Scînteia, iulie 1972 (Anul 41, nr. 9195-9225)
1972-07-01 / nr. 9195
is cinstea Curnii Naţionale a P. G. I şi a celei de-a XIV a aniversări a nepilii * Al 3-lea furnal de la Galaţi în pragul primei şarje GALAŢI (Corespondentul „Scânteii“). — 30 IUNIE, ORA 14:00. In vatra furnalului nr. 3 de 100 mc a fost aprins focul în vederea uscării zidăriei. Practic s-ar putea spune că pe platforma Combinatului siderurgic de la Galaţi au început la cel de-al treilea furnal de 1700 mc pregătirile în vederea elaborării in cursul lunii iulie a primei same de fontă. Faţă de primul furnal de 1 700 mc, construcţia celui de-al treilea a durat cu 5 luni mai puţin. Au fost executate 770 000 mc săpături şi circa 620 000 mc umpluturi, 150 000 mc betoane, 8 400 tone armătură şi peste 23 000 tone zidărie refractară. La acestea se adaugă cele peste 16 000 tone utilaje tehnologice şi circa 11 000 tone construcţie metalică. Numeroase întreprinderi, printre care uzinele „23 Aura.l", „V-l.n, I—HUU* de fizică atomică Şi alte multe unităţi din Bucureşti, „Independenţa“-Sibiu, „Electroputere“ Craiova, Uzina de utilaj petrolier din Tîrgovişte, U.C.M.M.A. Bocşa, „Industria sîrmii“ din Cîmpia Turzii au concurat la construcţia acestui obiectiv. ÎN PAGINA A II-A Oameni de seamă ai societăţii noastre DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALA A PARTIDULUI FOTO-INTERVIU CU KIRÁLY IOAN1 PROLETARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 9195 Simbătă 1 iulie 1972 8 PAGINI - 40 BANI CINCINALII! IN PATRU ANI SI INMATIITE! Producţia suplimentară de utilaje işi amplifică valoarea cind este realizată din metal economisit Iniţial, unităţile Centralei Industriale de utilaj chimie şi pentru rafinării s-au angajat ca în acest an, pe ansamblu, să realizeze peste prevederile planului o producţie globală de 17,6 milioane lei şi o producţie marfă de 51,7 milioane lei. Concluzia finală a analizelor ample desfăşurate in ultimul timp în uzinele acestei centrale industriale a fost insă că angajamentul poate fi majorat la 31 milioane lei la producţia globală ■ şi la 77 milioane lei la producţia-marfă. In cane vor concretiza aceste sporuri valorice de producţie ? — a fost in- ■■■■■■ trebarea cu care a început convorbirea ce am avut-o recent cu ing. Gheorghe Petrescu, directorul tehnic al C.I.U.C.R. din Bucureşti. — 200 tone utilaj chimic. 1 000 pompe de diferite dimensiuni. 42 vagoane-cisternă. 4,5 milioane rulmenţi speciali şi 30 000 butoaie sunt principalele produse pe care le vom realiza, peste plan, în anul curent. Toate au de pe acum desfacerea asigurată. — Ce cantităţi de materii prime şi materiale — în special metal — va necesita fabricarea acestei producţii suplimentare ? — Chiar azi, compartimentul de concepţie a predat producţiei ultimele documentaţii de execuţie necesare fabricării tuturor sortimentelor prevăzute în angajamente. (Este un autentic succes pentru uzinele centralei noastre care, pină nu de mult, întâmpinau serioase dificultăţi în asigurarea la timp a proiectelor de execuţie , cu implicaţiile binecunoscute , restante faţă de termenele contractuale ş.a.). Revenind la problema în discuţie, calculele arată că pentru îndeplinirea angajamentelor asumate in 1972 este necesară cantitatea de 2 392 tone metal. — Cum, pe ce căi veţi asigura această cantitate de metal ? — In primul rînd, avem în vedere valorificarea resurselor interne, înnoirea si modernizarea producţiei, aplicarea de tehnologii perfecţionate sunt modalităţi de acţiune care, pentru tehnicienii din centrală şi uzinele componente, au valoare imediată, reflectată pe planul eficienţei economice. Bunăoară, prin trecerea la fabricarea schimbătoarelor alveolare vom înregistra nu numai îmbunătăţirea randamentului de lucru a acestor produse, ci şi economii de metal de 3 milioane lei/an ; de asemenea, pe baza realizării de recipiente de înaltă presiune pentru industria chimică prin fretarea succesivă de virele neprelucrate, cheltuielile de producţie se vor reduce cu 7,5 milioane lei pină la sfîrşitul cincinalului, evitîndu-se totodată, importuri de 5 milioane lei valută. Prin confecţionarea din poliesteri armaţi cu fibre de sticlă a utilajelor tip recipient pentru industria chimică, adaosurile de prelu- ■■■■■■i*** crare se vor reduce la minimum, iar prin elaborarea de dispozitive de contactare pentrutoloare de fracţionare si ab-mmmmmmmmmmm sorbţie de mare capacitate vom obţine economii de metal de 4 milioane lei/an. In fine, execuţia schimbătoarelor de căldură — care lucrează în medii puternic corozive — prin noi tehnologii, sudarea prin procedee moderne a otelurilor înalt aliate pentru Dan MATEESCU (Continuare in pag. a III-a) Cum asiguraţi baza materială a îndeplinirii angajamentelor ? Tehnica modernă potenţează eforturile colectivului de muncă de la Combinatul petrochimic din Piteşti La vremea cînd se stringe griul Se stringe griul şi satul cunoaşte un neastimpăr ciudat pe care cine nu s-a născut acolo nu-l poate înţelege. Oamenii se răsucesc pe prispe, sub ţolul înflorat, cată cu un ochi tulbure la apusul livid al lunii, trec cu noaptea-n cap pe Ungă Um, amestecă boabele in dinţi şi simt gustul acela dulce-acrişor, unic, al făinii, măduva lumii,cum îi zicea Homer. Sint ani de cînd, intr-o asemenea vreme de azur încins, cocoţat pe un gard cu Lică ne uitam uimiţi cum şaisprezece perechi de boi trag anevoie la deal batoza, spre aria de treier; năduşiţi, oamenii pocneau harapnicele suduind şi indemnînd aprig vitele ajunse, spre coama dealului pieziş, la capătul puterilor. Au izbutit — oftă Lică — mai bine o scăpau naibii la vale şi se sfărima... Nici o bucurie n-avea, căci, fiind cel mai necăjit băiat al satului, orfan ţinut din milă de mătuşi calice, ii era hodăit totdeauna să stea doar la spatele maşinii de treier. Carele urcau din şapte sate încet, chinuit spre arie, snopii treceau din care în cireada, iar de aici în gura lacomă a maşinii. Locomobile duduia şi scotea fum pe coşu-i negru, batoza tremura zguduită de cureaua tare, boabele curgeau şuvoi in saci şi undeva, la spatele infernalei maşini, intr-un nor vinzolit, de pleavă aburie, Lică, orbit, nins, cu gura cleioasă şi urechile surde, îmbrăcat intr-un veşmint nevăzut, dar înţepător, de fire retezate şi semincioare bolnave, trăgea deoparte, cu furca, într-o mișcare iute, necontenită, fără nici un răgaz, paiele, care altfel l-ar fi îngropat. După treicris cădea lat, cîteva zile, răcind ca după lingoare, scrîșnind prin somn, zvîrcolindu-se, gemind. Nici acum n-are somnul prea bun; e primarul comunei şi umblă neliniştit prin faţa casei, se uită, din pridvor, în lumina cenuşie a zorilor, la dinosaurii metalici — pregătiţi undeva in coasta satului — de parcă s-ar teme să n-o pornească singuri, înainte de vreme. „Sfii — îmi aminteşte — ce visam eu cind începea secerişul ? Că va veni intr-o zi Sfinta Vineri din poveste şi-mi va aduce o pereche de ochelari, fiindcă pleava îmi distrugea ochii, mă usturau pe urmă două-trei săptămini. Numai că uite, cind mi i-a adus, n-a mai fost nevoie. Acum am de ceilalţi, de vedere, fiindcă trebuie să semnez toată ziua şi toată noaptea hirţii şi mi-a slăbit văzul". „Eşti pregătit, Lică, pentru stringerea recoltei ?“ — îi intreb „Sintem pregătiţi, du-te şi la cooperativă, vezi şi tu singur. Dacă timpul rămine bun, scoatem două mii cinci sute la hectar". Nu-i o scofală, prea mare“ „Dar pe timpul lui tat-tu — se supără el — cit ieşea ? Opt sute — şi acelea nu două cu neghină. Cu corpuri străine, adică. Acum îl tratăm ştiinţific şi e curat, cred că o să aibă cea mai mare greutate hectolitrică pe judeţ, optzeci şi doi. Stai aici pînă iese griul nou, să-ţi facă Minodora un colac să-l măninci tu singursingurel". „Nu pot, Lică, am o şedinţă la Bucureşti". „Da’ măcar pînă începe să umble combina, să ne suim şi noi pe ea, rămii ? Că ne-au trimis una nou-nouţă, uşoară, frumuşică, parcă-i o gabrioletă“. „Nu pot, iartă-mă, plec la asfinţit". „Rău eşti, şi eu care credeam c-am să te conving s-o vezi, să scrii la gazetă că ne mai trebuie trei — si nu ni le di... Atunci iti trimit colacul cu posta. Da’ scrii ? la notează. rolo. datele...