Scînteia, iulie 1969 (Anul 38, nr. 8112-8142)
1969-07-01 / nr. 8112
PROKTAQI OIN TOATP TARILE. UNITIV A! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XXXVIII Nr. 8112 Marti 1 iulie 1969 6 PAGINI — 30 BANI Ampla dezbatere publică a documentelor pentru Congresul al X lea al P.C.R. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A ŢĂRII SE BUCURĂ DE ADEZIUNEA UNANIMĂ A COMUNIŞTILOR, A ÎNTREGULUI POPOR Toate eforturile pentru ridicarea la un nivel mai înalt a întregii activităţi economice! Conferinţa organizaţiei de partid de la Uzinele „Vulcan“ din Capitală „Vulcan“ — una din cele mai v vechi uzine bucureştene. „Vuiet“ — Inscripţie imprimată pe o diversitate de produse realizate la un înalt nivel tehnic, produse cu pos -1, importantă în echipamentul centrialelor termice sau întîlnite în cîmpurile extracţiei petroliere. „Vulcan“ — nume ce evocă vechi tradiii de luptă revoluţionară ale clasei noastre muncitoare, preluate şi dezvoltate de un colectiv cunoscut prin hărnicia, priceperea şi abnegaţia cu care contribuie la dezvoltarea economică a ţării, la desăvîrşirea operei de construcţie socialistă în România. Conferinţa organizaţiei de partid de act, consacrată dezbaterii Tezelor şi proiectului de Directive ale Congresului al X-lea al P.C.R., a prilejuit o puternică manifestare de încredere şi ataşament faţă de politica internă şi externă a partidului, pusă în slujba înfloririi patriei socialiste, a victoriei cauzei păcii şi socialismului în lume. — Așa cum a intrat în practica partidului nostru — a spus tov. Ion Gheorghe, secretarul comitetului de partid din uzină — conducerea de partid sintetizează în documentele pregătitoare ale Congresului al X-lea concluziile care decurg din experienţa construcţiei socialiste şi, descifrînd cu clarviziune cerinţele dezvoltării în perspectivă a economiei naţionale, a întregii societăţi, stabileşte direcţiile de urmat, măsurile menite să asigure progresul multilateral al ţării în noua perioadă istorică. Sunt întru totul de acord cu prevederile din Teze şi din proiectul de Directive, care pun în faţa industriei sarcina dezvoltării în continuare cu precădere a producţiei mijloacelor de producţie, pentru a se crea condiţii în vederea reproducţiei socialiste lărgite şi înzestrării tuturor ramurilor economice cu tehnică modernă, dezvoltării rapide a întregii economii naţionale. Datoria noastră, a celor ce lucrăm în această mare uzină producătoare de utilaj energetic din ţară, este de a ne concentra eforturile pentru a valorifica la maximum toate rezervele materiale şi umane de care dispunem, HnhWîntt up'-nunsuT ltp în «urajurarea' producţiei şi a muncii. Va trebui să găsim soluţii eficiente pentru utilizarea cit mai completă a maşinilor unelte şi a timpului de lucru, sporirea productivităţii muncii, ridicarea nivelului tehnic al producţiei, în scopul de a determina creşterea eficienţei întregii activităţi economice, menţionată ca unul din obiectivele esenţiale în documentele pentru congres. După ce a relevat că prevederile proiectului de Directive realizează conexiunea dintre cerinţele prezentului şi ale viitorului, constituind, în acelaşi timp, o concretizare elocventă a spiritului ştiinţific al politicii economice a partidului nostru, ing. Mihai Grosu s-a referit la necesitatea utilizării complete a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă. „în scopul creşterii productivităţii muncii — a spus vorbitorul — cred că ar putea fi luată în consideraţie posibilitatea adîncirii diviziunii muncii în cadrul uzinelor producătoare de agregate energetice şi subansamble [ o organizare similară — prin specializarea unor secţii producătoare de anumite tipuri de utilaje — ar putea fi aplicată la scara uzinelor, ca o condiţie a îmbunătăţirii fluxului tehnologic în adîncime“. — Din ansamblul de măsuri cuprinse în proiectul de Directive, vreau să subliniez în mod deosebit importanţa celor destinate să ducă la promovarea progresului tehnic, la aplicarea mai iarnă în practica economică a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii moderne , arăta tor Mircea Ionescu, muncitor de înaltă calificare. Pentru uzina noastră — în Dan MATEESCU (Continuare In pag. a m-a) PAGINA A ll-A RELAŢIILE SOCIALE pe temelia trainică a legii Telegramă Excelenţei sale ROLAND MICHENER Guvernator general al Canadei OTTAWA Cu ocazia sărbătoririi zilei naţionale a Canadei, vă transmit, Excelenţă, în numele meu şi