Scînteia, octombrie 1969 (Anul 38, nr. 8203-8233)
1969-10-18 / nr. 8220
PAGINA 2 FAPTUL! divers! Pe curînd în 20 august, un grup de salariaţi ai spitalului „Gheorghe Marinescu“ din Capitală a solicitat Oficiului Naţional de Turism „Carpaţi“ paşapoarte pentru o excursie turistică în străinătate. Normal era ca în termen de 30 de zile (aşa scrie... „la carte“), cererile să fie rezolvate. Dar nu s-a întîmplat astfel. Abia după 35 de zile O.N.T. a înaintat cererile cetăţenilor organelor în drept pentru a fi soluţionate. (Lucrarea trebuia trimisă în... 24 de ore). Se înţelege că oamenii n-au plecat încă nici acum. Oare birocraţiei cînd i se va întocmi... paşaportul ? Depăşirea fatală Ieri dimineaţă, la ora 8,40, troleibuzul cu numărul 4 560 (turul 21) de pe linia 85, circula pe Bulevardul Gh. Dimitrov. Conducătorul maşinii, Ion Felea, a încercat să depăşească, fără să se asigure, un autoturism care staţiona pe dreapta. Urmarea , troleibuzul s-a tamponat cu un vagon de tramvai care circula din sens invers. Consecinţele sunt dezastruoase : 18 pasageri au fost răniţi şi cele două autovehicule avariate. In ultima vreme, mijloacele de transport în comun din Capitală au produs multe accidente de acest fel. Insistăm pentru măsuri hotărîte din partea Direcţiei generale I.T.B. Cum doriţi? * Ne scriu mai mulţi cetăţeni (toţi părinţi), din Capitală. La nici un magazin de confecţii nu se găsesc cămăşuţe pepit pentru uniformele elevilor din clasele V-IV. Magazinele confirmă lipsa acestui articol, cu specificaţia că s-au făcut comenzi, dar., n-au fost onorate. Iată un lucru care nu-i de loc spre... onoarea întreprinderilor producătoare. Drept pentru care îl aducem la cunoştinţa direcţiei de resort din Ministerul Industriei Uşoare. Chestiunea fiind cusută... cu aţă albă, e de datoria dumnealor i-o „descoase“. Pentru că, altfel, In loc de pepită iese albastră. La locul lui Lui Kis Francisc i-au mers ■facerile ca pe toate cită vreme a fost responsabil la „biroul pentru mijlocirea vînzărilor şi cumpărărilor“ din cadrul cooperativei „Prestarea“ (Oradea). A cîştigat peste 100 000 de lei numai din cumpărarea şi vinzarea, la preţ de speculă, a unui număr de 18 autoturisme, în răstimp de un an. Mai cîştiga şi prin falsificarea sumelor, ,la unele vînzări, în scopul de a se plăti impozit mai mic. Dar acum „a pus frînă“ pe toate roţile deodată. S-a stabilit că, in afara ilegalităţilor amintite, mai este implicat in citeva cazuri penale. Pină la soluţionarea definitivă a dosarelor de cercetare, respectivul afacerist se găseşte in... custodia organelor de cercetare. Ard şi chibriturile ? Alexandru Văcăreanu conducea, deunăzi, spre Cluj, autotractorul 21 Br. 408, aparţinind autobazei Brăila. Pe dealul Feleacului, lucrătorul de miliţie i-a atras atenţia că panta de coborire este mare şi, deci, să fie precaut. De altfel, şoferul era avertizat şi de semnele de circulaţie. Totuşi, el „i-a dat bătaie“ şi unde era panta mai mare autotractorul, încărcat cu 8 tom de chibrituri, s-a răsturnat o parte din încărcătură, prin frecare, l-a aprins. Se vede că sunt şi chibrituri care ard... dintr-o singuri frecare ! Ai trecut iar pe strada mea Cu doi ani în urmă, pe strada Primăverii din Alba Iulia s-au introdus conducte pentru apă potabilă, dar racordarea lor la conducta principală nu s-a mai făcut. Anul acesta, cei de la întreprinderea care executase lucrarea au trecut din nou (absolut din întîmplare) pe strada cu pricina. Rezultatul? S-au săpat gropile pentru căminele de racordare care... s-au umplut de apă în timpul ploilor, ei au fost, în cele din urmă, acoperite, pentru că tot nu foloseau la ceva. Lucrări de canalizare neterminate sau de proastă calitate s-au mai făcut şi pe alte străzi ale oraşului. De unde deducem că activitatea întreprinderii în cauză nu este... canalizată aşa cum se cuvine. Musai să se facă ceva... să-i treacă apele ! Rubrica redactata de : Ştefan ZIDARIŢA Gheorghe POPESCU cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII PRACTICE -condiţia optimă a pregătirii adunărilor pentru dări de