Scînteia, noiembrie 1971 (Anul 40, nr. 8955-8984)
1971-11-26 / nr. 8980
SCINTEIA — vineri 26 noiembrie 1977 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU In mijlocul studenţilor ŞI CADRELOR DIDACTICE DIN TIMIŞOARA (Urmare din pag. I) şi energetice, pentru sudura automată şi de tăiere cu jet de plasmă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este invitat să viziteze laboratoare didactice şi ştiinţifice ale Facultăţii de mecanică. In laboratorul de maşini hidraulice îşi desfăşurau activitatea la acea oră studenţii anilor IV şi V de la secţia de maşini hidraulice. In discuţiile cu studentul Nicolae Prihoi din anul V al Facultăţii de mecanică, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de tematica cercetării la care lucrează, de rezultatele obţinute şi îl felicită pe el şi pe colegii lui pentru rezultatele obţinute. In laboratorul de sudură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu asistă la lucrările practice ale unor studenţi din anul V, care utilizează cu pricepere un procedeu modern de sudură cu arc electric. Secretarul general al partidului recomandă conducerii institutului să ia măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de dotare şi de amenajare a acestui laborator, corespunzător cerinţelor tehnicii înaintate. Vizitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu în laboratoare ale catedrei de tehnologie a construcţiilor de maşini prilejuieşte un dialog viu între secretarul general al partidului şi gazde. Este evidenţiată şi aici buna colaborare în rezolvarea unor probleme curente ale procesului tehnologic din unele întreprinderi de specialitate din Timişoara, Arad, Reşiţa, Bucureşti. In discuţiile purtate cu cadrele didactice, secretarul general al partidului arată că este necesar ca Politehnica timişoreană să realizeze după proiecte proprii şi cu mijloace proprii, prin munca profesorilor şi studenţilor, prototipuri de maşini şi utilaje pe care să le producă apoi în serie în întreprinderile Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. Profesorul dr. Eugen Dodon îşi exprimă satisfacţia de a avea ca oaspete pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi subliniază hotărîrea cadrelor didactice, a studenţilor din colectivul pe care il conduce de a transpune în viaţă recomandările făcute de secretarul general al partidului. Imlaboratorul de prelucrări ne- convenţionale, dotat în înntregime cu aparate şi utilaje proiectate de cadrele didactice şi studenţi, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se prezintă un procedeu tehnologic nou, care se experimentează aici cu succes. Este vorba de prelucrarea metalelor dure şi a oţelurilor superioare. Prof. dr. Aurel Nanu, aflat în mijlocul studenţilor secţiei de tehnologie a construcţiei de maşini, înfăţişează secretarului general al partidului rezultatele obţinute în cercetarea ştiinţifică efectuată în colaborare cu specialişti ai uzinelor „Oţelul Roşu". Apreciind rezultatele obţinute, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă intensificarea activităţii de cercetare prin adîncirea şi diversificarea continuă a relaţiilor cu producţia, participarea directă a studenţilor la realizarea unor teme ştiinţifice din cele mai apropiate de nevoile economiei naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază necesitatea conlucrării cadrelor didactice cu specialiştii din întreprinderile productive pentru asimilarea în ţara noastră a unor utilaje noi necesare procesului de fabricaţie al unor întreprinderi. De asemenea, în vederea realizării unor oţeluri cu caracteristici tehnice superioare se recomandă intensificarea colaborării cu unele întreprinderi mai mici, care dispun de cuptoare speciale, profilate în fabricarea oţelurilor bogat adiate. Aceste cîteva laboratoare didactice şi de cercetare vizitate fac o impresie bună tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidului este informat că în Institutul politehnic timişorean funcţionează 94 asemenea laboratoare, modern utilaje, în care se desfăşoară o intensă activitate de pregătire a