al poporului român, felicitări şi cele mai bune urări de sănătate pentru dumneavoastră personal, de pace şi prosperitate pentru poporul canadian. NICOLAE CEAUŞESCU preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Partidul ne dă certitudinea viitorului Rădica IULIAN Ţara întreagă dezbate — aşa s-ar putea caracteriza în cuvinte puţine atmosfera acestor zile premergătoare Congresul al X-lea al partidului nostr e la înutts înfurtul de Chiriţ a trecut şi al cărui jubileu eliberator îl vom sărbători în acelaşi fierbinte august, noi am fost martorii unui greu urcuş, dar al unui urcuş sigur, treaptă cu treaptă, spre ţelul atins azi şi mai sus înălţat pentru mîine. Tezele Comitetului Central conţin dubla semnificaţie, de bilanţ şi deschidere de perspectivă, de raport şi de programare grandioasă a viitorului. Gîndirea metodică şi creatoare marxist-leninistă, care stă la baza elaborării Tezelor, este o chezăşia adevărului zilelor noastre şi al zilelor generaţiilor următoare. Contemporani edificării socialismului, am trăit, am verificat în faţa ochilor şi nu noi în sine, spiritul omenesc, cînd e în strînsă legătură cu fapta şi e tradus îni faptă. Sub semnul şi din impulsul acestei gindiri politice, am văzut schimbîndu-se chipul ţării, de la an la an. Ne-am edificat o industrie care oferă pieţei interne bunuri materiale odinioară importate şi, mai mult, o industrie care exportă acum prestigiul tehnicii româneşti. (Continuare în pag. a IV-a) n ZIARUL DE AZI: O valoroasă iniţiativă privind folosirea terenurilor în pantă • Puncte de vedere : Profunzimea clarităţii • Efortul, lupta, dăruirea — atribute ale tradiţiei noastre ştiinţifice SE ÎNTORC argeşenii ACASĂ !, e vestea pe care o isc sub zodia Paralelei ajunsă la mijlocul longitudinal al ţării, în cîmpia cu balade, pe Argeş în jos, pe un mal frumos... Se consumă aici, sub raport social şi istoric, un proces realmente senzaţional. In spaţiul trecutelor scrieri pe care mi le sugeraseră aceste teritorii aride şi, deseori, neprietenoase, cu oameni ameninţaţi de spectrul foamei şi aruncaţi dezrădăcinării, mă mîhneam nu o dată de răul acela foarte rău care era în trecut pribegia in masă. Memoria locului a înregistrat numai în deceniile trei şi patru ale acestui veac o dezlegare de vatră de proporţii colosale : circa o treime din argeşeni, o populaţie masivă care s-a aruncat pribegiei, migrînd ca nisipurile în cele patru puncte cardinale ale ţării, în căutare de pîine, de loc mai prietenos sub soare. Ce sentiment descumpănitor e desprinderea de locul tău ! Cit de mult se subţia, în bătaia acestui viscol social, vatra muntenească atît de bogată în virtuţi şi valori fundamentale ! Are loc acum fenomenul invers ; se întorc argeşenii acasă. Ce-i cheamă ? Ce-i aduce şi readuce ? Ce arşiţă şi ce foc poartă în sin aceşti oameni care, după decenii şi decenii peregrinate, revin la vatră ? Sentimentul nostalgic, cu mistuitoarea lui sete, este — ştim bine — un mobil important al acestei reaşezări pe meleagul natal , dar nu singurul. I se adaugă un altul, cu masive implicaţii de ordin material : prefacerea economică a acestor zone vitregite. Cine altcineva să fie mai tentat în infuzia de civilizaţie decit tocmai acela care a cunoscut şi reversul medaliei ? ! Pribegiţi! de altădată devin, în condiţii schimbate, forţe active ale acestei înstăpîniri de mare generozitate pe care o realizează socialismul. Forţa magnetică principală este tentaţia industriei, cu trambulinele sale de altitudine şi fascinant orizont, pe care, în chip explicabil, o încearcă mulţi, foarte mulţi. E poate, la ora actuală, receptacolul cu cea mai mare putere de absorbţie socială şi, negreşit, realitatea care azvîrle cele mai întinse, mai frumoase şi mai sigure punţi în zonele viitorului. Migraţia înspre acest curcubeu are o solidă motivaţie politică şi social-psihologică. Ce ştiţi despre oraşele „coloanelor argintii“ ? Chimia nu mai este (cum o ştiusem cîndva) o palidă domnişoară de laborator, sclava unor experienţe cu eprubete ori savanta păpuşă de vrăjitorii în spaţii restrînse ; chimia a ieşit sub cerul liber, e un bun material al maselor, o ireversibilă forţă de transformare a lumii şi, indirect, a eului nostru care se regăseşte în atîtea multiplicate oglinzi. Va trebui să vă obişnuiţi a privi chipul oraşelor după jocul materiei pe care îl adăpostesc, după felul metamorfozelor care au loc în cetate : mina, retortele, avuţia