seamă Pe agenda de lucru a organelor locale de partid se află înscrisă o acţiune de mare însemnătate pentru activitatea tuturor organizaţiilor de partid : adunările anuale pentru dări de seamă. In acest context ne-a interesat să aflăm ce se întreprinde pentru ca adunările să-şi atingă scopul, să-i mobilizeze pe toţi membrii de partid la îndeplinirea, in locurile lor de muncă, a hotăririlor Congresului al X-lea al partidului. Fireşte, o condiţie necesară in acest sens este ca aceste pregătiri să nu fie văzute unilateral, ca o acţiune în sine, ci să se înscrie pe fondul general al preocupărilor majore, actuale, ale organelor şi organizaţiilor de partid, să determine intensificarea muncii şi rezolvarea în condiţii optime a sarcinilor ce se pun în unităţile industriale, agricole, în toate sectoarele de activitate. Ca să-şi atingă acest scop — ne-au ■pus mai mulţi activişti de partid, secretari de comitete şi organizaţii de bază din diferite domenii de activitate ale judeţului şi municipiului Tulcea — o condiţie de căpetenie este ca atît perioada de pregătire cît şi adunarea propriu-zisă de dare de seamă să se caracterizeze prin exigenţă înaltă, răspundere faţă de îndeplinirea sarcinilor, combativitate faţă de neajunsurile care persistă. La această părere care exprimă, de altfel, numitorul comun al mai multor opinii, am adăuga şi unele observaţii întemeiate ale tovarăşilor Nicolae Sandu, secretar al Comitetului judeţean de partid, Vasile Şerban şi Iacob Haiciuc, secretari ai Comitetului municipal de partid Tulcea. Dînşii remarcau faptul că, în acest an organizaţiile de partid dispun de mai mult timp pentru pregătirea adunărilor de dări de seamă Acest timp se cere folosit din plin, intens. In ce priveşte pregătirea dărilor de seamă, acestea să fie scurte , la obiect, să nu abunde in generalităţi, ci să pună accent pe problemele nerezolvate, pe măsurile practice de luat pentru îndreptarea stărilor de lucruri negative, să combată hotărît tendinţele de automulţumire, de acoperire şi justificare a neajunsurilor. Pregătirea adunărilor de dări de seamă să reprezinte o activitate politică susţinută, să concentreze toate forţele spre îndeplinirea exemplară a sarcinilor concrete ce stau în faţa comuniştilor. In această ordine de idei, se consideră că timpul disponibil, mai mare, pentru pregătirea adunărilor de dări de seamă creează condiţii şi totodată răspunderi sporite organelor şi aparatului de partid pentru o cuprindere mai bună a sarcinilor, dă posibilitatea participării directe a cadrelor de conducere la activitatea organizaţiilor — mai cu seamă în cele rămase în urmă — pentru mobilizarea pe loc a tuturor forţelor, pentru eliminarea neajunsurilor şi pregătirea în acest fel, temeinică, a adunărilor de dări de seamă Subscriind la aceste păreri judicioase izvorîte dintr-o bogată experienţă, am căutat, în continuare, să vedem, la mai multe organizaţii de bază şi comitete de partid, ce premise vor trebui create pentru a se asigura adunărilor de dări de seamă un pronunţat caracter de exigenţă, responsabilitate şi combativitate ? Primul popas, la fabrica de conserve „Dunărea“ din Tulcea. Discuţiile cu tovarăşii Florea Conţolencu, secretar, şi Virgil Iacob, membru al comitetului de partid din fabrică, au început din... birou. Ni s-a vorbit aci de unele acţiuni întreprinse de organizaţiile de partid. „De fiecare dată, schimbul care predă locul de muncă şi cel care-l preia discută despre îndeplinirea planului şi eliminarea risipei de materie primă“. „Au fost stabilite măsuri cu răspunderi precise pentru prevenirea unor situaţii ca cele de anul trecut cînd gerul a surprins cantităţi mari de conserve depozitate sub cerul liber, depreciindu-le". In faza de intenţii, de planuri, să zicem, lucrurile sunt în ordine. Dar in realitate îşi găsesc ele împlinire ? Este oare comitetul de partid consecvent în urmărirea aplicării lor riguroase, controlul este permanent sau ocazional ? — ne-am întrebat. De trei ori am revenit în decurs de citeva ore pe la jgheabul de alimentare cu materie primă şi tot de atitea ori cei doi Însoţitori ai noştri „au atras atenţia“, „au făcut critici“, „au dat indicaţii“ şefilor de brigadă să manipuleze îngrijit lăzile cu roşii, să adune mormanele care sub picioarele manipulanţilor se făceau pastă. Cu încăpăţînare însă dezordinea persista.. Cantităţile de materii prime risipite creşteau vă viaţa de partid zind cu ochii. Am constatat aci indisciplină faţă de îndeplinirea unor dispoziţii exprese ale inginerului şef, lipsa celor mai elementare măsuri pentru eliminarea risipei. Aşadar, risipă crasă care impune atît măsuri administrative severe cit şi măsuri politice corespunzătoare ; pe de altă parte, reţinem că neîndeplinirea la timp a unor obligaţii de serviciu, adică indisciplina, este proprie şi unor cadre de conducere din fabrică. Ca şi anul trecut, stive uriaşe de conserve in sticle, aflate sub cerul liber, sunt expuse primejdiei deprecierii. Problema care se pune acum este de a curma asemenea deficiențe, de-a face ca prevederile bune din planurile comitetului de partid să capete consistență. Aceasta pentru ca la adunarea de dare de seamă să se vorbească nu constatativ, de nerealizarea unor acţiuni preconizate, ci de modul cum ele s-au realizat, de răspunderea cu care factorii responsabili, indiferent de persoane şi funcţiile lor, şi-au făcut sau nu datoria. Prin asemenea „probe“ va putea fi creat climatul unor dezbateri combative privind felul în care membrii de partid îşi îndeplinesc îndatoririle profesionale, sunt exemplu personal în muncă. In investigările noastre aproape peste tot s-a subliniat că acum, într-o perioadă cu numeroase probleme de rezolvat, birourile organizaţiilor de bază, comitetele de partid ocupindu-se cu mai mare răspundere de îndeplinirea sarcinilor ce le revin trebuie să facă ele înşela — ca organe alese — dovada autoexigenţei faţă de propria activitate. Aceasta întrucît adunările de dări de seamă reprezintă, în ultimă instanţă, un prilej de control al organizaţiilor de partid asupra activităţii organelor pa care le-au ales. In acest sens, arătăm că la comitetul de partid al fabricii de conserve „Dunărea“ la comitetele comunale de partid Ceatalchioi şi Valea Nucarilor s-au şi preconizat unele măsuri urmărind activizarea comisiilor pe probleme ale comitetelor de partid In cooperativele din Iazurile, Valea Nucarilor şi Agighiol s-au înfiinţat de curînd complexe de îngrăşătorii pentru porci şi taurine. Este un început, ne spuneau tovarăşii Ioan Tereman, secretarul comitetului comunal de partid, şi Teodor Stan, instructor teritorial al comitetului judeţean de partid Tocmai pentru a sprijini noul, afirmarea unor metode avansate pentru a se realiza progrese în folosirea cît mai raţională, intensivă, a pămîntului din comună, comisia economică va întreprinde din aceste zile studii privind aceste probleme, luîndu-se totodată măsurile cuvenite pentru punerea lor neîntîrziată în practică. La fabricaDunărea“, pornindu-se de la o constatare autocritică asupra propriei activităţi, cîţiva membri ai comitetului de partid vor întreprinde o analiză a stilului de muncă al comitetului spre a stabili, în lumina documentelor Congresului al X-lea al partidului, ce este şablonard, ineficient în metodele de conducere, cum se manifesta exigența și combativitatea în exercitarea dreptului de control asupra conducerii tehnico, administrative, ce trebuie întreprins pentru întărirea răspunderii în muncă la toate eşaloanele — de la membrii comitetului de direcţie la ultimul salariat ? Luînd „din mers" asemenea măsuri, comitetul de partid va putea trata în darea de seamă nu într-un mod general „necesitatea perfecţionării stilului de muncă“, dar va arăta concret „corecturile“ ce se cer aduse, nu ce direcţii va trebui îmbunătăţit stilul de muncă. Un element esenţial remarcat în numeroase organizaţii de partid este acela că membrii de partid sunt preocupaţi de îndeplinirea sarcinilor ce le revin, de punerea în concordanţă a stilului lor de muncă cu exigenţele stabilite de Congresul al X-lea al partidului. In acest context sunt create condiţii, superioare