Scînteia, septembrie 1969 (Anul 38, nr. 8173-8202)

1969-09-01 / nr. 8173

SCINTEIA — luni 1 septembrie 1969 DUMINICA SPORTIVĂ Balcaniada de atlet ECHIPA FEMININĂ A ROMÂNIEI PE PRIMUL LOC SOFIA (prin telex, de la Toma Hristov).­­ Aseară, după patru zile de întreceri pasionan­te, a luat sfirşit cea de-a 28-a ediţie a Jocurilor Balcanice de atletism, la care au participat atlete şi atleţi din Grecia, Iugo­slavia, România, Turcia și Bul­garia. In ultima zi, proba masculină de aruncare a discului a fost ciştigată de recordmanul Româ­niei, I. Nagy, cu un rezultat de 15,54 m. Atletul român N. Par­tea s-a clasat pe primul loc la 110 m garduri cu timpul de 14” 1/10. Din frumos succes a reali­zat in proba de 100 m garduri Valeria Bufanu (România), care a trecut prima linia de sosire cu 13” 6/10. Echipa feminină a României (Anghelescu, Petrescu, Enescu şi Goth) a obţinut me­dalia de aur şi titlul de campi­oană balcanică in proba de şta­fetă 4X100 m, cu rezultatul de 45” 8/10. Dintre celelalte rezultate men­ţionăm : la masculin : 5 000 m Jelev (Bulgaria) 13’ 49” 6/10; triplu-salt — Stoikovski (Bulga­ria) 16,57 m ; prăjină — Papani­colau (Grecia) 5,25 m ; feminin : ştafeta 4 x 400 m — Iugoslavia 4’ 41” 9/10; înălţime — Blagoeva (Bulgaria) 1,79 m ; suliţă — Ur­­bancici (Iugoslavia) 54,84 m. A 28-a ediţie a Jocurilor Bal­canice a fost ciştigată la femi­nin de echipa României, care şi-a păstrat titlul cucerit anul trecut la Atena. Atletele românce au totalizat 120 puncte, fiind ur­mate in clasament de echipele Bulgariei (111 puncte) şi Iugo­slaviei (78 puncte). La mascu­lin, pe primul loc s-a clasat e­­chipa Bulgariei cu 160 puncte. România (136 puncte) şi Iugo­slavia (131 puncte) au ocupat în ordine locurile următoare. Atletele române continuă să-şi menţină hegemonia in Balcani, confirmând părerea unanimă că „la ediţia de la Sofia nu pot fi întrecute". Fireşte că ele pu­teau realiza un punctaj supe­rior prin participarea consacra­te lor Mihaela Peneş, Maria Fi­lip. Ieşirea din concursul de­­ pentatlon a Elenei Vintilă, care se accidenta şi­, a dus, de ase­menea, la pierderea cîtorva puncte. "­­­Specialiştii anticipau o dispută ceva mai strinsă intre atleţii din România şi Bulgaria. In privinţa comportării atleţilor români, iată şi părerea exprimată de tov. V. Firea, secretar general al Fede­raţiei române de atletism . „Am deplasat la Sofia o echipă cu multe „goluri“. Unii spor­tivi nu au confirmat forma ma­nifestată la recentele campiona­te ale ţării. Succesul atleţilor bulgari nu constituie o surpri­ză, mai mulţi dintre ei au rea­lizat performanţe deosebite, dovada că s-au pregătit te­meinic". Desigur că rezultatele obţi­nute la Sofia vor constitui obiect de analiză şi reflecţie pentru antrenori, specialişti şi federa­ţiile de specialitate, mai ales că la mijlocul lunii septembrie vor avea loc la Atena campionatele europene. Pe terenurile de handbal Un meci în premieră la Bucureşti Singurul joc programat ieri în Ca­pitală a constituit o premieră ine­dită. Atît Steaua, campioana ţării, cit şi partenera ei, echipa proaspăt pro­movată a minerilor din Baia Mare, apăreau întîia dată oficial în acest sezon în faţa bucureştenilor. Victoria campionilor s-a conturat relativ repede, cînd „zile“ de bază al adversarilor — aproape neschim­bat pe parcursul partidei — a dat primele semne de oboseală. Oaspeţii au „uitat" atunci de schemele tac­tice, jucînd dezordonat, căzînd astfel uşor pradă contraatacurilor rapide şi fanteziei atacanţilor stelişti con­duşi excelent de Gaţu. Campionii au confirmat, în general, forma ascen­dentă din întîlnirile anterioare, s-au deplasat cu uşurinţă şi au încercat poarta din cele mai variate poziţii, de multe ori cu succes, lucru care nu poate decît să bucure. Neplăcut a fost că_ ambele echipe s-au preocu­pat mai mult de latura ofensivă, ne­­glijînd apărarea, ori apărîndu-se de­fectuos, motiv pentru care s-au în­scris goluri cît pentru... două me­­­­ciuri. Scopul final, 30—15 în favoa­rea bucureștenilor, o atestă. Sigur că acest lucru nu a trecut neobservat de antrenori şi specialişti, care vor încerca, probabil, chiar în următoa­rele etape în aer liber şi continuînd apoi pe parcursul turneelor de sală, să-l remedieze. Băimărenii, deşi în­vinşi, s-au prezentat cu o pregătire corespunzătoare nivelului primei di­vizii, cu cîţiva jucători de perspec­tivă — Birtolom, dar mai ales Palkó (care, poate nu ar trebui omis de selecţioneri) — şi cu... mult curaj, ceea ce a făcut ca evoluţia lor să constituie totuşi o reuşită. Alte rezultate : Politehnica Timi­şoara — Voinţa Bucureşti 17—8 (6— 7) ; Rafinăria Teleajen — Universi­tatea Bucureşti 11—12 (6—7). Meciul Dinamo Bucureşti — Dinamo Bacău a fost amînat. Dan ILIESCU FOTBAL. După 3 etape 1. 