Scînteia, mai 1972 (Anul 41, nr. 9135-9164)
1972-05-14 / nr. 9147
SCINTEIA — duminică 14 mai 1972 pagina economică Să amplificăm puterea pîrghiilor financiare în mecanismul economic După cum se ştie, in ansamblul măsurilor elaborate de Conferinţa Naţională a partidului din decembrie 1967, in scopul ridicării eficienţei economice in toate sectoarele de activitate, un loc central îl ocupă mai buna folosire in economia naţională a finanţelor şi creditului. Incadrîndu-se firesc în procesul de perfecţionare a organizării, conducerii şi planificării economiei, aceste măsuri sînt de natură să asigure, aşa cum se sublinia în Directivele Conferinţei Naţionale a P.C.R., creşterea rolului finanţelor şi creditului in desfăşurarea activităţii economice, perfecţionarea formelor de organizare a sistemului financiar şi bancar. Măsurile luate pină acum pot fi grupate, in funcţie de scop şi obiect, în două mari categorii. Prima — referitoare la însăşi perfecţionarea relaţiilor financiare, a funcţionalităţii sistemului financiar — urmăreşte creşterea rolului pîrghiilor financiare existente, introducerea unor pirghii noi, localizarea optimă a constituirii fondurilor financiare, implicit înlăturarea fenomenelor de centralism excesiv ce s-au manifestat in domeniul financiar ţ.a.m.d. Cea de-a doua categorie de măsuri vizează Îmbunătăţirea organizării şi funcţionării aparatului financiar şi bancar, a controlului in toate verigile economiei naţionale, perfecţionarea şi raţionalizarea evidenţei sa. Se poate afirma că, in cadrul primei categorii de măsuri, obiectivul central titre polarizează o mare parte a predc Opurilor il constituie beneficiu In multipla sa calitate : resursă de finanţare a reproducţiei socialiste lărgite, pirghie de stimulare, indicator cu mare putere de sintetizare şi, deci, de comensurare a rezultatelor activităţii economice şi mijloc de control. Accentuarea importanţei beneficiului în economie decurge, mai intii, din suportul calitativ pe care l-a dobindit conceptul de gestiune economică în întreaga activitate • ecrtoprrtidă * şi, apoi, din lărgirea considerabilă a ariei de aplicare a acestui concept asupra unor sectoare care, in trecut, funcţionau după principiul finanţării bugetare. In urma reglementărilor privind probleme financiare legate de comerţul exterior, beneficiul a devenit un rezultat financiar cu caracter unitar, reflectind atît rentabilitatea ce derivă din preţurile şi costurile interne, cit şi devierile preţurilor externe efectiv obţinute faţă de cele planificate. Totodată, ca urmare a măsurilor adoptate cu privire la reglarea rentabilităţii pe produse, s-a asigurat, intre altele, Înlăturarea influenţei unor factori străini de întreprindere asupra volumului beneficiului. Ca urmare, beneficiul a putut fi folosit ca o bază corespunzătoare pentru elaborarea noului sistem de premiere, aplicat din anul 1970, In cadrul căruia beneficiul reprezintă atit parametrul In funcție de care se constituie fondul de premiere, cit și atinsa de alimentare a acestui fond. De însemnătate primordială este faptul că, prin aplicarea măsurilor privitoare la modul de repartizare a beneficiului, acesta a devenit resursa financiară principală a întreprinderilor şi centralelor. Din beneficii, unităţile economice rambursează credite de producţie, de investiţii şi de mică mecanizare, constituie fonduri de investiţii centralizate şi necentralizate, fonduri de rezervă, de premiere ş. a. Este semnificativ faptul că, faţă de 8—10 la sută din beneficii, cu rămânea la dispoziţia unităţilor economice înainte de aplicarea noilor măsuri, in anul curent este prevăzut ca acest procent să se ridice la peste 40 la sută. In acest fel, unităţile economice simt direct interesate în desfăşurarea unei activităţi cit mai rentabile, în mobilizarea rezervelor interne de reducere a preţului de cost