Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)

1971-06-03 / nr. 8805

SARCINI DE PRIMĂ IMPORTANŢĂ, DE DEOSEBITĂ URGENŢĂ PENTRU LUCRĂTORII DIN AGRICULTURĂ • Evacuarea apei care bălteşte pe semănături • Pregătirea tuturor mijloacelor mecanice şi manuale pentru seceriş • însăminţarea cu porumb şi plante furajere a tuturor suprafeţelor disponibile pentru aceste culturi Din judeţele In care a plouat a­­bundent in ultima perioadă sosesc veşti din care rezultă că se desfă­şoară ample acţiuni in vederea e­­vacuării apelor de pe semănături. Datorită măsurilor organizatorice luate de organele locale de partid şi de stat, există o mare mobilizare de forţe şi mijloace pentru desfun­darea canalelor împotmolite, exe­cutarea şanţurilor şi a altor lucrări care au ca scop eliminarea exce­sului de apă. Pentru a feri cultu­rile de efectul negativ al băltirii apei este necesar ca lucrările de e­­vacuare a apelor să se desfăşoare fără întrerupere, indiferent de sta­rea vremii, astfel ca în cîteva zile pretutindeni excesul de apă să fie înlăturat. In acest scop, acolo unde este necesar, trebuie să se organi­zeze întrajutorarea intre unităţile agricole, deplasîndu-se forţele din­­tr-o comună în alta, întrucât luna iunie se anunţă ploioasă, trebuie luate măsuri pentru consolidarea şi supraînălţarea digurilor şi efectua­rea altor lucrări care să prevină revărsarea apelor. Paralel cu această acţiune tre­buie continuate lucrările­ de întreţi­nere a culturilor şi cele de pregă­tire în vederea recoltării cerealelor păioase. In sudul ţării, de exemplu, orzul a început să îngălbenească, semn că nu peste multă vreme va începe secerişul. Pentru ca recol­tarea, transportul şi depozitarea ce­realelor să se facă în bune condi­ţii şi fără pierderi trebuie între­prinse, încă de pe acum, o seamă de măsuri tehnice și organizatorice care să fie aplicate punct cu punct. Se apreciază că recolta de griu este bună, iar în multe locuri e foarte bună. Aceasta se da­torest­e faptului că încă din toamnă oame­nii muncii din agricultură au exe­cutat lucrări de bună calitate la pregătirea terenului şi semănat, au folosit cantităţi mai mari de îngră­şăminte şi seminţe cu valoare bio­logică ridicată. De asemenea, ce­realele de toamnă au iernat bine incit la deisprimavărare aveau o desirpe normală. Căldurile din lunile aprilie-mai, însoţite de pre­cipitaţii abundente, au contribuit ca griul, orzul şi secara să crească frumos, iar acum are loc procesul de umplere a boabelor. Ploile din ultimele zile au determinat însă­­ căderea cerealelor de toamnă pe­­ mari suprafeţe. De aceea pregăti-­­ rile pentru recoltare trebuie să ţină­­ seama de acest element nou. Co-­­ mitetul executiv al Ministerului­­ Agriculturii, Industriei Alimentare,­­ Silviculturii şi Apelor a discutat , programul desfăşurfirii campaniei a- a­gricole de vară sta­bilindu-se o sea-­­ mă de măsuri care trebuie aplicate­­ cu cea mai mare rigurozitate de­­ către toate direcţiile generale agri- I cole judeţene, unităţile agricole şi­­ specialiştii din acest sector.­­ Infr. Ion HESŢEG ^ (Continuare In pag. a IlI-a) . IN ZIARUL DE AZI,­ ­ UNII AŞTEAPTĂ SĂ LI SE OFERE, CEILALŢI SA LI SE SOLICITE A­LIANŢII PENTRU TUR­NATORIILE FABRICILOR CONSTRUCTOARE DE MAŞINI SOLICITA ATEN­ŢIA A DOUA MINISTERE , PSIHOSOCIOLOGIA ŞI ERGONOMIA, ÎN CÎMPUL ACTIVITĂŢII DE OCRO­TIRE A FEMEII SALA­RIATE . FAPTUL DI­VERS • DE CE ESTE MAI MARE DARAUA DECIT OCAUA • CIFRE CARE PUN ÎN CAUZĂ CALITATEA PREGĂTIRII STUDENTULUI FARA FRECVENȚĂ © SPORT PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8805 Joi 3 iunie 1971 6 PAGINI-30 BANI Problemele ştiinţei conducerii pe agenda învăţămîntului economic de partid ...