16. CRIŞUL REZULTATE TEHNICE • U.T.A. — Crişul 2—0 (1—0). A marcat Domide (min. 29 şi 89). • Dinamo Bucureşti — Dinamo Bacău 3—1 (2—0). Au marcat : Dinu (min. 7 şi 79) şi David — auto­gol (min. 26) pentru bucureşteni • Ene Daniel (min. 63) pentru băcăuani. • Petrolul — A.S.A. Tg. Mureş 1—0 (1—0). A mar­cat : Grozea — din 11 m (min. 3d). • F. C. Argeş — Rapid 1—3 (0—2). Au marcat : Neagu (min 12), Strat (min. 17), Vlad — autogol (min. 78) pentru Rapid ; Dobrin (min 47) pentru Argeş • Steagul Roşu — Jiul 0—1 (0—1). A marcat : Pero­nescu (min. 12) . • Universitatea Craiova — Falui 4—0 (3—0). Au marcat : Oblemenco (min. 5, 39 şi 78), Bălan (min. 24). • Politehnica Iaşi — Universitatea Cluj 0—2 (0—1). Au marcat : Barbu (min. 38) şi Adam (min. 88). • C.F.R. Cluj — Steaua 1—3 (0—0). Au marcat : Tătaru (min. 50), Voinea (min. 61 şi 75) pentru Steaua : Stăncel (min 79) pentru C.F.R. CLASAMENTUL ETAPA VIITOARE Dinamo Bacău — Politehnica, Rapid — Steagul Roşu, Steaua — Dinamo Bucureşti, Crişul — C.F.R. Cluj, Farul — Petrolul, Jiul — U.T.A., A.S.A. Tg. Mureş — Universitatea Craiova, Universitatea Cluj — F C. Argeş U.T.A. 3 3 0 0 7—2 6 U. CRAIOVA 3 2 1 0 7—2 5 U. CLUJ 3 2 1 0 4—1 5 F. C. ARGEŞ 3 2 0 1 9—5 4 DINAMO BUCURESTI 3 2 0­1 8—4 4 JIUL 3201 5—6 4 RAPID 2 110 3—1 3 DINAMO BACAU 3 1 0­2 5—4 2 PETROLUL 3 1100 1—0 2 STEAUA 2101 5—5 2 C.F.R CLUJ 3 1 0­2 4—5 2 STEAGUL ROSU 3 1 0­2 3—5 2 FARUL 3102 2—7 2 POLITEHNICA 3 0 1 2 0—4 1 A.S.A TG. MURES 3 0 0 3 1—5 0 CRISUL 3 0 0 3 2—10 0 Consecinţele meciului de la Piteşti sînt două... PITEŞTI (prin telefon). — Ieri, o­­raşul acesta, atît de îndrăgostit de fotbal, s-a simţit pentru cîteva ore tot atît de tare ca şi pe vremea cînd echipa budapestană Ferencváros, cu Albert în frunte, a trebuit să plece steagul. Cele patru puncte acumu­­late, în primele două etape, presa bună de care s-a bucurat formaţia lui Dobrin după victoriile repurtate şi mai ales dorinţa de a fi martorii unui nou succes au adus în tribu­nele stadionului „1 Mai“ din locali­tate un număr record de spectatori : peste 20 000. Antrenorul echipei na­ţionale — Angelo Niculescu — a ve­nit şi el la Piteşti, pentru a urmări jocul şi mai ales pentru a se lămuri definitiv asupra selecţionabililor Barbu, Dan, Răducanu, Dobrin sau C. Radu. Atmosfera dinaintea primelor mi­nute ale partidei anunţa un meci mare, dîrz disp­utat. Lumea din tri­bune era încălzită tot atît de mult de fotbal, cît şi de soarele necruci­­tor. Dar... după ceva mai mult de un sfert de oră, singura ambiţie a piteştenilor — spectatori şi jucători — era de a găsi o soluţie cît mai onorabilă pentru a ieşi din „neplă­cuta" situaţie creată de Neagu (min. 42) şi Strat (min.­­.17),­ care­­îl­ „exe­cutaseră“ pe Niculescu cu şuturi din apropiere, înscriind două goluri completamente neaşteptate. Barbu — unul­­dintre­ oamenii lotului repre­zentativ şi­ stîlp al echipei piteştene — fusese trimis pe tuşe de către antrenorul Teaşcă, după 20 de mi­nute, iar F.C. Argeş, dezechilibrată complet, evolua pe gazon ca o co­rabie care şi-a pierdut cîrma. Efor­turile singulare ale lui Dobrin pen­tru a-şi repune formaţia în poziţie verticală se iroseau în van. Rasele sale excepţionale se loveau de coechipieri cum se lovesc mingile de tenis de zidul de antrenament. A început Rapid mai bine jocul ? Iată, o întrebare ce pare de prisos. Şi totuşi nu este, pentru că iniţiativa a aparţinut în acest sfert de oră gaz­delor. Bucureştenii acceptaseră ideea că întîlnesc liderul clasamentului şi faptul se vedea din insuşi felul cum s-au organizat pe teren după primul fluier al arbitrului : 8 oameni în faţa porţii lui