viitorilor ingineri, un centru de calcul şi un centru de învăţămînt programat, echipate cu calculatoare şi aparate de concepţie şi construcţie proprii. Se arată că, recent, a început construcţia unui mare „atelier-şcoală“ pentru studenţi, proiectat de cadrele didactice ale institutului, urmînd a fi realizat prin munca entuziastă a miilor de studenţi timişoreni şi cadre didactice. După vizitarea unor amfiteatre şi săli de cursuri ale noului pavilion de învăţămînt al Facultăţii de mecanică, tovarăşul Nicolae Ceauşescu participă la o consfătuire de lucru cu colectivele de conducere ale celor patru institute de învâţămint superior din Timişoara, cu secretarii comitetelor de partid din aceste institute, membrii Consiliului profesoral al Facultăţii de mecanică, membrii Senatului universitar al Institutului politehnic, reprezentanţi ai Asociaţiilor studenţeşti din facultăţile timişorene. Participă, de asemenea, tovarăşul Vasile Alexandrescu, adjunct al ministrului învăţămîntului. In numele cadrelor didactice universitare şi al studenţilor timişoreni, prof. dr. docent Ion Anton, rectorul Institutului politehnic, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu mulţumiri pentru cinstea de a le fi oaspete, pentru indicaţiile şi recomandările date şi cu acest prilej, în vederea îmbunătăţirii activităţii generale în invăţămîntul superior timişorean ; el a exprimat, totodată, conducerii partidului şi statului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, recunoştinţă pentru grija ce o acordă condiţiilor de viaţă, de cercetare şi învăţămînt ale cadrelor didactice şi studenţilor. Aceleaşi sentimente de stimă şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statului nostru exprimă, în numele cadrelor didactice şi studenţilor timişoreni, prof. dr. docent Pius Brînzeu, rectorul Institutului de medicină, prof. dr. Eugen Pop, secretarul Comitetului de partid alCentrului universitar Timişoara, prof. dr. Iulian Drăcea, rectorul Institutului agronomic, prof. univ. Petre Stanciu, rectorul Universităţii timişorene, şi studentul Liviu Catarga din anul III al Facultăţii de chimie industrială. Ei îl informează pe secretarul general despre preocupările colectivelor, de conducere ale institutelor pe care le reprezintă, în vederea unei mai bune organizări a învăţămîntului timişorean, pe baza hotărîrilor C.C. al P.C.R. şi a Legii învăţămîntului, îmbunătăţirii continue a procesului instructiv-educativ din facultăţi, pentru legarea strînsă a învăţămîntului de cercetare, de practică, pentru formarea viitoarelor detaşamente de specialişti cu o temeinică pregătire profesională şi o înaltă conştiinţă politică, cetăţenească. Vorbitorii au arătat că actualul an de învăţămînt marchează noi paşi pe calea perfecţionării activităţii didactice şi ştiinţifice, a procesului de educaţie a studenţimii în spirit revoluţionar, comunist, al înaltei responsabilităţi pentru progresul României socialiste. Se arată că, sub îndrumarea permanentă a organizaţiilor de partid, cadrele didactice, studenţii au în centrul preocupărilor lor înfăptuirea neabătută a sarcinilor ce le revin pentru traducerea în viaţă a programului de măsuri iniţiat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru îmbunătăţirea continuă a muncii politico-ideologice şi cultural-educative, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. Sunt evidenţiate, totodată, şi unele neajunsuri din procesul instructiveducativ, făcîndu-se propuneri concrete pentru înlăturarea lor. VorbiMi-a făcut o deosebită plăcere să vizitez Facultatea de mecanică din cadrul Politehnicii. Mi-au făcut o impresie bună laboratoarele pe care le-am vizitat. De altfel, Politehnica din Timişoara are un renume bun, atît în ce priveşte activitatea legată de procesul de învăţămînt, cît şi în ceea ce priveşte cercetarea şi legarea mai strînsă a învăţămîntului de producţie. Sînt bucuros că, în cadrul acestei scurte vizite, am putut să mă întîlnesc cu conducerile Universităţii şi institutelor de învăţămint superior din Timişoara, cu studenţi, cu activul de partid. Şi mai cu seamă, mi-a