Ştiinţa şi arta conducerii între­prinderii socialiste ; revoluţia tehni­­co-ştiinţifică şi influenţa ei asupra organizării activităţii economice ; or­ganigrama — instrument modern al organizării conducerii ; utilizarea metodelor matematice şi a maşini­lor de calcul în luarea deciziilor eco­nomice ; obiectul şi raporturile in­formaticii cu teoria şi practica con­ducerii ştiinţifice... — Iată doar ci­­teva teme, spicuite la întîmplare, dintr-un program obişnuit de studiu al cadrelor de conducere din econo­mie în sistemul invăţămîntului de partid. Cită deosebire intre conţi­nutul nou, proaspăt al unui aseme­nea program şi tematicile restrinse, din trecut, in care întilneam mereu şi mereu aceleaşi teme, general-ab­­stracte ale productivităţii, preţului de cost, calităţii, rentabilităţii etc. etc.­­ Sunt reflectate în această schim­bare, ca într-o oglindă, înseşi prefa­cerile care au loc in economia noas­tră sub imperativul progresului teh­­nico-ştiinţific contemporan. In ulti­mii ani, viaţa economică se desfă­şoară sub semnul eforturilor tot mai stăruitoare pentru organizarea ştiin­ţifică a producţiei, pentru folosirea metodelor moderne de conducere a întreprinderilor, în care calculatorul începe să devină o prezenţă tot mai răspîndită. Iar în aceste condiţii, fireşte că învăţămintul de partid nu poate rămine la repetarea nesfirşită a vechilor tem­e. Innoindu-se mereu, un pas cu noile cerinţe, el poate şi trebuie să contribuie la însuşirea unor temeinice cunoştinţe privind ştiinţa conducerii, modalităţile cele mai eficiente de dezvoltare intensivă şi la un nivel superior a economiei naţionale. O dovadă convingătoare a acestei orientări , în anul de studiu pe cale să se încheie, au căpătat o largă extindere cursurile speciale pentru factorii de răspundere din mi­nistere, centrale, combinate, între­prinderi. începe, astfel, să se înfiripe, la comitetele judeţene, municipale şi orăşeneşti de partid, în numeroase întreprinderi, o experienţă nouă, în­­tr-un domeniu de un deosebit inte­res : amplasarea studiului ideologic al cadrelor din ţara noastră în planul ştiinţei şi artei conducerii activităţii sociale in general, a economiei in special. Ne-am propus să înfăţişăm citito­rilor noştri citeva note specifice ale acestei experienţe, reliefate pregnant de activitatea desfăşurată in munici­piul Bucureşti — activitate repre­zentativă în acest sens. De anul tre­cut, funcţionează, pe lingă Cabinetul municipal de partid, un curs care reuneşte cadre ce fac parte din con­siliile de administraţie ale unităţilor cu statut de centrală economică şi în care sunt studiate probleme fun­damentale ale ştiinţei conducerii economiei. Ineditul său rezidă in faptul că este organizat pe baza principiului reciclării , funcţionează în perioade scurte, de trei luni (nu un an, cum este de regulă în învă­ţămintul de partid) în care au loc una-două activităţi pe săptămînă. Aceasta oferă posibilitatea unei mai rapide parcurgeri a programei şi, in acelaşi timp, a unei continuităţi mai susţinute în studiu, cu efecte fa­vorabile asupra aprofundării proble­melor. Cursuri asemănătoare, pen­tru membrii comitetelor de direcţie, au funcţionat in acest an şi în sec­toarele Capitalei. Eficienţa, rezultatele pozitive ale acestor noi forme de studiu sunt le­gate indisolubil de tematica lor nouă, de faptul că în programa lor au fost introduse şi se dezbat o serie de teme de deosebită actualitate. Corelaţia organică, în cadrul aces­tor cursuri, intre economic şi politic — ne spunea tovarăşul Valter Rusu, directorul cabinetului de partid al sectorului 8 din Bucureşti , este evi­denţiată de aprofundarea unor ase­menea probleme majore, aflate in centrul preocupărilor partidului în etapa actuală, cum sunt îmbunătăţirea organizării, conducerii şi planificării economiei, organizarea pe baza unei concepţii unitare a Întregii producţii sociale, îmbinarea conducerii pe bază de