Răducanu, doar doi — Neagu şi Strat — rămînînd să „dia­logheze" cu apărarea condusă de Barbu. Şi Rapid s-a lăsat (sau a fost) dominat pe de-a-ntregul. Şi a­­tunci ? Nimic mai simplu. Rapid a avut ieri în Neagu un atacant de ex­cepţională forţă de pătrundere, me­todic, lucid, inventiv şi extrem de hotărit în şarjele pe care le execută la poarta lui Niculescu. Alături de el, Straţ Şi amîndoi, sprijiniţi eficace de Dumitru (şi el excepţio­nal), Petreanu, Angelescu şi Dinu. Acest nucleu a decis soarta partidei şi după o jumătate de oră era lim­pede pentru oricine că în ziua a­­ceasta F.C. Argeş va trebui să se încline. Mai e necesar de adăugat şi faptul că un cuvînt foarte greu l-a spus şi incontestabila superioritate tehnică a giuleştenilor. F.C. Argeş — în alcătuirea de ieri — nu putea realiza mai mult in faţa unui Rapid cu o tehnică de joc mult superioară şi mai ales omogen din acest punct de vedere. Cel de-al treilea gol al Rapidului l-a înscris... piteşteanul Vlad, în pro­pria poartă (min. 78). Pentru F.C. Argeş a marcat Dobrin (min. 47), un gol ce reaprinsese forţa speranţei. A pîlpîit doar. La sfîrşitul meciului l-am rugat pe Angelo Niculescu să ne prezinte bi­lanţul impresiilor sale. Iată-l : „Ră­ducanu, în formă foarte bună. Dan, la fel. Barbu a greşit, dar va veni la lot întovărăşit de C. Radu şi... Dobrin". Deci rezultatele partidei F.C. Ar­geş—Rapid sunt: două puncte în cla­sament pentru Rapid şi reintrarea lui Dobrin în lotul naţional. Tot e ceva pentru orgoliul amatorului de fotbal piteştean. Valentin PAUNESCU „Cupa Voinţa", la ciclism a în­ceput ieri dimineaţă cu etapa Bucureşti—Braşov. La capătul eta­pei, primul a sosit dinamovistul bucureştean Tudor Vasile, urmat la o secundă de Constantin Gri­­gore (Dinamo) şi Vasile Burlacu (Steaua). In continuare, la circa un minut, au mai sosită Moiceanu, Cosma II, Cernea şi alţii. Compe­tiţia, la care, după cum se ştie, participă şi alergători din Bulga­ria, R. F. a Germaniei şi Ungaria, continuă astăzi cu etapa Braşov— Sibiu (140 km), în fotografie : Caravana ciclistă la cîţiva kilometri după plecarea în prima etapă. Foto : S. Cristian LA FOREST HILLS­lie Năstase continuă seria victoriilor Turneul Internaţional de tenis de la Forest Hills a continuat pe o vreme extrem de căldu­roasă (aproape 40 de grade). Campionul Româ­niei, Ilie Năstase, s-a calificat pentru optimile de finală, învingîndu-l cu 6—0, 1—0 (abandon) P® El Shafei (R.A­­.), care s-a accidentat la un picior. Alte rezultate mai importante : Santana (Spania) — McKinley (S.U.A.) 6—4, 6—4, 7—9, 6—2; Rosewall (Australia) — Pilici (Iugoslavia) — 6—4, 6—0, 6—2; Emerson (Aus­tralia) — Boewry (S.U.A.) 6—3, 9—7, 6—2 ; La­ver (Australia) — Fillol (Chile) 8—6, 6—1, 6—3 ! Ralston (S.U.A.) — Gorman (S.U.A.) 11—9, 4—6, 6—4, 7—5. In proba de dublu masculin, Lall, Mukerjea (India) au învins cu 11—9, 7—5, 6—4 pe Dron, Mărmureanu (România). După cum s-a mai anunţat, Ion Ţiriac, fiind accidentat (o coastă fisurată), şi-a întrerupt an­trenamentele pentru o perioadă de 5 zile. PRONOSPORT Concursul din 31 august F. C. Argeş — Rapid , U. T. Arad — Crişul Dinamo Bucureşti — Dinamo Bacău Politehnica Iaşi — „U" Cluj Petrolul — A.S.A Tg. Mureş Steagul Roşu — Jiul C.F­.R. Cluj — Steaua „U“ Craiova — Farul Portul Constanţa — Progresul Bucureşti Poiana Cimpina — Ştiinţa Bacău Olimpia Oradea — C.F.R. Timişoara / Chimia Rm. Vâlcea — Electroputere Craiova Metalul Tr. Severin — C.S.M. Reşiţa Ieri in divizia B Seria 1. Ceahlăul Piatra Neamţ— Sportul Studenţesc 2—0, Dunărea Giurgiu—Oţelul Galaţi 1—1, Poiana Cîmpina—Ştiinţa Bacău 2—1, Gloria Bîrlad—Flacăra Moreni 6—4, Chimia Suceava—Metalul Tîrgovişte 1—0, Politehnica Galaţi—Progresul Brăila 2—1, Metalul Bucureşti—Metrom Braşov 2—0, Portul Constanţa—Pro­gresul Bucureşti 1—0. După trei etape conduce Portul Constanţa (6 puncte) Seria a II-a: Metalul Hunedoara— Metalurgistul Cugir 2—1, Metalul Anina—Olimpia Satu Mare 6—2, Ri­­pensia—C.F.R. Arad 2—1, Gaz metan Mediaş—Minerul Baia Mare 3—0, Vagonul Arad—C.S.M. Sibiu 1—0, Metalul Turnu Severin—C.S.M. Re­şiţa 1—0, Olimpia Oradea—C.F.R. Ti­mişoara 1—1, Chimia Rm. Vîlcea— Electroputere Craiova 0—1. După trei etape conduce