şi, Îndeosebi, a cheltuielilor materiale, In folosirea nut mai eficientă a fondurilor de producţie. Se poate releva, în acest sens, că în primul trimestru al anului in curs, toate ministerele economice au Îndeplinit pe ansamblu planul de beneficii, Inregistrind însemnate beneficii peste prevederi. Faptul că restul de aproape 60 la sută din beneficii se varsă la buget — ceea ce face ca beneficiul să continue a fi un venit bugetar de bază — confirmă, pe de o parte, promovarea fermă şi în domeniul finanţelor a principiului centralismului democratic, potrivit căruia obiectivele majore ale economiei naţionale trebuie planificate şi finanţate centralizat, iar, pe de altă parte, asigură prevenirea unor fenomene de centralism financiar excesiv, combătute de partid. In acest din urmă sens au acţionat, de altfel, şi alte măsuri, printre care şi aceea că vărsămintele de beneficii se fac la bugetul statului, de către centralele industriale. Noul regim de repartizare a beneficiilor s-a integrat într-un sistem de finanţare complex şi elastic, care conţine trei elemente fundamentale: finanţarea bugetară, autofinanţarea unităţilor economice şi creditul bancar. In ceea ce priveşte creditul bancar, măsurile aplicate succesiv au avut in vedere mai multe obiective : lărgirea ariei de creditare a producţiei şi circulaţiei, extinderea prezenţei creditului bancar şi in activitatea de investiţii, aplicarea unui sistem de creditare restrictivă pentru unităţile în care există neajunsuri de ordin financiar, accentuarea rolului economic al dobinzilor ş.a. Bunăoară, la prezent, in toate unităţile economice de stat — cu excepţia întreprinderilor agricole — creşterile anuale de mijloace circulante sunt acoperite din credite bancare, rambursabile din beneficii. Ca urmare a măsurilor luate, in actualul cincinal, circa 50—53 la sută din volumul total al mijloacelor circulante ale unităţilor economice va fi acoperit din credite bancare. Privitor la măsurile luate în vederea îmbunătăţirii organizării şi funcţionării instituţiilor care formează, în ansamblul lor, aparatul financiar trebuie amintite înfiinţarea în anul 1968 a Băncii Agricole (transformată, apoi, în Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară), precum şi a Băncii Române de Comerţ Exterior, preluarea de către C.E.C. a operaţiunilor de creditare a populaţiei pentru construcţia de locuinţe, aprobarea unui nou statut al Administraţiei Asigurărilor de Stat (in cadrul unui ansamblu legislativ referitor la asigurări), lărgirea atribuţiilor şi — implicit — sporirea răspunderilor Băncii Naţionale şi ale Ministerului Finanţelor ş.a. In legătură cu perfecţionările în domeniul atribuţiilor instituţiilor din sistem este deosebit de important faptul că Ministerul Finanţelor, împreună cu Comitetul de Stat al Planificării, precum şi băncile finanţatoare au fost chemate să avizeze studiile tehnico-economice ale noilor investiţii. Prin aceasta, organele respective contribuie la valorificarea cit mai eficientă a marilor eforturi materiale şi financiare făcute de stat pentru înfăptuirea planului de investiţii, de care depinde progresul rapid al ţării noastre. In scopul realizării unor sarcini de mare însemnătate, subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului din 1967 — şi anume : „în asigurarea folosirii integrale, cu rezultate maxime a potenţialului economic al ţării, in apă- rarea şi dezvoltarea avutului obştesc... o contribuţie de prim ordin trebuie să o aducă controlul financiar“ — a fost elaborată Legea privind gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar. Noua legislaţie pune un accent deosebit pe întărirea controlului ierarhic operativ curent, ca atribuit inseparabil al conducerii la toate nivelurile, pe îmbunătăţirea activităţii controlului financiar preventiv (inclusiv, prin înfiinţarea la marile unităţi a unor