Scînteia, septembrie 1969 (Anul 38, nr. 8173-8202)
1969-09-01 / nr. 8173
SCINTEIA — luni 1 septembrie 1969 DUMINICA SPORTIVĂ Balcaniada de atlet ECHIPA FEMININĂ A ROMÂNIEI PE PRIMUL LOC SOFIA (prin telex, de la Toma Hristov). Aseară, după patru zile de întreceri pasionante, a luat sfirşit cea de-a 28-a ediţie a Jocurilor Balcanice de atletism, la care au participat atlete şi atleţi din Grecia, Iugoslavia, România, Turcia și Bulgaria. In ultima zi, proba masculină de aruncare a discului a fost ciştigată de recordmanul României, I. Nagy, cu un rezultat de 15,54 m. Atletul român N. Partea s-a clasat pe primul loc la 110 m garduri cu timpul de 14” 1/10. Din frumos succes a realizat in proba de 100 m garduri Valeria Bufanu (România), care a trecut prima linia de sosire cu 13” 6/10. Echipa feminină a României (Anghelescu, Petrescu, Enescu şi Goth) a obţinut medalia de aur şi titlul de campioană balcanică in proba de ştafetă 4X100 m, cu rezultatul de 45” 8/10. Dintre celelalte rezultate menţionăm : la masculin : 5 000 m Jelev (Bulgaria) 13’ 49” 6/10; triplu-salt — Stoikovski (Bulgaria) 16,57 m ; prăjină — Papanicolau (Grecia) 5,25 m ; feminin : ştafeta 4 x 400 m — Iugoslavia 4’ 41” 9/10; înălţime — Blagoeva (Bulgaria) 1,79 m ; suliţă — Urbancici (Iugoslavia) 54,84 m. A 28-a ediţie a Jocurilor Balcanice a fost ciştigată la feminin de echipa României, care şi-a păstrat titlul cucerit anul trecut la Atena. Atletele românce au totalizat 120 puncte, fiind urmate in clasament de echipele Bulgariei (111 puncte) şi Iugoslaviei (78 puncte). La masculin, pe primul loc s-a clasat echipa Bulgariei cu 160 puncte. România (136 puncte) şi Iugoslavia (131 puncte) au ocupat în ordine locurile următoare. Atletele române continuă să-şi menţină hegemonia in Balcani, confirmând părerea unanimă că „la ediţia de la Sofia nu pot fi întrecute". Fireşte că ele puteau realiza un punctaj superior prin participarea consacrate lor Mihaela Peneş, Maria Filip. Ieşirea din concursul de pentatlon a Elenei Vintilă, care se accidenta şi, a dus, de asemenea, la pierderea cîtorva puncte. "Specialiştii anticipau o dispută ceva mai strinsă intre atleţii din România şi Bulgaria. In privinţa comportării atleţilor români, iată şi părerea exprimată de tov. V. Firea, secretar general al Federaţiei române de atletism . „Am deplasat la Sofia o echipă cu multe „goluri“. Unii sportivi nu au confirmat forma manifestată la recentele campionate ale ţării. Succesul atleţilor bulgari nu constituie o surpriză, mai mulţi dintre ei au realizat performanţe deosebite, dovada că s-au pregătit temeinic". Desigur că rezultatele obţinute la Sofia vor constitui obiect de analiză şi reflecţie pentru antrenori, specialişti şi federaţiile de specialitate, mai ales că la mijlocul lunii septembrie vor avea loc la Atena campionatele europene. Pe terenurile de handbal Un meci în premieră la Bucureşti Singurul joc programat ieri în Capitală a constituit o premieră inedită. Atît Steaua, campioana ţării, cit şi partenera ei, echipa proaspăt promovată a minerilor din Baia Mare, apăreau întîia dată oficial în acest sezon în faţa bucureştenilor. Victoria campionilor s-a conturat relativ repede, cînd „zile“ de bază al adversarilor — aproape neschimbat pe parcursul partidei — a dat primele semne de oboseală. Oaspeţii au „uitat" atunci de schemele tactice, jucînd dezordonat, căzînd astfel uşor pradă contraatacurilor rapide şi fanteziei atacanţilor stelişti conduşi excelent de Gaţu. Campionii au confirmat, în general, forma ascendentă din întîlnirile anterioare, s-au deplasat cu uşurinţă şi au încercat poarta din cele mai variate poziţii, de multe ori cu succes, lucru care nu poate decît să bucure. Neplăcut a fost că_ ambele echipe s-au preocupat mai mult de latura ofensivă, neglijînd apărarea, ori apărîndu-se defectuos, motiv pentru care s-au înscris goluri cît pentru... două meciuri. Scopul final, 30—15 în favoarea bucureștenilor, o atestă. Sigur că acest lucru nu a trecut neobservat de antrenori şi specialişti, care vor încerca, probabil, chiar în următoarele etape în aer liber şi continuînd apoi pe parcursul turneelor de sală, să-l remedieze. Băimărenii, deşi învinşi, s-au prezentat cu o pregătire corespunzătoare nivelului primei divizii, cu cîţiva jucători de perspectivă — Birtolom, dar mai ales Palkó (care, poate nu ar trebui omis de selecţioneri) — şi cu... mult curaj, ceea ce a făcut ca evoluţia lor să constituie totuşi o reuşită. Alte rezultate : Politehnica Timişoara — Voinţa Bucureşti 17—8 (6— 7) ; Rafinăria Teleajen — Universitatea Bucureşti 11—12 (6—7). Meciul Dinamo Bucureşti — Dinamo Bacău a fost amînat. Dan ILIESCU FOTBAL. După 3 etape 1. 