Vagonul Arad (5 puncte). RUGBIŞTII AU ÎNCEPUT CAMPIONATUL La rugbi a început ieri un nou campionat naţional. Rezultatele ce­lor şase meciuri (trei disputate la Bucureşti, iar celelalte la Iaşi, Con­stanţa şi Sibiu) sunt, in general, scontate, cu excepţia celui dintre Progresul Bucureşti şi Ştiinţa Petro­şani, surprinzător, mai ales, prin proporţiile scorului (0—14, după ce la pauză fusese doar 0—3). Un meci deosebit de echilibrat — o arată de altfel şi scorul — a avut loc pe sta­dionul nou­ promovate, Vulcan Bucu­reşti, care a întrecut Agronomia Cluj cu 9—9 (6—3). Pe acelaşi stadion, Griviţa Roşie, în formă remarcabilă, a întrecut categoric pe Rulmentul Bîrlad : 23—3 (9—0). In meciurile disputate în ţară, vic­toriile au aparţinut oaspeţilor : Po­litehnica Iaşi — Dinamo Bucureşti 0—5 (0—5), Farul Constanţa — Steaua Bucureşti 3—13 (0—5), C.S.M. Sibiu— Universitatea Timișoara 3—11 (3-*-5). PAGINA 3 SO­BE*­MI DE IA IZBUCIA CELUI DE AI DOILEA RĂZBOI IHM La 1 septembrie se împlinesc trei decenii din ziua în care a izbucnit cel de-al doilea război mondial — cea mai mare conflagraţie militară din istoria omenirii. Infrrnii în primul război mondial, imperialiştii germani şi-au pus ca ţintă, imediat după încheierea aces­tuia, revizuirea sistemului de tratate de la Versailles, refacerea potenţia­lului economico-militar şi cucerirea dominaţiei mondiale. Născut din a­­ceastă tendinţă, hitlerismul — produs al cercurilor imperialiste cele mai reacţionare —, propovăduind ideolo­gia antiumană a urii de om şi de rasă, s-a manifestat, pe plan intern, printr-o deşănţată teroare fascistă împotriva elementelor democratice şi progresiste, în primul rînd a comu­niştilor, prin repudierea culturii şi arderea pe rug a operelor celor mai de seamă gînditori ai omenirii­­ pa plan extern, fascismul hitlerist a ri­dicat la rangul de politică de stat primatul forţei asupra dreptului, li­chidarea suveranităţii şi independen­ţei popoarelor. Aşa cum au spus de , la­ început antifasciştii, „Hitler în­seamnă război“. Pentru instaurarea şi ascensiunea fascismului, pentru politica sa agre­sivă, o gravă răspundere în faţa is­toriei poartă marile puteri impe­rialiste, cercurile guvernante da atunci dintr-o serie de state occi­dentale. Temîndu-se de avîntul miş­cării muncitoreşti internaţionale şi al mişcării de eliberare naţională, aceste cercuri vedeau în Germania hitlerista şi în Japonia militarista forţe de şoc ale reacţiunii internaţio­nale contra detaşamentelor revoluţio­nare mon­diale, a primului stat socia­list, Uniunea Sovietică. Cercurile imperialiste din Anglia, Franţa, Sta­tele Unite sperau că un război între Germania şi Uniunea Sovietică va duce la slăbirea reciprocă a belige­ranţilor şi, implicit, la consolidarea poziţiilor economice şi politice ale puterilor occidentale în hinterlandul colonial şi, în genere, în lume. Aici îşi au originea planurile Dawes şi Young de sprijinire a refacerii eco­nomice şi înarmării Germaniei, ză­dărnicirea propunerilor îndreptate spre­ organizarea securităţii euro­pene pe baze colective, iniţierea şi promovarea faimoasei politici de „neintervenţie" şi „neutralitate“. Punctul culminant al acestei po­litici — care, în prealabil, şi-a găsit expresie în pasivitatea „încurajatoa­re" faţă de ocuparea Rhenaniei de către nazişti, faţă de intervenţia în Spania în favoarea rebelilor, faţă de Anschluss (anexarea Austriei) etc. — l-a reprezentat faimosul dictat de la München din septembrie 1938, prin care Cehoslovacia a fost ciun­tită de două cincimi din teritoriu (regiunea sudetă), restul țării fiind cotropit de hitleriști în anul urmă­tor. Expresia „politică müincheneză" a devenit de atunci sinonimă cu tîr­­guirea de către marile puteri impe­rialiste a libertăţii şi independenţei unor state mici, cu nesocotirea an­gajamentelor asumate, cu sacrifica­rea intereselor de pace ale întregii omeniri. Evoluţia ulterioară a eveni­mentelor a arătat cît de nefastă a fost această politică pentru în­seşi popoarele ale căror guverne au practicat-o. Churchill avea să noteze la sfîrşitul lui 1938 : „Sacrificarea Cehoslovaciei nu a asi­gurat nici pacea, nici securitatea". Poziţia marilor puteri imperialiste de cedare şi compromis faţă de pre­tenţiile Germaniei naziste, atitudinea cercurilor guvernante, care n-au în­ţeles necesitatea luptei unite împo­triva agresorului, au influenţat nega­tiv desfăşurarea evenimentelor, au demobilizat forţele democratice, au încurajat acţiunile agresive ale hi­­tlerismului. La 1 septembrie 1939, Germania nazistă a atacat Polonia. In zilele şi perioada următoare, în viitoarea de foc şi singe, au fost atrase Franţa, Anglia, au fost cotropite Danemarca, Norvegia, Bel­gia, Iugoslavia, Grecia etc. Asupra teritoriilor cotropite s-a întins vălul nnegru al „noii ordini“. Dar po­poarele ameninţate în fiinţa lor naţională,, în însăşi existenţa lor, s-au ridicat eroic la luptă pentru scuturarea jugului fascist. Reeditînd faimoasa deviză­ impe­rialistă germană „Drang nach Osten“, hitleriştii urmăreau să trans­forme România, ca şi alte ţări din­ bazinul dunărean, în anexe agrare şi de materii prime, în furnizoare de carne de tun, să le înhame la ca­rul agresiunii lor. In acest scop ei încurajau formarea unei agenturi fasciste în România şi, totodată — potrivit cu vechea tactică „divide et impera“ — căutau să ascută vrajba intre ea şi ţările vecine. Me­rită să fie relevată in acest sens o declaraţie a Ilri Ribbentrop, minis­trul afacerilor externe al Germa­niei : „Ideea de bază a politicii noastre actuale faţă de Ungaria şi România este să ţinem „aceste fiare de călcat“ încinse şi să aranjăm lu­crurile în interesul Germaniei, în raport cu dezvoltarea evenimente­lor“. Toate acestea făceau ca în rîn­­durile muncitorilor, ţăranilor, ale maselor largi, printre reprezentanţii de seamă ai intelectualităţii, inclusiv unii oameni politici burghezi, să existe o profundă ostilitate faţă de fascism, de Germania nazistă. In aceste condiţii, singura forţă po­litică din România care şi-a asumat misiunea istorică de a uni şi mobi­liza forţele patriotice împotriva pe­ricolului fascist, pentru apărarea in­dependenţei naţionale, împotriva războiului imperialist de jaf şi co­tropire a fost Partidul Comunist Ro­mân. încă de la naşterea sa, parti­dul nostru, în ciuda oricăror dificul­tăţi şi represiuni, s-a ridicat în mod ferm împotriva politicii reacţionare antisovietice a reprezentanţilor cla­selor exploatatoare, a militat neobo­sit pentru statornicirea unor relaţii de prietenie şi bună vecinătate cu Uniunea Sovietică, pe care le con­sidera ca fiind de cea mai mare în­semnătate pentru interesele celor două popoare, pentru pacea şi secu­ritatea în această parte a lumii. Ca o expresie a puternicului ecou pe care această orientare a partidului l-a avut în rîndurile opiniei publice, cercuri politice largi se pronunţau pentru colaborare şi prietenie cu U.R.S.S., ceea ce a şi dus în­ anul 1934 la stabilirea relaţiilor diploma­tice dintre cele două ţări. Totodată, P.C.R a chemat neobosit poporul la luptă împotriva politicii cercurilor guvernante de înfeudare a ţării Ger­maniei naziste, împotriva politicii hitleriste de anexiuni şi cotropire. In timpul invadării Cehoslovaciei de către hitlerişti, cînd în România se decretase mobilizarea parţială, parti­dul­­ a dat cuvînt de ordine antifas­ciştilor să se înroleze în armată în vederea luptei împotriva agresorului. Iar atunci cînd trupul ţării a fost ciuntit, prin dictatul de la Viena, partidul comunist a cerut forţelor patriotice, întregului popor să se ri­dice cu arma în mină pentru a apăra independenţa şi integritatea patriei. Vasta muncă politică desfăşurată de comunişti, accentuarea stării de spi­rit antinaziste pe măsură ce se in­tensificau presiunile Germaniei asu­pra României au determinat creşte­rea avîntului mişcării antifasciste în România. Incepînd cu luptele ceferiştilor şi petroliştilor din 1933 şi continuînd în ritm crescînd cu ma­rile manifestaţii şi demonstraţii antihitleriste din anii 1935—1939, toate acestea demonstrau hotărîrea poporului român de a se opune in­­fendării ţării Germaniei naziste, de a lupta pentru libertate, indepen­denţă şi democraţie. Dar şi în cazul ţării noastre, politica conciliatoare a marilor puteri occidentale faţă de hitlerişti a avut ca urmare stimula­rea cercurilor reacţionare, care au păşit pe calea trădării