Scînteia, iulie 1971 (Anul 40, nr. 8833-8863)
1971-07-24 / nr. 8856
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr. 8856 . Sîmbătă 24 iulie 1971 8 PAGINI - 40 BANI VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN PORTUL ŞI PE ŞANTIERUL DE CONSTRUCŢII NAVALE CONSTANŢA In cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unităţi industriale ale municipiului Constanţa — portul şi şantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu sofia sa, Elena, Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilinei şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămînă cînd conducători de partid şi de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în judeţul şi municipiul Constanţa, cu realităţile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producţie, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. Intîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specialişti din industrie şi agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluţii mai valoroase pentru soluţionarea unor probleme importante, de stringentă actualitate şi de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosinţă în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere şi modernizare a portului Constanţa, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord şi pînă la Constanţa, la comunele 23 August şi Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea şi Lazu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători ai partidului şi statului sunt salutaţi cu multă căldură de mii şi mii de cetăţeni. La Constanţa, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfăşoară priveliştea dominată de pădurea de catarge şi macarale a modernei porţi maritime româneşti. In faţa gării maritime, oaspeţii sunt aşteptaţi de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“. Se aplaudă îndelung, se ovaţionează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pentru ceilalţi conducători de partid şi de stat. O companie de onoare, formată din militari şi membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comandantul suprem al forţelor noastre armate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare. In holul gării maritime este înfăţişată cu ajutorul unor planşe, machete şi fotografii, stadiul actual al lucrărilor şi programul eşalonat de dezvoltare a portului şi a şantierului naval constănţean, program care, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt de faţă ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portului şi şantierului, alţi specialişti din industria constructoare de nave din ţara noastră, precum şi cercetători şi proiectanţi ai institutelor de specialitate. Se dau ample explicaţii în legătura cu obiective intrate in funcţiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cincinal. Dialogul generează propuneri şi sugestii privind" amplasarea cît mai raţională a noilor obiective, în aşa fel ca portul, aflat în plin proces de redimensionare, şi şantierul naval să-şi poată desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii. In continuare, se vizitează cargoul de mărfuri generale „Tîrgovişte“, ancorat în faţa gării maritime. Pe punte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu primeşte raportul comandantului navei, Eroul Muncii Socialiste Ştefan Vasiliu. Oaspeţii sunt conduşi prin compartimentele cargoului, li se oferă explicaţii de ordin constructiv şi funcţional cu privire la navă, asupra rutelor pe care le străbate şi mărfurilor transportate. Din 1957 şi pînă astăzi, nava „Tîrgovişte“, realizarea constructorilor navali din Galaţi, este condusă de Ştefan Vasiliu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de condiţiile de muncă şi de viaţă ale echipajului, de economicitatea curselor navei, de metodele de încărcare şi descărcare a mărfurilor transportate. Se face recomandarea ca, pentru mai lesnicioasa lor manipulare, mărfurile să fie containerizate, balotate, pachetizate, metode moderne care duc la scurtarea operaţiunilor de încărcare-descărcare, la economisirea cheltuielilor de muncă, la efectuarea mecanizată a lucrărilor. Cu nava „Lancea“ se vizitează apoi portul. Ca două uriaşe braţe de piatră, impunătoarele diguri, construite în ultimii ani, închid imensa incintă a noului bazin portuar. Lungimea lor totală însumează peste 5 300 metri. Ele despart de mare o oglindă liniştită de apă de 523 ha, de două ori şi jumătate mai mare decit cea a vechiului port. Nava înaintează încet în larg. La cheiuri se află aliniate numeroase nave româneşti şi străine de mare tonaj ; în onoarea sosirii conducătorului partidului şi statului, ele au arborat marele pavoaz. O originală simfonie de sirene îl însoţeşte pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, în călătoria în rada portului. Se acostează apoi la dana nr. 63, recent dată în folosinţă. Aici se dau noi explicaţii în legătură cu dezvoltarea portului