compartimente specializate de control preventiv), precum şi a controlului financiar intern şi a controlului bancar, pe întărirea activităţii de coordonare a controlului in întreaga economie de către Ministerul Finanţelor. Mai trebuie amintite şi preocupările referitoare la îmbunătăţirea evidenţei contabile, corespunzător cerinţelor impuse de dezvoltarea continuă a patrimoniului nostru socialist, de sporirea gradului de complexitate a economiei. In legătură cu aceasta a fost creat un cadru general al planului de conturi, au fost elaborate noi planuri de conturi pentru toate ramurile, au fost simplificate şi perfecţionate dările de seamă contabile ş.a. Totodată s-au elaborat şi aprobat noi reglementări legislative privind organizarea şi conducerea contabilităţii, atribuţiile şi răspunderile conducătorilor compartimentului financiar-contabil. Cu toate acestea, in organizarea şi conducerea evidenţei contabile continuă să persiste in unele întreprinderi deficienţe însemnate, nerespectîndu-se regulile elementare de reflectare a patrimoniului, a drepturilor şi obligaţiilor băneşti ce decurg din activitatea economică. Anul trecut, organele de control au aplicat numeroase amenzi contravenţionale pentru încălcarea regulilor de evidenţă în unităţi din cadrul Ministerului Construcţiilor Industriale, Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, Departamentului industriei alimentare din cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi In alte unităţi economice. Intrucit o contabilitate incorectă prejudiciază patrimoniul socialist este necesar ca şi de acum înainte organele de control financiare şi bancare să manifeste aceeaşi fermitate, să tragă la răspundere pe cei care nu-şi îndeplinesc obligaţiile ce le revin în domeniul contabilităţii. In momentul de faţă, cînd ne mai desparte puţin timp de Conferinţa Naţională a P.C.R. din iulie a.c., se pune, în mod legitim, Întrebarea : care sunt roadele ansamblului complex de măsuri de ordin financiar stabilite pe baza hotărârilor Conferinţei Naţionale din 1967 şi ale Congresului al X-lea al partidului ? Desigur, un răspuns bazat pe cuantificări valorice nu poate fi dat. Dacă pentru anumite masuri acest lucru este posibil de pildă, se ştie că în procesul de avizare a documentaţiilor noilor investiţii s-au identificat posibilităţi de reducere a costurilor de ordinul miliardelor de lei, că prin activitatea compartimentelor specializate de control preventiv s-a oprit efectuarea unor cheltuieli nelegale, nejustificate de multe sute de milioane de lei ș.a.m.d. — pentru ansamblul măsurilor luate nu se pot comensura rezultatele obţinute, intrucit nu se pot separa influenţele multiplilor factori care au acţionat şi acţionează asupra creşterii beneficiilor, sporirii rentabilităţii, obţinerii unei eficienţe economice ridicate. Independent însă de aceasta, se poate aprecia că noile reglementări în domeniul financiar au determinat rezultate economice pozitive, au contribuit şi contribuie la gospodărirea mai bună, cu un simţ de răspundere mai ridicat, a mijloacelor materiale şi băneşti, la creşterea eficienţei in toate sectoarele de activitate. Evident, statuarea acestor măsuri şi apoi aplicarea lor in practică nu epuizează largile posibilităţi de îmbunătăţire a sistemului financiar, ţinînd seama mai ales că, in viziunea partidului nostru, perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării economiei naţionale este concepută ca un proces continuu, determinat de legităţile dezvoltării societăţii noastre socialiste. In acest sens trebuie acţionat, în primul rind, pentru definitivarea — pe baza experienţei acumulate — a măsurilor legislative de ordin financiar ce s-au aplicat in mod experimental. De altfel, se află intr-o fază avansată elaborarea unui proiect de cadru legislativ larg, care să îmbrăţişeze toate principiile şi