă la 50 la sută. Pensiile stabilite pe baza salariilor îmbunătăţite care au, în marea lor majoritate, un nivel mai ridicat vor creşte în medie cu 15 la sută. La construirea scării procentuale de majorare, s-a ţinut seama de aceste elemente. în plus, procentele fiind regresive, micşorîndu-se pe măsură ce şi nivelul pensiei creşte, s-au fixat limite minime pentru fiecare tranşă a scării procentuale, astfel încît pensia majorată de la tranşa imediat următoare să nu poată fi mai mică decît cea mai mare de la tranşa anterioară. Datorită acestui fapt, unele pensii vor creşte chiar în procente mai mari decît cele ce apar pe scara de majorare. Să analizăm puţin tabloul procentelor de majorare : — pensiile de pină la 400 lei cresc cu 40 la sută, — pensiile între 400—450 lei cresc cu 35 la sută, dar nu pot fi mai mici de 560 lei.560 lei reprezintă pensia de 400 lei majorată cu 40 la sută. Pensiile următoare, intre 401 lei și 414, cărora le corespunde, con'rrim tabelului, o majorare de 35 la sută, ajung, prin aplicarea acestui procent, la cuantumuri majorate între 541—558 lei. Fiind inferioare sumei de 560 iei, iacit a ajuns pensia de 409 lei, toate acestea vor fi ridicate la 560 lei, deși din calcul a rezultat o sumă mai mică, ceea ce înseamnă că vor primi o creștere mai mare de 35 la sută, — pensiile între 451—500 lei cresc cu 30 la sută, dar nu pot fi mai mici de 608 lei. — pensiile între 501—550 lei cresc cu 25 la sută, dar nu pot fi mai mici de 650 lei, — pensiile Intre 551—600 lei cresc cu 20 la sută, dar nu pot fi mai mici de 688 lei, — pensiile, de peste 600 lei cresc cu 15 la sută, dar nu pot fi mai mici de 720 lei. De asemenea, așa cum am arătat mal sus: — între 451—467 lei, aplicîndu-li-se procentul de 30 la sută, rezultă pensii majorate Intre 587—607 lei, deci mai mici decit 608 lei, care reprezintă pensia de 450 lei majorată cu 35 la sută, şi In consecinţă toate se ridică la 608 lei. — între 501—519, aplicindu-le procentul de 25 la sută, rezultă pensii majorate intre 626—648 lei , deoarece sint mai mici de 650 lei, toate se majorează la 650 lei. — Intre 551—572, aplicindu-le procentul de 20 la sută, rezultă pensii majorate între 661—636, care însă se majorează toate la 688 lei. — între 601—625, aplicindu-le procentul de 15 la sută, rezultă pensii majorate Intre 691—719 lei, care tnsă se vor ridica la 720 lei. Din analiza de mai sus constatăm că, prin aplicarea limitei minime a tranşei respective, un număr destul de însemnat de pensii mici, în proporţie de 25—50% din total, vor primi în realitate pensii majorate cu procente şi mai mari decît cele ce apar în scara procentuală. Ion ENACHE directorul Direcţiei pensiilor din Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale (Continuare în pag. a II-a) VIZITA PRIMULUI MINISTRU AL IRANULUI, AMIR ABBAS HOVEIDA, In regiunea cluj CLUJ 31 — De la trimişii speciali M. Moarcăş şi N. Popovici. In continuarea vizitei pe care o fac prin ţară, primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, şi soţia, împreună cu persoanele care îi însoţesc, au sosit luni dimineaţa la Cluj. In gara oraşului, oaspeţii au fost salutaţi cordial de preşedintele Sfatului popular regional Cluj, Clement Rusu, de preşedintele Sfatului popular orăşenesc, Gh. Lăpădean, şi alte persoane oficiale locale. In cursul dimineţii a avut loc în aula Universităţii „Babeş-Bolyai“ solemnitatea conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al universităţii clujene premierului Amir Abbas Hoveida. La ceremonie au luat parte acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, acad. Şerban Ţiţeica, vicepreşedinte al Academiei, membrii Consiliului ştiinţific al universităţii, decani, profesori universitari şi alţi membri ai corpului didactic, studenţi, reprezentanţi ai presei. Au participat, de asemenea, persoanele oficiale care însoţesc pe înaltul oaspete. Salutînd pe premierul Iranian, acad. C. Daicoviciu, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“, a relevat personalitatea omului de stat iranian, căruia Consiliul ştiinţific al acestui important for de învăţămînt superior al ţării noastre i-a conferit înaltul titlu de Doctor Honoris Causa. Prof. univ. Ioan Gliga, decanul Facultăţii de drept din Cluj, a prezentat apoi Raportul Consiliului, în care este evidentiată activitatea multilaterală desfăşurată de primul ministru al Iranului, ca om de stat şi specialist în ştiinţe economice şi