metaliferă, aurul alb, fluxul cerealier, peisajul cu sonde, frenezia moleculară, sunt forţe-simbol care transferă aşezărilor un timbru, un glas, o pecete, pe care trebuie să le recunoşti dintr-o sută, să ţii cont de ele. Tot aşa cum apa, focul, aerul, soarele erau pentru gînditorii antichităţii categorii de apreciere în judecăţile lor filozofice, noile simboluri disting şi personifică, devin semne heraldice care se gravează tot mai durabil în emblema aşezărilor urbane. E firesc să fie aşa ; universul material al lumii moderne se diversifică, elementele suie tot mai copleşitor în personalitatea oraşelor, civilizaţia acestui ev se exprimă concentrat prin geniul omului de a se juca fertil cu atomii şi moleculele. Acestui proces reîntineritor al planetei îi corespund oraşele „coloanelor argintii“. În ultimul pătrar de veac statisticile globului vorbesc de un spor general al producţiei chimice de 52 ori; în ceeaşiperioada chimia României a crescut de 29 de ori (fără a porni de la zero, cum în mod eronat se insinua uneori). De aici atîta energie dezlănţuită şi concentrată în cîmpul chimiei româneşti. Scopurile noastre de înzestrare chimică nu vizează doar intrarea ţării „în rînd cu lumea“, înscrierea economiei pe coordonatele unui elevat sincronism de civilizaţie tehnică , ţelurile noastre vizează înainte de toate valorificarea maximă a bogăţiilor naturale (ţiţei, gaze, debit hidrologic, straturi salifere), intr-un cit mai larg evantai de produse — diametral opuse stării din trecut a economiei, de pauper furnizor de materii prime străinătăţii. Partidul şi statul nostru afirmă o concepţie ştiinţifică in favoarea acestei schimbări radicale ; spiritul Tezelor şi orizonturile care apar din Directivele partidului au darul de a reliefa pe suprafaţa unei noi şi îndelungate perioade forma cristalizată a acestei concepţii, structura ei unitară, felul ascensiunii în ani şi in trepte evolutive, paleta bogată în soluţii originale, curajul înaintării pe un drum în care pionieratul şi experienţa sînt fraţi siamezi, au vîrstă egală, merg paralel, se dobîndesc într-o sincronie perfectă. Tocmai în asta constau valoarea şi condiţia specifică ale efortului românesc. Tocmai in asta constau fervoarea şi spiritul activ, creator, cu care sunt abordate documentele pentru cel de-al X- lea Congres în adunările comuniştilor. In confruntările publice, care se desfăşoară in aceste zile şi aceste săptămtni asemeni unui forum al ţării, al poporului întreg. Dimensiunea chimică a acestor meleaguri este parte organică a noului destin pe care îl edifică socialismul. Viitorul apropiat şi foarte îndepărtat al tării își face din reacții și jocul fastuos al elementelor în blazon de noblețe. Cînd scriu aceste cuvinte îmi place să cred că în cîteva puncte aleglo(Continuare în pag. a III-a) PARALELA 45 'FLUVIUL NUMIT DOR Reportaj de POP Simion In judeţele din sudul şi vestul ţârii se lucrează intens la recoltatul orzului. În întreprinderile agricole de stat a fost strînsâ recolta de pe Circa 8 000 ha, iar în cooperativele agricole — de pe aproape 19 000 hectare. Fotografia redă un aspect din timpul recoltatului la ferma Ştefâneşti al.A.S. Afumaţi, judeţul Ilfov „Şablonul“ în... agrement în urmă cu vreo două luni, ziarul nostru punea în discuţie o problemă de interes public : organizarea comerţului la locurile de agrement. Intre altele, reproşam atunci diverselor organisme comerciale lipsa de respect faţă de cetăţeanul „evadat“ din oraş spre locurile de recreare şi distracţie. Mai exact, unele locuri nu erau încă puse la dispoziţia publicului, altele erau prost aprovizionate ş.a.m.d. Au fost luate măsurile cuvenite ? Intrucît pe adresa redacţiei sosesc scrisori în care ni se semnalează existenţa în continuare a unor aspecte puţin agreabile la locurile de... agrement, lată-ne din nou pe cîteva trasee turistice. Primul popas : ştrandul Cernica. Localul, purtînd acelaşi nume, e aşezat sub geana unui zăvoi tînăr. Dar cum arată de fapt „ştrandul“ Cernica ? E ca o „şură" uriaşă, foarte asemănătoare cu o căciulă trasă bine pe sprîncene. Sub streşinile şurii şi în pîntecul ei sînt rînduite mesele. Mai la o parte, dincolo de gardul din nuiele care înconjoară curtea, e ştrandul : un colţ de mare în miniatură. E deci rîndul comerţului să intre în... acţiune! Punem o întrebare şefului de complex comercial: — Ce oferă consumatorilor localul? Ni se răspunde tot printr-o întrebare : — N-aţi