metodele fundamentale ale finanţelor noastre socialiste. Totodată, trebuie să ne preocupe mai mult decit pină acurtt valorificarea posibilităţilor de aplicare eficientă în economie a unor noi pirghii. Este vorba, mai întâi, de acele pirghii a căror introducere este deja legiferată în principiu, cum sunt taxa asupra fondurilor de producţie şi taxa pe terenurile deţinute de unităţile economice, pentru care trebuie creată o reglementare aplicativă adecvată, astfel incit ele să aibă o influenţă cit mai fermă asupra activităţii întreprinderilor, înainte de toate insă atenţia întregului aparat financiar-bancar trebuie îndreptată spre înfăptuirea indicaţiilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din întreprinderi şi centrale industriale şi de construcţii din februarie a. e„ spre folosirea cu o tot mai mare eficacitate a instrumentelor care ne stau la îndemină, spre perfecţionarea activităţii şi creşterea gradului de operativitate în muncă, modernizarea metodelor de lilru, în care senittl importorit cuvînt va avea de spus Centrul de catfcul al sistemului financiar-bancar, recent înfiinţat. Este un adevăr cu valoare de postulat că de competenţa aparatului financiar, inclusiv cel din unităţile economice, de măiestria cu care va şti să folosească mijloacele perfecţionate care i se pun la dispoziţie depind realizarea în bune condiţii a sarcinii ori trasate de partid sistemului financiar, creşterea contribuţiei acestuia la dezvoltarea multilaterală a societăţii româneşti contemporane. Alexandru SESAN director general adjunct în Ministerul Finanțelor ■ întimpinarea I " ’ ' . .......................•• - ^WWWWWWWWNAA/VN^WWWNA/WWWWWWWWV ÎN GRĂDINI -I DOUĂ ACŢIUNI URGENTE: jj i • Plantarea tuturor I suprafeţelor prevăzute ii i * Distrugerea buruienilor Ploile care alternează cu zile şi oră Însorite constituie un timp excepţional pentru legumicultura : cresc viguros culturile însămînţate în prima epocă şi se prind foarte bine răsadurile ce se plantează acum. Rezerva de apă din sol a fost refăcută în cea mai mare parte a ţării. Din datele furnizate de Institutul de meteorologie şi hidrologie rezultă că, în ultimele 20 de zile, cantităţile de apă rezultate din ploi au variat între 40 și 120 litri pe metrul pătrat, cele mai mari fiind în partea de sud a Moldovei, adică în zona unde deficitul de apă din sol era mai mare. Deci se poate spune că rezervorul cu apă necesară creșterii plantelor a fost umplut. Meteorologii apreciază că pină spre mijlocul săptăminii ploile vor alterna cu ore cu soare, iar apoi se va instala o vreme mai frumoasă. Se impune deci continuarea tuturor lucrărilor de sezon. Insă accentul trebuie pus pe plantarea legumelor în cîmp, acţiune care se desfăşoară în ritm nesatisfăcător. Din datele centralizate la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor rezultă că pină la data de 12 mai plantarea legumelor în cîmp s-a făcut pe 81 la sută din suprafeţele prevăzute a se cultiva in întreprinderile agricole de stat şi 72 la sută în cooperativele agricole. De exemplu, în cooperativele agricole plantatul tomatelor, cultură deosebit de valoroasă şi care ocupă o mareă suprafaţă, s-a făcut pe 65 la sută din terenurile prevăzute a se cultiva. Se putea realiza mai mult ?. Evident că da. O dovedesc rezultatele multor unităţi agricole — ca cele din judeţul Buzău, de exemplu, care au încheiat această lucrare. De asemenea, plantatul tomatelor s-a făcut pe 88 la sută din suprafeţele prevăzute a se cultiva în judeţul Tulcea, 85 la sută — în judeţul Bihor, 81 la sută — în judeţul Brăila, 80 la sută — in judeţul Galaţi, 75 la sută — în judeţul Vilcea, 74 la sută — în judeţul Ilfov. In alte judeţe, chiar dintre cele situate in sudul ţării, suprafeţele plantate sunt încă mici faţă de timpul înaintat în care ne găsim. Astfel, in judeţul Teleorman suprafeţele plantate