Scînteia, martie 1970 (Anul 39, nr. 8352-8382)
1970-03-26 / nr. 8377
1/ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8377 11 Joi 26 martie 1970 6 PAGINI - 30 BANI CU CÎT MAI REPEDE CU ATIT MAI BINE! Noile fabrici la examenul tehnic şi economic al realizării parametrilor proiectaţi Ing. Cornel PÎNZARU secretar al Comitetului judeţean Argeş al P.C.R. Sunt evidente eforturile mari pe care statul nostru, Întregul popor le fac In prezent pentru a asigura economiei noastre socialiste un Înalt ritm de dezvoltare. In repetate rinduri, conducerea partidului a atras atenţia că atingerea acestui scop fundamental presupune, pe lingă investirea unor mari fonduri băneşti destinate lărgirii bazei tehnico-materiale, o muncă stăruitoare şi de perspectivă pentru folosirea intensivă, cu maximum de randament, a întregului potenţial industrial de care dispune economia. Cu alte cuvinte, înalta eficienţă trebuie concepută şi asigurată în toate cazurile prin folosirea la întreaga capacitate ...instalaţiilor industriale mai vechi şi prin realizarea şi depăşirea, intr-un timp cit mai scurt posibil, a indicatorilor tehnicoeconomici proiectaţi la noile obiective industriale. Mai mult decit oricine, un asemenea postulat economic trebuie să-l aibă permanent în vedere comitetele de direcţie, organizaţiile de partid şi colectivele din unităţile economice ale judeţului Argeş, zonă geografică a ţării care, în anii acestui cincinal, a cunoscut o dezvoltare puternică din punct de vedere industrial. In primii patru ani ai cincinalului, aici au fost construite şi date în exploatare obiective industriale de excepţională importanţă pentru avîntul economiei naţionale, cum sunt: fabrica de motoare electrice, combinatul petrochimic, uzina de autoturisme, rafinăria, fabrica de stofe şi fabrica de bere din Piteşti. Totodată, au fost dezvoltate capacităţile de producţie la Uzina mecanică Muscel, întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton, întreprinderea textilă, ambele din Piteşti, întreprinderea minieră din Cîmpulung şi altele. Creşterea potenţialului industrial al judeţului işi găseşte reflectarea în faptul că, in acest an, este planificat să se realizeze o producţie cu 54 la sută mai mare ca anul trecut. Dacă 1969 a constituit pentru noi anul punerilor masive in funcţiune, 1970 reprezintă anul cind investiţiile trebuie să-şi dovedească din plin eficienţa economică, anul când urmează să fie atinşi indicatorii tehnico-economici proiectaţi la majoritatea capacităţilor noi puse în funcţiune. Complexitatea sarcinii ce ne stă în faţă reclamă răspunsuri clare, încă de pe acum, la citeva întrebări esenţiale : Ce s-a întreprins în lunile care au trecut din acest an pentru realizarea parametrilor proiectaţi, potrivit eşalonărilor prevăzute în grafice ? In ce direcţii trebuie acţionat neintîrziat pentru recuperarea anumitor rămîneri în urmă ce se semnalează în acest domeniu ? Este de datoria noastră să ştim bine în ce stadiu de rezolvare a problemei ne aflăm, intrucît sfirşitul anului trecut ne-a găsit — la unele din noile unităţi — într-o situaţie nu dintre cele mai bune în această privinţă. .Ca să conturăm cît mai clar direcţiile principale de acţiune, în urmă cu citeva săptămini, un larg colectiv format din activişti ai comisiei economice a comitetului judeţean de partid şi din cadre de specialitate din întreprinderi şi unităţile bancare au efectuat o analiză la 17 capacităţi şi obiective industriale, recent intrate în funcţiune. A reieşit cu acest prilej că cele mai multe dintre ele dispun de reale posibilităţi pentru respectarea şi chiar reducerea perioadei normate de realizare a parametrilor proiectaţi. Ca urmare, au fost stabilite măsuri tehnico-organizatorice, care, prin grija conducerilor administrative şi organizaţiilor de partid, încep să prindă viaţă. Important este că s-au evidenţiat posibilităţi de reducere a termenelor de realizare a indicatorilor tehnico-economici proiectaţi la un număr de 6 capacităţi. La instalaţiile de acrilonitril şi de negru de fum (etapa a Il-a), de la Combinatul petrochimic Pitești, de exemplu, s-a stabilit atingerea indicatori (Continuare in pag. a IlI-a) ÎN ZIARUL DE AZI: . • La Rovinari se