văzut vitrina ? Oferim clienţilor noştri tot felul de preparate : fripturi, mititei, cîrnăciori... Pe urmă răcoritoare : bere pepsi, citre. Avem de toate. Aşa este. Localul are, în aparenţă, de toate. Dar l-am mai întrebat pe şeful de unitate : — In definitiv, orăşenii dispun de locuri de recreare chiar în incinta oraşului. Fiecare oraş are parcuri, lacuri, grădini. Iar mititei şi cire se găsesc mai la fiecare colţ de stradă. Nu găsiţi cu cale că un local de alimentaţie publică situat la depărtare de oraş — pentru a atrage, pentru a ieşi din anonimat — este neapărat necesar să se remarce prin ceva ? — Oh ! — v-am înţeles ideea. • Fireşte că fiecare local — mai cu seamă cele situate în locurile de agrement — trebuie să-şi creeze o personalitate proprie, să constituie un punct de atracţie. Ei bine, îl avem şi noi pe al nostru. — ? — Servim consumatorilor pui in... laţ ! Am recunoscut sincer că nu cunosc şi nici n-am auzit de un asemenea preparat. — Nici nu aveaţi de unde să ştiţi, ne scuză gazda. E vorba de o premieră culinară pe ţară. — Credeam că se consumă serios — apreciem noi. La care gazda ridică din sprîncene a mirare : „Cum o să se consume, dacă instalaţia de preparare nu e încă gata ? Peste 2—3 săptămîni încolo...“. Am apreciat, la timpul său, iniţiativa I.A.P.L. „Segarcea" de a amenaja şi organiza un loc de agrement la Cernica. Dar ne este imposibil să înţelegem de ce lucrările in ansamblu nu se mai termină o dată, de ce vinul casei lipseşte, de ce apariţia specialităţii culinare pare să fie legată de... sfîrşitul sezonului estival. ...Snagov-sat. Chiar în zilele mai puţin senine şi călduroase, complexul co-Gheorghe GRAURE (Continuare In pag. a V-a) la două luni după publicarea articolului „La locurile de agrement — situaţii puţin agreabile11 Prezentarea scrisorilor sie acreditare preşedintelui Consiliului de Stat de către ambasadorul Regatului Marec Luni, 30 iunie 1969, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Maroc în Republica Socialistă România, Hassan Raghad, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare. (Cuvîntările rostite in pag. a V-a). Preşedintele Consiliului de Miniştri, 1 ) • Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ambasadorul R. P. Chineze Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit luni la amiază în vizită protocolară de prezentare pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze la Bucureşti, Cian Hai-fun. La primire, care a decurs intr-o atmosferă cordială, a luat parte Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) Repere pe calea spre securitatea europeană Interviu cu prof. dr. Jacques FREYMOND directorul Institutului universitar de înalte studii internaţionale din Geneva Personalitate marcantă a vieţii ştiinţifice elveţiene, Istorie, reputat specialist în domeniul relaţiilor internaţionale, prof. dr. Jacques Freymond conduce de mai multi ani Institutul universitar de înalte studii internationale din Geneva. Vizitînd în mai multe rînduri tara noastră, prof. Freymond a participat, in aceste zile, la colocviul privind cooperarea si securitatea europeană organizat de Asociaţia de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale din România. Domnia sa a acordat un interviu „Scînteii“. „ Colocviul la care aţi luat parte a dezbătut, după cum, ştim, probleme de maximă actualitate, care preocupă in mare măsură toate statele continentului nostru. Ce mijloace credeţi că sunt mai adecvate pentru realizarea securităţii europene şi, în acest cadru, cum priviţi propunerea referitoare la organizarea unei conferinţe a statelor europene ? — în ultimul timp, pe continentul nostru au fost lansate numeroase iniţiative privind cooperarea şi securitatea europeană. Dintre acestea ideea organizării unei conferinţe europene cuprinsă in Apelul de la Budapesta mi se pare excelentă şi o consider în întregime pozitivă. Pentru prima dată există, cred, posibilitatea reală de a transforma destinderea din ceva relativ, în ceva trainic, de a realiza, prin eforturi comune, pacea şi securitatea continentului. După părerea mea, trebuie încurajate iniţiativele de cooperare constructivă de toate tendinţele, de la toate statele Europei şi sub toate formele pozitive. Cooperarea duce la securitate, ln orice caz favorizează crearea unui climat de securitate capabil să faciliteze soluţionarea problemelor asupra cărora nu s-a ajuns Încă la un Radu BOGDAN (Continuare In pag. a VI-a)