cu tomate repre- ’ zintă numai 36 la sută din planul coo- perativelor agricole, Constanţa — 56 la sută, Timiş — 48 la sută, Prahova — 47 la sută. Desigur, cine a intrat în aceste zile in grădini şi-a putut da seama cît de greu se munceşte din cauza pămîntu- lui moale în care te afundai de-a bine- lea. Dar acolo unde solul a fost arat, 1 grăpat şi modelat din vreme, chiar in condiţiile îmbibării lui cu apă, poate fi 1 plantat. Specialiştii apreciază că este ■ mai bine să se planteze acum decât în 1 zile cu soare puternic, cînd procentul de 1 prindere este mai mic. Nu sunt justifi- cate nici părerile acelora care susţin că pămintul ar fi prea rece. Din datele Institutului de meteorologie şi hidrolo- igie rezultă că în ziua de 12 mai tempe- ratura satului era de 17—18 grade în cimpia de sud, 15—16 grade in zona sub- i carpatică, 14—15 grade in centura Tran-silvaniei şi 17—18 grade In câmpia de vest. Deci nu este justificată sub nici un motiv abţinerea de la plantarea le-gumelor în cîmp. In favoarea grăbirii plantatului pledează şi faptul că meteo- rologii prevăd o încălzire substanţială a timpului pentru următoarele zile. Trebuie avute in vedere şi alte lucrări ' de sezon în legumicultura. Datorită ploi- ' lor abundente, în jurul solariilor s-au adunat cantități mari de apă, care trebuie evacuate prin orice mijloace. Insă pericel mai rnăpsi ’^Bt’f.U^ărădinil^,/^* ‘1 nj legume îl constituie buruienile, care concurează serios legumele. Toate eforturile trebuie îndreptate în aceste zile în direcţia executării lucrărilor de întreţinere prin care se distrug buruienile, se afinează şi aeriseşte solul bătătorit de ploi. In egală măsură se impune o atenţie sporită la recoltarea legumelor pentru a se evita deprecierea lor din cauza umdităţii. Executarea fără intîrziere şi cu cea , mai mare răspundere a lucrărilor de se-zon in legumicultură, urmărindu-se toti odată realizarea integrală a planului de plantări la fiecare cultură, constituie ga- ranţia obţinerii unor recolte mari şi de bună calitate. Expoziţia internaţională de echipament industrial pentru petrol, chimie, mase plastice şi cauciuc şi-a închis porţile Expoziţia internaţională de echipament industrial pentru petrol, chimie, mase plastice şi cauciuc şi-a închis porţile. In decurs de 10 zile, standurile celor peste 150 de firme participante, din 14 ţări europene, au atras mai bine de 150 000 de vizitatori români şi străini. Expoziţia a constituit cadrul unor fructuoase negocieri intre cercurile comerciale româneşti şi străine, multe dintre ele finalizate în perfectarea unor importante tranzacţii şi aranjamente de export şi import, atit pentru acest an, cît şi pentru 1973. Pe această linie se înscriu contractele încheiate de întreprinderea românească de comerţ exterior „Industrialexport“ cu firma „Machinen Export“ din R. D. Germană pentru exportul de prevenitoare de erupţie şi sape cu role ; contractele perfectate de întreprinderile „Chimimport“, „Petrolexport“, „Fibrex“, „Azoexport“, „Danubiana“ cu numeroşi parteneri din Cuba, Iugoslavia, Olanda, Spania şi din alte ţări, privind livrările la export pe anii 1972 şi 1973 a unor importante cantităţi de îngrăşăminte chimice de diverse tipuri, anvelope diferite, fibre acrilice, materiale plastice, solvenţi organici şi produse cosmetice. De asemenea, întreprinderea „Petrom“ a stabilit cu partenerii din diverse ţări noi contacte privind posibilităţile de cooperare în domeniul exportului de uzine chimice şi rafinării, in executarea de lucrări de engineering, in livrările de tehnologii originale din Industria chimică. Contracte importante au fost perfectate şi pe linia importurilor. Intre acestea figurează aranjamentele perfectate de Întreprinderile româneşti de comerţ exterior „Romchim“ şi „Mecanoexport“ privind achiziţionarea de utilaje şi aparatură pentru industria chimică, armături, pompe, aparate de măsură şi control şi alte produse. t Agerpres) LA U.P.M.P.