Scînteia, august 1972 (Anul 41, nr. 9226-9255)
1972-08-01 / nr. 9226
Ţara întreagă întîmpină ziua de 23 August şi a XXV-a aniversare a Republicii SUCCESE Insufleţitoare In Îndeplinirea PLANULUI Şl A ANGAJAMENTELOR BRAILA In cinstea zilei de 23 August, colectivele de muncă din industria judeţului Brăila, conduse şi îndrumate de organizaţiile de partid, îşi intensifică zi de zi eforturile în scopul sporirii eficienţei activităţii lor economice. Ritmul avîntat de lucru se concretizează in noi şi importante realizări, în depăşiri substanţiale de plan, care exprimă elanul creator, dăruirea şi responsabilitatea in muncă a tuturor oamenilor muncii, hotărîrea de a răspunde prin fapte cerinţelor Conferinţei Naţionale a partidului. S-a reuşit, astfel, ca planul la producţia industrială pe 7 luni pe totalul judeţului să fie îndeplinit cu 8 zile înainte de termen. Calcule preliminare arată că, o dată cu încheierea lunii iulie, producţia globală realizată peste plan se ridică la 123 milioane lei, iar producţia-marfă la 167 milioane lei. In acest fel, la producţia-marfă fabricată se va obţine un spor de 60 milioane lei faţă de angajamentul luat in cinstea Conferinţei Naţionale a partidului. BICAZ Iniţiativa cimentiştilor din Bicaz, care vizează realizarea unei productivităţi orare maximă cu cheltuieli minimal, dă roade din pe in ce mai bogate. în cursul zilei de 31 iulie a.c., in silozurile fabricii a fost deversată, pentru a fi expediată şantierelor de construcţii, cea de-a doua milioană de tonă de ciment realizată de colectivul de aici de la începutul acestui cincinal şi,pînă în prezent. Pe ansamblul secţiei mari de măcinat, productivitatea orară este in prezent mai mare cu 6,2 tone faţă de începutul lunii iunie, cînd a fost lansată chemarea la întrecere. De la începutul anului s-au produs peste plan 12 000 tone ciment. Aproape jumătate din această depăşire este rezultatul eforturilor organizatorice şi al căutărilor de noi soluţii tehnice survenite în ultimele două luni de activitate. De menţionat că producţia peste plan s-a obţinut în condiţii economice deosebit de avantajoase pentru activitatea fabricii , pentru fiecare kilogram de clincher s-au consumat numai 1 450 kilocalorii, faţă de 1 800 kilocalorii planificate. COVASNA In zona industrială a oraşului Covasna a început construirea unui nou obiectiv industrial : o fabrică de plăci aglomerate din lemn. Aşezarea fabricii in apropierea unor bogate masive forestiere va facilita asigurarea bazei de materie primă in condiţii dintre cele mai economicoase. Noua fabrică va fi dotată cu utilaje şi instalaţii de înalt nivel tehnic, cu un ridicat grad de automatizare. ALBA Constructorii care lucrează la dezvoltarea şi modernizarea Fabricii de hirtie din Petreşti, judeţul Alba, unde se construiesc noi linii tehnologice, au asigurat un avans de 30 zile faţă de graficul de execuţie. Pentru reducerea duratei lucrărilor şi sporirea productivităţii muncii se lucrează concomitent la mai multe obiective, creindu-se posibilitatea folosirii cu randament sporit a utilajelor şi forţei de muncă. La rîndul lor, muncitorii, tehnicienii şi inginerii lotului de construcţii din Blaj, care au început recent lucrările pe şantierul viitoarei fabrici de accesorii pentru maşini-unelte, au realizat planul pe luna iulie in numai 15 zile. MIERCUREA CIUC In zona industrială de vest a oraşului Miercurea Ciuc a început construcţia unui nou obiectiv al industriei alimentare — o modernă fabrică de bere. Conform proiectelor, ea va furniza peste 200 000 hl bere pe an. Prevăzută a folosi in procesul tehnologic apă de munte, se apreciază că berea de Miercurea Ciuc va avea calităţi deosebite. Pentru asigurarea noii unităţi cu materii prime suficiente vor fi extinse bazinele de hamei de la Sighişoara şi Bălăuşeri. Hala cazangeriei de la uzina de utilaj chimic „Griviţa roşie" din Capitală. Muncitorii conduşi de maistrul Constantin Dinescu verifică încă o dată parametrii unui utilaj de mare capacitate care va fi expediat în zilele următoare beneficiarului . Combinatul de îngrăşăminte azotoase de la Piatra Neamț REALIZĂRI ALE MINERILOR Minerii de la Leşu Ursului au Înscris in bilanţul Întrecerii socialiste depăşiri de producţie atingînd 20 milioane lei. In prezent, ei depun eforturi pentru Îmbunătăţirea tehnologiilor de lucru, astfel ca pină la sfîrşitul anului, peste 50 la sută din panourile aflate In exploatare să-şi modifice tehnologiile de lucru. In locul metodei ascendente, cu tablou in vatră, de pildă, se introduce tehnologia de extracţie cu surparea tavanului, procedeu care creează o mai mare siguranţă în exploatare şi uşurează efortul fizic al muncitorilor. Calculele arată că pe această cale, în cursul unuian, se recuperează minereu a cărui valoare se ridică la aproximativ 8 milioane lei. Organele centrale, ministerele de resort au acordat şi acordă consiliilor populare judeţene un ajutor substanţial — prin colective de analiză, prin specialişti trimişi la faţa locului etc — in îndeplinirea atribuţiilor lor economice, social-culturale şi edilitar-gospodăreşti. Rezultatele acestui mod de a lucra cu organele locale sint vizibile şi în judeţul Maramureş. Dar nu-i mai puţin adevărat — şi asupra acestui fapt dorim să insistăm in aceste rînduri — că, paralel cu acest ajutor direct, practic, către organele judeţene ale administraţiei de stat sunt trimise tot soiul de adrese, scrisori, instrucţiuni şi circulare care mai mult încurcă treburile decit ajută efectiv la soluţionarea lor. Pe adresa Consiliului popular judeţean Maramureş, de pildă, au sosit de la organele departamentale centrale, în primul semestru al acestui an, nu mai puţin de 1037 de acte, cu 224 mai multe decit în aceeaşi perioadă a anului trecut. „Recordul“ in materie îl deţine Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, care a trimis 288 de acte, cu 224 mai multe decit in aceeaşi perioadă a anului trecut, cînd a expediat numai 64. O „consolare“ — dacă ne putem exprima astfel — există pentru C.S.E.A.L. Nu e singurul departament care procedează aşa. Ministerul Comerţului Interior a trimis, prin comitetul executiv al consiliului popular judeţean, cu 40 de acte mai multe decit in primul semestru al anului trecut. Statistica nu este însă completă. Direcţia comercială a mai „beneficiat“, de la minister, pe „fir direct“, ocolindu-se comitetul executiv judeţean, de o recoltă de 445 acte, cu 110 mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Dacă mai adăugăm la acestea şi cele peste 180 de telexuri ajungem la concluzia că respectivul departament a trimis în judeţul Maramureş circa 700 de acte — aproape o arhivă ministerială. — Sunt necesare toate aceste hirtii ? — O bună parte din ele, da ! — apreciază tovarăşii Ioan Mastan, şef de serviciu, şi Moise Naiovici, dispecer la direcţia comercială. Unele sunt însă transmise parcă de dragul de a coresponda, de a ridica „nivelul“ dosarelor. La o analiză atentă a utilităţii acestor acte se poate constata că multe din ele nu-şi justifică nici cel puţin cheltuielile de expediere şi transmitere. Să ne oprim la cîteva exemple. Iată scrisoarea nr. 5/908 din 9 iunie a.c., semnată de tovarăşul Radu Abagiu, adjunct al ministrului comerţului interior. Cităm : „Trebuie luate măsuri pentru aprovizionarea abundentă a magazinelor cu toate mărfurile existente in depozite, care să prezinte produsele in rafturi, gondole şi stive, in condiţii cit mai atrăgătoare. Trebuie acordată toată atenţia aranjării deosebite a vitrinelor. Vasile GAFTONE Const. PRIESCU (Continuare in pag. a II-a) O arhivă ministerială pe adresa popular judeţean DESPRE CIRCULAŢIA HÎRTIILOR DE LA DEPARTAMENTELE MINISTERIALE, CĂTRE CONSILIILE POPULARE (De data aceasta, Consiliul popular al judeţului Maramureş) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILEUNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 9226 Mărți 1 august 1972 6 PAGINI - 30 BANI Consfătuire de lucru a inginerilor şefi din cooperativele agricole de producţie (IN PAG. A V-A) intilnirea prietenească a conducătorilor unor partide comuniste şi muncitoreşti La 31 iulie 1972, în Crimeea a avut loc o întîlnire a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, aflaţi într-o scurtă vacanţă în Uniunea Sovietică. La întâlnire au participat: T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniştri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceauşescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kádár, primsecretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîr, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul întîlnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii privind desfăşurarea construcţiei socialiste şi comuniste şi dezvoltarea continuă a colaborării multilaterale a statelor socialiste. Au fost discutate, de asemenea, probleme internaţionale actuale. Intîlnirea conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti s-a caracterizat printr-o deplină înţelegere reciprocă şi unitate de vederi în toate problemele discutate şi s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. La întîlnire au participat: K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blatov, activist cu funcţie de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, C. Mitea, membru al C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Comisiei centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă în onoarea participanţilor la întâlnire. r mim indicaţiile CONFERINŢEI NATIONALE A PARTIDULUI Consiliul de Miniştri a hotarît majorarea salariului tarifar minim la 1000 lei lunar • 1160 000 salariaţi beneficiază, începind de la 1 septembrie, de prevederile noii hotărîri • Statul acordă, pînă la finele acestui an, un fond de salarii suplimentar de 1 miliard 130 milioane lei ■ Se prevăd măsuri pentru creşterea cu precădere a salariilor mici Ca urmare a celor hotârîte de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român cu privire la majorarea salariilor, Consiliul de Miniştri a adoptat o hotărire in care se prevăd următoarele : 1. Cu începere de la 1 septembrie 1972, salariul tarifar minim se stabilește la 1 000 lei lunar, cu o creștere de 25 la sută fată de salariul tarifar minim de SOO Iei stabilit în luna mai 1970. Salariile tarifare lunare între 801 și 1 000 Iei se vor majora în medie cu circa 13,2 la sută, în mod diferenţiat, pe grupe de salarii tarifare, prevăzindu-se creşteri mai ridicate pentru personalul cu salariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va beneficia un număr de circa 1160 000 salariaţi. 2. Pentru a se putea asigura diferențierea în continuare a salariilor tarifare în raport cu gradul de calificare a personalului, chiar și in perioada de trecere de la actuala majorare a salariilor mici la majorarea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corecturi la salariile intre 1 000—1 180 lei, urmînd ca majorarea propriu-zisă a salariilor acestei categorii de persoane, precum, și pentru restul salariaților să se facă, pentru prima etapă din cincinal, in anul 1973. 3. — In scopul aplicării prevederilor acestei hotărîri, se va aloca, pentru perioada 1 septembrie—31 decembrie 1972, un fond de salarii suplimentar de 1130 milioane lei, ceea ce reprezintă, la nivelul unui an întreg, un fond suplimentar de 3 390 milioane lei. 4. Salariații care, ca urmare a majorării sau corectării salariilor tarifare, vor avea salarii tarifare ce vor depăși plafonul de salariu în raport cu care se acordă transportul gratuit, vor beneficia în continuare de acest drept, în condițiile stabilite anterior aplicării acestei hotărîri. De asemenea, se majorează plafonul de la 1800 lei la 2 200 lei venit lunar net al ambilor părinţi pentru acordarea burselor in învăţămintul de cultură generală şi de artă, precum şi din institutele pedagogice de învăţători şi educatoare, şi de la 2100 lei la 2 500 Iei pentru acordarea burselor în învăţămîntul superior. * Majorarea salariului tarifar minim pe economie şi creşterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului şi statului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi culturale ale populaţiei. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea maselor de oameni ai muncii la realizarea şi depăşirea sarcinilor care decurg din documentele aprobate de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din 19—21 iulie 1972 cu privire la îndeplinirea Înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, la creşterea ritmului de dezvoltare economicosocială a Republicii Socialiste România. IN ZIARUL DE AZI: • Actualitatea în activitatea cultural-politica de masă - A face cunoscute hotarîrile Conferinţei Naţionale, a mobiliza oamenii muncii la înfăptuirea acestora • De cînd n-aţi mai fost prin magazine, tovarăşe vicepreşedinte ? • Scrisori către redacţie • Faptul divers Cu documentele Conferinţei Naţionale pe masa de lucru Azi, întrebarea: Cum acţionaţi pentru folosirea deplină a capacităţilor de producţie ? • CREŞTE, DAR PREA LENT, PONDEREA SCHIMBURILOR 11 ŞI 111 • UN LOC DE „MAŞINI DISPONIBILE”, CITIŢI DISPONIBILITĂŢI IROSITE • INSPECTORATUL GOSPODĂRIRII FONDURILOR FIXE SA ȘI EXERCITE MAI ENERGIC FUNCȚIA PRINCIPALA. CONTROLUL IN ÎNTREPRINDERI (ÎN PAG. A III-A) (Continuare în pag. a V-a) IARBĂ MULTĂ, FIN PUŢIN Se impun măsuri gospodăreşti pentru strîngerea, depozitarea şi însifozarea nutreţurilor Ploile din acest an au determinat creşterea abundentă a fîneţelor naturale şi mai ales a lucernierelor care asigură cantităţi mai mari de masă verde decit în alţi ani. Cum se desfăşoară acţiunile de recoltare şi depozitare a acestei bogăţii pentru dezvoltarea zootehniei ? Datele centralizate la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor arată că în multe judeţe strîngerea şi depozitarea furajelor se face în ritm necorespunzător. Pînă în prezent, coasa a doua la furajele perene — în principal lucernă — s-a făcut pe numai 60 la sută din suprafeţele cultivate de întreprinderile agricole de stat şi 82 la sută la cooperativele agricole. Trifoiul a fost recoltat doar în proporţie de 18 la sută. Chiar unităţile agricole de stat şi cooperatiste din unele judeţe mari crescătoare de animale, cum ar fi Neamţ, Botoşani, Braşov, Maramureş, Suceava, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Sălaj, Cluj şi altele, au suprafeţele cele mai mari cu furaje perene nerecoltate. Evident, dacă abia la sfîrşitul lunii iulie — începutul lui august se coseşte pentru a doua oară lucerna şi trifoiul, înseamnă că pe suprafeţele respective se vor obţine furaje cu o valoare nutritivă mult scăzută. Iată de ce, în următoarele zile, este necesar să se încheie a doua coasă la furajele perene pe toate suprafeţele. Se constată o mare rămînere în urmă la depozitarea finului. Astfel, deşi în I.A.S. s-a recoltat 91 la sută din fineţe, iar la cooperativele agricole — 73 la sută, pînă în prezent cantităţile de fin depozitate reprezintă numai 57 la sută din prevederi la I.A.S. şi respectiv 39 la sută la C.A.P. Aceasta înseamnă că o importantă cantitate de fineţe recoltate se află încă pe cîmp, în brazde. De aceea se impune ca în fiecare unitate să fie luate măsuri pentru strîngerea grabnică şi depozitarea corespunzătoare a tuturor fîneţelor recoltate, însilozarea unor cantităţi sporite de furaje verzi constituie o sursă la îndemina fiecărei unităţi agricole de a completa balanţa furajeră cu nutreţuri suculente, de mare valoare nutritivă. Pină acum, întreprinderile agricole de stat au însilozat 13 la sută din cantităţile prevăzute, iar cooperativele agricole — 92 la sută. Numai că, în cazul cooperativelor agricole, procentul general ascunde mari diferenţieri de la un judeţ la altul. In timp ce cooperativele din judeţele Harghita, Brăila, Argeş, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Cluj, Tulcea şi altele au însilozat între 180 şi 407 la sută faţă de prevederi, cooperativele agricole din unele judeţe ca Dolj, Ialomiţa, Arad, Iaşi, Dîmboviţa, Bacău, Prahova, care nu dispun de păşuni şi fineţe naturale întinse, au însilozat doar între 25 şi 50 la sută din prevederi, în aceste judeţe, principala plantă de însilozat este porumbul, care a ajuns deja în faza de lapte-ceară, când se recomandă recoltarea lui pentru siloz. Evident, o situaţie generală pe ţară a stadiului recoltării, depozitării şi însilozării furajelor nu poate scoate în evidenţă cauzele, situaţiile particulare ale rămânerii în urmă a acestor lucrări într-un judeţ sau altul, în unităţile agricole de stat şi Aurel PAPADIUC