Scînteia, septembrie 1971 (Anul 40, nr. 8894-8923)

1971-09-16 / nr. 8909

PAGINA 2 DIALOG CETĂŢENESC Ne-am obişnuit, în ultimii ani, să fim părtaşi, alături de sutele de mii de oameni ai muncii de pe în­treg cuprinsul patriei, la o compe­tiţie care se desfăşoară între ju­deţe, municipii, oraşe şi comune, devenită tradiţională. în prima rtină a acestui an, din judeţul Neamţ pornea către consiliile populare din întreaga ţară, către toţi locuitorii municipiilor, oraşe­lor şi comunelor o însufleţitoare chemare la întrecere patriotică pentru gospodărirea şi înfrumuse­ţarea localităţilor. Gazdă a acestei iniţiative, jude­ ______________­ţul Neamţ şi-a onorat, în perioa­da care a tre­cut de la înce­putul anului, an­gajamentele lua­te, înregistrînd succese de seamă în întrecerea pa­triotică . In nu­meroasele acţiuni întreprinse pen­tru buna­­ gos­podărire a locali­tăţilor, comitete­le de partid, con­siliile populare, au antrenat zeci de mii de cetăţeni , dar important este faptul că larga participare de forţe a fost şi este îndreptată spre realizarea unor obiective de dura­tă, de mare in­teres cetăţenesc : construirea de şosele, drumuri, edificii social­­culturale, electri­ficarea satelor etc. Această orien­tare porneşte de la necesitatea ca, alături de efortu­rile pe care le face statul pentru dezvoltarea ora­şelor şi satelor prin alocarea de importante fonduri de in­vestiţii, munca patriotică, con­tribuţia locală să fie din ce în ce mai mare, mai eficientă. Acesta este spiritul în care s-a acţionat şi se acţionează în judeţul Neamţ. Realizările obţinute în acest an confirmă buna orientare a organe­lor locale în această privinţă, efi­cienţa iniţiativei cetăţeneşti, a ela­nului şi dăruirii cu care au răs­puns acestor cerinţe majore masele largi de locuitori din oraşele şi sa­tele judeţului. Până la 31 august, prin contribuţia bănească şi în muncă a cetăţenilor, aici au fost construite 60 săli de clasă, două cămine culturale, două grădiniţe de copii, cinci dispensare umane, 142 803 mp străzi, 92 275 m.p. tro­tuare, 226 km drumuri, peste 3 km poduri, 75 km diguri ; cu ajutorul primit din partea statului au fost electrificate 23 de sate şi s-a ex­tins reţeaua electrică în alte 39 lo­calităţi. La acestea mai trebuie a­­dăugate şi lucrările de reparaţie la aproape 2 milioane m.p. de străzi şi trotuare, 967 km de drumuri, precum şi cele de amenajare a 167 ha de spaţii şi zone verzi etc. Este suficient să arătăm că, în cursul acestui an, valoarea lucră­rilor efectuate prin muncă patrio­tică se ridică la 119 milioane lei, ceea ce înseamnă că fiecare locui­tor din judeţ a prestat, pînă în prezent, în medie, diferite lucrări în valoare de 234 lei. Poposim în cîteva localităţi ale judeţului Neamţ. La Piatra Neamţ, zona sud-vestică, denumită „Peste Vale“, a devenit un minunat loc de agrement, mult apreciat de lo­cuitorii oraşului. Pînă nu de mult aici era un teren de peste 5 ha, ne­folosit, plin cu gropi. Consiliul popular îşi propusese de mai mult timp să amenajeze un complex de odihnă, dar fondurile de investiţii erau destinate altor scopuri, mai urgente. Intr-o sesiune a consiliului popular, mai mulţi deputaţi au ară­tat că sunt posibilităţi de realizare a acestui obiectiv fără a se cheltui bani din bugetul statului, angajîn­­du-se, totodată, ca, împreună cu cetăţenii din oraş, să participe în acest scop, la muncă patriotică. Ca urmare, nu după mult timp, s-a trecut la acţiune. A fost o