-IAŞI O nouă capacitate de producţie IAŞI (corespondentul „Scriteii“, Manole Corcaci). Constructorii şi montorii ieșeni au realizat, cu două luni înainte de termen, o nouă capacitate de producţie la Uzina de prelucrare a maselor plastice din localitate. Este vorba de noi instalaţii montate in spaţiile existente, care vor putea produce, in plus, mii de tone pe an de granule electrotehnice. Cu acestea, constructorii ieşeni îşi îndeplinesc unul din angajamentele luate in acest an de a da în funcţiune o serie de obiective înainte de termen. La U.P.M.P.-Iași, constructorii și instalatorii lucrează de zor la alte capacități cu care uzina se va extinde in actualul cincinal. PAGINA 3 Din fabrici şi institute, de pe şantiere şi ogoare SEMNALE PRELUATE Cum şi cînd răspundeţi la sesizările oamenilor muncii? Nu vom insista, acum, asupra laturii pozitive a problemei în discuţie. Fapt este că, în majoritatea cazurilor, întreprinderile, centralele industriale, ministerele au o atitudine constructivă faţă de semnalele critice ale oamenilor muncii adresate art lor, cii şi presei, analizează cu responsabilitate situaţiile care formează obiectul sesizărilor şi acţionează prompt, cu măsuri. Sunt însă, din păcate, şi aspecte care ţin de reversul medaliei. Asupra acestora ne oprim în rubrica noastră de astăzi. Relatam, la 5 martie, că F.E.M.I.-Bucureşti a adoptat o foarte curioasă măsură de folosire a cadrelor de specialişti. Patru ingineri electronişti, printre care şi Nicolae Drăgulănescu, semnatarul scrisorii adresate redacţiei noastre, au fost repartizaţi la aprovizionare, îndeletnicindu-se cu obişnuite treburi de birou. Spuneam că este vorba de un lux inutil, de o viziune deformată asupra rolului specialiştilor formaţi cu trudă şi cu destulă cheltuială , că specialistul trebuie să lucreze in domeniu] si în scopul pentru care a fost pregătit de societate, potrivit calificării lui înalte, nefiind nicidecum ,la cheremul unuia sau altuia dintre factorii responsabili ai întreprinderii. Şi cum tendinţa generală, la noi, este aceea de a nu pune specialistul K. tehnică să efectueze treburi funcţionăreşti, de birou, ci de a-1 angaja pe deplin In producţie şi In concepţia producţiei, apelam la respectiva Întreprindere (şi la ministerul de resort) să renunţe definiţiv la discordanta notă de pe portativul propriu, incadrîndu-se şi In acest caz tendinţei generale. Insă atît conducerea Întreprinderii, cit şi ministerul au tăcut. Şi tac şi azi. Ca şi cinci nici n-ar fi auzit despre obligativitatea pe care o au de a răspunde prompt la sesizările apărute In presă. Răminem, deci, tn aşteptarea răspunsului. Prelutnd semnalul unui grup de trei mecanici de la Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri Olt, relatam intr-o altă rubrică din aceeaşi lună martie : „La noi — scriau mecanicii — o curte întreagă este tixită de utilaje inactive. Stau aşa de luni şi chiar de ani,dintre altele un ciocan pneungilHtl1 1 j ,‘cilipdru j. compresor, utilaje de forjă...»» Alte lamajs*sf|ţt pefolosite la lotul Curtişoara, la • distanţă 'de 'trfei Triîometri de Slatina*. O situaţie, evident, anormală. Cum adică , tn vreme ce colectivele întreprinderilor depun eforturi stăruitoare pentru folosirea integrală a tuturor capacităţilor de producţie, a tuturor utilajelor, respectiva direcţie judeţeană ţine importante utilaje in afara circuitului producţiei ? Semnalînd anomalia, dădeam curs opiniei juste a semnatarilor scrisorii , ori amintita direcţie de drumuri şi poduri să fie încărcată, prin plan, la nivelul tuturor utilajelor din dotare, ori aceste utilaje inactive să fie îndreptate spre alte unităţi productive. Insă nici pină acum nu se ştie ce a urmat acestui semnal critic. De la sus-numita direcţie judeţeană n-a sosit