Constanţa. Construcţiasocialistă, industrializarea în ritm rapid a ţării au dus lacreşterea considerabilă a schimburilor economice internaţionale ale României. Au crescut şi s-au diversificat exporturile. Au devenit din ce în ce mai complexe importurile. De unde înainte vreme din portul Constanţa plecau nave încărcate în genere cu petrol, cereale, cherestea şi alte materii prime, astăzi exportăm tot mai multe produse ale industriei, maşini de înaltă tehnicitate, utilaj petrolier, tractoare, fabrici complete de ciment, produse ale chimiei şi instalaţii chimice complexe. Ponderea României în comerţul mondial a crescut considerabil, atît sub raport cantitativ cît şi calitativ, iar traficul de mărfuri prin portul Constanţa este o veritabilă oglindă a acestei realităţi. Redimensionarea portului, modernizarea lui decurg tocmai din această realitate. Constructorii portului dau explicaţii în legătură cu amenajările interioare ale bazinului portuar în care au prins contururi precise noi cheiuri şi dane mineraliere, petroliere şi pentru mărfuri generale, platforme, depozite şi magazii, căi ferate de rulare a macaralelor, clădiri administrative şi feroviare etc. S-au şi dat în exploatare primele dane, platforme şi magazii pentru depozitarea mărfurilor. Se trece pe lingă podurile descărcătoare de mare randament pentru minereuri — 100 tone pe oră —, pe lingă instalaţiile pentru manipularea produselor petroliere, de iluminare, semnalizare şi dirijare a navigaţiei şi transporturilor feroviare din incintă portului. Noul bazin portuar — de două ori şi jumătate mai mare decit cel vechi — dispune de adîncimi ce permit intrarea în port a navelor de mare tonaj. Reconstruit și modernizat, portul Constanța se va situa în categoria marilor porturi europene. Prin darea în exploatare a celor 48 de noi dane, la care vor putea acosta nave pînă la 80 000 tdw, capacitatea traficului de mărfuri va atinge, la stadiul final, 51 milioane tone pe an. La dana 64, conducătorii de partid şi de stat sunt invitaţi să viziteze cargoul mineralier „Dunărea“, cu un deplasament de 25 000 tdw, construit în Japonia. Cargoul, întors cu o importantă încărcătură de minereu algerian, se află în curs de descărcare. Directorul portului, Nicolae Zeicu, înfăţişează oaspeţilor şi unele aspecte privind dezvoltarea flotei comerciale. Flota noastră dispune în prezent de peste 50 de cargouri pentru mărfuri generale, mineraliere şi petroliere de diferite mărimi, realizate în ţară sau pe marile şantiere ale lumii, însumînd o capacitate de peste o jumătate de milion de tone. în portul Constanţa se manipulează în prezent de peste zece ori mai multe mărfuri faţă de realizările anilor de vîrf dinaintea celui de-al doilea război mondial. în ultimul an, bunăoară, la cheiurile portului au acostat circa 2 000 de nave româneşti şi străine şi au fost manipulate peste 6,5 milioane tone mărfuri, de peste patru ori mai mult decit în 1955. Reportajul vizitei a fost realizat de : N. Popescu BOGDANEST Mircea S. IONESCU Foto : Radu CRISTESCU Petre DUMITRESCU (Continuare în pag. a II-a) Pe şantierul de construcţii navale din Constanţa. De la bordul navei „Lancea" este studiată dezvoltarea portului Constanţa IN ZIARUL DE AZI OMUL FAŢĂ ÎN FAŢĂ Reportaj CU EL ÎNSUŞI... pe glob • PATRIOTISMUL FAPTELOR DE ZI • OAMENII MUNCII DIN LUMEA CACU ZIPITALULUI SUB POVARA „TRIUNGHIULUI VICIOS": INFLAŢIE-IMPOZITE• MUNCA IN VIAŢA TA, VIAŢA TA ŞOMAJ • Anatomia bugetului unei IN MUNCA, familii britanice : „ŞI IN FRIGIDER CE PUNEM?" • ÎN CULISELE RÂZBOIU• POȘTA PAGINII LUI SUBTERAN AL TRUSTURILOR. ADUNARI GENERALE ALE SALARIAŢILOR DIN ÎNTREPRINDERI SALARIAŢII ISI SPUN CUVlNTUL v y Şl HOTĂRĂSC in problemele esenţiale ale activităţii productive In întreprinderi continuă să se desfăşoare adunările generale ale salariaţilor — instituţie muncitorească supremă de conducere a unităţilor economice, formă directă, nemijlocită de participare a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor la conducerea şi organizarea întreprinderilor. Intreaga desfăşurare a adunărilor generale ale salariaţilor — care în marile întreprinderi sunt precedate de adunări pe secţii şi sectoare — reliefează înalta competenţă cu care este abordată problematica amplă şi complexă a producţiei, rod al dezvoltării experienţei de muncă, al perfecţionării cunoştinţelor profesionale, al creşterii conştiinţei socialiste şi responsabilităţii oamenilor muncii pentru bunul mers al treburilor întreprinderii. Despre hărnicia şi realizările colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Fabrica de maşiniunelte şi agregate din Bucureşti se poate vorbi mult. Produsele care poartă marca acestei importante linităţi economice a industriei noastre constructoare de maşini au dus faima făuritorilor lor în zeci de ţări, de pe mai toate meridianele globului. Din mîinile acestor făurari ai tehnicii moderne ies astăzi maşini de alezat şi