16. CRIŞUL REZULTATE TEHNICE • U.T.A. — Crişul 2—0 (1—0). A marcat Domide (min. 29 şi 89). • Dinamo Bucureşti — Dinamo Bacău 3—1 (2—0). Au marcat : Dinu (min. 7 şi 79) şi David — autogol (min. 26) pentru bucureşteni • Ene Daniel (min. 63) pentru băcăuani. • Petrolul — A.S.A. Tg. Mureş 1—0 (1—0). A marcat : Grozea — din 11 m (min. 3d). • F. C. Argeş — Rapid 1—3 (0—2). Au marcat : Neagu (min 12), Strat (min. 17), Vlad — autogol (min. 78) pentru Rapid ; Dobrin (min 47) pentru Argeş • Steagul Roşu — Jiul 0—1 (0—1). A marcat : Peronescu (min. 12) . • Universitatea Craiova — Falui 4—0 (3—0). Au marcat : Oblemenco (min. 5, 39 şi 78), Bălan (min. 24). • Politehnica Iaşi — Universitatea Cluj 0—2 (0—1). Au marcat : Barbu (min. 38) şi Adam (min. 88). • C.F.R. Cluj — Steaua 1—3 (0—0). Au marcat : Tătaru (min. 50), Voinea (min. 61 şi 75) pentru Steaua : Stăncel (min 79) pentru C.F.R. CLASAMENTUL ETAPA VIITOARE Dinamo Bacău — Politehnica, Rapid — Steagul Roşu, Steaua — Dinamo Bucureşti, Crişul — C.F.R. Cluj, Farul — Petrolul, Jiul — U.T.A., A.S.A. Tg. Mureş — Universitatea Craiova, Universitatea Cluj — F C. Argeş U.T.A. 3 3 0 0 7—2 6 U. CRAIOVA 3 2 1 0 7—2 5 U. CLUJ 3 2 1 0 4—1 5 F. C. ARGEŞ 3 2 0 1 9—5 4 DINAMO BUCURESTI 3 2 01 8—4 4 JIUL 3201 5—6 4 RAPID 2 110 3—1 3 DINAMO BACAU 3 1 02 5—4 2 PETROLUL 3 1100 1—0 2 STEAUA 2101 5—5 2 C.F.R CLUJ 3 1 02 4—5 2 STEAGUL ROSU 3 1 02 3—5 2 FARUL 3102 2—7 2 POLITEHNICA 3 0 1 2 0—4 1 A.S.A TG. MURES 3 0 0 3 1—5 0 CRISUL 3 0 0 3 2—10 0 Consecinţele meciului de la Piteşti sînt două... PITEŞTI (prin telefon). — Ieri, oraşul acesta, atît de îndrăgostit de fotbal, s-a simţit pentru cîteva ore tot atît de tare ca şi pe vremea cînd echipa budapestană Ferencváros, cu Albert în frunte, a trebuit să plece steagul. Cele patru puncte acumulate, în primele două etape, presa bună de care s-a bucurat formaţia lui Dobrin după victoriile repurtate şi mai ales dorinţa de a fi martorii unui nou succes au adus în tribunele stadionului „1 Mai“ din localitate un număr record de spectatori : peste 20 000. Antrenorul echipei naţionale — Angelo Niculescu — a venit şi el la Piteşti, pentru a urmări jocul şi mai ales pentru a se lămuri definitiv asupra selecţionabililor Barbu, Dan, Răducanu, Dobrin sau C. Radu. Atmosfera dinaintea primelor minute ale partidei anunţa un meci mare, dîrz disputat. Lumea din tribune era încălzită tot atît de mult de fotbal, cît şi de soarele necrucitor. Dar... după ceva mai mult de un sfert de oră, singura ambiţie a piteştenilor — spectatori şi jucători — era de a găsi o soluţie cît mai onorabilă pentru a ieşi din „neplăcuta" situaţie creată de Neagu (min. 42) şi Strat (min..17), careîl „executaseră“ pe Niculescu cu şuturi din apropiere, înscriind două goluri completamente neaşteptate. Barbu — unuldintre oamenii lotului reprezentativ şi stîlp al echipei piteştene — fusese trimis pe tuşe de către antrenorul Teaşcă, după 20 de minute, iar F.C. Argeş, dezechilibrată complet, evolua pe gazon ca o corabie care şi-a pierdut cîrma. Eforturile singulare ale lui Dobrin pentru a-şi repune formaţia în poziţie verticală se iroseau în van. Rasele sale excepţionale se loveau de coechipieri cum se lovesc mingile de tenis de zidul de antrenament. A început Rapid mai bine jocul ? Iată, o întrebare ce pare de prisos. Şi totuşi nu este, pentru că iniţiativa a aparţinut în acest sfert de oră gazdelor. Bucureştenii acceptaseră ideea că întîlnesc liderul clasamentului şi faptul se vedea din insuşi felul cum s-au organizat pe teren după primul fluier al arbitrului : 8 oameni în