făcut o deosebită plăcere să ascult cele relatate aici de toţi tovarăşii care au luat cuvîntul, referitor la faptul că măsurile privind mai buna organizare a învăţămîntului nostru pe baza hotărîrilor Comitetului Central şi a Legii învăţămîntului dau rezultate bune. Sigur, sîntem numai la început. Dar şi din ce aţi relatat dumneavoastră şi din ceea ce cunosc din alte centre universitare, se pare că am pornit pe un drum mai bun pentru înfăptuirea directivelor Comitetului Central privind învăţămîntul. In fond, nu este vorba de ceva nou, ci este vorba de a acţiona mai consecvent în aplicarea Legii Invăţămîntului şi directivelor Comitetului Central, deoarece, deşi s-au stabilit măsuri pentru legarea învăţămîntului de producţie, de cercetare, nu am reuşit să obţinem rezultatele pe care le aşteptam. Desigur, procesul de învăţămînt torii exprimă hotărîrea cadrelor didactice, a studenţilor timişoreni — români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi — de a face totul pentru ca Timişoara universitară să se afirme cu şi mai multă trebuie perfecţionat continuu,trebuie ţinut seama că în această epocă a uriaşei revoluţii tehnicoştiinţifice este necesar să ne preocupăm permanent de ridicarea nivelului general al învăţămîntului, de dezvoltarea cercetării ştiinţifice, de o strinsă legătură cu producţia, pentru că numai aşa vom putea ţine pasul cu noile cuceriri, numai aşa învăţămîntul nostru, oamenii de ştiinţă, cercetătorii noştri vor putea să-şi îndeplinească menirea lor. Am ascultat pe cîţiva tovarăşi care au relatat despre unele realizări şi preocupări în domeniul cercetării ştiinţifice, despre dorinţa lor ca aceste realizări să fie cît mai rapid puse în producţie. Este o dorinţă bună şi sper că se va şi realiza într-un timp mai scurt decît a fost stabilit. Sunt, de asemenea, rezultate bune şi pe linia întăririi disciplinei, a activităţii politico-educative despre care s-a vorbit, de asemenea, aici. Toate acestea sunt lucruri care vor contribui la înfăptuirea programului de măsuri elaborat de Comitetul Central al partidului, program în cadrul căruia învăţămîntul — deci şi învăţămîntul superior — ocupă locul central, pentru că, pînă la urmă, el constituie baza formării educaţiei tineretului, a cetăţenilor patriei noastre. Aş dori să ridic o singură problemă, care nu se referă neapărat numai la Timişoara, ci reprezintă un fenomen care se pare că este mai general, şi anume o prea mare fluctuaţie în organizarea unor catedre şi a unor cursuri, unde se produc prea mari schimbări. Este clar că aceasta produce tulburări în organizarea învăţămîntului şi în buna lui desfăşurare. De aceea, eu aş ruga şi pe tovarăşii din Timişoara să aibă în vedere această stare de lucruri, ţinind seama şi de drepturile pe care le au senatele şi consiliile universitare în elaborarea programelor. In primul rînd, ne gîndim ca numărul de catedre şi poate chiar şi de cursuri să se stabilească prin lege — nu pentru a restrînge autonomia senatelor şi consiliilor universitare, ci din dorinţa de a da o mai mare stabilitate procesului de învăţămînt. S-a ajuns, în prezent, la o fărâmiţare a investiţiilor, la un mare număr de catedre şi chiar la un număr mare de cursuri. Pun această problemă care este în studiu, întrucît aici este o consfătuire de lucru, iar dumneavoastră aveţi un rol important în: elaborarea programelor şi deci şi în stabilirea numărului de catedre şi a cursurilor. Trebuie să avem în vedere acest fapt pentru că, pînă la urmă, legarea învăţămîntului de cercetare şi de producţie trebuie să ducă la consolidarea şi la o mai mare stabilitate în învăţămîntul nostru. In ce priveşte Centrul de cercetări tehnice din Timişoara, el se dezvoltă puternic ; văd că are un program de investiţii şi de construcţii destul de mare. Noi am dori ca realizarea tuturor acestora să se facă într-un timp cît mai scurt, dar cu o contribuţie mai însemnată din partea profesorilor şi studenţilor. Este foarte bună iniţiativa studenţilor şi Consiliului Asociaţiei de a se avigoare ca important centru de pregătire a cadrelor necesare