politice, precum şi contribuţia sa deosebită la dezvoltarea bunelor relaţii dintre România şi Iran. In aplauzele asistenţei, rectorul universităţii clujene a înmînat oaspetelui documentul care atestă înaltul titlu universitar. A luat apoi cuvîntul primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hoveida, care a făcut o expunere urmărită cu atenţie de cei prezenţi. Mă simt deosebit de onorat primind astăzi diploma de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cluj — a spus premierul iranian. Pot să vă asigur că sunt deplin conştient de importanţa titlului pe care aţi binevoit să mi-l acordaţi şi îl voi purta cu multă bucurie. Aceasta, cu atît mai mult cu cit prin mine aţi vrut, desigur, să cinstiţi Iranul şi poporul său. în continuare, primul ministru Hoveida a relevat tradiţiile şi prosperitatea universităţii clujene şi a numeroaselor institute superioare de învăţămînt din localitate. (Continuare în pag. a V-a) Aspect de la înminarea titlului de Doctor Honoris Causa POE DEUMNEI C. C. ÎL P. C. 8. IA CONGRESUL PARNIHI MUNCII DNN ALBANIA Luni dimineaţa a plecat spre Tirana delegaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, condusă de Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al V-lea Congres al Partidului Muncii din Albania. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost condusă de Leonte Răutu, membru al Comi In aceeaşi zi, delegaţia Partidului Comunist Român a sosit la Tirana. La aeroport a fost întîmpinată de tov. Rita Marko, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Albania, Pilo Peristeri, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Albania, de membri ai Jetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al C. C. al P. C. R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Petrescu, Ghizela Vass şi Ion Stoian, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, activişti de partid. Erau de faţă Dhimiter Stamp, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Albania la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. C.C. al Partidului Muncii din Albania. Au fost de faţă Manole Bodnaraş, ambasadorul Republicii Socialiste România la Tirana, membri ai Ambasadei, precum şi şefi ai unor misiuni diplomatice ale ţărilor socialiste la Tirana. (Agerpres) Itinerar gruzin Un munte cu umerii laţi poartă pe braţe un colier alb; treptat, pe măsură ce urci creasta, colierul trece în braţele altui munte, după care, tăiat în două de apele repezi ale rîului Mtkvari, se preface într-o imensă pasăre cu aripile întinse. Aşa apare Tbilisi, urcînd muntele Mtatminda — oraşul cu tea oraşului tinereţe de vultur. Oraş cu peste 800 000 de locuitori, Tbilisi este un mare centru industrial şi centrul vieţii culturale a Gruziei. Sunt aici sute de întreprinderi industriale, aici se află Academia de ştiinţe a R.S.S. Gruzine, numeroase institute de cercetări ştiinţifice (Institutul de electronică, turilor... în acest an, la Tbilisi a intrat în funcţiune metroul. Staţiile şi vestibulurile lui, de o frumoasă arhitectură, placate cu marmură, ornamentate cu basoreliefuri şi luminate în diferite culori, duc graniţele oraşului şi în adâncime. Tbilisi prezintă o imagine concentrată a marilor realizări dobîndite in întreaga Gruzie în anii putterii sovietice. In această perioadă au fost create ramuri noi ale industriei — cea metalurgică, constructoare de maşini, de automobile şi locomotive electrice. Anual în republică se produc 7 miliarde kWh de energie electrică, ceea ce reprezintă de 35 de ori mai mult decît se producea la începutul deceniului al treilea. Vasile BABAN (Continuare în pag. a V-a) NOTE DE DRUM DIN U.R.S.S. soare de aur, capitala Gruziei sovietice. Sus, pe unul din munţii din preajma oraşului se află o statuie monumentală, balta de 26 de metri — o gruzină în costum naţional, linînd într-o mină o sabie, iar în cealaltă o cupă. E simbolul Gruziei, care şi-a apărat de-a lungul secolelor libertatea, primindu-i pe duşmani cu sabia, iar pe prieteni cu ospitalitate. Gruzinii numesc tinereautomatică şi telemecanică se situează, prin realizările sale, printre cele mai valoroase din lume, o universitate şi alte 11 institute de învăţămînt superior cu zeci de mii de studenţi... Tinereţea de vultur îi e dată oraşului şi de către constructorii săi care-i duc tot mai departe graniţele. In anii din urmă au apărut noi cartiere, numeroase magazine, cîteva stadioane, un palat al spor