faţa porţii lui Răducanu, doar doi — Neagu şi Strat — rămînînd să „dialogheze" cu apărarea condusă de Barbu. Şi Rapid s-a lăsat (sau a fost) dominat pe de-a-ntregul. Şi atunci ? Nimic mai simplu. Rapid a avut ieri în Neagu un atacant de excepţională forţă de pătrundere, metodic, lucid, inventiv şi extrem de hotărit în şarjele pe care le execută la poarta lui Niculescu. Alături de el, Straţ Şi amîndoi, sprijiniţi eficace de Dumitru (şi el excepţional), Petreanu, Angelescu şi Dinu. Acest nucleu a decis soarta partidei şi după o jumătate de oră era limpede pentru oricine că în ziua aceasta F.C. Argeş va trebui să se încline. Mai e necesar de adăugat şi faptul că un cuvînt foarte greu l-a spus şi incontestabila superioritate tehnică a giuleştenilor. F.C. Argeş — în alcătuirea de ieri — nu putea realiza mai mult in faţa unui Rapid cu o tehnică de joc mult superioară şi mai ales omogen din acest punct de vedere. Cel de-al treilea gol al Rapidului l-a înscris... piteşteanul Vlad, în propria poartă (min. 78). Pentru F.C. Argeş a marcat Dobrin (min. 47), un gol ce reaprinsese forţa speranţei. A pîlpîit doar. La sfîrşitul meciului l-am rugat pe Angelo Niculescu să ne prezinte bilanţul impresiilor sale. Iată-l : „Răducanu, în formă foarte bună. Dan, la fel. Barbu a greşit, dar va veni la lot întovărăşit de C. Radu şi... Dobrin". Deci rezultatele partidei F.C. Argeş—Rapid sunt: două puncte în clasament pentru Rapid şi reintrarea lui Dobrin în lotul naţional. Tot e ceva pentru orgoliul amatorului de fotbal piteştean. Valentin PAUNESCU „Cupa Voinţa", la ciclism a început ieri dimineaţă cu etapa Bucureşti—Braşov. La capătul etapei, primul a sosit dinamovistul bucureştean Tudor Vasile, urmat la o secundă de Constantin Grigore (Dinamo) şi Vasile Burlacu (Steaua). In continuare, la circa un minut, au mai sosită Moiceanu, Cosma II, Cernea şi alţii. Competiţia, la care, după cum se ştie, participă şi alergători din Bulgaria, R. F. a Germaniei şi Ungaria, continuă astăzi cu etapa Braşov— Sibiu (140 km), în fotografie : Caravana ciclistă la cîţiva kilometri după plecarea în prima etapă. Foto : S. Cristian LA FOREST HILLSlie Năstase continuă seria victoriilor Turneul Internaţional de tenis de la Forest Hills a continuat pe o vreme extrem de călduroasă (aproape 40 de grade). Campionul României, Ilie Năstase, s-a calificat pentru optimile de finală, învingîndu-l cu 6—0, 1—0 (abandon) P® El Shafei (R.A.), care s-a accidentat la un picior. Alte rezultate mai importante : Santana (Spania) — McKinley (S.U.A.) 6—4, 6—4, 7—9, 6—2; Rosewall (Australia) — Pilici (Iugoslavia) — 6—4, 6—0, 6—2; Emerson (Australia) — Boewry (S.U.A.) 6—3, 9—7, 6—2 ; Laver (Australia) — Fillol (Chile) 8—6, 6—1, 6—3 ! Ralston (S.U.A.) — Gorman (S.U.A.) 11—9, 4—6, 6—4, 7—5. In proba de dublu masculin, Lall, Mukerjea (India) au învins cu 11—9, 7—5, 6—4 pe Dron, Mărmureanu (România). După cum s-a mai anunţat, Ion Ţiriac, fiind accidentat (o coastă fisurată), şi-a întrerupt antrenamentele pentru o perioadă de 5 zile. PRONOSPORT Concursul din 31 august F. C. Argeş — Rapid , U. T. Arad — Crişul Dinamo Bucureşti — Dinamo Bacău Politehnica Iaşi — „U" Cluj Petrolul — A.S.A Tg. Mureş Steagul Roşu — Jiul C.F.R. Cluj — Steaua „U“ Craiova — Farul Portul Constanţa — Progresul Bucureşti Poiana Cimpina — Ştiinţa Bacău Olimpia Oradea — C.F.R. Timişoara / Chimia Rm. Vâlcea — Electroputere Craiova Metalul Tr. Severin — C.S.M. Reşiţa Ieri in divizia B Seria 1. Ceahlăul Piatra Neamţ— Sportul Studenţesc 2—0, Dunărea Giurgiu—Oţelul Galaţi 1—1, Poiana Cîmpina—Ştiinţa Bacău 2—1, Gloria Bîrlad—Flacăra Moreni 6—4, Chimia Suceava—Metalul Tîrgovişte 1—0, Politehnica Galaţi—Progresul Brăila 2—1, Metalul Bucureşti—Metrom Braşov 2—0, Portul Constanţa—Progresul Bucureşti 1—0. După trei etape conduce Portul Constanţa (6 puncte) Seria a II-a: Metalul Hunedoara— Metalurgistul Cugir 2—1, Metalul Anina—Olimpia Satu Mare 6—2, Ripensia—C.F.R. Arad 2—1, Gaz metan Mediaş—Minerul Baia Mare 3—0, Vagonul Arad—C.S.M. Sibiu 1—0, Metalul Turnu Severin—C.S.M. Reşiţa 1—0, Olimpia Oradea—C.F.R. Timişoara 1—1, Chimia Rm. Vîlcea— Electroputere