prin completările şi îmbunătăţirile aduse Statutului partidului de Congresul al X-lea. Ţinerea adunărilor generale ordinare de alegeri în organizaţiile de bază, a conferinţelor comitetelor de partid orăşeneşti de categoria a II-a şi a organizaţiei comunale de partid o dată la doi ani, iar adunările de dări de seamă o dată la un an, conferă activităţii acestora continuitate, posibilitatea perfecţionării continue a experienţei; tocmai de aceea, la actualele adunări de dări de seamă, evaluarea activităţii depuse se cere făcută cu maximă exigenţă insistîndu-se asupra a ceea ce este pozitiv, dar, îndeosebi, asupra laturilor negative în vederea perfecţionării activităţii din fiecare sector, din fiecare loc de muncă. Activitatea concretă, dinamică a organizaţiilor de partid, a tuturor comuniştilor, îndreptată spre realizarea exemplară a sarcinilor din agricultură, industrie, din toate domeniile de activitate, la toate locurile de muncă, este dovada cea mai elocventă, criteriul de apreciere cel mai fidel a felului cum sunt pregătite adunările de dări de seamă — eveniment important în viaţa fiecărei organizaţii de partid. Constantin MORARU Vedere de la Locul Roşu Foto : Gh. Vinţilă (Urmare din pag. I) atîtea cheltuieli, dar nimeni n-a făcut decit să dea din umeri“. Intr-adevăr, de ce un astfel de act nu este eliberat imediat ce a fost solicitat ? Ne prezentăm la Consiliul popular al sectorului 7 din Capitală. întrebăm şi noi cum putem obţine o adeverinţă similară. — Pe loc. In citeva secunde. Fără nici o cerere scrisă — ne răspunde tov. prim-vicepreşedinte Teodor Niculescu. Funcţionarul de la ghişeu are un formular tipizat pe care-1 completează imediat pe baza prezentării ordinului de repartiţie sau a buletinului de identitate. Intrerupem deocamdată dialogul aici pentru a face loc şi altor exemple şi pentru a vedea, mai ales, cum iau naştere şi capătă drept de cetăţenie astfel de practici birocratice Pensionarul Nicolae Stamate din Bucureşti s-a adresat de curînd Notariatului sectorului 8, pe teritoriul căruia domiciliază, cu rugămintea de a legaliza o copie de pe certificatul de naștere al unui nepot de-al său venit în Capitală din provincie pentru concursul de admitere la facultate. — Nu vi-1 putem legaliza — i s-a răspuns — pentru că băiatul nu e născut în sectorul nostru. Certificatele celor veniţi din provincie se legalizează numai la Notariatul municipiului Bucureşti (! ?) Pornind pe urmele sesizării, îi întrebăm pe notarul şef al sectorului, Valentin Oncescu, pe baza cărei dispoziţii sunt plimbaţi cetăţenii de la un notariat la altul pentru astfel de fleacuri ? — Nu există nici o dispoziţie în acest sens — ne spune el. La noi, de obicei, este aglomeraţie şi, atunci, pe cetăţenii care nu sînt din sectorul nostru îi îndrumăm spre alte notariate. Precizez însă că, pentru cei ce sînt bolnavi sau bătrîni, facem excepţie-Prin urmare, o regulă în toată puterea cuvîntului (întărită chiar de... „excepţiile“ ei !), dar complet arbitrară. Pensionara Elena Munţiu din Cîmpia Turzii, str. Aurel Vlaicu nr 43, ne scrie că a cerut Oficiului de prevederi sociale al sectorului 4 din Bucureşti să-i trimită dosarul de pensie la oficiul de pensii din localitate Iată însă că dosarul n-a sosit, iar ea nu-şi poate primi la timp drepturile ce i se cuvin. Explicaţiile pe care le primim în această privinţă din partea contabilei Lidia Ionescu şi a şefei biroului de pensii, Sonia Gridea, de la oficiul menţionat, sunt pur şi simplu dezarmante . „Mai întîi pensionarul face o cerere de transfer Dacă această cerere este depusă la oficiul nostru pînă pe data de 8 a lunii respective, primeşte pensia la noua adresă începînd cu luna următoare. Dacă cererea este depusă însă după data de 8, transferul se face incepînd cu luna a doua de la depunerea cererii. După aceasta, pensionarul urmează să facă o altă cerere la noi pentru a-i plăti pensia restantă Dar nici această cerere nu se poate rezolva imediat, deoarece — pînă cînd oficiul de pensii căruia i-am trimis dosarul nu ne confirmă primirea lui — noi