naţionale. Drept urmare, poporul român, aflat singur în faţa agresiunii nazismului german, lipsit de orice sprijin din afară, a devenit victima dictatului fascist de la Viena, prin care o parte a Transilvaniei era predată Ungariei horthyste, a fost aruncat în braţele Germaniei hitleriste. In a­­ceste condiţii, Reichul nazist şi-a sta­tornicit dominaţia asupra României şi, la scurtă vreme (sept. 1940), s-a instaurat dictatura militară fascistă. Datorită acestor cauze, precum şi lipsei de unitate a forţelor muncito­reşti şi democratice, nu s-a putut îm­piedica aruncarea României în răz­boiul antisovietic, cu toate că acest război a fost profund nepopular în ţara noastră. Atacînd prin surprindere, la 22 iunie 1941, Uniunea Sovie­tică, Germania hitleristă şi-a sem­nat propria condamnare la moarte. Purtînd pe umerii săi greul războiu­lui antihitlerist şi dînd cele mai mari jertfe umane şi materiale în zdrobirea maşinii de război germano­­fasciste, Uniunea Sovietică, glorioasa ei armată, şi-a cîştigat în ochii tutu­ror popoarelor meritul nepieritor de a fi adus o contribuţie hotărîtoare la salvarea omenirii de robia fascistă. Constituirea coaliţiei antihitleriste, la care au participat, împreună cu U.R.S.S. — forţa fundamentală a a­­cestei coaliţii — Statele Unite, An­glia, ulterior Franţa liberă şi nume­roase alte state, a contribuit consi­derabil la repurtarea de strălucite iz­­bînzi pe cîmpurile de bătălie din Eu­ropa, Africa, Asia. Lupta îndelungată şi eroică a poporului chinez împo­triva forţelor militare japoneze a contribuit considerabil la înfrîngerea Japoniei militariste. Pagini glorioase în cronica luptei pentru înfrîngerea fascismului au înscris mişcarea de rezistenţă antifascistă a popoarelor cotropite, detaşamentele de partizani, care, în frunte cu partidele comu­niste, au luptat neintricat împotriva ocupanţilor, pentru libertate şi inde­pendenţă Recenta aniversare a unui sfert de veac de la memorabila zi de 23 August 1944 a evocat cu putere momentele luptei pentru eliberarea României de sub jugul fascist. Fap­tele amintite ilustrează pregnant me­ritul nepieritor al partidului nostru, care, în pofida greutăţilor şi terorii fasciste, a ştiut să unească cele mai largi forţe democratice şi patriotice, toate forţele antifasciste intr-un sin­gur front, să le mobilizeze şi să le conducă la lupta pentru răsturnarea prin forţă a dictaturii fasciste, eli­berarea ţării, ieşirea României din război şi alăturarea ei coaliţiei antihitleriste, înfăptuirea insurecţiei armate de la 23 August, întoarcerea armelor împotriva hitleriştilor şi in­trarea României în războiul antihi­tlerist au dus la prăbuşirea frontului german în această zonă a Europei, au deschis calea înaintării rapide a trupelor sovietice spre sudul şi cen­­trul Europei. Armata română, ală­turi de armata sovietică, a alun­gat prin lupte grele trupele germano-horthyste din Transilva­nia, eliberînd întregul teritoriu al patriei, a luat parte activă la elibe­rarea Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, luptînd cu eroism pînă la înfrîngerea definitivă a Germaniei fasciste. „Prin mari eforturi materiale şi prin jertfe grele, armata noastră, întregul popor român — se arată în Raportul Comitetului Central al P.C.R., prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al X-lea — şi-au adus contribuţia da preţ la înfrîngerea Germaniei hitle­riste, la obţinerea victoriei". Cel de-al doilea război mondial s-a încheiat cu o victorie epocală a po­poarelor asupra agresorilor fascişti. Ea a făcut, în focul celei mai mari încleştări din istorie, o strălucită de­monstraţie că oricît de mari ar fi forţele, oricît de puternic potenţialul aruncat în luptă de agresori, ei nu pot înăbuşi voinţa popoarelor de a trăi şi munci în libertate, de a fi stăpîne pe destinele lor. încheierea victorioasă a războiului a avut o mare însemnătate pentru destinele întregii omeniri, pentru evoluţia ei­­ pe calea păcii şi progresului. ★ Pentru popoarele lumii care au trecut prin teribilele încercări ale celui de-al doilea război mondial nu există năzuinţă mai fierbinte de­cît aceea ca un nou cataclism mon­dial să nu se mai repete. Iată de ca ele consideră pacea