Craiova 0—1. După trei etape conduce Vagonul Arad (5 puncte). RUGBIŞTII AU ÎNCEPUT CAMPIONATUL La rugbi a început ieri un nou campionat naţional. Rezultatele celor şase meciuri (trei disputate la Bucureşti, iar celelalte la Iaşi, Constanţa şi Sibiu) sunt, in general, scontate, cu excepţia celui dintre Progresul Bucureşti şi Ştiinţa Petroşani, surprinzător, mai ales, prin proporţiile scorului (0—14, după ce la pauză fusese doar 0—3). Un meci deosebit de echilibrat — o arată de altfel şi scorul — a avut loc pe stadionul nou promovate, Vulcan Bucureşti, care a întrecut Agronomia Cluj cu 9—9 (6—3). Pe acelaşi stadion, Griviţa Roşie, în formă remarcabilă, a întrecut categoric pe Rulmentul Bîrlad : 23—3 (9—0). In meciurile disputate în ţară, victoriile au aparţinut oaspeţilor : Politehnica Iaşi — Dinamo Bucureşti 0—5 (0—5), Farul Constanţa — Steaua Bucureşti 3—13 (0—5), C.S.M. Sibiu— Universitatea Timișoara 3—11 (3-*-5). PAGINA 3 SOBE*MI DE IA IZBUCIA CELUI DE AI DOILEA RĂZBOI IHM La 1 septembrie se împlinesc trei decenii din ziua în care a izbucnit cel de-al doilea război mondial — cea mai mare conflagraţie militară din istoria omenirii. Infrrnii în primul război mondial, imperialiştii germani şi-au pus ca ţintă, imediat după încheierea acestuia, revizuirea sistemului de tratate de la Versailles, refacerea potenţialului economico-militar şi cucerirea dominaţiei mondiale. Născut din această tendinţă, hitlerismul — produs al cercurilor imperialiste cele mai reacţionare —, propovăduind ideologia antiumană a urii de om şi de rasă, s-a manifestat, pe plan intern, printr-o deşănţată teroare fascistă împotriva elementelor democratice şi progresiste, în primul rînd a comuniştilor, prin repudierea culturii şi arderea pe rug a operelor celor mai de seamă gînditori ai omenirii pa plan extern, fascismul hitlerist a ridicat la rangul de politică de stat primatul forţei asupra dreptului, lichidarea suveranităţii şi independenţei popoarelor. Aşa cum au spus de , la început antifasciştii, „Hitler înseamnă război“. Pentru instaurarea şi ascensiunea fascismului, pentru politica sa agresivă, o gravă răspundere în faţa istoriei poartă marile puteri imperialiste, cercurile guvernante da atunci dintr-o serie de state occidentale. Temîndu-se de avîntul mişcării muncitoreşti internaţionale şi al mişcării de eliberare naţională, aceste cercuri vedeau în Germania hitlerista şi în Japonia militarista forţe de şoc ale reacţiunii internaţionale contra detaşamentelor revoluţionare mondiale, a primului stat socialist, Uniunea Sovietică. Cercurile imperialiste din Anglia, Franţa, Statele Unite sperau că un război între Germania şi Uniunea Sovietică va duce la slăbirea reciprocă a beligeranţilor şi, implicit, la consolidarea poziţiilor economice şi politice ale puterilor occidentale în hinterlandul colonial şi, în genere, în lume. Aici îşi au originea planurile Dawes şi Young de sprijinire a refacerii economice şi înarmării Germaniei, zădărnicirea propunerilor îndreptate spre organizarea securităţii europene pe baze colective, iniţierea şi promovarea faimoasei politici de „neintervenţie" şi „neutralitate“. Punctul culminant al acestei politici — care, în prealabil, şi-a găsit expresie în pasivitatea „încurajatoare" faţă de ocuparea Rhenaniei de către nazişti, faţă de intervenţia în Spania în favoarea rebelilor, faţă de Anschluss (anexarea Austriei) etc. — l-a reprezentat faimosul dictat de la München din septembrie 1938, prin care Cehoslovacia a fost ciuntită de două cincimi din teritoriu (regiunea sudetă), restul țării fiind cotropit de hitleriști în anul următor. Expresia „politică müincheneză" a devenit de atunci sinonimă cu tîrguirea de către marile puteri imperialiste a libertăţii şi independenţei unor state mici, cu nesocotirea angajamentelor asumate, cu sacrificarea intereselor de pace ale întregii omeniri. Evoluţia ulterioară a evenimentelor a arătat cît de nefastă a fost această politică pentru înseşi popoarele ale căror guverne au practicat-o. Churchill avea să noteze la sfîrşitul lui 1938 : „Sacrificarea Cehoslovaciei nu a asigurat nici pacea, nici securitatea". Poziţia marilor puteri imperialiste de cedare şi compromis faţă de pretenţiile Germaniei naziste, atitudinea cercurilor guvernante, care n-au înţeles necesitatea luptei unite împotriva agresorului, au influenţat negativ desfăşurarea evenimentelor, au demobilizat forţele democratice, au încurajat acţiunile agresive ale hitlerismului. La 1 septembrie 1939, Germania nazistă a atacat Polonia. In zilele şi perioada următoare, în viitoarea de foc şi singe, au fost atrase Franţa, Anglia, au fost cotropite Danemarca, Norvegia, Belgia, Iugoslavia, Grecia etc. Asupra teritoriilor cotropite s-a întins vălul nnegru al „noii ordini“. Dar popoarele ameninţate în fiinţa lor naţională,, în însăşi existenţa lor, s-au ridicat eroic la luptă pentru scuturarea jugului fascist. Reeditînd faimoasa deviză imperialistă germană „Drang nach Osten“, hitleriştii urmăreau să transforme România, ca şi alte ţări din bazinul dunărean, în anexe agrare şi de materii prime, în furnizoare de carne de tun, să le înhame la carul agresiunii lor. In acest scop ei încurajau formarea unei agenturi fasciste în România şi, totodată — potrivit cu vechea tactică „divide et impera“ — căutau să ascută vrajba intre ea şi ţările vecine. Merită să fie relevată in acest sens o declaraţie a Ilri Ribbentrop, ministrul afacerilor externe al Germaniei : „Ideea de bază a politicii noastre actuale faţă de Ungaria şi România este să ţinem „aceste fiare de călcat“ încinse şi să aranjăm lucrurile în interesul Germaniei, în raport cu dezvoltarea evenimentelor“. Toate acestea făceau ca în rîndurile muncitorilor, ţăranilor, ale maselor largi, printre reprezentanţii de seamă ai intelectualităţii, inclusiv unii oameni politici burghezi, să existe o profundă ostilitate faţă de fascism, de Germania nazistă. In aceste condiţii, singura forţă politică din România care şi-a asumat misiunea istorică de a uni şi mobiliza forţele patriotice împotriva pericolului fascist, pentru apărarea independenţei naţionale, împotriva războiului imperialist de jaf şi cotropire a fost Partidul Comunist Român. încă de la naşterea sa, partidul nostru, în ciuda oricăror dificultăţi şi represiuni, s-a ridicat în mod ferm împotriva politicii reacţionare antisovietice a reprezentanţilor claselor exploatatoare, a militat neobosit pentru statornicirea unor relaţii de prietenie şi bună vecinătate cu Uniunea Sovietică, pe care le considera ca fiind de cea mai mare însemnătate pentru interesele celor două popoare, pentru pacea şi securitatea în această parte a lumii. Ca o expresie a puternicului ecou pe care această orientare a partidului l-a avut în rîndurile opiniei publice, cercuri politice largi se pronunţau pentru colaborare şi prietenie cu U.R.S.S., ceea ce a şi dus în anul 1934 la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. Totodată, P.C.R a chemat neobosit poporul la luptă împotriva politicii cercurilor guvernante de înfeudare a ţării Germaniei naziste, împotriva politicii hitleriste de anexiuni şi cotropire. In timpul invadării Cehoslovaciei de către hitlerişti, cînd în România se decretase mobilizarea parţială, partidul a dat cuvînt de ordine antifasciştilor să se înroleze în armată în vederea luptei împotriva agresorului. Iar atunci cînd trupul ţării a fost ciuntit, prin dictatul de la Viena, partidul comunist a cerut forţelor patriotice, întregului popor să se ridice cu arma în mină pentru a apăra independenţa şi integritatea patriei. Vasta muncă politică desfăşurată de comunişti, accentuarea stării de spirit antinaziste pe măsură ce se intensificau presiunile Germaniei asupra României au determinat creşterea avîntului mişcării antifasciste în România. Incepînd cu luptele ceferiştilor şi petroliştilor din 1933 şi continuînd în ritm crescînd cu marile manifestaţii şi demonstraţii antihitleriste din anii 1935—1939, toate acestea demonstrau hotărîrea poporului român de a se opune infendării ţării Germaniei naziste, de a lupta pentru libertate, independenţă şi democraţie. Dar şi în cazul ţării noastre, politica conciliatoare a marilor puteri occidentale faţă de hitlerişti a avut ca urmare stimularea cercurilor reacţionare, care au păşit pe calea trădării naţionale. Drept urmare, poporul român, aflat singur în faţa agresiunii nazismului german, lipsit de orice sprijin din afară, a devenit victima dictatului fascist de la Viena, prin care o parte a Transilvaniei era predată Ungariei horthyste, a fost aruncat în braţele Germaniei hitleriste. In aceste condiţii, Reichul nazist şi-a statornicit dominaţia asupra României şi, la scurtă vreme (sept. 1940), s-a instaurat dictatura militară fascistă. Datorită acestor cauze, precum şi lipsei de unitate a forţelor muncitoreşti şi democratice, nu s-a putut împiedica aruncarea României în războiul antisovietic, cu toate că acest război a fost profund nepopular în ţara noastră. Atacînd prin surprindere, la 22 iunie 1941, Uniunea Sovietică, Germania hitleristă şi-a semnat propria condamnare la moarte. Purtînd pe umerii săi greul războiului antihitlerist şi dînd cele mai mari jertfe umane şi materiale în zdrobirea maşinii de război germanofasciste, Uniunea Sovietică, glorioasa ei armată, şi-a cîştigat în ochii tuturor popoarelor meritul nepieritor de a fi adus o contribuţie hotărîtoare la salvarea omenirii de robia fascistă. Constituirea coaliţiei antihitleriste, la care au participat, împreună cu U.R.S.S. — forţa fundamentală a acestei coaliţii — Statele Unite, Anglia, ulterior Franţa liberă şi numeroase alte state, a contribuit considerabil la repurtarea de strălucite izbînzi pe cîmpurile de bătălie din Europa, Africa, Asia. Lupta îndelungată şi eroică a poporului chinez împotriva forţelor militare japoneze a contribuit considerabil la înfrîngerea Japoniei militariste. Pagini glorioase în cronica luptei pentru înfrîngerea fascismului au înscris mişcarea de rezistenţă antifascistă a popoarelor cotropite, detaşamentele de partizani, care, în frunte cu partidele comuniste, au luptat neintricat împotriva ocupanţilor, pentru libertate şi independenţă Recenta aniversare a unui sfert de veac de la memorabila zi de 23 August 1944 a evocat cu putere momentele luptei pentru eliberarea României de sub jugul fascist. Faptele amintite ilustrează pregnant meritul nepieritor al partidului nostru, care, în pofida greutăţilor şi terorii fasciste, a ştiut să unească cele mai largi forţe democratice şi patriotice, toate forţele antifasciste intr-un singur front, să le mobilizeze şi să le conducă la lupta pentru răsturnarea prin forţă a dictaturii fasciste, eliberarea ţării, ieşirea României din război şi alăturarea ei coaliţiei antihitleriste, înfăptuirea insurecţiei armate de la 23 August, întoarcerea armelor împotriva hitleriştilor şi intrarea României în războiul antihitlerist au dus la prăbuşirea frontului german în această zonă a Europei, au deschis calea înaintării rapide a trupelor sovietice spre sudul şi centrul Europei. Armata română, alături de armata sovietică, a alungat prin lupte grele trupele germano-horthyste din Transilvania, eliberînd întregul teritoriu al patriei, a luat parte activă la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, luptînd cu eroism pînă la înfrîngerea definitivă a Germaniei fasciste. „Prin mari eforturi materiale şi prin jertfe grele, armata noastră, întregul popor român — se arată în Raportul Comitetului Central al P.C.R., prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al X-lea — şi-au adus contribuţia da preţ la înfrîngerea Germaniei hitleriste, la obţinerea victoriei". Cel de-al doilea război mondial s-a încheiat cu o victorie epocală a popoarelor asupra agresorilor fascişti. Ea a făcut, în focul celei mai mari încleştări din istorie, o strălucită demonstraţie că oricît de mari ar fi forţele, oricît de puternic potenţialul aruncat în luptă de agresori, ei nu pot înăbuşi voinţa popoarelor de a trăi şi munci în libertate, de a fi stăpîne pe destinele lor. încheierea victorioasă a războiului a avut o mare însemnătate pentru destinele întregii omeniri, pentru evoluţia ei pe calea păcii şi progresului. ★ Pentru popoarele lumii care au trecut prin teribilele încercări ale celui de-al doilea război mondial nu există năzuinţă mai fierbinte decît aceea