economiei şi culturii patriei noastre. La sfîrşitul consfătuirii a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cupăt'de renovarea clubului, de a lucra la el. Am văzut şi în alte ţări preocuparea studenţilor de a-şi construi singuri o serie de obiective. Deci, aceasta nu este ceva specific românesc, ba chiar aş putea spune că sîntem puţin rămaşi în urmă. De aceea, trebuie să acordăm mai mare atenţie realizării unor construcţii universitare cu participarea celor aproape 14 000 studenţi din Timişoara. Este nu numai o problemă de educaţie, dar şi o necesitate pentru a le realiza la timp şi pentru a putea să asigurăm, în felul acesta, dezvoltarea întregului proces de învăţămînt şi educativ. In încheiere, doresc să menţionez încă o dată că am impresii bune despre cele văzute şi auzite aici. Doresc să adresez felicitări cadrelor didactice şi studenţilor pentru rezultatele pe care le-au obţinut în munca lor, să le urez succese în întreaga activitate de învăţămînt, de cercetare şi de legare a învăţămîntului şi a cercetării de producţie, ca şi în munca educativă. * Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, aprecierile făcute la adresa învăţămîntului superior timişorean, indicaţiile date au fost primite de cei prezenţi cu deosebită satisfacţie, participanţii la întîlnirea de lucru făcînd o călduroasă manifestare de preţuire şi stimă secretarului general al partidului nostru. In numele corpului didactic, al studenţilor timişoreni, prof. dr. docent Ion Anton adresează din nou tovarăşului Ceauşescu calde mulţumiri pentru vizita făcută, pentru sprijinul permanent pe care îl acordă învăţămîntului superior, slujitorilor lui. In încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoare a institutului : „Am rămas plăcut impresionat de atmosfera de muncă din Institutul politehnic „Traian Vuia“ din Timişoara. Expoziţia şi laboratoarele vizitate reflectă existenţa unei bune orientări a activităţii didactice şi a cercetării ştiinţifice spre nevoile majore ale economiei. Urez conducerii Institutului politehnic, organizaţiei de partid şi Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti, întregului corp didactic şi studenţilor, noi şi noi succese în misiunea nobilă de formare şi educare a noilor generaţii de ingineri cu înaltă calificare, cetăţeni devotaţi patriei socialiste, profund ataşaţi politicii Partidului Comunist Român“. Gazdele oferă apoi tovarăşului Nicolae Ceauşescu un album cuprinzînd imagini ale dezvoltării învăţămîntului tehnic timişorean. La despărţire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este înconjurat cu acelaşi entuziasm de cadrele didactice, de studenţi, care ovaţionează pentru partid, pentru conducerea sa, pentru patria noastră — Republica Socialistă România. Reportaj realizat de : Ion MARGINEANU Victor MUREŞAN Foto : Anghel Pasat Ion Dumitru Cuvintul tovarăşului Nicolae Ce PAGINA 3 OK /RO şi răspunsuri DESPRE CINCINAL 25 Ce loc revine actualului cincinal în perspectiva dezvoltării României în deceniile următoare ? O dată cu planul cincinal 1971—1975, ţara noastră a intrat într-o etapă istorică nouă de dezvoltare — ETAPA FĂURIRII SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE - realizarea acestui obiectiv fundamental stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. necesitînd, așa cum a arătat tovarășul Nicolae Ceaușescu, citeva cincinale, o perioadă de timp care se va întinde probabil pînă prin anii 1985—1990. In acest interval se va asigura o impetuoasă creştere şi diversificare a forţelor de producţie, ceea ce va duce la o radicală transformare a structurii economice şi sociale a ţării. Pînă în anii 1985—1990, ţara noastră îşi va crea o industrie puternică la nivelul ştiinţei şi tehnicii moderne, o agricultură intensivă de mare randament, va obţine o creştere substanţială a productivităţii muncii în toate domeniile, şi — o dată cu aceasta — a condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Pentru a releva dinamismul şi amploarea dezvoltării economiei noastre in această etapă este deosebit de semnificativ faptul că PRODUCŢIA INDUSTRIALA VA PUTEA SPORI, FAŢA DE 1970, DE 2,7 ORI IN 1980 ŞI DE APROAPE 6 ORI ÎN 1990. La această creştere, o contribuţie importantă va avea înfăptuirea prevederilor actualului cincinal, în urma căreia producţia globală industrială se va mări în anul 1975 cu circa 76 la sută faţă de 1970. In 1975, producţia globală industrială a anului 1938 se va obţine în circa 13 zile. Dar în 1980 şi, respectiv, în 1990 ? Calculele de prognoză arată că, in anul 1980, acest raport se va reduce la circa 6 zile, iar în anul 1990, la 2 zile. Modificări radicale vor fi și în baza tehnico-materială a agriculturii. In perioada următoare se vor asigura mecanizarea complexă a tuturor lucrărilor agricole, din anul 1980, necesarul de îngrăşăminte chimice la nivelul cerinţelor agrotehnicii moderne, iar pînă in anul 1990, irigarea întregii suprafeţe care se justifică din punct de vedere economic. Pe această bază, AGRICULTURA VA DEVENI O RAMURA CU UN ACCENTUAT CARACTER INTENSIV, IN CADRUL CAREIA IN PERIOADA 1986— 1990 SE VA OBŢINE O CREŞTERE A PRODUCŢIEI AGRICOLE DE PESTE 3 ORI FAŢA DE CINCINALUL 1966—1970. Faţă de aceeaşi perioadă, actualul plan cincinal prevede o creştere a producţiei agricole cu 36—49 la sută. O creştere relativ mică in comparaţie cu cea din anii cincinalelor următoare, pînă în 1990. Dar nu trebuie uitat că abia de la sfîrşitul actualului cincinal, amplele lucrări de îmbunătăţiri funciare, celelalte măsuri stabilite de partid (în privinţa soiurilor şi seminţelor, exploatării păşunilor şi dezvoltării zootehniei şi altele) vor începe să dea roadele scontate, că numai spre finalul anului 1975 cele 2,1 milioane hectare irigate şi 2 milioane hectare apărate contra inundaţiilor vor oferi acele condiţii optime pentru intensificarea producţiei agricole. Nu întimplător se consideră că actualul cincinal are rolul de „piatră de hotar“ in transformarea agriculturii noastre socialiste într-o ramură care să-şi aducă o contribuţie substanţială la dezvoltarea de ansamblu a economiei naţionale şi satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei. Industrializarea accelerată a ţării, ca şi mecanizarea complexă a tuturor lucrărilor agricole, progresele fundamentale în întreaga economie națională vor determina ca LA SFÎRȘITUL URMĂTOARELOR DOUA DECENII CIRCA 80 LA SUTA DIN POPULAȚIA OCUPATA A TARII SA LUCREZE ÎN RAMURILE NEAGRICOLE ALE ECONOMIEI. încă la sfîrșitul actualului cincinal se va asigura o pondere a populației ocupate în ramurile neagricole, în totalul populaţiei ocupate, de circa 60 la sută. Sunt schimbări de mare însemnătate in structura socială a României, cu repercusiuni pozitive profunde asupra gradului de productivitate a muncii sociale, asupra procesului de urbanizare şi sistematizare a localităţilor rurale, asupra condiţiilor de viaţă materială şi culturală ale întregului nostru popor. Potrivit prognozelor întocmite, IN URMĂTORII 15—20 DE ANI SE PREVEDE CREAREA A 250—300 NOI CENTRE URBANE, dublîndu-se astfel numărul oraşelor existente la ora actuală in ţara noastră. In următoarele două decenii se va asigura un ritm susţinut de dezvoltare a fondului de locuinţe — numai în Bucureşti preconiţţîndu-Se să se construiască îrt ■fiecare din cele trei cinci hale nAnătoare ’ritfe' JWDOO—150 000 apartamente, ceea ce înseamnă locuinţe noi pentru o populaţie egală cu întreaga populaţie de astăzi a capitalei noastre. De asemenea, in configuraţia economiei noastre naţionale, a întregii societăţi, un loc deosebit vor ocupa in deceniul următor ştiinţa, învăţămîntul şi cultura. După anul 1980 SE VA TRECE LA GENERALIZAREA INVAŢAMINTULUI LICEAL şi, o dată cu aceasta, se vor extinde cursurile de specializare postliceale şi învăţămîntul superior. IN 1990, NUMĂRUL STUDENŢILOR ŞI AL CURSANŢILOR LA ŞCOLILE DE SPECIALIZARE POSTLICEALE, RAPORTAT LA 10 000 DE LOCUITORI, VA AJUNGE LA 150 FAŢA DE 90 IN 1970. Afirmarea puternică a factorilor de dezvoltare intensivă şi modernizare a economiei va duce la CREŞTEREA SUSŢINUTA A VENITULUI NATIONAL, CARE IN 1990 VA FI — după cum se estimează — DE 5,7 