drept comanda­mentul primordial al zilelor noastre. Cercurile imperialiste, în primul rînd din S.U.A., se opun cu înverşu­­nare mersului înainte al omenirii, caută să-şi impună dominaţia asupra altor state, recurg la acte de încăl­care a libertăţii şi suveranităţii po­poarelor, creează şi întreţin focare de încordare şi conflict în diferite zone ale globului. Nu poate fi igno­rat nici faptul că în R.F.G. acţionea­ză încă forţe revanşarde, militariste, neonaziste, care ar dori să revi­zuiască situaţia creată după război, , că şi în alte ţări manevrează cercuri reacţionare. Toate acestea învede­rează că atîta timp cît există imperialismul se menţine şi perico­lul unui nou război mondial. Dar aceasta nu îndreptăţeşte in nici un caz părerea că războiul mon­dial este iminent sau inevitabil. Con­figuraţia politică a lumii postbelice este cu totul alta decît aceea care a premers dezlănţuirii celui de-al doi­lea război mondial. In condiţiile vic­toriei asupra fascismului, popoarele dintr-o serie de ţări şi-au luat soarta în mîini proprii­­ a apărut şi s-a dez­voltat sistemul mondial socialist, care reprezintă un vast potenţial e­­conomic, politic şi militar­­ pe rui­nele sistemului colonial s-a născut un mare număr de state independen­te, care au un rol tot mai activ în lupta pentru pace şi independenţă naţională. Acţionează tot mai intens în favoarea păcii,­ clasa muncitoare, în frunte cu partidele comuniste, ţărănimea, pături ale intelectuali­tăţii, organizaţiile de tineret şi femei, cercuri largi ale opiniei publice, per­sonalităţi politice realiste şi lu­cide, întreaga evoluţie postbelică a avut şi are drept caracte­ristică fundamentală aceea că forţele revoluţionare, progresiste se află în ascensiune, că influenţa lor în viaţa politică mondială sporeşte continuu, că ele — şi nu imperialismul — de­termină într-o măsură tot mai mare cursul evenimentelor. Toate acestea îndreptăţesc convingerea că uriaşele forţe ale păcii, socialismului şi pro­gresului au capacitatea de a zădăr­nici planurile agresive ale imperia­lismului, a impiedica dezlănţuirea unui nou război mondial, a apăra cu succes pacea. Condiţia esenţială pentru realiza­rea acestui deziderat suprem este unirea forţelor dornice de pace. De aci, necesitatea imperioasă a unităţii ţărilor socialiste, a partidelor comu­niste — forţe de bază ale lumii con­temporane —, a solidarităţii tuturor componentelor uriaşului front anti­­imperialist. Manifestînd deosebită vigilenţă faţă de planurile duşmanilor păcii, ţara noastră întăreşte continuu capacita­tea sa de apărare, forţele noastre ar­mate pregătind­u-se în permanenţă pentru a fi gata ca, la nevoie, să a­­pere, împreună cu armatele ţărilor socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, ale celorlalte ţări socia­liste, munca paşnică a poporului şi cuceririle socialismului împotriva unui atac imperialist. Totodată,­­România, punând în cen­trul politicii sale externe prietenia şi colaborarea cu statele socialiste frăţeşti, promovează neabătut, în spi­ritul coexistenţei paşnice, relaţii de colaborare pe plan economic, poli­tic, cultural, tehnico-ştiinţific cu toa­te ţările, fără deosebire de orînduire socială, acţionează consecvent pentru dezvoltarea înţelegerii şi cooperării internaţionale. Viaţa internaţională reclamă cu necesitate aşezarea rela­ţiilor internaţionale pe baze noi, pe promovarea consecventă a prin­cipiilor independenţei şi suvera­nităţii naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Res­pectarea strictă a acestor principii re­prezintă premisa esenţială a evitării conflictelor dintre state şi calea si­gură pentru statornicirea unor relaţii internaţionale de încredere, colabo­rare şi înţelegere între state şi po­­­poare. Poporul nostru se pronunţă cu hotărîre pentru încetarea agresiunii S.U­ A. în Vietnam, pentru crearea condiţiilor ca poporul vietnamez să-şi poată hotărî singur soarta. Asigurarea unei securităţi reale in Europa — învăţămînt de prim ordin dedus din experienţa istorică a celor două războaie, amb­ele pornite din Europa — a devenit un de­ziderat major al popoarelor con­tinentului şi un obiectiv primor­dial al luptei generale pentru pace. Ecoul