ca un nou cataclism mondial să nu se mai repete. Iată de ca ele consideră pacea drept comandamentul primordial al zilelor noastre. Cercurile imperialiste, în primul rînd din S.U.A., se opun cu înverşunare mersului înainte al omenirii, caută să-şi impună dominaţia asupra altor state, recurg la acte de încălcare a libertăţii şi suveranităţii popoarelor, creează şi întreţin focare de încordare şi conflict în diferite zone ale globului. Nu poate fi ignorat nici faptul că în R.F.G. acţionează încă forţe revanşarde, militariste, neonaziste, care ar dori să revizuiască situaţia creată după război, , că şi în alte ţări manevrează cercuri reacţionare. Toate acestea învederează că atîta timp cît există imperialismul se menţine şi pericolul unui nou război mondial. Dar aceasta nu îndreptăţeşte in nici un caz părerea că războiul mondial este iminent sau inevitabil. Configuraţia politică a lumii postbelice este cu totul alta decît aceea care a premers dezlănţuirii celui de-al doilea război mondial. In condiţiile victoriei asupra fascismului, popoarele dintr-o serie de ţări şi-au luat soarta în mîini proprii a apărut şi s-a dezvoltat sistemul mondial socialist, care reprezintă un vast potenţial economic, politic şi militar pe ruinele sistemului colonial s-a născut un mare număr de state independente, care au un rol tot mai activ în lupta pentru pace şi independenţă naţională. Acţionează tot mai intens în favoarea păcii, clasa muncitoare, în frunte cu partidele comuniste, ţărănimea, pături ale intelectualităţii, organizaţiile de tineret şi femei, cercuri largi ale opiniei publice, personalităţi politice realiste şi lucide, întreaga evoluţie postbelică a avut şi are drept caracteristică fundamentală aceea că forţele revoluţionare, progresiste se află în ascensiune, că influenţa lor în viaţa politică mondială sporeşte continuu, că ele — şi nu imperialismul — determină într-o măsură tot mai mare cursul evenimentelor. Toate acestea îndreptăţesc convingerea că uriaşele forţe ale păcii, socialismului şi progresului au capacitatea de a zădărnici planurile agresive ale imperialismului, a impiedica dezlănţuirea unui nou război mondial, a apăra cu succes pacea. Condiţia esenţială pentru realizarea acestui deziderat suprem este unirea forţelor dornice de pace. De aci, necesitatea imperioasă a unităţii ţărilor socialiste, a partidelor comuniste — forţe de bază ale lumii contemporane —, a solidarităţii tuturor componentelor uriaşului front antiimperialist. Manifestînd deosebită vigilenţă faţă de planurile duşmanilor păcii, ţara noastră întăreşte continuu capacitatea sa de apărare, forţele noastre armate pregătindu-se în permanenţă pentru a fi gata ca, la nevoie, să apere, împreună cu armatele ţărilor socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, ale celorlalte ţări socialiste, munca paşnică a poporului şi cuceririle socialismului împotriva unui atac imperialist. Totodată,România, punând în centrul politicii sale externe prietenia şi colaborarea cu statele socialiste frăţeşti, promovează neabătut, în spiritul coexistenţei paşnice, relaţii de colaborare pe plan economic, politic, cultural, tehnico-ştiinţific cu toate ţările, fără deosebire de orînduire socială, acţionează consecvent pentru dezvoltarea înţelegerii şi cooperării internaţionale. Viaţa internaţională reclamă cu necesitate aşezarea relaţiilor internaţionale pe baze noi, pe promovarea consecventă a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Respectarea strictă a acestor principii reprezintă premisa esenţială a evitării conflictelor dintre state şi calea sigură pentru statornicirea unor relaţii internaţionale de încredere, colaborare şi înţelegere între state şi popoare. Poporul nostru se pronunţă cu hotărîre pentru încetarea agresiunii S.U A. în Vietnam, pentru crearea condiţiilor ca poporul vietnamez să-şi poată hotărî singur soarta. Asigurarea unei securităţi reale in Europa — învăţămînt de prim ordin dedus din experienţa istorică a celor două războaie, ambele pornite din Europa — a devenit un deziderat major al popoarelor continentului şi un obiectiv primordial al luptei