dublează producţia de cărbune (o demonstraţie a puterii productive a muncii bine organizate, a fructificării investiţiilor) • Cronica plastică # Faptul divers • Sport DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE La Bucureşti au început miercuri dimineaţa lucrările sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Marele sfat al ţării ia în discuţie documente de mare importanţă pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viaţă politică, economică şi sociala, acestedocumente suntbodule unor largi consultări, in cadrul cărora oameni ai muncii, specialişti în diverse domenii au făcut propuneri preţioase pentru perfecţionarea activităţii economice în vederea valorificării intr-o măsură şi mai mare a resurselor materiale şi umane ale ţării. In actuala sesiune, deputaţii vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. In lojile Marii Adunări Naţionale erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroşi corespondenţi ai presei străine. Ora 10. Deputaţii şi invitaţii au întimpinat cu îndelungi aplauze pe conducătoriipartidului şi statului. In loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Ităutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii, au fost deschise de tocarăşii Susiţu Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Marea Adunare Naţională a adoptat in unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii in unităţile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind asigurarea şi controlul calităţii produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. După cum se ştie, acest proiect de lege a fost publicat in prealabil în presă şi amplu dezbătut în organizaţiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătăţiri. Deputatul Gheorghe Vasiliche, preşedintele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii și al Comisiei juridice la proiectul de lege în dezbatere. Comisia pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, împreună cu Comisia juridică, întrunite în ședință comună, cu participarea unor membri ai altor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale, au dezbătut proiectul de lege a organizării şi disciplinei muncii in unităţile socialiste de stat. Comisiile au constatat că proiectul de lege se înscrie în ansamblul măsurilor elaborate de conducerea de partid pentru îndeplinirea amplului program de înflorire a patriei noastre socialiste, stabilit de Congresul al X-lea şi are o însemnată importanţă pentru dezvoltarea întregii noastre economii naţionale. Comisiile au considerat necesar să sublinieze, în faţa Marii Adunări Naţionale, făptui deosebit de pozitiv că proiectul de lege a fost supus, din indicaţia conducerii partidului, dezbaterii maselor largi populare, ceea ce dovedeşte adîncul democratism al politicii partidului şi statului nostru. Numărul mare de participanţi — de peste un milion şi jumătate de muncitori, tehnicieni, ingineri, cadre de conducere, din care circa 64 000 au luat cuvîntul în cadrul celor 11 mii de adunări care au avut loc in întreaga ţară — este încă o mărturie a participării largi a oamenilor muncii la elaborarea legilor şi la conducerea statului. Pornind de la ideea că procesul revoluţionar care a avut loc după cucerirea puterii de stat şi care a dus la făurirea economiei socialiste a schimbat esenţial poziţia oamenilor muncii în societate, proiectul introduce noi şi eficiente măsuri menite să ducă la stimularea tuturor laturilor activităţii umane în îndeplinirea atribuţiilor ce revin fiecărui salariat in procesul muncii, pentru sporirea întregului potenţial economic al ţării. Intrucît îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, îmbunătăţirea calitativă a produselor şi reducerea cheltuielilor de producţie sunt obiective a căror realizare este strîns legată de măsurile de organizare şi disciplină a muncii, prevederile proiectului de lege subliniază importanţa organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii, a aplicării cuceririlor ştiinţei şi tehnicii avansate, a utilizării intensive a tuturor mijloacelor de muncă, a aprovizionării cu materiale în timp (Continuare in pag. a II-a) Tirguiala cu propria conştiinţă Am citit, mai zilele trecute (aţi citit, probabil, şi dumneavoastră) despre un şofer care a refuzat să transporte la maternitate o femeie gravidă, intrucît dumnealui era „mai mult ca sigur“ (după cum mărturisea cu cinism) că nu va primi nici un leu. Poate că s-ar fi mulţumit cu puţin, cu zece, la o adică — şi cu cinci lei, cit să-i ajungă de-o bere, de-un pachet de ţigări. Cu puţin, da — dar cu nimic, in nici un caz ! Femeia a născut pe o platformă de camion. Seara, înainte de-a se culca, şoferul în cauză şi-o fi numărat bănuţii, ciştigul de peste zi. Dac-a avut, ori nu un somn liniştit, asta nu mai ştim. Dar am vrea să-i tulburăm somnul pentru următoarele nopţi. A veni in ajutorul unui semen de-al tău, cind acesta se află intr-o situaţie critică, este o datorie omenească, o datorie de conştiinţă, şi nicidecum o chestiune de afaceri. Este adevărat că nu se poate trăi fără bani , dar a călca în picioare normele de convieţuire socială, omenia — pentru bani — uitind că in fiecare zi dăm un examen de conştiinţă în faţa noastră şi a celorlalţi, înseamnă nu ciştig, ci degradare civică şi morală. Oricit de recalcitrant, de cinic ar fi, sau ar încerca să fie un individ, pină la urmă trebuie să se prezinte la examenul zilnic de conştiinţă. Dar, nu o dată, pentru a obţine mult dorita înseninare, pentru a se dovedi că nu este chiar atit de păcătos, începe adevărate tratative cu conştiinţa, aranjamente, tîrguieli, un fel de „Mai dă lupine, mai lasă stăpine !“ Era o chestiune de conştiinţă pentru inginerul T.A. să intervină, din primul moment, in ajutorul şi apoi in apărarea unui coleg, acuzat pe nedrept, de multe nereguli în serviciu, aparţinînd altora. T.A. era unul dintre foarte puţinii care ştiau exact cum s-au petrecut lucrurile, şi-ar fi putut să-i numească pe adevăraţii vinovaţi. Ar fi putut, dar — şi-a zis T.A. — chestiunea e prea complicată, o să-i dea multă bătaie de cap ; s-ar prea putea ca vinovaţii, avînd relaţii la centru, să scape, şi-ntr-o bună zi, cind le-o veni la somteală, să se unească împotriva lui... Şi-a tăcut o zi, incercind tratative cu conştiinţa . Las ’că spun miine, poimiine, să mai vedem, să ne mai gindim. A tăcut incă zece zile, întristat de soarta colegului, a tăcut, promiţind conştiinţei că la momentul potrivit va interveni. Apoi, vrind să se liniştească, să scape de mustrările zilnice, a plecat în concediu Incapabil să adopte o atitudine civică demnă, principială, a dezertat, numai că, firesc, mustrările l-au ajuns din urmă, iar concediul n-a mai fost concediu. Cam asta e situaţia, şi-a zis T.A., se descurcă fiecare cum poate, şi s-a apucat să bea, ca să uite. Cind a revenit din concediu, şi-a zis că-i prea tirziu să intervină, ar fi destul de jenant, ar trebui să recunoască faţă de toţi că n-a avut curajul să intervină din prima zi. Două săptămini mai tirziu, T.A. a fost acuzat, pe nedrept, de aceiași — care-l acuzaseră pe colegul său Voiau să-l intimideze, să scape de el, să-l trimită la altă întreprindere, să-i facă vini, de teamă ca nu cumva, într-o zi T.A. să ia apărarea colegului și să spună adevărul despre ei. Și-atunci, acuzat pe nedrept, aflîndu-se într-o situaţie critică, T.A s-a gindit să apeleze la conştiinţa altora, a tovarăşilor săi, dar nu şi la conştiinţa lui. Pretindea altora o atitudine civică, după ce el se dovedise, şi încă se mai dovedea, incapabil ■ de-o asemenea atitudine. . Acuza viaţa, soarta, in loc să-i acuze pe vinovaţi. N-a spus lucrurilor pe nume decit in momentul cind şi-a văzut primejduită situaţia profesională. Situaţia lui. De situaţia colegului uitase.Cu întîrziere, adevărul a triumfat , cu întîrziere, adică — după multe peripeţii întristătoare, după necazuri etc. Ne revoltă goana neomenească a unora după ciştig.. Ne revoltă, dar nu o dată, ridicăm din umeri . Asta-i situaţia, aşa-s oamenii ! Dar situaţia poate, şi trebuie să fie îndreptată,pot fi îndreptaţi şi oamenii in cauză. Conştiinţa ne cere să spunem lucrurilor pe nume, să intervenim, in numele principiilor noastre nu să începem tratative cu întrebarea „Cine ştie ce complicaţii se mai ivesc ?...