puternic al Declaraţiei de la Bucureşti şi al Apelului de la Buda­pesta confirmă că în prezent există condiţii tot mai favorabile pentru înaintarea pe calea securităţii euro­pene. Importante în această privinţă sunt dezvoltarea continuă a coope­rării multilaterale intre statele con­tinentului, lichidarea reziduurilor celui de-al doilea război mondial şi ale „războiului rece“, recunoaşterea realităţilor postbelice, a existenţei celor două state germane şi a inviola­bilităţii frontierelor, eforturile pen­tru lichidarea concomitentă a celor două grupări militare, înfăptuirea unor măsuri efective de dezarmare, împlinirea a trei decenii de la izbucnirea celui de-al doilea război mondial cheamă popoarele Europei şi ale lumii să-şi intensifice efortu­rile pentru apărarea și fructificarea rezultatelor victoriei asupra fascis­mului, pentru preîntîmpinarea pri­mejdiei unui nou război, pentru sta­tornicirea unei păci trainice In luma. General-maior Ion CUPȘA Ion FINTÎNARU vremea Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 septembrie. In ţară , vreme în general fruomoasă, cu cerul variabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Averse cu totul izolate. Vînt slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10 şi 20 de grade, iar maximele între 24 şi 32 de grade, izolat mai ridicate. In Bucureşti o vreme în general frumoasă, cu cerul mai mult se­nin. Vînt slab. Temperatura se menţine ridicată. IN CîTEVA RÎNDURI Veliştii greci au dominat Balca­niada de la Constanţa. La Constanţa au­­ luat sfîrşit duminică întrecerile campionatului­u­i balcanic de yahting, la care au participat sportivi­i din Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Turcia şi Româ­­­­nia. La clasa „Finn“, titlul balcanic a revenit lui­­ P- Kouligas (Grecia). Oprean (România) s-a cla­­­­sat pe locul 7. Primul loc la clasa „Olandezul , Zburător" a fost ocupat de echipajul grec Kiria­­­­chidis-Pandelis. Apostol şi Nicolescu (România)­­ s-au clasat pe locul 7.­­ ISTANBUL. Luptătorii noştri, 5 ti­­­tluri balcanice. Duminică, în ultima zi a­­ Balcaniadei de lupte pentru tineret de la Istanbul,­­ sportivii români au cucerit 5 medalii de aur. I.­­ Gibu (48 kg), Gh. Berceanu (52 kg), Gh. Vîrtosu­­ (57 kg) și N. Mandea (100 kg) au cucerit titlurile­­ balcanice la greco-romane, iar Panait Enache a­u devenit campion la lupte libere (100 kg).­ ­ MÜNCHEN. Handbaliştii dinamo­ \­vişti învinşi la limită. Echipa masculină­­ de handbal Dinamo Bucureşti şi-a început turneul­­ în R. F. a Germaniei, jucînd la München cu­­ echipa TSV­ 09. Gazdele au obţinut victoria cu­­ scorul de 16—15 (7—8). | HAVANA. „Memorialul Capablan­Ca”. După trei runde, în turneul internaţional de , şah „Memorialul Capablanca", marele maestru­­ sovietic Viktor Korciioi conduce cu 2,5 puncte,­­ urmat de Uhlmann (R. D. Germană), Donner (Olanda), Gligorici (Iugoslavia), Radulov (Bul­garia), O’Kelly (Belgia), Suetin (U.R.S.S.) — 2 puncte. Maestrul român Drimer ocupă locul 11 cu 1 punct. La acest turneu participă 16 jucă­tori. în runda a 3-a, Drimer a remizat cu Cobo (Cuba). Korcinoi a cîștigat la Garcia, iar Uhl­­mann a remizat cu Suetin. BERLIN. La Berlini au continuat campiona­tele de nataţie ale R. D. Germane. In proba masculină de 200 m bras, Klaus­­ Kat­­zur a stabilit un nou record al R. D. Germane cu performanţa de 2*27” 2/10. Cu un nou re­cord naţional s-a încheiat şi cursa feminină de 100 m spate, în care Barbara Hofmeister a fost cronometrată cu timpul de 1*09” 3/10. Record­manul mondial în probele de 100 și 200 m spate, Roland Mathes, a terminat învingător la 100 m spate cu rezultatul de 59” 3/10. LONDRA. Cursa Everton—Liver­POOL Rezultate înregistrate în etapa a 7-a a campionatului englez de fotbal: Bumely—Man­chester City 1—1 ; Chelsea—Crystal Palace 1—1 ; Coventry—Wolverhampton 1—0 ; Everton— Leeds United 3—2 ; Manchester United—Sun­derland 3—1 ; Newcastle—Arsenal 3—1 ; Not­tingham Forest—West Ham 1—0; Sheffield Wednesday—Liverpool 1—1 ; Stoke City—Sout­hampton 2—1 ; Tottenham Hotspur—Ipswich Town 3—2 j Derby County—West Bromwich Albion 2—0. în clasament, pe primul loc se află Everton cu 13 puncte, urmată de Liverpool — 12 puncte etc.

Next