generale pentru pace. Ecoul puternic al Declaraţiei de la Bucureşti şi al Apelului de la Budapesta confirmă că în prezent există condiţii tot mai favorabile pentru înaintarea pe calea securităţii europene. Importante în această privinţă sunt dezvoltarea continuă a cooperării multilaterale intre statele continentului, lichidarea reziduurilor celui de-al doilea război mondial şi ale „războiului rece“, recunoaşterea realităţilor postbelice, a existenţei celor două state germane şi a inviolabilităţii frontierelor, eforturile pentru lichidarea concomitentă a celor două grupări militare, înfăptuirea unor măsuri efective de dezarmare, împlinirea a trei decenii de la izbucnirea celui de-al doilea război mondial cheamă popoarele Europei şi ale lumii să-şi intensifice eforturile pentru apărarea și fructificarea rezultatelor victoriei asupra fascismului, pentru preîntîmpinarea primejdiei unui nou război, pentru statornicirea unei păci trainice In luma. General-maior Ion CUPȘA Ion FINTÎNARU vremea Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 septembrie. In ţară , vreme în general fruomoasă, cu cerul variabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Averse cu totul izolate. Vînt slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10 şi 20 de grade, iar maximele între 24 şi 32 de grade, izolat mai ridicate. In Bucureşti o vreme în general frumoasă, cu cerul mai mult senin. Vînt slab. Temperatura se menţine ridicată. IN CîTEVA RÎNDURI Veliştii greci au dominat Balcaniada de la Constanţa. La Constanţa au luat sfîrşit duminică întrecerile campionatuluiui balcanic de yahting, la care au participat sportivii din Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Turcia şi România. La clasa „Finn“, titlul balcanic a revenit lui P- Kouligas (Grecia). Oprean (România) s-a clasat pe locul 7. Primul loc la clasa „Olandezul , Zburător" a fost ocupat de echipajul grec Kiriachidis-Pandelis. Apostol şi Nicolescu (România) s-au clasat pe locul 7. ISTANBUL. Luptătorii noştri, 5 titluri balcanice. Duminică, în ultima zi a Balcaniadei de lupte pentru tineret de la Istanbul, sportivii români au cucerit 5 medalii de aur. I. Gibu (48 kg), Gh. Berceanu (52 kg), Gh. Vîrtosu (57 kg) și N. Mandea (100 kg) au cucerit titlurile balcanice la greco-romane, iar Panait Enache au devenit campion la lupte libere (100 kg). MÜNCHEN. Handbaliştii dinamo \vişti învinşi la limită. Echipa masculină de handbal Dinamo Bucureşti şi-a început turneul în R. F. a Germaniei, jucînd la München cu echipa TSV 09. Gazdele au obţinut victoria cu scorul de 16—15 (7—8). | HAVANA. „Memorialul CapablanCa”. După trei runde, în turneul internaţional de , şah „Memorialul Capablanca", marele maestru sovietic Viktor Korciioi conduce cu 2,5 puncte, urmat de Uhlmann (R. D. Germană), Donner (Olanda), Gligorici (Iugoslavia), Radulov (Bulgaria), O’Kelly (Belgia), Suetin (U.R.S.S.) — 2 puncte. Maestrul român Drimer ocupă locul 11 cu 1 punct. La acest turneu participă 16 jucători. în runda a 3-a, Drimer a remizat cu Cobo (Cuba). Korcinoi a cîștigat la Garcia, iar Uhlmann a remizat cu Suetin. BERLIN. La Berlini au continuat campionatele de nataţie ale R. D. Germane. In proba masculină de 200 m bras, Klaus Katzur a stabilit un nou record al R. D. Germane cu performanţa de 2*27” 2/10. Cu un nou record naţional s-a încheiat şi cursa feminină de 100 m spate, în care Barbara Hofmeister a fost cronometrată cu timpul de 1*09” 3/10. Recordmanul mondial în probele de 100 și 200 m spate, Roland Mathes, a terminat învingător la 100 m spate cu rezultatul de 59” 3/10. LONDRA. Cursa Everton—LiverPOOL Rezultate înregistrate în etapa a 7-a a campionatului englez de fotbal: Bumely—Manchester City 1—1 ; Chelsea—Crystal Palace 1—1 ; Coventry—Wolverhampton 1—0 ; Everton— Leeds United 3—2 ; Manchester United—Sunderland 3—1 ; Newcastle—Arsenal 3—1 ; Nottingham Forest—West Ham 1—0; Sheffield Wednesday—Liverpool 1—1 ; Stoke City—Southampton 2—1 ; Tottenham Hotspur—Ipswich Town 3—2 j Derby County—West Bromwich Albion 2—0. în clasament, pe primul loc se află Everton cu 13 puncte, urmată de Liverpool — 12 puncte etc.