“. ...Si notez, in timp ce in aerul pur începea să adie cea mai dulce mireasmă a pământului : mirosul piinii. Valentin SILVESTRU Tovarăşul Nicolae Ceauşescu -l - a primit pe Eduardo Frei Montalva, liderul Partidului Democrat-Creştin din Chile Vineri, 30 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, a primit în staţiunea Neptun, pe liderul Partidului Democrat-Creştin din Chile, Eduardo Frei Montalva, fost preşedinte al Republicii Chile, care face o vizită în Ţara noastră, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, în cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost abordate unele probleme privind dezvoltarea relaţiilor româno-chiliene, precum şi unele aspecte ale situaţiei politice internaţionale actuale. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. ÎN ZIARUL DE AZI: ® Locul de muncă al activistului de partid , în mijlocul oamenilor ® Predarea şi teior sociale mai fericinte, grata în problematica actuală, în practica construcţiei socialiste ! • Ziua internaţională a cooperaţiei Artele plastice în perspectiva marilor evenimente ale anului Anul acesta este marcat de două mari evenimente politice — Conferinţa Naţională a P.C.R. şi împlinirea a 25 de ani de la proclamarea republicii. Am solicitat, răspunzind interesului legitim al cititorilor, cîteva precizări in legătură cu manifestările prin care artele plastice vor intimpina primul dintre aceste evenimente . — Ne-am propus — ne-a răspuns tovarăşa Tamara Dobrin — ca, în cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R., să organizăm — atit în Capitală, cit şi in numeroase centre judeţene — expoziţii „antologice“ care să reflecte activitatea creatoare a plasticienilor noştri în toate domeniile, evident cu un accent mai pronunţat asupra picturii, sculpturii şi graficii. Cele două săli de la parterul Muzeului de artă al Republicii Socialiste România vor reuni o expoziţie care va cuprinde aproximativ 100 de lucrări de pictură şi sculptură. După cum este cunoscut, evoluţia noastră istorică sau contemporană, marile aniversări ale poporului nostru (semicentenarul U.TC., împlinirea a 10 ani de la Încheierea cooperativizării agriculturii), dezvoltarea economică a României au constituit temele unor numeroase lucrări de pictură, sculptură şi grafică. Aflate acum în curs de selecţie, aceste lucrări vor oglindi orientarea creaţiei plastice pe principalele direcţii indicate de documentele Congresului X şi ale plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Evident, accentul se va pune asupra unora dintre cele mai valoroase lucrări, remarcate cu prilejul expoziţiilor bienale sau anuale, al saloanelor republicane sau judeţene, al expoziţiilor de grup sau personale , lucrări care reflectă angajarea artiştilor plastici în activitatea ideologică, politică, social-culturală a ţării noastre. Artişti din toate generaţiile — atit mari maeştri, personalităţile reprezentative ale generaţiilor mature, rnt şi un număr însemnat de tineri — vor releva şi de astă-dată, prin lucrările lor, efortul de pătrundere a unor zone majore, semnificative ale realităţilor noastre socialiste. Se va ilustra, încă o dată, efervescenţa creatoare, spiritul angajant al artei, rod al contactelor fireşti ale artiştilor cu Industria, cu agricultura, cu viaţa social-culturală si politică. Fenomenul pe care l-am descris pînă acum va fi prezentat în această „antologie" a plasticii noastre pe care o intenţionăm. Am conceput această manifestare într-o strînsă colaborare a Direcţiei artelor plastice cu Uniunea artiştilor plastici şi lucrătorii din muzee — ca o încercare de a stringe un buchet cu o bună parte din ceea ce s-a realizat mai valoros în ultimii 4 ani. — In afara acestei manifestări de amploare se pregătesc şi alte expoziţii ? Simultan, expoziţii cu caracter similar se vor deschide In multe dintre muzeele de artă ale ţării. Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, prin Direcţia artelor plastice şi Oficiul pentru organizarea expoziţiilor de artă, va trimite In ţară şase expoziţii cuprinzînd fiecare circa 40 de lucrări de pictură şi grafică, expoziţii care vor fi itinerate nu numai în oraşe, ci şi la numeroase cămine culturale. Trebuie să amintesc, de asemenea, că la începutul lunii iulie o expoziţie de artă contemporană românească se va deschide la muzeul Ermitaj din Leningrad, că o alta se află deschisă în Anglia, că sunt pregătite lucrările pentru alte expoziţii în ţările socialiste, în unele ţări din Europa occidentală. in America de Nord şi ţă(Continuare in pag. a IV-a) Interviu cu Tamara DOBRIN, vicepreşedintei a Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste Tovarăşul Emil Bodnaraş s-a înapoiat în Capitală Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală tovarăşul Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, care, însoţit deHenri Coandă, ministru, consilier, Consiliul de Stat, a făcut o vizită oficială in Marea Effiteirie. La sosire, pe aeroportul Otopeni, au fost prezenţi tovarăşii Gheorghe In ultima zi a vizitei neoficiale întreprinse in Marea Britaine s, vicepreşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Emil Bodnaraş, a avut o întrevedere cu Michael Heseltine, ministru pentru problemele aerospaţiale. Vicepreşedintele Consiliului de Stat a fost însoţit de academicianul Henri Comidă, ministru, consilier la Consiliul de Stat, şi de ambasadorul Republicii Socialiste România la Londra, Vasile Pungan. La întrevedere a participat lordul Drumalbin, ministru fără portofoliu, şi funcţionari supe-Pană, Ilie Verdeţ, precum şi Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de faţă Derick Rosslyn Ashe, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti. Cu acelaşi avion s sosit la Burt,areşti dr. Stanley G. Hooker, director tehnic la firma ,.Rolls Royce“. •riori, din Departamentul comerţului şi industriei. Vineri dimineaţă, vicepreşedintele Consiliului de Stat a primit la ambasada română pe Sir Arnold Vielstock, directorul general al companiei britanice „General Electric“, şi pe John Wiseman, director general al companiei „U.K. Opticans Lei“. La plecarea din Londra a tovarăşului Emil Bodnaraş au fost prezenţi reprezentanţi ai conducerii firmei „Rollsx Royce“, precum şi ambasadorul român la Londra, Vasile Pungan. (Agerpres) Plecarea delegaţiei Partidului Poporului din Panama Delegaţia Partidului Poporului din Panama, formată din tovarăşii Ruben Dario Souza, secretar general al Partidului Poporului din Panama, şi Reyes Antonio Mark, membru al C.C. al partidului, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită de prietenie in ţara noastră, a părăsit vineri dimineaţa Capitala. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R.. Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) PAGINA A V-A OMUL FATĂ IN FAȚĂ CU EL ÎNSUȘI * Testul zilnic al sănătății morale; * Fișier social: Venise cu glndul să stea un an şi a rămas pentru toată viaţa ; * Civilizația străzii în perimetrul Gării de Nord . PAGINA A VI-A REPORTAJ PE GLOB ® De la Pacific la Atlantic (note de drum din Canada); • „Salongo" — cîntecul de dragoste al Zairului; • 0 tragedie sud-vietnameză; o De pretutindeni. viaţa internaţională O Statele Unite au hotărît să revină la tratativele cvadripartite de la Paris. O Organizaţia „Unitatea latino-americană" cheamă la luptă pentru independenţă economică. • O nouă rundă de convorbiri indo-pakistaneze. • Corespondenţă din Viena : Poziţii realiste la Congresul Internaţionalei socialiste. • Corespondenţă din Geneva : La încheierea Conferinţei Internaţionale a Muncii.