frezat, strunguri carusel, maşini de rectificat, precum şi o gamă largă de maşini-unelte grele, care nu sunt cu nimic mai prejos decit cele realizate în ţări cu tradiţie in acest domeniu. Şi dacă rezultatele obţinute pină acum de salariaţii de aici sunt prestigioase, aceasta se datoreşte, în bună măsură, muncii rodnice şi pline de abnegaţie a colectivului, priceperii gospodăreşti în utilizarea bunurilor materiale, ce se manifestă la fiecare loc de muncă, preocupării cotidiene a cadrelor de muncitori şi tehnicieni de a descoperi şi valorifica operativ rezervele interne de sporire a producţiei şi creştere a eficienţei ei, pentru a-şi aduce o contribuţie cît mai substanţială la dezvoltarea economiei naţionale, a societăţii noastre socialiste, înalta responsabilitate faţă de gospodărirea şi utilizarea cît mai eficientă a mijloacelor întreprinderii, profunda conştiinţă a îndatoririlor ce revin fiecăruia pentru bunul mers al activităţii productive au fost prompt relevate şi la adunările generale ale salariaţilor din secţiile maşini de rectificat, sculărie şi tratament termic — sectoare principale ale întreprinderii. file ŞTEFAN (Continuare in pag. a VII-a» Cronica internaţională Afirmare a realismului politic Deşi ne aflăm în plină vară, cînd pulsul vieţii politice internaţionale, în virtutea tradiţionalei „vacanţe diplomatice“ cunoaşte de obicei o anumită scădere de tensiune, agenda săptăminii continuă să fie bogată în evenimente de amplă semnificaţie. In acest sens, s-a înscris ca un eveniment de puternic răsunet mondial anunţarea vizitei pe care preşedintele Nixon o va face in R. P. Chineză, în scopul căutării căilor de normalizare a relaţiilor chino-americane şi pentru un schimb de vederi asupra problemelor de interes reciproc. Urmînd unei succesiuni de acţiuni tot mai frecvente, concretizate în stabilirea de raporturi diplomatice între un şir de state de pe toate continentele şi China populară, acordul privind întilnirea chino-americană la nivel înalt este o expresie concludentă a afirmării tot mai accentuate, pe plan mondial, a unui proces pozitiv, a unor tendinţe realiste, spre recunoaşterea stărilor de fapt social-politice ale lumii postbelice — cerinţă esenţială a promovării unei politici lucide, raţionale. Iar una din concluziile fundamentale ale oricărei abordări realiste a problemelor lumii contemporane este recunoaşterea faptului că nu se poate concepe rezolvarea nici uneia din marile probleme ale vieţii internaţionale fără înlăturarea uneia din cele mai flagrante anomalii ale perioadei postbelice — respectiv fără participarea R. P. Chineze, mare stat socialist, cu înfăptuiri prestigioase in dezvoltarea internă, în economie, ştiinţă, cultură, cu o politică externă pusă în slujba luptei popoarelor pentru libertate, independenţă, progres social şi pace. Este pozitiv faptul că această concluzie îşi croieşte acum drum şi în rîndul factorilor de decizie din S.U.A., hotărîrea anunţată reprezentînd, în fapt, un prim pas în direcţia renunţării la politica iluziilor sterile, practicată de peste două decenii , a încercărilor de ignorare a existenţei şi de izolare a R. P. Chineze, însăşi viaţa a evidenţiat că o asemenea politică nu poate să fie sortită decit eşecului. Interesul statelor lumii spre normalizarea relaţiilor cu R. P. Chineză reflectă în mod concludent afirmarea tot mai puternică în lume a forţelor socialismului, creşterea prestigiului şi influenţei sale. Prezenţa tot mai marcantă pe plan mondial a R. P. Chineze este de natură să contribuie la întărirea frontului antiimperialist, la eliminarea din viaţa internaţională a practicilor politicii de forţă şi dominaţie, slujeşte cauzei luptei popoarelor pentru dezvoltarea de sine stătătoare, promovării unui climat nou, sănătos, a unor relaţii întemeiate pe egalitate în drepturi, respect şi stimă reciprocă între naţiuni. Tocmai de aceea, ştirea cu privire la acordul privind întilnirea chino-americană a fost salutată şi a trezit un ecou aprobativ deosebit de larg şi de puternic in opinia publică internaţională : conducători de state şi guverne, diferiţi oameni Romulus CAPLESCU (Continuare în pag. a VII-a) CONGRESULUI NAŢIONAL AL UNIUNII SOCIALISTE ARABE DIN REPUBLICA ARABĂ UNITĂ Comitetul Central al Partidului Comunist Român adresează participanţilor la Congresul Naţional al Uniunii Socialiste Arabe, tuturor membrilor U.S.A. un cald salut prietenesc şi urări de succese în desfăşurarea lucrărilor congresului. Folosim acest prilej pentru a ne exprima Convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Socialistă Arabă, dintre Republica Socialistă România şi Republica Arabă Unită se vor dezvolta in interesul celor două popoare ale noastre, al luptei împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru progres social şi democraţie, pentru cauza independenţei naţionale şi a păcii. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN