Scînteia, mai 1972 (Anul 41, nr. 9135-9164)

1972-05-14 / nr. 9147

SCINTEIA — duminică 14 mai 1972 pagina economică Să amplificăm puterea pîrghiilor financiare în mecanismul economic După cum se ştie, in ansamblul măsurilor elaborate de Conferinţa Naţională a partidului din decembrie 1967, in scopul ridicării eficienţei eco­nomice in toate sectoarele de activi­tate, un loc central îl ocupă mai buna folosire in economia naţională a fi­nanţelor şi creditului. Incadrîndu-se firesc în procesul de perfecţionare a organizării, conducerii şi planificării economiei, aceste măsuri sînt de na­­­tură să asigure, aşa cum se sublinia în Directivele Conferinţei Naţionale a P.C.R., creşterea rolului finanţelor şi creditului in desfăşurarea activită­ţii economice, perfecţionarea forme­lor de organizare a sistemului finan­ciar şi bancar. Măsurile luate pină acum pot fi grupate, in funcţie de scop şi obiect, în două mari categorii. Prima — re­feritoare la însăşi perfecţionarea rela­ţiilor financiare, a funcţionalităţii sistemului financiar — urmăreşte creşterea rolului pîrghiilor financiare existente, introducerea unor pirghii noi, localizarea optimă a constituirii fondurilor financiare, implicit înlătu­rarea fenomenelor de centralism excesiv ce s-au manifestat in domeniul financiar ţ.a.m.d. Cea de-a doua categorie de măsuri vizează Îmbunătăţirea organizării şi funcţio­nării aparatului fi­nanciar şi bancar, a controlului in toa­te verigile econo­miei naţionale,­ per­fecţionarea şi raţio­nalizarea eviden­ţei sa. Se poate­ afirma că, in cadrul pri­mei categorii de măsuri, obiectivul central titre polarizează o mare parte a predc Opurilor il constituie benefi­ciu In multipla sa calitate : resursă de finanţare a reproducţiei socialiste lărgite, pirghie de stimulare, indicator cu mare putere de sintetizare şi, deci, de comensurare a rezultatelor activi­tăţii economice şi mijloc de control. Accentuarea importanţei beneficiului în economie decurge, mai intii, din suportul calitativ pe care l-a dobind­it conceptul de gestiune economică în întreaga activitate • ecrtoprrtidă * şi, apoi, din lărgirea considerabilă a ariei de aplicare a acestui concept a­­supra unor sectoare care, in trecut, funcţionau după principiul finanţării bugetare. In urma reglementărilor privind probleme financiare legate de comer­­ţul exterior, beneficiul a devenit un rezultat financiar cu caracter unitar, reflectind atît rentabilitatea ce derivă din preţurile şi costurile interne, cit şi devierile preţurilor externe efectiv obţinute faţă de cele planificate. Tot­odată, ca urmare a măsurilor adop­tate cu privire la reglarea rentabili­tăţii pe produse, s-a asigurat, intre altele, Înlăturarea influenţei unor factori străini de întreprindere asu­pra volumului beneficiului. Ca ur­mare, beneficiul a putut fi folosit ca o bază corespunzătoare pentru elabo­rarea noului sistem de premiere, a­­plica­t din anul 1970, In cadrul căruia beneficiul reprezintă atit parametrul In funcție de care se constituie fon­dul de premiere, cit și atinsa de ali­mentare a acestui fond. De însemnătate primordială este faptul că, prin aplicarea măsurilor privitoare la modul de repartizare a beneficiului, acesta a devenit resursa financiară principală a întreprinderi­lor şi centralelor. Din beneficii, uni­tăţile economice rambursează credite de producţie, de investiţii şi de mică mecanizare, constituie fonduri de in­vestiţii centralizate şi necentralizate, fonduri de rezervă, de premiere ş. a. Este semnificativ faptul că, faţă de 8—10 la sută din beneficii, cu­ ră­­mânea la dispoziţia unităţilor econo­mice înainte de aplicarea noilor mă­suri, in anul curent este prevăzut ca acest procent să se ridice la peste 40 la sută. In acest fel, unităţile eco­nomice simt direct interesate în des­făşurarea unei activităţi cit mai ren­tabile, în mobilizarea rezervelor in­terne de reducere a preţului de cost şi, Îndeosebi, a cheltuielilor materiale, In folosirea nut mai eficientă a fon­durilor de producţie. Se poate releva, în acest sens, că în primul trimestru al anului in curs, toate ministerele economice au Îndeplinit pe ansamblu planul de beneficii, Inregistrind în­semnate beneficii peste prevederi. Faptul că restul de aproape 60 la sută din beneficii se varsă la buget — ceea ce face ca beneficiul să con­tinue a fi un venit bugetar de bază — confirmă, pe de o parte, promovarea fermă şi în domeniul finanţelor a principiului centralismului democra­tic, potrivit căruia obiectivele majore ale economiei naţionale trebuie pla­nificate şi finanţate centralizat, iar, pe de altă parte, asigură prevenirea unor fenomene de centralism finan­ciar excesiv, combătute de partid. In acest din urmă sens au acţionat, de altfel, şi alte măsuri, printre care şi aceea că vărsămintele de beneficii se fac la bugetul statului, de către cen­tralele industriale. Noul regim de repartizare a bene­ficiilor s-a integrat într-un sistem de finanţare complex şi elastic, care conţine trei elemente fundamentale: finanţarea bugetară, autofinanţarea unităţilor economice şi creditul ban­car. In ceea ce priveşte creditul ban­car, măsurile aplicate succesiv au a­­vut in vedere mai multe obiective : lărgirea ariei de creditare a produc­ţiei şi circulaţiei, extinderea prezen­ţei creditului bancar şi in activitatea de investiţii, aplicarea unui sistem de creditare restrictivă pentru uni­tăţile în care există neajunsuri de ordin financiar, accentuarea rolului economic al dobinzilor ş.a. Bunăoară, la prezent, in toate unităţile econo­mice de stat — cu excepţia întreprin­derilor agricole — creşterile anuale de mijloace circulante sunt acoperite din credite bancare, rambursabile din beneficii. Ca urmare a măsurilor lua­te, in actualul cincinal, circa 50—53 la sută din volumul total al mijloa­celor circulante ale unităţilor eco­nomice va fi acoperit din credite bancare.­­ Privitor la măsurile luate în vede­rea îmbunătăţirii organizării şi func­ţionării instituţiilor care formează, în ansamblul lor, aparatul financiar trebuie amintite înfiinţarea în anul 1968 a Băncii Agricole (transforma­tă, apoi, în Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară), precum şi a Băncii Române de Comerţ Exte­rior, preluarea de către C.E.C. a o­­peraţiunilor de creditare a populaţiei pentru construcţia de­ locuinţe, apro­barea unui nou statut al Administra­ţiei Asigurărilor de Stat (in cadrul unui ansamblu legislativ referitor la asigurări), lărgirea atribuţiilor şi — implicit — sporirea răspunderilor Băncii Naţionale şi ale Ministerului Finanţelor ş.a. In legătură cu per­fecţionările în domeniul atribuţiilor instituţiilor din sistem este deosebit de important faptul că Ministerul Fi­nanţelor, împreună cu Comitetul de Stat al Planificării, precum şi băncile finanţatoare au fost chemate să avi­zeze studiile tehnico-economice ale noilor investiţii. Prin aceasta, orga­nele respective contribuie la valori­ficarea cit mai eficientă a marilor e­­forturi materiale şi financiare făcute de stat pentru înfăptuirea planului de investiţii, de care depinde progresul rapid al ţării noastre. In scopul realizării unor sarcini de mare însemnătate, subliniate de to­varăşul Nicolae Ceauşescu la Confe­rinţa Naţională a partidului din 1967 — şi anume : „în asigurarea folosirii integrale, cu rezultate maxime a po­tenţialului economic al ţării, in apă-­­ rarea şi dezvoltarea avutului obştesc... o contribuţie de prim ordin trebuie să o aducă controlul financiar“ — a fost elaborată Legea privind gospo­dărirea mijloacelor materiale şi bă­neşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar. Noua legislaţie pune un accent deosebit pe întărirea controlului ierarhic operativ­ curent, ca atribuit inseparabil al conducerii la toate nivelurile, pe îmbunătăţirea activităţii controlului financiar pre­ventiv (inclusiv, prin înfiinţarea la marile unităţi a unor compartimente specializate de control preventiv), precum şi a controlului financiar in­tern şi a controlului bancar, pe întă­rirea activităţii de coordonare a con­­trolului in întreaga economie de că­tre Ministerul Finanţelor. Mai trebuie amintite şi preocupă­rile referitoare la îmbunătăţirea evi­denţei contabile, corespunzător cerin­ţelor impuse de dezvoltarea continuă a patrimoniului nostru socialist, de sporirea gradului de complexitate a economiei. In legătură cu aceasta a fost creat un cadru general al pla­nului de conturi, au fost elaborate noi planuri de conturi pentru toate ramurile, au fost simplificate şi per­fecţionate dările de­ seamă contabile ş.a. Totodată s-au elaborat şi apro­bat noi reglementări legislative pri­vind organizarea şi conducerea con­tabilităţii, atribuţiile şi răspunderile conducătorilor compartimentului fi­­nanciar-contabil. Cu toate acestea, in organizarea şi conducerea evidenţei contabile continuă să persiste in u­­nele întreprinderi deficienţe însem­nate, nerespectîndu-se regulile ele­mentare de reflectare a patrimoniu­lui, a drepturilor şi obligaţiilor bă­neşti ce decurg din activitatea eco­nomică. Anul trecut, organele de control au aplicat numeroase amenzi contravenţionale pentru încălcarea regulilor de evidenţă în unităţi din cadrul Ministerului Construcţiilor In­dustriale, Ministerului Transporturi­lor şi Telecomunicaţiilor, Ministeru­lui Economiei Forestiere şi Materia­lelor de Construcţii, Departamentu­lui industriei alimentare din cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi In alte uni­tăţi economice. Intrucit o contabili­tate incorectă prejudiciază patrimo­niul socialist este necesar ca şi de acum înainte organele de control fi­nanciare şi bancare să manifeste a­­ceeaşi fermitate, să tragă la răspun­­dere pe cei care nu-şi îndeplinesc o­­bligaţiile ce le revin în domeniul contabilităţii. In momentul de faţă, cînd ne mai desparte puţin timp de Conferinţa Naţională a P.C.R. din iulie a.c., se pune, în mod legitim, Întrebarea : care sunt roadele ansamblului complex de măsuri de ordin financiar stabilite pe baza hotărârilor Conferinţei Naţio­nale din 1967 şi ale Congresului al X-lea al partidului ? Desigur, un răs­puns bazat pe cuantificări valorice nu poate fi dat. Dacă pentru anumite masuri acest lucru este posibil de pildă, se ştie că în procesul de avi­zare a documentaţiilor noilor investi­ţii s-au identificat posibilităţi de re­ducere a costurilor de ordinul miliar­delor de lei, că prin activitatea com­partimentelor specializate de control preventiv s-a oprit efectuarea unor cheltuieli nelegale, nejustificate de multe sute de milioane de lei ș.a.m.d. — pentru ansamblul măsurilor luate nu se pot comensu­ra rezultatele ob­ţinute, intrucit nu se pot separa in­fluenţele multiplilor factori care au acţionat şi acţionează asupra creşterii beneficiilor, sporirii rentabilităţii, ob­ţinerii unei eficienţe economice ridi­cate. Independent însă de aceasta, se poate­ aprecia că noile reglementări în domeniul financiar au determinat rezultate economice pozitive, au con­tribuit şi contribuie la gospodărirea mai bună, cu un simţ de răspundere mai ridicat, a mijloacelor materiale şi băneşti, la creşterea eficienţei in toate sectoarele de activitate. Evi­dent, statuarea acestor măsuri şi apoi aplicarea lor in practică nu epuizează largile posibilităţi de îmbunătăţire a sistemului financiar, ţinînd seama mai ales că, in viziunea partidului nostru, perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării economiei naţionale este concepută ca un pro­ces continuu, determinat de legităţile dezvoltării societăţii noastre socia­liste. In acest sens trebuie acţionat, în primul rind, pentru definitivarea — pe baza experienţei acumulate — a măsurilor legislative de ordin fi­nanciar ce s-au aplicat in mod expe­rimental. De altfel, se află intr-o fază avansată elaborarea unui proiect de cadru legislativ larg, care să îm­brăţişeze toate principiile şi metodele fundamentale ale finanţelor noastre socialiste. Totodată, trebuie să ne pre­ocupe mai mult decit pină acurtt valorificarea posibilităţilor de apli­care eficientă în economie a unor noi pirghii. Este vorba, mai întâi, de acele pirghii a căror in­troducere este deja legiferată în princi­piu, cum sunt taxa a­­­supra fondurilor de producţie şi taxa pe terenurile deţinute de unităţile economice, pentru care trebuie creată o reglementare aplicativă adecvată, astfel incit ele să aibă o influenţă cit mai fermă asupra activi­tăţii întreprinderilor, înainte de toate insă atenţia între­gului aparat financiar-bancar trebuie îndreptată spre înfăptuirea indicaţii­lor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ţară a ca­drelor de conducere din întreprinderi şi centrale industriale şi de construc­ţii din februarie a. e„ spre folosirea cu o tot mai mare eficacitate a in­strumentelor care ne stau la înde­­mină, sp­re perfecţionarea activităţii şi creşterea gradului de operativitate în muncă, modernizarea metodelor de lil­ru, în care­ seni­tt­l importorit cuvînt va avea de spus Centrul de catfcul al sistemului financiar-bancar, recent înfiinţat. Este un adevăr cu valoare de postulat că de competenţa aparatului financiar, inclusiv cel din unităţile economice, de măiestria cu care va şti să folosească mijloacele perfecţionate care i se pun la dispo­ziţie depind realizarea în bune con­diţii a sarcinii ori trasate de partid sis­temului financiar, creşterea contribu­ţiei acestuia la dezvoltarea multilate­rală a societăţii româneşti contem­porane. Alexandru SESAN director general adjunct în Ministerul Finanțelor ■ întimpinarea I " ’ ' . .......................•• - ^WWWWWWWWNAA/VN^WWWNA/WWWWWWWWV ÎN GRĂDINI -I DOUĂ ACŢIUNI URGENTE: jj i • Plantarea tuturor I suprafeţelor prevăzute ii i * Distrugerea buruienilor Ploile care alternează cu zile şi oră Însorite constituie un timp excepţional pentru legumicultura : cresc viguros cul­turile însămînţate în prima epocă şi se prind foarte bine răsadurile ce se plan­tează acum. Rezerva de apă din sol a fost refăcută în cea mai mare parte a ţării. Din datele furnizate de Institutul de meteorologie şi hidrologie rezultă că, în ultimele 20 de zile, cantităţile de apă rezultate din ploi au variat între 40 și 120 litri pe metrul pătrat, cele mai mari fiind în partea de sud a Moldovei, adică în zona unde deficitul de apă din sol era mai mare. Deci se poate spune că rezervorul cu apă necesară creșterii plan­telor a fost umplut. Meteorologii apreciază că pină spre mijlocul săptăminii ploile vor alterna cu ore cu soare, iar apoi se va instala o vreme mai frumoasă. Se im­pune deci continuarea tuturor lucrărilor de sezon. Insă accentul trebuie pus pe plantarea legumelor în cîmp, acţiune care se desfăşoară în ritm nesatisfă­­cător. Din datele centralizate la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi A­­pelor rezultă că pină la data de 12 mai plantarea legumelor în cîmp s-a făcut pe 81 la sută din suprafeţele prevăzute a se cultiva in întreprinderile agricole de stat şi 72 la sută în cooperativele a­­gricole. De exemplu, în cooperativele a­­gricole plantatul tomatelor, cultură deo­­s­­ebit de valoroasă şi care ocupă o mare­ă suprafaţă, s-a făcut pe 65 la sută din terenurile prevăzute a se cultiva. Se putea realiza mai mult ?. Evident că da. O dovedesc rezultatele multor unităţi a­­gricole — ca cele din judeţul Buzău, de exemplu, care au încheiat această lu­crare. De asemenea, plantatul tomatelor s-a făcut pe 88 la sută din suprafeţele prevăzute a se cultiva în judeţul Tulcea, 85 la sută — în judeţul Bihor, 81 la sută — în judeţul Brăila, 80 la sută — in judeţul Galaţi, 75 la sută — în judeţul Vilcea, 74 la sută — în judeţul Ilfov. In alte judeţe, chiar dintre cele situate in sudul ţării, suprafeţele plantate sunt în­că mici faţă de timpul înaintat în care ne găsim. Astfel, in judeţul Teleorman suprafeţele plantate cu tomate repre- ’ zintă numai 36 la sută din planul coo-­­ perativelor agricole, Constanţa — 56 la­­ sută, Timiş — 48 la sută, Prahova — 47­­ la sută. Desigur, cine a intrat în aceste­­ zile in grădini şi-a putut da seama cît­­ de greu se munceşte din cauza pămîntu-­­ lui moale în care te afundai de-a bine-­­ lea. Dar acolo unde solul a fost arat, 1 grăpat şi modelat din vreme, chiar in­­ condiţiile îmbibării lui cu apă, poate fi 1 plantat. Specialiştii apreciază că este ■­ mai bine să se planteze acum decât în 1 zile cu soare puternic, cînd procentul de 1 prindere este mai mic. Nu sunt justifi-­­ cate nici părerile acelora care susţin că­­ pămintul ar fi prea rece. Din datele­­ Institutului de meteorologie şi hidrolo- i­gie rezultă că în ziua de 12 mai tempe-­­ ratura satului era de 17—18 grade în­­ cimpia de sud, 15—16 grade in zona sub- i carpatică, 14—15 grade in centura Tran-­­­silvaniei şi 17—18 grade In câmpia de­­ vest. Deci nu este justificată sub nici­­ un motiv abţinerea de la plantarea le-­­­gumelor în cîmp. In favoarea grăbirii­­ plantatului pledează şi faptul că meteo-­­ rologii prevăd o încălzire substanţială a­­ timpului pentru următoarele zile.