continuăm să virăm banii oficiului poştal de la vechea adresă şi vă închipuiţi că, în această situaţie, trebuie să aşteptăm ca poşta să ne comunice tabelul de pensii restante neachitate. O curiozitate spontană ne îndeamnă totuşi să întrebăm pe baza căror instrucţiuni s-a adoptat, acest procedeu bizar Dar stupoare La Ministerul Muncii aflăm că asemenea instrucţiuni nu există. Dimpotrivă. Tot director general adjunct, Varbu Buga, ne asigură că transferul pensiei dintr-o localitate în alta este atît de simplu încit nu afectează achitarea ei cu nici o întirziere... Exemplele de mai sus demonstrează, aşadar, un adevăr ce se impune aproape de la sine : în cele mai multe cazuri, practicile birocratice, circuitele sinuoase, inutil complicate şi întortocheate pe care cetăţeanul este obligat să le parcurgă pentru soluţionarea unor chestiuni mai întotdeauna extrem de simple, în realitate nu sunt nici pe departe atît de „sfinte“, precum vrea funcţionarul să le înfăţişeze. Nu e nevoie să zăbovim prea mult pentru a căuta resorturile care îi împing pe unii funcţionari să adopte şi să introducă asemenea procedee bizare în munca administrativă. Nu e nevoie, pentru că ştim prea bine că, dincolo de pretextul invocat parcă anume spre a-l pune pe om pe drumuri, se află de fapt comoditatea, dezinteresul şi indiferenţa faţă de solicitant. Toate aceste metehne — aparent inerente şi, de la caz la caz, poate chiar inofensive — ale funcţionarului au însă implicaţii mult mai adinei decit s-ar părea la prima vedere neluate în seamă, şi, prin urmare, netratate ca atare, aceste elemente de natură pur subiectivă îşi lasă amprentele lor nocive pe terenul permanent susceptibil de perfecţionări ale activităţii administrative, introducînd pe uşa din dos procedee birocratice care o fac şi mai greoaie. Fără îndoială, in multe din compartimentele administraţiei, sunt necesare şi pot fi efectuate numeroase operaţii de simplificare şi perfecţionare a diferitelor sisteme de rezolvare a unor probleme care-i interesează în mod direct pe cetăţeni. Dar pînă atunci, pînă la găsirea acestor modalităţi de simplificare, nu putem trece cu vederea peste faptul că, în prezent, nu sunt respectate, de multe ori, nici măcar acele norme si reglementări care există si figurează ce introduse în mod curent in practica administrativă, că acestea sunt înlocuite in mod arbitrar cu procedee alambicate, ce atrag după ele cel puțin doua consecințe la fel de păgubitoare pentru societate : pe de o parte ele macină timpul cetăţeanului, iar pe de altă parte duc la umflarea artificială a numărului de funcţionari ocupaţi cu urmărirea şi pasarea hîrtiilor pe circuite inutil complicate. Mai grav este însă că, printr-o ciudată metamorfoză, asemenea invenţii birocratice, situate in afara unor reglementări în vigoare, ajung cîteodată să fie considerate de cei ce le inventează şi de cei ce ar trebui să-i controleze ca fiind normale. Abia atunci cînd îi pun în situaţia de a-şi confrunta procedeele folosite cu logica elementară „descoperă“ cu uimire că lucrurile pot fi rezolvate şi pe căi foarte simple. Desigur, întrebarea care se impune de la sine este : de ce se întîmplă aceste lucruri, ce factori favorizează şi concură la apariţia şi perenitatea uimitoare a unor , astfel de anomalii ? Ne refeream, Intr-unul din exemplele de mai sus, la filiera contorsionată pe care o străbat dosarele de pensii ce urmează să fie transferate dintr-o localitate în alta. Am văzut cum un funcţionar de la un oficiu oarecare stabileşte un procedeu în totală contradicţie cu instrucţiunile forurilor sale superioare — procedeu construit cu atîta migală, încit funcţionarul respectiv desemnează şi o anume zi fatidică, în funcţie de care plata pensiilor urmează să fie amînată de pe o lună pe alta. In alt caz, un şir întreg de servicii şi instituţii născocesc tot felul de pretexte pentru a nu elibera o adeverinţă, în timp ce în alte părţi, aceasta este obţinută imediat. Cum se explică asemenea anomalii, asemenea interpretări „originale“ ale unor norme administrative precise şi