plan unic cu dezvoltarea auto­nomiei colectivelor de muncă, folosi­rea conştientă a acţiunii legilor eco­nomice obiective ş.a. O dată cu studiul acestor teme, cu un pronunţat caracter teoretic, in tematica cursurilor au fost in­cluse aspecte tehnico-organizatori­­ce ale ştiinţei conducerii întreprin­derilor socialiste, făcindu-se apel la experienţa practică de conducere acumulată de cadrele cele mai valo­roase. Vii schimburi de idei, de ex­perienţă au avut loc cu prilejul dez­baterii unor probleme nodale, cum sunt : independenţa operativă şi mo- Gheorghe ZAMFIR (Continuare in pag. a IV-a) POLITEŢEA N-am făcut experienţa respectivă, cred însă că nouă oameni din zece, chestionaţi asupra importanţei poli­teţii, ar vorbi despre ea ca despre un element din sfera noţiunii mai largi de civilizaţie. Şi aşa şi este­­ indiscutabil, politeţea se înscrie printre coordonatele definitorii ale omului civilizat, după cum opusul ei, mitocănia, este suficientă pentru a taxa pe unul sau pe altul drept necivilizat. Dar nu despre asta — sau nu numai despre asta — este vorba. Un inginer amic, pe care l-am intîlnit de curind, mi-a povestit că, de vreo jumătate de an, in atelie­rul unde lucrează el lucru­rile merg foarte bine — din punctul de vedere al pro­ducţiei — şi că oamenii sunt foarte mulţumiţi. Îmi spu­nea asta fiindcă vreme de vreo doi-trei ani mi se prin­­sese de contrariu. „De ce aşa ?“ — l-am întrebat. „Pentru că s-a schimbat şeful de atelier“. Din discu­ţie a reieşit că noul şef nu se deosebeşte de cel vechi decit printr-o singură trăsătură : ambii sunt buni pro­iectanţi, ambii buni organizatori, ambii... ş.a.m.d., dar cel nou este politicos. Şi rezultatele economice ale ate­lierului au ajuns la cote pe care acum un an nici cei mai optimişti nu le-ar fi preconizat. De ce ? „Fiindcă nu mi se mai crispează mina pe rigla de calcul cum păţeam înainte cină ascultam de douăzeci de ori pe zi bădărăniile celuilalt“ — mi-a spus el şi mi-a făcut şi un calcul : 20 (de ieşiri grosolane) X 5 (minute de imo­bilitate psihică) X 18 (oameni in atelier) = 1800 de minute/om = 30 de ore v ori pierdute zilnic intr-un sin­gur atelier, dintr-un singur institut, dintr-un singur oraş... ...Calcul economic. Estimativ. Foarte adevărat. Şi care mi-a demonstrat că politeţea nu este numai „o floare la pălărie“, cum zicea cineva, ci o componentă, deloc minoră, a climatului de muncă. Altcineva imi asemuia — şi are multă dreptate — politeţea cu un lubrifiant absolut necesar funcţionării unui motor. „Pe cind mitocănia este un pumn de praf azvirlit în a­­celaşi fin şi delicat an­grenaj al muncii şi traiului cotidian. N-o să-l oprească, dar motorul o să hir­be, o să tuşească, o să se împie­dice, anume piese ale lui o să se uzeze mai repede...“ Adevărat. In ultimii ani, ştiinţa a dovedit că rela­ţiile interumane in cadrul unui grup au un cuvint hotăritor pentru eficienţa acţiunilor acelui grup. Spe­cialişti de autoritate au scris tomuri pentru a dovedi acest lucru. Haideţi să adăugăm acelor tomuri, fiecare dintre noi, un rină. Să ne considerăm cercetători ştiin­ţifici însărcinaţi să studiem efectele politeţii. Prin noi înşine. Prin comportarea noastră. George-Radu CHIROVICI PICĂTURA DE CERNEALĂ Vizita in R. P. Chineză a delegaţiei de partid şi guvernamentale române conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu CONVORBIRI ÎNTRE DELEGAŢIA DE PARTID Şl GUVERNAMENTALĂ ROMÂNĂ Şl DELEGAŢIA DE PARTID Şl GUVERNAMENTALĂ CHINEZĂ Miercuri după-amiază, la palatul Adunării Reprezentanţilor Popu­lari din întreaga Chină au avut loc convorbiri oficiale între delegaţia de partid şi guvernamentală ro­­mână­ condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, şi de­legaţia de partid şi guvernamenta­lă chineză, condusă de tovarăşul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premierul Con­siliului de Stat. La convorbiri, din partea română au participat tovarăşii Ion Gheor­­ghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniştri, Manea Mă­nescu, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului mu­nicipal București al P.C.R., pri­marul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Au­rel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, consilieri şi experţi. Din partea chineză au participat tovarăşii Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, şeful marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Yao Wen-juan, membre al Biroului Politic, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic, vice­premier al Consiliului de Stat, Ciu Yi-tzo, membru al Biroului Poli­tic, locţiitor al şefului Marelui Stat Major, Ken Biao, membru al C.C. al P.C. Chinez, şeful Secţiei pentru relaţii externe a C.C. al P.C. Chinez, Ci Pan-fet, ministru ad­­interim al afacerilor externe, Fan I, preşedintele Comitetului pentru relaţii economice cu străinătatea, Li Cian, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al ministrului co­merţului exterior, Cian Hai-fun, ambasadorul R.P. Chineze la Bucureşti, precum şi Li Lien-cin,­­ Liu Ka-min şi Han Su. Convorbirile, care au avut loc cu acest prilej, s-au desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială. In timpul convorbirilor oficiala La Universitatea . Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu şi Aurel Duma, membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a Repu­blicii Socialiste România, au vizitat Universitatea politehnică Cinhua din Pekin, important centru de pre­gătire a viitorilor specialişti. Oaspeţii au fost însoţiţi de Huan Jun-sen, membru al Biroului Poli­tic al Comitetului Central al P.C. Chinez, şeful marelui Stat Major al­­ Armatei Populare Chineze de Eli­berare, Ken Biao, membru al C.C., şeful Secţiei pentru relaţii externe din cadrul Comitetului Central, Cian Hai-fun, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti. Oaspeţii români s-au bucurat de aceleaşi vibrante manifestări de prietenie, preţuire şi stimă pentru conducătorii partidului şi statului nostru, pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român. De la intrarea în incinta uni­versităţii şi pînă la clădirea princi­pală, de-a lungul unei alei de a­­proape un kilometru, mii de stu­denţi, cadre didactice, funcţionari ai institutului de învăţămînt su­perior salută cu deosebită căldură, cu îndelungi urale şi ovaţii pe oaspeţii români. In faţa clădirii, unde se află sala de primire a invitaţilor de seamă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu so­ţia şi membrii delegaţiei sunt în­­tîmpinaţi de Si­bian, locţiitorul secretarului de partid, membru principal al Comitetului Permanent al Comitetului Revoluţionar şi al conducerii universităţii, Sie Tiu­i, membru al Comitetului Permanent al Comitetului municipal Pekin al P. C. Chinez şi membru al Comite­tului Permanent al Comitetului de partid, vicepreşedinte al Comite­tului Revoluţionar al Universităţii, Liu Pin, membru de conducere al comitetului revoluţionar, Yi Sien­­iun, membru al conducerii comi­tetului revoluţionar al universi­tăţii. In timp ce urcă scările care duc spre sala de recepţie, oaspeţii şi gazdele străbat cu greu prin mul­ţimea dornică să fie cit mai aproa­pe, să adreseze un cuvint de sa­lut, să ofere flori. In sala de primire, Si Cion adre­sează, în numele conducerii uni­versităţii, al studenţilor şi profe­sorilor, al comitetului revoluţionar şi al comitetului de partid, un cu­vint de bun sosit. El arată cu bu­curie că mulţi din cei ce lucrează la universitate păstrează vre un­a­(Continuare In pag. a III-a) In mijlocul studenjilor şi profesorilor de la Universitatea, politehnică Cinhua

Next