­­ Trebuie avute in vedere şi alte lucrări ' de sezon în legumicultura. Datorită ploi- ' lor abundente, în jurul solariilor s-au a­­dunat cantități mari de apă, care trebuie evacuate prin orice mijloace. Insă peri­cel mai rnăpsi ’^Bt’f.U^ărădinil^,/^* ‘1 nj legume îl constituie buruienile, care con­curează serios legumele. Toate eforturile trebuie îndreptate în aceste zile în di­recţia executării lucrărilor de întreţinere prin care se distrug buruienile, se afi­nează şi aeriseşte solul bătătorit de ploi. In egală măsură se impune o atenţie sporită la recoltarea legumelor pentru a se evita deprecierea lor din cauza um­­­dităţii.­­ Executarea fără intîrziere şi cu cea , mai mare răspundere a lucrărilor de se-­­­zon in legumicultură, urmărindu-se tot­­i odată realizarea integrală a planului de­­ plantări la fiecare cultură, constituie ga-­­ ranţia obţinerii unor recolte mari şi de­­ bună calitate.­­ Expoziţia internaţională de echipament industrial pentru petrol, chimie, mase plastice şi cauciuc şi-a închis porţile Expoziţia internaţională de echipa­ment industrial pentru petrol, chimie, mase plastice şi cauciuc şi-a închis porţile. In decurs de 10 zile, standu­rile celor peste 150 de firme parti­cipante, din 14 ţări europene, au atras mai bine de 150 000 de vizitatori ro­mâni şi străini. Expoziţia a constituit cadrul unor fructuoase negocieri intre cercurile comerciale româneşti şi străine, multe dintre ele finalizate în perfectarea unor importante tranzacţii şi aranja­mente de export şi import, atit pen­tru acest an, cît şi pentru 1973. Pe această linie se înscriu contractele încheiate de întreprinderea româ­nească de comerţ exterior „Indus­trialexport“ cu firma „Machinen Ex­port“ din R. D. Germană pentru ex­portul de prevenitoare de erupţie şi sape cu role ; contractele perfectate de întreprinderile „Chimimport“, „Petrolexport“, „Fibrex“, „Azoex­­port“, „Danubiana“ cu numeroşi parteneri din Cuba, Iugoslavia, Olan­da, Spania şi din alte ţări, privind livrările la export pe anii 1972 şi 1973 a unor importante cantităţi de îngră­şăminte chimice de diverse tipuri, anvelope diferite, fibre acrilice, ma­teriale plastice, solvenţi organici şi produse cosmetice. De asemenea, în­treprinderea „Petrom“ a stabilit cu partenerii din diverse ţări noi con­tacte privind posibilităţile de coope­rare în domeniul exportului de uzine chimice şi rafinării, in executarea de lucrări de engineering, in livrările de tehnologii originale din Industria chimică. Contracte importante au fost per­fectate şi pe linia importurilor. Intre acestea figurează aranjamentele per­fectate de Întreprinderile româneşti de comerţ exterior „Romchim“ şi „Mecanoexport“ privind achiziţiona­rea de utilaje şi aparatură pentru in­dustria chimică, armături, pompe, a­­parate de măsură şi control şi alte produse. t Agerpres) LA U.P.M.P.-IAŞI O nouă capacitate de producţie IAŞI (coresponden­tul „Scriteii“, Manole Corcaci).­­ Construc­torii şi montorii ieșeni au realizat, cu două luni înainte de termen, o nouă capacitate de producţie la Uzina de prelucrare a maselor plastice din localitate. Este vorba de noi in­stalaţii montate in spa­ţiile existente, care vor putea produce, in plus, mii de tone pe an de granule electrotehnice. Cu acestea, con­structorii ieşeni îşi în­deplinesc unul din an­gajamentele luate in acest an de a da în funcţiune o serie de o­­biective înainte de ter­men. La U.P.M.P.-Iași, constructorii și insta­latorii lucrează de zor la alte capacități cu care uzina se va ex­tinde in actualul cin­cinal. PAGINA 3 Din fabrici şi institute, de pe şantiere şi ogoare SEMNALE PRELUATE Cum şi cînd răspundeţi la sesizările oamenilor muncii? Nu vom insista, acum, asupra laturii pozitive a problemei în discuţie. Fapt este că, în majoritatea cazurilor, întreprinderile, centralele industriale, mi­nisterele au o atitudine constructivă faţă de semna­lele critice ale oamenilor muncii adresate ar­t lor, cii şi presei, analizează cu responsabilitate situaţiile care formează obiectul sesizărilor şi acţionează prompt, cu măsuri. Sunt însă, din păcate, şi aspecte care ţin de reversul medaliei. Asupra acestora ne oprim în ru­brica noastră de astăzi. R­elatam, la 5 martie, că F.E.M.I.-Bucureşti a adoptat o foarte curioasă măsură de folosire a cadrelor de specialişti. Patru ingineri electro­­nişti, printre care şi Nicolae Drăgulănescu, semnatarul scrisorii adresate redacţiei noastre, au fost repartizaţi la aprovizionare, îndeletnicindu-se cu obişnuite treburi de birou. Spuneam că este vorba de un lux inutil, de o viziune deformată asupra ro­lului specialiştilor formaţi cu trudă şi cu destulă cheltuială , că specialistul trebuie să lucreze in do­meniu] si în scopul pentru care a fost pregătit de societate, potrivit calificării lui înalte, nefiind nici­decum ,la cheremul unuia sau altuia dintre factorii responsabili ai întreprinderii. Şi cum tendinţa gene­rală, la noi, este aceea de a nu pune specialistul K­. tehnică să efectueze treburi funcţionăreşti, de birou, ci de a-1 angaja pe deplin In producţie şi In concepţia producţiei, apelam la respectiva Întreprin­dere (şi la ministerul de resort) să renunţe definiţiv la discordanta notă de pe portativul propriu, inca­­drîndu-se şi In acest caz tendinţei generale. Insă atît conducerea Întreprinderii, cit şi ministerul au tăcut. Şi tac şi azi. Ca şi cinci nici n-ar fi auzit des­pre obligativitatea pe care o au de a răspunde prompt la sesizările apărute In presă. Răminem, deci, tn aş­teptarea răspunsului. P­relutnd semnalul unui grup de trei mecanici de la Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri Olt, relatam intr-o altă rubrică din aceeaşi lună martie : „La noi — scriau mecanicii — o curte întreagă este tixită de utilaje inactive. Stau aşa de luni şi chiar de ani,d­intre altele un ciocan pneungilHtl1 1 j ,‘cilipd­ru j. compresor, utilaje de forjă...»» Alte lamajs*sf|ţt pefolosite la lotul Curtişoara, la • distanţă 'de 'trfei Triîometri de Slatina*. O situaţie, evident, anormală. Cum adică , tn vre­me ce colectivele întreprinderilor depun eforturi stăruitoare pentru folosirea integrală a tuturor ca­­pacităţilor de producţie, a tuturor utilajelor, respec­tiva direcţie judeţeană ţine importante utilaje in afara circuitului producţiei ? Semnalînd anomalia, dădeam curs opiniei juste a semnatarilor scrisorii , ori amin­tita direcţie de drumuri şi poduri să fie încărcată, prin plan, la nivelul tuturor utilajelor din dotare, ori aceste utilaje inactive să fie îndreptate spre alte unităţi productive. Insă nici pină acum nu se ştie ce a urmat acestui semnal critic. De la sus-numita direcţie judeţeană n-a sosit nici un răspuns. Sau poate şi tăcerea este un răspuns ? Se preferă unul concret. Adică negru pe alb. Să-l vedem cum arată. M­ai există şi o altă atitudine, tot atit de injustă, faţă de sesizările oamenilor muncii. Adică se răspunde prompt, dar nu se spune nimic. Ca în cazul pe care vi-l relatăm. Redacţia a tri­mis Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, spre cercetare, o scrisoare a unui salariat de la Uzina de utilaj chimic din