clare ? Cauza cauzelor este aceea că, aproape întotdeauna, controlul efectuat de organele ierarhic superioare este defectuos. Nu rareori se întîmplă ca, în cazul unor evidente încălcări ale acestor norme, forurile superioare să ignore principala lor datorie de a lua măsuri profilactice ferme mulţumindu-se doar cu simplul fapt de a obliga pe cei vinovaţi să... dea curs normal cererilor pină atunci nerezolvate. Exemple, din păcate, sunt destule. Redacţia noastră a trimis nu de mult la CENTROCOOP o sesizare prin care C. Dolniceanu din Babadag semnala că de o jumătate de an U.J.C.C. Tulcea tărăgănează rezolvarea cererii lui pentru eliberarea unei adeverinţe de vechime în cîmpul muncii. Iată însă că în loc ca, pornind de la acest semnal, să se cerceteze cauzele acestei situaţii, iar vinovaţii să fie sancţionaţi, ni se răspunde scurt : petiţionarului i s-a eliberat adeverinţa ! Marcu Crăciunescu din Giurgiu ne scrie că oficiul de pensii din Botoşani (în ciuda apelurilor sale repetate şi a faptului că au trecut 5 luni de la prima sa cerere adresată acestuia) întîrzie să-i transfere dosarul de pensie la noul domiciliu. Am sesizat, la rindul nostru, despre aceasta Direcţia judeţeană pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale Botoşani. Răspunsul ? Dosarul a fost transferat la oficiul de pensii din Giurgiu. Atît! Să ne mai mirăm dacă, după un asemenea rezultat, în ochii cetăţeanului şi al funcţionarilor respectivi, aceste anomalii, faţă de care forurile ierarhice superioare nu iau o atitudine fermă, capătă, de fapt, o instituționalizare, un statut de deplină legalitate ? Concluzia care se desprinde de aici : pentru combaterea eficientă a practicilor birocratice trebuie revitalizată funcția de control, pe care sunt datoare să o exercite în mod eficient, nn formal, organele superioare asupra tuturor serviciilor administrative din subordine. Acest mecanism trebuie să funcţioneze astfel incit orice abatere de la făgaşul normal al rezolvării problemelor să fie sancţionată ca atare. Mai există însă şi un alt factor care joacă un rol esenţial în eliminarea unor asemenea asperităţi bizare de pe terenul activităţii administrative. Acesta este — aşa cum remarca şi tov. Teodor Niculescu — „efortul fiecărui funcţionar de a raţionaliza la locul său de muncă activitatea pe care o desfăşoară. Căci este o lege nescrisă, dar şi nedezminţită , atunci cînd funcţionarul vrea şi se străduieşte să nu încurce lucrurile, este aproape imposibil să nu reuşească“. Fireşte, eliminarea din activitatea administrativă a feluritelor practici birocratice nu e o treabă simplă. Este însă clar că, in contextul actual, cînd orice activitate se întemeiază pe criteriul atit de raţional al eficienţei, perpetuarea acestora nu mai poate fi tolerată. Orice instituţie sau serviciu administrativ trebuie să lucreze în aşa fel încît să demonstreze că activitatea sa este în consens cu dezideratul de a sta permanent dispoziţia cetăţeanului INVENŢII ALE Ginii BIROCRATICE Editura Politică a împlinit un sfert de veac de la înfiinţare. Creată la scurt timp după eliberare, ca Editura Partidului Comunist Român, continuatoare a tradiţiilor activităţii editoriale a partidului , care în pofida ilegalităţii, prin sacrificiile comuniştilor, răspundea în mase ideile luptei pentru eliberare naţională şi socială, ideile marxism-leninismului — Editura Politică s-a înscris, de la început, activ în vasta muncă ideologică desfăşurată de partid. In răstimpul celor 25 de ani de activitate, ea a adus o contribuţie importantă la formarea bogatului patrimoniu de tipărituri marxistleniniste din ţara noastră, dobindind un loc de seamă în sistemul editorial, în frontul nostru ideologic. Rezultatele activităţii Editurii Politice se materializează în cele aproape 7 600 titluri de cărţi apărute, într-un tiraj total de peste 230 milioane de exemplare. Prin întreaga sa activitate, Editura Politică participă cu un remarcabil aport la înfăptuirea politicii P.C.R. de răspîndire a ideologiei marxist-leniniste, de educare socialistă a maselor. Corespunzător orientării date de partid, in producţia editurii a ocupat un loc important, de la început, editarea operelor clasicilor marxism-leninismului. Tipărind pină acum 250 de titluri într-un tiraj de peste 9 milioane de exemplare, editura a pus la îndemîna maselor principalele lucrări ale lui Marx, Engels şi Lenin, în culegeri de opere alese, în ediţii separate, sau in culegeri tematice, în condiţii mereu îmbunătăţite, de la ediţie la ediţie, atît din punctul de vedere al traducerii, cît şi al aspectului grafic. O realizare de seamă o constituie ediţia de „Opere“ ale lui K. Marx şi F. Engels (din care au apărut pînă acum 31 volume), ediţia „Operelor" lui V. I. Lenin (în 40 de volume) şi ediţia „Opere complete“ ale lui V. I. Lenin, în 55 de volume, care va fi încheiată în cinstea sărbătoririi centenarului naşterii sale. Editura Politică şi-a făcut un titlu de cinste din a asigura apariţia promptă, operativă şi în bune condiţii a documentelor de partid, a rezoluţiilor şi hotărîrilor Comitetului Central, a cuvîntărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi ale altor conducători de partid şi de stat, din care-şi găsesc expresie aplicarea creatoare de către partidul nostru a învăţăturii marxist-leniniste, potrivit particularităţilor României, vasta experienţă dobindită de poporul român în construirea noii orinduiri. Momente editoriale deosebite le-au constituit în ultimii ani apariţia volumelor cuprinzînd lucrările Congreselor al IX-lea şi al X-lea ale Partidului Comunist Român, cele trei volume „România pe drumul desăvirşirii construcţiei socialiste“ — cuprinzînd rapoarte, cuvîntări şi articole ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu —, adevărată sinteză a politicii marxist-leniniste a partidului nostru în domeniul intern şi internaţional. Numeroasele manuale, culegeri de lecţii sau de studii destinate învăţâmîntului de partid şi de stat, lucrările şi culegerile pe probleme ale activităţii economice, ale construcţiei de partid, de stat, U.T.C. şi sindicale constituie un sprijin real pentru cursanţi, pentru toţi oamenii muncii în însuşirea aprofundată a politicii partidului, în ridicarea nivelului lor de pregătire politico-ideologică şi profesională. Dacă la început o pondere importantă în activitatea Editurii Politice o reprezentau traducerile, ea a trecut, lârgindu-și mereu aria preocupărilor, la tipărirea intr-o măsură crescîndă de lucrări monografice sau studii originale de economie politică, filozofie, sociologie, istorie etc. Este de remarcat tendința mai accentuată în ultimul timp spre constituirea unor colecţii care să înlesnească cititorilor cunoaşterea progreselor realizate In domeniul unor ştiinţe sociale, contactul cu unele curente ale gîndirii social-politice contemporane înaintate. In lucrările publicate de Editura Politică îşi găseşte oglindire politica internaţionalistă a partidului nostru, de dezvoltare a prieteniei cu popoarele ţărilor socialiste, a solidarităţii cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu forţele revoluţionare, progresiste şi antiimperialiste din lumea întreagă. Lucrări originale şi numeroasele traduceri din literatura politico-ideologică a altor ţări reflectă atenţia acordată de partidul nostru cunoaşterii experienţei celorlalte popoare care construiesc socialismul, ca şi a experienţei luptei revoluţionare de pretutindeni interesul pentru cunoaşterea curentelor progresiste, a lucrărilor unor gînditori înaintaţi. De-a lungul anilor, Editura Politică a polarizat în jurul său personalităţi ştiinţifice şi culturale, cercetători şi publicişti de prestigiu. Stadiul în care se află în prezent construcţia socialistă în ţara noastră, înfăptuirea amplului program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, trasat de Congresul al X-lea, ridică în faţa activităţii ideologice exigenţe noi, mai înalte. Ea este menită, aşa cum s-a arătat la congres, să asigure atît promovarea ideologiei şi a politicii marxist-leniniste a partidului, cît şi cunoaşterea temeinică a ceea ce este valoros în domeniul culturii, ştiinţei şi tehnicii contemporane, să-şi aducă contribuţia la formarea unor oameni înaintaţi, militanţi politici hotărîţi şi în acelaşi timp Instruiţi, culţi, receptivi faţă de toate realizările cunoaşterii umane. Aceste exigenţe jalonează căile perfecţionării In continuare a activităţii editoriale, inclusiv aceea a Editurii Politice. Corespunzător sarcinii de a se ridica pe un plan superior întreaga activitate de propagare a învăţăturii marxist-leniniste, Editura Politică este chemată să dea o mai mare atenţie cărţii politico-ideologice originale, lucrărilor din domeniul ştiinţelor sociale : economie, filozofie, sociologie, istorie etc. Ea poate face mult pentru a stimula elaborarea de către cercetători, cadrele didactice de la catedrele de ştiinţe sociale a unor lucrări care — aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congres — să se concentreze spre „studierea fenomenelor care caracterizează dezvoltarea actuală a ţării noastre, să-şi aducă contribuţia la generalizarea experienţei construcţiei socialiste, să abordeze problematica nouă pe care o ridică dezvoltarea societăţii omeneşti în epoca contemporană". Publicul cititor aşteaptă de la Editura Politică noi lucrări care să contribuie la dezvoltarea gîndirii politice vii, la explicarea şi înţelegerea, de pe poziţiile partidului, a proceselor care au loc în societatea noastră, ca şi a evenimentelor internaţionale, a dezvoltării mondiale contemporane, să reprezinte un substanţial aport la orientarea ideologică a maselor. In această privinţă, Congresul al X-lea al P.C.R. a deschis largi orizonturi , documentele lui oferă o mare bogăţie de teme, ce pot şi trebuie să constituie obiectul unor studii aprofundate, al unor investigaţii creatoare, care să-şi verifice eficienţa socială, contribuind, prin materialul oferit, la soluţionarea optimă a problemelor practicii, ale progresului societăţii noastre. Dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, cultivarea patriotismului socialist şi a internaţionalismului, educarea ateistă, promovarea eticii noi, a înaltei responsabilităţi faţă de îndatoririle sociale — Iată tot atîtea obiective care trebuie constant urmărite de cartea politică. Dinamismul mutaţiilor din structura culturală a populaţiei, cerinţele de informare şi interesul crescind al celor mai largi şi mai diferite pături sociale pentru problemele socialpolitice solicită continua lărgire a problematicii lucrărilor editate, o tot mai vie prezenţă în confruntările ideologice contemporane. Editura Politică trebuie să răspundă în mai mare măsură dorinţei oamenilor de a cunoaşte ce este nou în gîndirea social-politică, să-i ajute în a discerne ceea ce este valoros şi cu adevărat înaintat, de ceea ce este perimat şi retrograd, luînd parte vie la aceste confruntări, publicînd lucrări originale, de combatere a ideilor şi lucrărilor pătrunse de spirit obscurantist, reacţionar, antiştiinţific, militînd activ pentru triumful ideologiei partidului. La a 25-a aniversare a Editurii Politice, ziarul „Scînteia“ adresează colectivului ei calde felicitări, urîndu-i deplin succes în Îndeplinirea sarcinilor de răspundere pe care le are In viaţa politică şî ideologică a ţării noastre. EDITURA POLITICA: 25 de ani de activitate in răspindirea cărţii politice şi ideologice SClNT El Asimbata 18 octombrie 1969 La librăria „Mihail Eminescu“ din Capitală a avut loc vineri la amiază inaugurarea expoziţiei organizate de Editura Politică, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de activitate. Au participat membri ai C.C. al P.C.R., activişti de partid şi de stat, reprezentanţi ai celorlalte edituri, personalităţi ştiinţifice şi culturale, lucrători şi colaboratori ai editurii, un numeros public. Cuvintul de deschidere a fost rostit de prof. dr. ing. Valter Roman, membru al C.C. al P.C.R., directorul Editurii Politice. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia, care cuprinde o selecție de peste 600 de volume, din cele 7 600 de titluri publicate într-un tiraj de 230 milioane de exemplare in perioada 1944—1969.