nici un răspuns. Sau poate şi tăcerea este un răspuns ? Se preferă unul concret. Adică negru pe alb. Să-l vedem cum arată. Mai există şi o altă atitudine, tot atit de injustă, faţă de sesizările oamenilor muncii. Adică se răspunde prompt, dar nu se spune nimic. Ca în cazul pe care vi-l relatăm. Redacţia a trimis Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, spre cercetare, o scrisoare a unui salariat de la Uzina de utilaj chimic din Ploieşti. Punctul central al scrisorii îl constituia o invenţie de răsunet (medaliată cu aur), ai cărei autori s-ar fi schimbat peste noapte. Mai precis, dispăruse dintre autorii legitimi un tehnician şi apăruse, cum-necum, un „inginer cu funcţie“ (care, colac peste pupăză, şi-a mai dus şi medalia acasă, cînd de fapt ea fusese atribuită uzinei!). Ne interesa : se confirmă sau nu abuzul ? Iată acum răspunsul. Centrala industrială de utilaj chimic şi rafinării, căreia i-a fost expediată sesizarea, a trimis la faţa locului pe responsabilul cu invenţiile şi inovaţiile din cadrul centralei. Revenind din cercetare, acesta formulează răspunsul. 1. „Propunerea de invenţie a fost înregistrată la data de...“. Nu asta interesează. „. ..La data de... ministerul o trimite spre rezolvare...“. Nici asta n-are importanţă. 3. „Pe data de... s-a încheiat procesul verbal de omologare“... 4. „La data de... s-a încheiat convenţia de retribuire...“ şi iată aşa ne omoară cu precizări inutile, cu date de calendar, fără să spună un cuvinţel despre obiectul sesizării. Ca în zicala : „Bună ziua lele Mario“, iar ea : „Mă duc, maică, cu dimiile la piuă“. O mai deplină artă, în a bate pe lingă floarea cuiului, nici că s-a mai văzut! Se confirmă sau nu abuzul ? Aceasta este Întrebarea. Niciodată nu ne vom face părtaşi în a deruta, cu răspunsuri solomoniene, pe autorii sesizărilor. Invităm conducerea centralei industriale respective şi treacă la obiecte scurt, despre unele răspunsuri sosite la redacţie. Ionaş Gheorghe, Focşani : Vi s-a dat cîştig de cauză. Consiliul judeţean al sindicatelor Buzău ne informează că veţi primi, în aceste zile, drepturile ce vi se cuvin pentru inovaţia dv. („Modificarea circuitului de răcire“...) aplicată la F.I.L. Buzău. Intîrzierea se explică prin aceea că responsabilul cabinetului tehnic a lipsit o vreme din fabrică, urmind un curs de reciclare. Cea de-a doua propunere de inovaţie („Modificarea pompelor de alimentare“...) va fi trimisă la uzinele „Griviţa Roşie“Bucureşti, de unde veţi primi şi răspunsul. Grigore Simionescu, Fieni : Sesizarea dv. nu se confirmă Aşa ne informează Trustul de construcţii industriale Ploieşti. Acesta precizează : nu sunt salariaţi încadraţi arbitrar , cele două staţii de betoane n-au funcţionat la capacitatea lor, ca urmare a lipsei pieselor de schimb. Situaţia s-a remediat. Şi acum ţineţi-vă tare să auziţi ce n-aţi mai auzit. Trustul in cauză adaugă că „deşi unele afirmaţii sunt exagerate, totuşi conducerea întreprinderii a luat act de aceste probleme, precum şi măsuri tehnico-organizatorice“. Vasăzică, cu toate că afirmaţiile dumneavoastră sunt unele infirmate, altele exagerate, s-au luat totuşi măsuri. înţelegeţi cum devine cazul ? Victor Tabac, U.E.I.L. Sighet: Căutaţi vinovatul şi vinovatul sunteţi chiar dv. Ne-o confirmă Comitetul judeţean de partid Maramureş, care ne trimite răspunsul. Tras la răspundere că nu aţi luat măsuri de evacuare a cherestelei din hala de gatere, dv. aţi avut o atitudine... hai să-i spunem total neindicată faţă de inginerul pe care îl reclamaţi, lansîndu-vă amindoi în fel de fel de „amabilităţi“. Conducerea Întreprinderii nu v-a transferat, precum vă aşteptaţi (motiv pentru care şi solicitaţi „intervenţia opiniei publice"), dovedind înţelegere şi recomandindu-vă totodată, o fermă disciplină. Ceea ce, sincer vorbind, n-aţi dovedit în cazul discutat. Ştefan ZIDARIŢA P