Ploieşti. Punctul central al scri­sorii îl­ constituia o invenţie de răsunet (medaliată cu aur), ai cărei autori s-ar fi schimbat peste noapte. Mai precis, dispăruse dintre autorii legitimi un teh­nician şi apăruse, cum-necum, un „inginer cu func­ţie“ (care, colac peste pupăză, şi-a mai dus şi meda­lia acasă, cînd de fapt ea fusese atribuită uzinei!). Ne interesa : se confirmă sau nu abuzul ? Iată acum răspunsul. Centrala industrială de utilaj chimic şi rafinării, căreia i-a fost expediată sesizarea, a trimis la faţa locului pe responsabilul cu invenţiile şi inovaţiile din cadrul centralei. Revenind din cer­cetare, acesta formulează răspunsul. 1. „Propunerea de invenţie a fost înregistrată la data de...“. Nu asta interesează. „. ..La data de... ministerul o trimite spre rezolvare...“. Nici asta n-are importanţă. 3. „Pe data de... s-a încheiat procesul verbal de omologare“... 4. „La data de... s-a încheiat convenţia de retribui­re...“ şi iată aşa ne omoară cu precizări inutile, cu date de calendar, fără să spună un cuvinţel despre obiectul sesizării. Ca în zicala : „Bună ziua lele Ma­rio“, iar ea : „Mă duc, maică, cu dimiile la piuă“. O mai deplină artă, în a bate pe lingă floarea cuiului, nici că s-a mai văzut! Se confirmă sau nu abuzul ? Aceasta este Între­barea. Niciodată nu ne vom face părtaşi în a deruta, cu răspunsuri solomoniene, pe autorii sesizărilor. In­vităm conducerea centralei industriale respective şi treacă la obiect­­­e scurt, despre unele răspunsuri sosite la re­dacţie. Ionaş Gheorghe, Focşani : Vi s-a dat cîştig de cauză. Consiliul judeţean al sindicatelor Buzău ne informează că veţi primi, în aceste zile, drepturile ce vi se cuvin pentru inovaţia dv. („Mo­dificarea circuitului de răcire“...) aplicată la F.I.L. Buzău. Intîrzierea se explică prin aceea că respon­sabilul cabinetului tehnic a lipsit o vreme din fa­brică, urmind un curs de reciclare. Cea de-a doua propunere de inovaţie („Modificarea pompelor de ali­mentare“...) va fi trimisă la uzinele „Griviţa Roşie“­­Bucureşti, de unde veţi primi şi răspunsul. Grigore Simionescu, Fieni : Sesizarea dv. nu se confirmă Aşa ne informează Trustul de­ construcţii industriale Ploieşti. Acesta precizează : nu sunt sala­riaţi încadraţi arbitrar , cele două staţii de betoane n-au funcţionat la capacitatea lor, ca urmare a lipsei pieselor de schimb. Situaţia s-a remediat. Şi acum ţineţi-vă tare să auziţi ce n-aţi mai auzit. Trustul in cauză adaugă că „deşi unele afirmaţii sunt exa­gerate, totuşi conducerea întreprinderii a luat act de aceste probleme, precum şi măsuri tehnico-organiza­­torice“. Vasăzică, cu toate că afirmaţiile dumnea­voastră sunt unele infirmate, altele exagerate, s-au luat totuşi măsuri. înţelegeţi cum devine cazul ? Victor Tabac, U.E.I.L. Sighet: Căutaţi vinovatul şi vinovatul sunteţi chiar dv. Ne-o confirmă Comitetul judeţean de partid Maramureş, care ne trimite răs­punsul. Tras la răspundere că nu aţi luat măsuri de evacuare a cherestelei din hala de gatere, dv. aţi avut o atitudine... hai să-i spunem total neindicată faţă de inginerul pe care îl reclamaţi, lansîndu-vă amindoi în fel de fel de „amabilităţi“. Conducerea Întreprinderii nu v-a transferat, precum vă aşteptaţi (motiv pentru care şi solicitaţi „intervenţia opiniei publice"), dovedind înţelegere şi recomandindu-vă totodată, o fermă disciplină. Ceea ce, sincer vorbind, n-aţi dovedit în cazul discutat. Ştefan ZIDARIŢA P

Next