ORI MAI MARE DECIT IN 1970. Avîndu-se în vedere că populaţia ţării va ajunge probabil la 24 milioane in 1990, se poate aprecia că VENITUL NAŢIONAL, RAPORTAT LA UN LOCUITOR, VA FI DE CIRCA 50 MII DE LEI, FATA DE 25 MII LEI IN ANUL 1980, ceea ce înseamnă un nivel comparabil cu cel din ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Sporirea venitului naţional în asemenea proporţii va permite ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului, creşterea volumului şi diversităţii bunurilor de consum, a serviciilor, asigurîndu-se satisfacerea la un nivel superior a necesităţilor întregii populaţii. Evoluţia economico-socială în perspectivă a ţării noastre reflectă legile obiective ale dezvoltării sociale, realităţile concrete ale României socialiste, precum şi tendinţele revoluţiei tehnico-ştiinţifice pe plan mondial. In perspectiva acestei dezvoltări, îndeplinirea prevederilor actualului plan cincinal marchează o treaptă deosebit de importantă pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Prof. univ. dr. C. MANOLESCU CU PIANUL PE II LUNI ÎNDEPLINII JUDEŢUL NEAMŢ PIATRA NEAMŢ (corespondentul „Scinteii“, I. Manea). Acţionînd cu hărnicie pentru traducerea în viaţă a sarcinilor care le revin din actualul cincinal, oamenii muncii din judeţul Neamţ au repurtat un succes de prestigiu : realizarea principalilor indicatori ai planului pe cele 11 luni cu 15 zile mai devreme. Valoarea producţiei globale industriale obţinute suplimentar de la începutul anului pină in prezent se ridică la peste 300 milioane lei, ceea ce reprezintă o depăşire substanţială a angajamentului anual luat în cadrul întrecerii socialiste. Totodată constructorii din judeţul Neamţ au realizat cu aproape două luni mai devreme planul anual la construcţii de locuinţe proprietate de stat, predîndu-se beneficiarilor peste 1100 apartamente. După cum ne informează direcţia judeţeană de statistică, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, industria judeţului Neamţ realizează o producţie globală cu 10,5 la sută mai mare. Potrivit calculelor preliminare, pînă la sfîrşitul lunii noiembrie se vor produce peste plan 5100 t ţevi din oţel, 2 900 t îngrăşăminte cu azot în substanţă activă, 1 200 t fire şi fibre sintetice, 1 300 t hîrtie, 1 600 t ciment, 4,5 milioane cărămizi şi blocuri ceramice, mobilă în valoare de 7,5 milioane lei, maşini şi utilaje pentru industria lemnului şi alte importante produse peste plan. JUDEŢUL SATU-MARE SATU-MARE (de la corespondentul „Scinteii", Octav Grumeza). Potrivit ultimelor sinteze ale direcţiei judeţene de statistică, colectivele de oameni ai muncii din unităţile industriale din judeţul Satu-Mare şi-au îndeplinit cu 6 zile mai devreme sarcinile planului de stat pe 11 luni. Se estimează că pină la sfîrşitul lunii noiembrie se va realiza suplimentar o producţie globală în valoare de 85 milioane lei, o producţie marfă vîndută şi încasată de 55 milioane lei, iar sarcinile planului de export aferente celor 11 luni vor fi depăşite cu 12 milioane lei valută. Se remarcă faptul că,în perioada menţionată, ca rezultat al organizării superioare a întregii activităţi economice, productivitatea muncii pe salariaţi a crescut cu 10 la sută faţă de anul precedent, pe seama acestui indicator realizîndu-se in mare măsură sporurile de producţie. JUDEŢUL BACAU BACA U (corespondentul „Scinteii“, Gheorghe Baltă), întreprinderile industriale din municipiul Bacău au raportat îndeplinirea planului pe 11 luni cu o săptămînă mai devreme. Depunînd eforturi susţinute, muncitorii, inginerii şi tehnicienii băcăoani au reuşit să realizeze de la începutul anului şi pînă acum o producţie marfă suplimentară în valoare de 65 986 000 lei, depăşindu-şi angajamentul anual cu 7 836 000 lei. Aceasta se concretizează în :652 tone hîrtie, 1 728 mp uşi-ferestre, 9 600 mp ţesături din lină, confecţii în valoare de peste 18 milioane lei, încălţăminte în valoare de 4 milioane lei etc. De menţionat că toate întreprinderile din oraş şi-au îndeplinit şi depăşit angajamentele anuale luate in întrecere, la toate produsele.