mare mobilizare de forţe , întregul vo­lum de muncă — atit calificată cit şi necalificată — insumînd roii şi mii de ore, a fost efectuat prin participarea voluntară a cetăţeni­lor. Complexul de odihnă — care se compune dintr-un ştrand ,modern, teren de fotbal, popicărie, orăşel al copiilor cu un mic trenuleţ etc. — a fost dat in folosinţă şi acum constituie mîndria oraşului. După cum apreciază specialişti ai consi­liului popular municipal, valoarea totală a economiilor realizate la acest obiectiv se ridică la peste 5 milioane lei. Asemenea acţiuni de amploare s-au desfăşurat şi la amenajarea parcului de la poalele „Cozlei“, a scuarului din centrul civic, la ex­tinderea alimentării cu apă, la con­struirea şi repararea unor străzi etc. In prezent, eforturile locuito­rilor oraşului sunt canalizate spre lucrările de regularizare a apelor Bistriţei, pentru a se feri de inun­daţii unele cartiere. Pînă acum, aici au fost construite diguri pe o lungime de 5,5 km ; lucrările se desfăşoară în continuare. Pentru amenajarea acestui rîu, statul a alocat 40 de milioane de lei. Cetă­ţenii oraşului s-au angajat ca, prin contribuţia lor in muncă, să execu­te lucrări prin care să se economi­sească jumătate din această sumă. Cu mare însufleţire participă la acţiunile de muncă patriotică şi locuitorii celorlalte oraşe şi sate ale judeţului Iniţiativa gospodă­rească şi-a pus amprenta şi asupra oraşelor Roman şi Tg. Neamţ, co­munelor Crăcăoani, Borca, Dum­brava Roşie şi altele din judeţ, a­­vînd drept consecinţe mari tran­sformări înnoitoare în aceste locuri. Despre comuna Bălţăteşti, de exemplu, se spune, pe drept cu­­vînt, că este mîndria judeţului, nu numai pentru că, fiind aşezată în­­tr-o zonă pitorească, are un far­mec aparte. Cele cîteva mii de gos­podari care o alcătuiesc au muncit cu rîvnă, pentru a-i ridică rangul in ierarhia localităţi­lor de pe aceste meleaguri, impri­­mîndu-i un pronunţat caracter ur­ban. O casă de naşteri şi un staţionar pentru copii, două şcoli generale, sală de festivităţi, trotuare, două drumuri care leagă satele comunei, extinderea a încă 17,5 km de reţele electrice, piaţa etc. — sunt numai cîteva dintre obiectivele importante realizate, in acest an. Alături de fondurile pri­mite din partea statului, pentru construirea acestora, cetăţenii au contribuit cu sume de bani, au prestat zeci de mii de ore de mun­că patriotică. Cu o lună de zile in urmă, reţeaua electrică s-a extins pe ultimii 17,5 km. Toate lucrările de săpături, de batere a stîlpilor electrici au fost executate prin par­ticiparea benevolă a sătenilor. Astfel, faţă de valoarea de deviz, — sumă ce s-a constituit prin aju­torul acordat de stat şi prin con­tribuţia cetăţenilor — lucrările au costat cu aproape 100 000 de lei mai puţin. Gospodăreşte au procedat locui­torii Bălţăteştiului şi la construirea şcolii, realizată prin contribuţia ce­tăţenilor în bani şi in muncă. Pro­iectul iniţial prevedea ca aceasta să aibă 8 săli de clasă, un labora­tor şi sală de fes­tivităţi. Locuitorii comunei au chib­zuit bine, au gîn­­dit gospodăreşte şi au găsit noi po­sibilităţi care să ducă la reducerea costului construc­ţiei. S-a hotărît, bunăoară, ca cea mai mare parte a lucrărilor să fie efectuate prin muncă patriotică. Rezultatul? Din e­­conomiile realiza­te s-au mai putut adăuga noii şcoli încă 6 săli de clasă. Constatări ase­mănătoare am fă­cut şi în comuna vecină — Bodeşti. Şi aici, aportul cetăţenilor la edi­ficarea unor o­­biective de largă utilitate a devenit în prezent un fapt de o deplină ge­neralitate. „Oame­nii satelor , du­pă cum remarca Vasile Tomescu, primarul comunei au în prezent lu­­wmmmmmmmmm mină electrică, a­­parate de radio şi televizoare. Au vrut să aibă şi apă la robinet, în casă­­ s-au adunat şi au hotărît să realizeze singuri acest obiectiv“. Cele spuse de primarul din Bo­deşti se confirmă „la faţa locului“, centrul civic poate rivaliza cu multe aşezări urbane. Numai în cursul acestui an, aici s-au con­struit prin muncă voluntară o şcoa­lă nouă, un complex meşteşugă­resc, şi un stadion, s-a ame­najat un club al tineretului şi s-a introdus alimentarea cu apă. Anul viitor ? Extinderea reţelei de apă, introducerea încălzirii centrale la instituţiile din comună, extinderea băii comunale, construirea unui că­min cultural, amenajarea unei case de naşteri etc. In rîndurile de mai sus am con­semnat succint citeva aspecte din bogata experienţă a judeţului Neamţ, care arată cit de mare este forţa colectivă in acţiunile de muncă patriotică. Vasile MIHAI LOCUL ÎN CARE TRĂIM să prospere prin munca noastră! Locuitorii şi edilii judeţului Neamţ demonstrează ce forţă uriaşă reprezintă munca patriotică materializată in obiective de largă utilitate socială Clientul în viziunea bacşişomanului Desen de Eugen TARTI ACTIVITATE CULTU­RALA LA... USCAT Tinerii din comuna Măgu­­reni-Prahova ni se laudă că au un cămin cultural fru­mos, o bibliotecă frumoasă, o bibliotecară aşişderea, in­strumente muzicale şi mut şi, jocuri de şah... — Dar activitatea 7 E şi ea frumoasă ? — Nu — De ce ? — Din cauza mutului... — Care, de la Manutanţă? — Mai tot timpul e mu­tul la uşă. Lacătul. — Dar de ce se pune la- cătul la uşa căminului 7 Să nu o fure careva pe biblio­tecară 7 — Să nu fure griul. — Care griu 7 — Păi în cămin s-a pus la uscat griul. — Şi o dată cu el s-a pus la uscat şi activitatea cul­turală 7 Mai aşteptăm veşti. REPARAREA ŞCOLII ŞI LEGEA COMPEN­SAŢIEI Pentru repararea şcolii generale nr 2 din Cosmeşti- Vale jud. Galaţi, se zice că s-a făcut un deviz in care era trecută înlocuirea grinzilor, a asterelor, a pla­fonului, duşumelelor etc. Se mai zice, in scrisoarea trimisă de tovarăşul direc­tor al școlii, că pentru a­­cest lucru s-au alocat fon­duri in valoare de 45 000 lei. — Și 7 In banii ăștia au reparat-o de la acoperiș in sus ? — Da de unde. Lucrările pomenite mai sus nu s-au făcut. Au încropit ceva acolo, ca să se afle in treabă, și cînd i-am între­bat pe mai marii comunei de ce nu schimbă grinzile şi celelalte mi-au spus că ştiu dumnealor ce fac. Să nu ne trezim intr-o zi că ne cade acoperişul! Tovarăşe director, s-ar putea ca ea, clădirea şco­lii, să se dărîme din cauză că nu s-au făcut reparaţii ca lumea, dar s-ar putea ca şi mai marii comunei să fie felicitaţi tot atunci că au făcut economii. Există o lege a compensaţiei. 34 DE SALARIAŢI ŞI 34 DE SUGARI Industria locală judeţeană din Sibiu are in Cisnădie o secţie metalurgică. 34 de sa­lariaţi din această secţie semnează o scrisoare prin care ne informează că : „ex­teriorul secţiei noastre nu are un aspect prea strălucit, în schimb dacă treci pragul dat de o harababură... Mor­mane de dărimături, profile metalice de diferite dimen­siuni, amestecate cu levi, ta­blă de diferite sortimente... Iar in grădină şi in faţa vopsitoriei e o harababură şi mai în virstă. Hala sea­mănă mai de­grabă cu o şură Unele unelte şi ma­şini unelte ar avea nevoie de reparaţii. Iar un tovarăş de aici de la noi lucrează cu­ niciunul şi la leafă cu­ trei..." Dragii mei 34 de salariaţii In legătură cu harababura din secţia dv., cu uneltele care trebuie reparate, am să vă pot da o mină de aju­tor O mătuşă a mea e res­ponsabilă a unei creşe de copii dintr-o localitate ală­turată, şi am s-o rog să vină la do , cu 34 de sugari cu care să facă muncă patrio­tică. Problemele celelalte vor fi rezolvate de forurile cărora le-am trimis scri­soarea dv. Să le urăm spor la muncă sugarilor ! AŞTEPTAM NEGRU PE ALB DE LA ALBA O scrisoare foarte volumi­noasă, sosită din Abrud, ne informează că de o bună bucată de vreme alimenta­rele din coloniile miniere Roşia Montana şi Baia de Arieş sunt slab aproviziona­te. Suntem întrebaţi dacă nu cumva e de vină de această lipsă de aprovizionare fap­tul că drumul dintre Cim­­peni şi Alba lulia nu este asfaltat. Ştim şi noi ce să vă răs­pundem ? Dacă se analizea­ză problema la nivel de judeţ şi se stabileşte că nu drumul neasfaltat e de vină, ci tovarăşii care se ocupă de comerţ ? Aşa fiind lucrurile ne abţinem, deci, pînă pri­mim de la Alba negru pe alb. PASTRAMA DE OAIE ŞI CURENTUL DE ÎNALTĂ TENSIUNE Tovarăşa Teodora Fio­­rescu, din str. Amurgului nr. 14, a intrat la unitatea nr. 4 „Avintul“ de pe şos. Alexandriei şi zice că a cerut 250 gr de pastrama de oaie. — Şi nu v-a dat pînă nu aţi cumpărat şi două va­goane de buturugi ne­sparte . — Nu. Mi-a spus că mă poate servi cu pastrama numai cu, condiţia să cumpăr de la 500 gr in sus. Neavînd nevoie de 500 gr am insistat. A fost impo­sibil să-l conving. Am cerut condica de sugestii şi reclamaţii responsabilului şi acesta a sărit la mine de parcă i-aş fi cerut să se urce fără scară pe un stilp de înaltă tensiune până mina pe fire. Şi nu s-a urcat 7 CINE-I DE FAPT REPETENTUL ? Nicolae Frăţilă, din Bucu­reşti, ne roagă să-i dăm o lămurire. — In ce problemă ? — Personală. Din prima căsătorie a rezultat o fată care e elevă la Liceul „M. Eminescu“ din Buzău. — Vreţi să-i trimiteţi ceva bani şi nu-i cunoaşteţi a­­dresa exactă 7 — E vorba de altceva. Din dosarul nr. 5641 Judecătoria Buzău reiese că fiica mea a promovat anul şcolar 1970—71. — Foarte bine. N-aţi fi vrut să promoveze 7 — Din adresa 3519 Dosar 75, a Inspectoratului şcolar al judeţului Buzău, reiese că la finele anului şcolar 1970—1971 a fost declarată repetentă. Care să fie reali­tatea ? Tovarăşe Frăţilă, ne vom interesa. Să vedem şi noi, cine-i de fapt repetentul, inspectoratul sau judecă­toria 7 DAU UN LOC DE CASA PE O STICLĂ CU VIN O întrebare foarte inte­resantă ne-o pune tot­. Stăn­­cescu din Bucureşti, str. Leonida nr. 20. Ascultaţi întrebarea : — E recomandabil şi se bea vin vechi . — Tovarăşe Stăncescu da­­ţi-mi o sticlă de vlrsta lui tata mare a lui bunici-miu şi vă dau pe ea un loc de casă îngrădit şi o pereche de bocanci nr. 42 cu ţinte. — Eu am cumpărat o sticlă de „Dealu Mare“ şi pe verso-ul etichetei am citit : „garantat 1 lună“. Data imbutelierii: „21 au­gust 1971“. — O fi fost eticheta de la vreo sticlă de lapte. — Aţi văzut dv. lapte „Dealu Mare“ . Vin a fost, pentru că l-am băut repede ca să nu ies din perioada de garanţie Care este părerea dv. in legătură cu vinul vechi . Tovarăşe Stăncescu, între­barea aceasta mă depăşeşte. Vom cere explicaţii direc­ţiei de specialitate din MAIASA. In ceea ce pri­vicuţă TANASE AM PRIMIT SCRISOAREA DV.­ şi să veşte oferta, m-am răzgîn­­dit. Dau numai o pereche de bocanci cu ținte pe o sticlă de vin vechi. SCINTEIA-joi 16 septembrie 1971 lit toate unităţile comerciale se va acţiona ferm împotriva bacşişului Scrisoare adresată „Scînteii" de ministrul comerţului interior Redacţia a primit din partea tovarăşului NICOLAE BOZ­­DOG, ministrul comerţului in­terior, următoarea scrisoare: în legătură cu dezbaterea din ziarul „Scînteia“ privi­toare la necesitatea eliminării din viaţa socială a unor feno­mene negative ce se mai ma­nifestă, vă informăm că pen­tru combaterea bacşişului în unităţile comerciale, Ministe­rul Comerţului Interior şi Co­mitetul Uniunii Sindicatelor din Comerţ şi Cooperaţie au luat măsuri pentru îmbunătă­ţirea muncii educative, pen­tru întărirea ordinei şi disci­plinei în toate unităţile co­merciale. Astfel, în toate întreprinde­rile şi organizaţiile comerciale se va intensifica activitatea educativă prin expuneri, in­structaje, munca de la om la om, gazetele de perete, foile volante, gazetele satirice, bri­găzile artistice de agitaţie, mo­­bilizînd astfel mai puternic forţa opiniei colective pentru combaterea bacşişului şi culti­varea la toţi lucrătorii a unei comportări demne şi civilizate faţă de cumpărători. Comitetele de direcţie ale în­treprinderilor comerciale vor supraveghea permanent activi­tatea lucrătorilor, pentru ca nimeni să nu pretindă şi ac­cepte nimic de la clienţi în afară de suma exactă pentru mărfurile cumpărate, serviciile prestate sau produsele consu­mate. In unităţile comerciale vor fi afişate la loc vizibil texte din care să rezulte că în uni­tăţile comerciale nu se acceptă bacşiş. Gazeta „Comerţul socialist“ va populariza lucrătorii corecţi şi conştienţi de răspunderea socială a muncii lor şi va com­bate hotărît pe cei care îşi cre­ează venituri în mod ilicit. Organele Inspectoratului co­mercial de stat vor controla unităţile comerciale, de ali­mentaţie publică şi hoteliere şi în cazurile în care vor con­stata primirea de bacşiş se vor lua cele mai severe măsuri disciplinare şi organizatorice împotriva celor vinovaţi. Deosebit de măsurile de mai sus, Ministerul Comerţului In­terior conlucrează cu alte or­gane centrale interesate la ela­borarea şi definitivarea unor acte normative care să sanc­ţioneze pe cei care primesc bacşiş sau alte avantaje ma­teriale nemeritate. Vă asigurăm că în comerţ se va acţiona ferm pentru elimi­narea bacşişului, fenomen in­compatibil cu realităţile sociale actuale. LA CIT TIMP. DE LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII. SE PLĂTEŞTE PENSIA SAU AJUTORUL SOCIAL? In vederea asigurării continuităţii veniturilor celor care se pensionează, legislaţia pensiilor stabi­leşte termene precise în cadrul cărora trebuie să se rezolve o cerere de pensionare, obligatorii a­­tît pentru conducerile de unităţi, cit şi pentru or­ganele de pensii. Astfel, H.C.M. nr. 252/1967 pre­vede că, la cererea anga­jatului sau a urmaşilor a­­cestuia, unitatea este obli­gată să întocmească do­sarul de pensie sau de a­­jutor social şi să-l trimi­tă , în termen de 10 zile de la data depunerii ce­rerii­­ la oficiul asigurări sociale si pensii, in raza căruia își are domi­ciliul angajatul sau ur­mașii săi. De asemenea, la primirea deciziei de în­cadrare intr-un grad de invaliditate a unui anga­jat, tot în termen de 10 zile, unitatea trebuie să trimită dosarul întocmit în vederea pensionării, împreună cu această de­cizie, pentru rezolvare, la oficiul de pensii. La rîn­­dul său, oficiul de pen­sii, primind dosarele res­pective, are obligaţia să le soluţioneze în termen de 15 zile de la data înre­gistrării sau completării lor cu toate actele nece­sare. Aceste dispoziţii din actul normativ sus-amin­­tit au drept scop elimina­rea oricăror intirzieri în stabilirea și plata pensiei și ajutorului social, pen­tru ca cel care se pensio­nează să poată primi drepturile de pensie ce i se cuvin la scurt timp după încetarea activităţii salariate sau încadrarea într-un grad de invalidi­tate. In numeroase scrisori sosite la redacţie, cititorii solicită lămuriri în legă­tură cu data de la care începe să se plătească pensia şi ajutorul social, semnalînd, totodată, une­le abateri de la dispozi­ţiile legale în vigoare. Aşa cum prevede art. 66, alineatul 1 din Legea nr. 27/1966 (republicată), pensia şi ajutorul social se plătesc cu începere de la data desfacerii con­tractului de muncă, în ve­derea pensionării, a în­cetării plății ajutorului pentru incapacitate tem­porară de muncă sau data decesului susţinătorului. Dar, pentru a se stabili o astfel de dată este nece­sar să fie îndeplinită o condiţie esenţială impusă de lege, şi anume : cere­rea de pensionare, împreu­nă cu toate actele nece­sare, trebuie depusă la or­ganele de pensii în ter­men de cel mult 3 luni de la ivirea situaţiilor respective (încetarea ac­tivităţii salariate etc.). In situaţia în care se depăşeşte acest termen de 3 luni, pensia şi ajutorul social se plătesc înce­­pind de la data de iunii a lunii următoare aceleia in care a fost depusă la or­ganele de pensii cererea împreună cu toate actele necesare. Deci, în cazul dv., tovarăşe Ion Gheor­ghe, din Găeşti, oficiul de pensii Tîrgovişte in mod legal v-a stabilit pensia de la data de 1 iunie 1971. Aceasta, deoarece dosarul dv. de pensie a fost tri­mis de către Consiliul popular al oraşului Găeşti (care a avut obligaţia întocmirii sale) şi în­registrat la oficiul de pensii abia în luna mai a.c., deci după expirarea termenului de 3 luni de la data cînd v-a încetat plata ajutorului pentru incapacitate temporară de muncă. Cum poate fi însă re­parat prejudiciul ce se creează pensionarului prin pierderea drepturilor de pensie, pe una sau mai multe luni, din cauza în­tocmirii şi depunerii cu întîrziere a dosarului său de pensie ? In asemenea cazuri, pensionarul, pen­tru a recupera sumele de bani ce i se cuveneau pe lunile respective, poate acţiona in judecată pe cei vinovaţi de neîntocmirea şi depunerea în termen la oficiul competent a dosa­rului de pensionare. In exemplul relatat mai sus, pentru a obţine sumele de bani ce i s-ar fi cuvenit drept pensie pe cele 5 luni (ianuarie-mai a.c.), I.G. poate chema în jude­cată Consiliul popular Gă­eşti, care a trimis dosarul cu întîrziere. La rîndul său, instituţia va recupera suma respectivă de la sa­lariatul ce s-a făcut vi­novat de neîntocmirea şi nedepunerea in termenul legal a dosarului de pen­sionare, înainte de a Încheia, menţionăm că este nece­sar ca oficiile de pensii, conducerile direcţiilor pentru probleme de mun­că şi ocrotiri sociale să urmărească îndeaproape modul cum întreprinderi­le, instituţiile, celelalte unităţi îşi îndeplinesc o­­bligaţiile legate de întoc­mirea dosarelor de pen­sionare. Şi acolo unde se constată abateri de la prevederile legii, să aplice cu mai multă fermitate sancţiunile contravenţio­nale prevăzute de H.C.M. nr. 2494/1969. Gheorghe PIRVAN □ □EH­ PE TEME JURIDICE

Next