“ Pentru că astfel, pregătim terenul pentru intimplări la fel de revoltătoare Ne revoltă nedreptatea, şi cind o suportăm noi, şi cind o suportă alţii. Ne revoltă, dar nu o dată, ridicăm din umeri. Ca şi cind nedreptatea ar fi fost comisă de nişte forţe oculte, in faţa cărora trebuie să ne recunoaştem neputincioşi. Se uită in astfel de împrejurări, că legile noastre, pe care le-am votat, la care ţinem, ne apără de nedreptate să trăim intr-o tară socialistă, unde omul se bucură de respectul cuvenit Dar legile nu pot să ne apere fără ajutorul nostru De aceea, conştiinţa trează, conştiinţa de fiecare zi trebuie să ne determine să spunem lucrurilor pe nume, să adoptăm o atitudine civică in spiritul legalităţii şi al moralei socialiste, in orice împrejurare şi oricare ar fi locul in ierarhia instituţiei in care lucrăm a celui ce şi-ar îngădui abateri de la regulile, de la normele făcute pentru toată lumea. Numai astfel, conştiinţa se va dovedi aptă pentru examenul cotidian pe care este chemată să-l susţină fără ezitări şi fără compromisuri. Nicolae ŢIC PICĂTURA DE CERNEALĂ PREZENTAREA SCRISORILOR DE ACREDITARE PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT Al REPUBLICII SOCIALISE ROMANIA Ambasadorul Columbiei La 23 martie 1970, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Antonio Alvarez Restrepo, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Columbia în Republica Socialistă România. (Cuvîntările rostite In pagina a 5-a). Ambasadorul Republicii Guineea La 25 martie 1970, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Mathias Fassou Mariba, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Guineea în Republica Socialistă România. (Cuvîntările rostite In pagina a 5-a). gram, intr-adevar, la Rîmnicu- Vîlce CHIMIŞTII CONSTRUIESC O NOUĂ TRADIŢIE A ORAŞULUI O vizită intr-un mare combinat. al. chimiei e o continuă pendulare între planul real şi unul fantastic, închipuit. Fantastic, abstract, insondabil şi indiscernabil pentru ochiul vizitatorului este fluxul propriu-zis al producţiei, spirala mereu suitoare a proceselor şi metamorfozelor la care e supusă materia, procese consumate adine şi ascuns, în uriaşe retorte şi alambicuri, tot atit de ermetice, de misterioase, de stranii, ca şi formulele chimice care le codifică existenţa. Nu vezi, ca într-o fabrică obişnuită, produsul ce iese din mina omului, piesa şlefuită la strung, fructul exact, viu şi concret al priceperii lui. Rămâne, însă, mai precis conturat, eliberat de orice alte imagini şi aderenţe, planul realului : omul. Aplicabil în general, acest adevăr mi s-a părut a avea, la Combinatul chimic din Rîmnicu-Vîlcea, un plus de pregnanţă şi de unicitate. Pentru că — mai intîi — este vorba de Rimnicu-Vîlcea, acel vecin „oraş al pensionarilor“, pe care anii şi evenimmientele nu-l atingeau, cu aerul său de tristeţe bacoviană. Reportaj de Ilie PURCARU cu străzi mici, cu flori ofilite la geamuri, cu gemete agonice de clavir în pacea netulburată a după-amiezilor, cu întregul buchet de miresme fade şi neschimbate prin ani al „locului în care nu se întimpla nimic“. Și pentru că — în al doilea rînd — acest foarte nou şi modern combinat, a cărui piatră de temelie s-a pus abia în 1966, este astăzi unul dintre cele mai mari ale ţării, realizînd în acest an o producţie marfă în valoare de 700 de milioane lei şi anunţind, pentru anii imediat următori, noi deschideri de orizonturi, noi sporuri impresionante, efect al extinderii şi modernizării, al fabricării de noi produse, al îmbogăţirii şi diversificării producţiei. Aici vor lucra, în etapa finală, nu mai puţin de 7 000 de salariaţi. Şi numai una dintre fabricile combinatului — fabrica de policlorură de vinil — aflată acum in etapa probelor tehnologice va furniza, in 1973, o cantitate de p.v.c. însemnind 70 la sută din producţia naţională. Un veritabil colos industrial, într-un loc în care timpul, cîndva, părea să stagneze. Şi între aceste realităţi, ordonîndu-le şi hotărindu-le sensurile mişcării, omul. — Oamenii combinatului ? Intoreîndu-ne întrebarea, inginerul Victor Poltoraschi, directorul general al unităţii, surîde şi ezită citeva clipe, preocupat — ne mărturiseşte — fie o dilemă, una singură, dar covîrşitoare, totală : cea a selecţiei. Pe cine să numeşti (Continuare în pag. a IV-a) TARIFUL PRESTĂRILOR DE SERVICII In principiu - UNIC In practică - IA MICA ÎNŢELEGERE In aproape fiecare aşezare urbană sau rurală de pe intreg cuprinsul ţării funcţionează in prezent, într-un număr mai restrins sau mai mare, unităţi prestatoare de servicii pentru populaţie. Dar indiferent de localitatea în care este amplasată unitatea, de profilul meseriei, de apartenenţa ei la un sector economic sau altul (cooperaţia meşteşugărească, cooperaţia de consum, industria locală, gospodăria comunală), disciplina tarifară — înţelegind prin aceasta încasarea corecta a contravalorii serviciului prestat — este aceeaşi, unică pentru toţi meseriaşii. Numeroşi cetăţeni ne-au semnalat insă o serie de abateri de la aplicarea corectă a tarifului, constatate de altfel şi de controalele efectuate de organele de specialitate ale Comitetului de stat pentru preţuri. La unitatea de tricotaje din cadrul cooperativei meşteşugăreşti „Oitul“-Miercurea Ciuc, de exemplu, s-a încasat cu bonul nr. 19852 tariful de 88 lei în loc de 79 lei pentru împletirea unui pulover bărbătesc, iar cu bonul nr. 17106 s-a încasat tariful de 81 lei în loc de 57 lei pentru o vesta fără mîneci, contextură simplă. Cazuri asemănătoare au fost întilnite şi la unitatea de reparaţii încălţăminte a cooperativei meşteşugăreşti „Lacul Roşu“-Gheorghieni, la secţia de croitorie bărbaţi din cadrul cooperativei de consum Sînmartin-Ciuc, judeţul Harghita, la secţia de vulcanizare a cooperativei meşteşugăreşti „Prestarea“-Hunedoara etc. La I.I.L. .Timişul“-Lugoj cu antecalculaţia nr. 106 s-au încasat în plus de la client 566 lei, întrucât nu s-a aplicat pentru serviciul prestat tarif ci preţ, contrar metodologiei în vigoare. Aceeaşi întreprindere, aplicînd în calculul tarifelor o altă rentabilitate decit cea prevăzută, a încasat în plus de la clienţi 53 Iei cu antecalculaţia nr 430. 62 lei cu antecalculaţia nr. 218. 149 lei cu antecalculaţia nr 448 etc. Ce cauze generează aceste practici ? Toţi cei cu care am stat de vorbă, specialişti in sectorul de deservire şi al tarifelor, cadre de conducere din diferite întreprinderi şi cooperative de consum sau meşteşugăreşti au fost unanimi in a aprecia că aplicarea eronată a tarifelor se datoreşte fie necunoaşterii tarifelor legale sau a normelor de stabilire a sumelor de plată pentru serviciile ce se prestează, fie tendinţei de pricopseală a unor meseriaşi. Intrucît în toate cazurile exemplificate sumele încasate în plus erau totuşi trecute în bonuri, se creează impresia eronată că lucrătorul nu şi-ar fi însuşit nimic. Eronată, pentru că. Se ştie, cooperatorul este plătit în cote procentuale din încasările realizate şi, ca atare, cu cît încarcă mai mult bonurile de plată, cu atit şi ciştigul său este mai mare. Mihai IONESCU Alexandru BRAD Sabin IONESCU (Continuare în pag. a V-a) Telegramă CELUI DE-AL XXII-LEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST DIN AUSTRALIA SYDNEY Dragi,tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă transmite dumneavoastră, delegaţi la cel de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist din Australia, întregului partid, clasei muncitoare şi poporului australian un cald salut frăţesc. Comuniştii români nutresc sentimente de caldă simpatie faţă de activitatea partidului dumneavoastră pusă în slujba intereselor şi aspiraţiilor fundamentale ale maselor muncitoare, împotriva acţiunilor agresive ale imperialismului, pentru independenţa şi libertatea popoarelor, pentru pace şi securitate internaţională. Subliniem şi cu acest prilej relaţiile de prietenie şi solidaritate frăţească statornicite intre partidele noastre pe baza principiilor marxist-leniniste ale internaţionalismului socialist, egalităţii in drepturi, independenţei fiecărui partid. Ne exprimăm convingerea că dezvoltarea în continuare a legăturilor internaţionaliste dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Australia serveşte prieteniei dintre cele două partide şi popoare ale noastre, cauzei unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Vă urăm succes deplin in desfăşurarea lucrărilor congresului, noi victorii în lupta pentru realizarea nobilelor ţeluri ale democraţiei, socialismului şi păcii. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN