Scînteia, august 1974 (Anul 43, nr. 9935-9960)
1974-08-01 / nr. 9935
A Auspicii rodnice pentru un eveniment istoric: CONGRESUL PARTIDULUI NOSTRU Profundă şi temeinică pregătire ideologică, politică şi organizatorică pentru marele forum comunist al ţârii tenţia şi interesul viu ale intregului nostru popor au fost polarizate in aceste zile de lucrările plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României, lucrări strălucit încununate prin cuvîntarea secretarului general al partidului, ■ tovarășul Nicolae Ceaușescu, publicată în zia- - -----Orele de ieri. Semnificaţia deosebită a plenarei decurge din faptul că ea a adoptat hotăriri de cea mai mare însemnătate pentru pregătirea Congresului al XI-lea al partidului, a dezbătut şi şi-a însuşit documente cu adevărat istorice in viaţa partidului şi a poporului, menite să devină, prin adoptarea de către Congres, programul teoretic şi îndreptarul de acţiune practică in vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării României pe calea edificării comunismului. In unanimitatea cu care au fost adoptate aceste documente şi-a găsit reflectare strinsa unitate ce caracterizează forurile conducătoare ale partidului nostru, partidul în intre- -----------------------iul său. Pregătindu-se pentru aniversarea a 30 de ani de la eliberarea patriei, poporul român are satisfacţia că va sărbători acest măreţ eveniment nu numai trecind în revistă bilanţul deosebit de bogat al înfăptuirilor din cele trei decenii de viaţă nouă, dar şi bucurîndu-se de asemenea perspective însufleţitoare de viitor cum sînt cele prefigurate în proiectul de program al partidului, in proiectul de directive pentru viitorul cincinal şi prognozele de dezvoltare a tării pînă in 1990. Poporul nostru a verificat prin întreaga sa experienţă da viată din ultimele decenii concordanta dintre vorbă şi faptă proprie partidului, adevărul că ceea ce a proiectat partidul comuniştilor şi a găsit întotdeauna traducere în viaţă, s-a materializat in realizări care au schimbat radical Înfăţişarea ţării, condiţiile de trai ale celor ce muncesc. Oamenii muncii au, aşadar, toate temeiurile să fie convinşi că şi ceea ce se prevede în documentele adoptate de recenta plenară se va înfăptui, că sub conducerea partidului vor urca trepte tot mai inalte ale progresului si civilizației socialiste. In cuvîntarea sa la plenară, tovarășul Nicolae Ceausescu a făcut o amplă prezentare a pmtee-" 'tellr de program si de directive, a reliefat 4Tiiniile fundamentale şi trăsăturile generale cele mai caracteristice ale acestor documente, întemeiat pe concepţia ştiinţifică despre lume — materialismul dialectic şi istoric — aplicată creator la realităţile şi particularităţile economice, politice, sociale ale României, proiectul de program sintetizează în mod strălucit şi trage concluziile corespunzătoare din experienţa istorică multiseculară a României, ca şi din experienţa anilor de construcţie socialistă, dă o orientare clară pentru întreaga activitate pe plan naţional şi internaţional a partidului şi poporului nostru, stabileşte linia generală de făurire a societăţii socialiste multilateral ----------------------- dezvoltate şi de Înaintare pe calea comunismului în România, de participare activă a ţării noastre la viaţa internaţională, la lupta pentru transformarea pe baze noi a omenirii, pentru făurirea unei lumi mai drepte şi mai bune, îşi află, astfel, oglindire în cuprinsul proiectului de program continuitatea istorică a luptei necurmate a poporului nostru pentru libertate, unitate şi independenţă, a forţelor înaintate, democratice şi a mişcării muncitoreşti, permanenţa idealurilor revoluţionare de eliberare naţională şi socială şi realizarea lor, pe un plan superior, sub conducerea partidului comunist, in condiţiile socialismului. Tezele şi orientările definite în proiectul ———————— de program cu privire la dezvoltarea puternică a forţelor de producţie, amplasarea lor raţională pe teritoriul ţării, perfecţionarea relaţiilor de producţie şi sociale şi dezvoltarea democraţiei, întărirea rolului conducător al partidului şi întărirea rolului statului, rezolvarea ».justă in cont.tinuare, pe bază principiilor lui, a problemei naţionale, formarea omului nou, înaintat — toate jalonează direcţiile fundamentale de concentrare a energiilor poporului in următorii 20—25 de ani. (Continuare în pag. a IV-a) „Perioada de pregătire a Congresului, perioada alegerii în partid a organelor conducătoare şi a delegaţilor la Congres să constituie un prilej de analiză temeinică a muncii depuse de fiecare organizaţie de partid, de fiecare membru al partidului, de fiecare organism, de jos şi pînâ la Comitetul Central al partidului. Adunările şi conferinţele de partid, dezbaterea programului şi a directivelor trebuie să ducă la ridicarea nivelului politico-ideologic, la întărirea organizatorică a partidului, la creşterea spiritului critic şi autocritic, la dezvoltarea democraţiei de partid, la întărirea muncii şi conducerii colective, la creşterea forţei de acţiune şi a rolului conducător al partidului în toate domeniile de activitate. Totodată trebuie să obţinem o întărire şi mai puternică a disciplinei de partid, a răspunderii fiecărui comunist în îndeplinirea sarcinilor încredinţate de partid în orice domeniu de activitate". NICOLAE CEAUŞESCU IN ZIARUL DE AZI: Rubricile noastre: Faptul divers. Sport, De pretutindeni PROLETARI DIN TOATE UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9935 Joi 1 august 1974 6 PAGINI-30 BANI REZERVELE PRODUCŢIEI devin resurse ale bunăstării LA CHEMAREA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R., IN ÎNTREPRINDERI SE IAU MASURI PENTRU CREŞTEREA SUPLIMENTARĂ A PRODUCŢIEI Angajamentele insufletitoare de creştere suplimentară a producţiei, în condiţii de Înaltă eficienţă, asumate de oamenii muncii In aceste zile, constituie un edificator ,răspuns la chemarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind sporirea contribuţiei fiecărui colectiv la creşterea avuţiei naţionale, prin înfăptuirea şi depăşirea tuturor sarcinilor cantitative şi calitative ale planului pe acest an şi realizarea înainte de termen a actualului cincinal. Teleconferinţa de astăzi cu corespondenţi ai „Scînteii“ se referă la măsurile care se stabilesc in întreprinderi pentru creşterea suplimentară a producţiei fizice. „ O primă relatare din Reşiţa, de la Nicolae Catană . „ Siderurgiştii din Reşiţa, ca toţi oamenii muncii din patria noastră, au primit cu deosebită satisfacţie măsurile privitoare la majorarea retribuţiei tarifare şi acţionează ferm,in aceste zile, pentru transpunerea în practică a sarcinilor subliniate în chemarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. De pildă, comitetul de partid al combinatului a iniţiat o amplă dezbatere cu comuniştii, cu întregul colectiv, asupra recentelor măsuri privind ridicarea nivelului de trai, punând un accent deosebit pe descoperirea şi valorificarea de noi rezerve menite să ducă la creşterea producţiei fizice, in condiţii de înaltă eficienţă, în aşa fel ca majorările de retribuţie de care vor beneficia să fie acoperite integral prin efortul propriu al colectivului. — Care ar fi lucrul esenţial asupra căruia este concentrată atenţia siderurgiştilor reşiţeni ? — In acest an ei şi-au propus să atingă, pentru prima oară in istoria acestei vetre metalurgice a ţării, o producţie fizică absolută de UN MILION DE TONE DE OŢEL. Şi, prin tot ce se face la furnale şi oţelărie, la laminoare, în toate secţiile combinatului, siderurgiştii dovedesc că angajamentul lor va fi depăşit. De altfel, la oţelărie, unde colectivul lucrează încă din acest an la nivelul indicilor de folosire a capacităţilor de producţie prevăzuţi pentru anul 1975, planul „Ia zi“ a fost depăşit cu 25 000 de tone de oţel ; la laminoare întregul spor suplimentar de producţie se obţine pe seama creşterii productivităţii muncii. — La ce alte realizări de prestigiu se gîndesc acum reşiţenii ? — Iată-i, bunăoară, pe cei de la laminoare, care tocmai în aceste zile şi-au onorat integral angajamentul anual asumat în întrecere. Din relatarea secretarului comitetului de partid din secţie, tovarăşul Nicolae Andriţoiu, am reţinut un fapt semnificativ pentru ecoul pe care l-a avut recenta chemare a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. în scopul sporirii suplimentare a producţiei şi ridicării eficienţei economice. Colectivul acestei secţii a hotărît să-şi amplifice substanţial angajamentul iniţial, astfel ca pe întregul an să realizeze peste plan o producţie de aproape 30 000 tone de laminate. — Ce garanţii există că acest angajament va fi înfăptuit ? — Disciplina de fier în desfăşurarea producţiei şi a muncii. Iar la baza acestei discipline muncitoreşti ferme stau nu numai conştiinţa politică a colectivului, ci şi programarea raţională a fabricaţiei. Pentru lunile următoare, pînă la sfîrşi__________Viorel SALAGEAN (Continuare in pag. a IlI-a) ú Deseori sunt întrebat de ce în creaţia mea literară mă refer cu precădere la Reşiţa. Ce-aş putea răspunde ? Dacă aş spune că aceasta nu se datorează unor motive de patriotism local, răspunsul poate nu va părea prea convingător. In realitate nu motivele subiective, ci cele obiective sint hotărîtoare ! Adevărul este că nu cunosc mai bine alţi oameni decit pe concetăţenii mei reşiţeni. Privind realist lucrurile, multe din cele ce se petrec azi la Reşiţa sunt caracteristice pentru procesul de industrializare al întregii ţări. Este vorba de un factor, obiectiv esenţial. Această lume complexă, care trăieşte şi munceşte pe tărîmul industriei socialiste, reprezintă o generoasă sursă de inspiraţie, îndeosebi muncitorii, tehnicienii, inginerii care îşi bazează cunoştinţele lor umane şi profesionale pe o experienţă ■ muncitorească de zece generaţii. Prima impresie, stăruitoare şi pe deplin confirmată, este aceea că Reşiţa a rămas tînără. Nu am în vedere doar noile cartiere şi halele uzinale, ci în primul rînd oamenii şi activitatea lor, planurile şi visurile lor, participarea lor foarte vie, bogată la viaţa politică, socială şi culturală a acestui oraş muncitoresc. Spiritul revoluţionar al muncitorilor, dirzenia şi elanul. Încrederea lor neţărmurită de a-şi putea făuri o existenţă mai bună, mai demnă sunt caracteristici permanente care s-au păstrat la fel de puternice, tinere şi inepuizabile — asemenea clocotului dogoritor al focului de două sute şi trei ani al furnalelor. Hotărîtoare in acest sens sint noile condiţii istorice de după 23 August 1944, programul revoluţionar al partidului nostru, înlăturarea capitalismului însemnări de Anton BREITENHOFER şi a exploatării, edificarea noii orînduiri care a creat pentru prima oară în istoria României posibilităţi reale pentru progresul şi fericirea omului. In toţi aceşti ani de luptă revoluţionară şi de construcţie socialistă, Reşiţa a întinerit, devenind totodată mult mai matură. Uzina şi oraşul reprezintă o citadelă a elanului tineresc şi a muncii creatoare, in cadrul căreia tehnica modernă, elanul şi competenţa sunt la ele acasă. In cadrul unor convorbiri literare cu muncitori, elevi şi alţi locuitori ai oraşului meu de baştină, unii participanţi la acest dialog şi-au exprimat părerea că, in literatura noastră actuală, muncitorii sunt reprezentaţi prea palid, schematic sau idealizat. Ei au subliniat că muncitorul, maistrul sau inginerul de tradiţie, urmaş al mai multor generaţii muncitoreşti, este incă prea puţin cunoscut, iar priceperea şi,, calităţile sale nu sunt îndeajuns de reliefate. S-a vorbit şi despre tradiţiile muncitoreşti, despre muncă in calitatea ei de element vital, despre blazonul profesiunii şi despre noile condiţii de muncă şi de viaţă. „Şi totuşi, spunea un tînăr muncitor, acest lucru n-ar trebui înţeles ca şi cum oamenii zilelor noastre n-ar mai avea griji şi probleme. Dimpotrivă, progresul nostru este atît de impetuos, Incit uneori cu greu putem ţine pasul cu el, fiind puşi zilnic să facem faţă unor noi probleme, atît in uzină, cit şi acasă. Şi reuşim ce ne propunem, deoarece avem condiţii corespunzătoare, avem partidul şi socialismul !“. Cine cunoaşte istoria muncitorilor reşiţeni ştie că tineretul a avut aici (Continuare in pag a II-a) tipTgitivi ANTTT. .UTBILIAR Scriitori pe meleagurile natale Întinereşte Katrina Reşiţa MEMORABILUL AN XXX Epopeea Lotrului Act final la Lotru ? Nu. Doar începutul sfirşitului. Și o certitudine : perpetua continuitate. Cind, în 1966, hotărîrea privind captarea tuturor energiilor din bazinul Lotrului a fost adoptată, noua Românie, prinsă în impetuosul marș al dezvoltării, avea 22 de ani. Acum împlineşte trei decenii. N-au trecut decit opt ani de cind in munţii prea puţin umblaţi pînă atunci, dintre Făgăraş şi Paring, s-a pronunţat răspicat cuvîntul : aici ! Aici „însemna o suprafaţă de 8 000 km pătraţi, 100 de km în lung, 80 m lat, a 30-a parte a teritoriului ţării, pămînt care sfidează orizontala, numai munţi împăduriţi, legende şi sălbăticie. De la Jiet pînă la Sadu. Şi de sub crestele munţilor care domină Ţara Loviştei pînă la nesfirşitele generaţii înspumegate ale valurilor Oltului. Poteci arareori călcate de pasul omului, zeci de riuri şi dîmuri gravitînd spre făgaşul Oltului ca nervurile unei frunze de arţar, omenire putină, citeva sate arhaice cu casele strînse ghem la ieşirea apelor din munţi. Păduri bătrine si plaiuri mioritice. Apoi, deodată, insinuîndu-se cu o năvalnică impetuozitate in acest colt de tară rămas într-o patriarhală stare de somnolenţă, a apărut lumea constructorilor. A celor ce îmblânziseră Bistriţa şi domesticiseră Argeşul. A celor ce măriseră duritatea de cremene a cuvîntului Bicaz şi îndrăzneau să ferece Porţile de Fier pentru a le deschide spre lumină. „Cea mai mare hidrocentrală de pe apele interioare ale României“ nu înseamnă un simplu grad de comparaţie, chiar dacă el este exprimat la superlativ. Ci mult mai mult decit atît. Căci adevăratul superlativ al giganticei construcţii de pe Lotru nu este meritat de altcineva decit de om, de miile de constructori pentru care cuvîntul „imposibil“ a fost exclus din uz. Da, părea imposibil. Şi era în mod cert imposibil pentru o altă Românie. Era mult peste puterile ei, aşa cum o astfel de construcţie nu poate fi decit pe măsura puterilor omului liber în casa lui, care îşi asumă conştient responsabilităţile şi ştie să transforme cuvântul în faptă. Aici a fost mai întîi cuvintul. Cuvintul Partidului Comunist Român, transformat, de miile de constructori care i-au urmat chemarea,in faptă. Iar fapta lor, după opt ani de trudă, de luptă cu sălbăticia locului şi cu stihiile naturii, de luptă cu ei Înşişi întru călirea caracterelor şi întru naşterea unei noi etici — caracteristică omului multilateral format în orânduirea socialistă — este astăzi o maiestuoasă operă făurită nu în conflict, ci în consens cu natura. Vorbesc cu inginerul Dan Predoiu despre eroism. îmi spune citeva cuvinte care mă tulbură profund prin adevărul lor : „Ne-am obişnuit să-i numim eroi numai pe cei ce cad in luptă. Dar cei ce duc luptele pînă la capăt şi apoi se angajează în alte bătălii, şi mai dificile, pentru a ieşi din ele victorioşi, zdraveni la trup şi mai bogaţi la minte, oare sunt ei mai puţin eroi ?“. La Lotru s-a tezaurizat rodul a peste 20 de milioane zile-muncă. Este ca şi cind întreaga populaţie a ţării, de la mic la mare, ar fi venit aici să muncească o zi. N-au fost, in perioada de vîrf a lucrărilor, decit vreo opt mii de constructori. Mineri, topometri, excavatorişti, şoferi, artificieri, betonişti, dulgheri, macaragii, mecanici, zidari şi montori. In urma lor rămîne uriaşul baraj de la Vidra, lacul de acumulare care îşi împlineşte strînsura apelor, uzina subterană de la Ciunget, barajele de la Galbenu, Petrimanu şi Jidoaia. Rămin peste 150 de kilometri de tuneluri săpate in trupurile munţilor, adevărată reţea de colectare a energiei lichide din întregul bazin al Lotrului, pentru ca fiecare riu şi pîrîu să-şi dea obolul de forţă necesară rotirii turbinelor. Din lacurile montane de la Jidoaia şi Petrimanu, pe Valea Lotriţei, apele sunt puse să urce, împinse de pompe puternice acţionate de energia electrică din centralele „de bază“ pentru ca, prăbuşindu-se din Vidra pe o coloană forţată, cu o cădere de peste 800 de metri, să dea un turbinele uzinei de la Ciunget energie „de vîrf“. Operaţiunea aceasta, de captare a apelor şi de înălţare a lor pînă în lacul de sub Obîrşia Lotrului poate apărea în ochii unui profan lipsită de noimă. „Şi totuşi, îmi spune bătrînul topometru Ferry-baci, fiecare litru de apă ajuns in uzină valorează mai mult decit litrul de vin“. Ii întreb : „Ce-ai mai făcut, Ferry-baci, in cei aproape trei ani de cind nu ne-am loan GRIGORESCU (Continuare în pag a II-a) Sa toarnă Încă o lamelă în barajul de la Petrimanu-Lotru ÎN PAGINA A • ÎNNOIREA ŞI CREŞTEREA EFICIENŢEI PRODUCŢIEI • LA RECOLTATUL GRIULUI - ORA DE ORĂ, ZI DE ZI CU TOATE FORŢELE • PRODUCŢIE SPORITĂ, RANDAMENT SUPERIOR Pe frontispiciul celor trei decenii: TOTUL PENTRU OM ASIGURAREA ODIHNEI Crearea unor condiţii de viaţă mereu mai bune pentru întregul popor constituie obiectivul fundamental al politicii partidului si statului nostru. In cadrul rubricii „Pe frontispiciul celor trei decenii : TOTUL PENTRU OM“, publicăm astăzi un amplu grupaj despre asigurarea odihnei oamenilor muncii — cărora li se oferă în prezent posibilităţi din ce în ce mai largi si diversificate de a-şi petrece intr-un mod reconfortant, plăcut şi util timpul liber, repausul săptămînal, concediul anual de odihnă. IN PAGINA A ll-A Ilustrată din Herculane ÎN JUDEŢELE DOLJ ŞI IALOMIŢA S-a încheiat secerişul Lucrătorii de pe ogoarele judeţului Dolj au terminat recoltatul griului şi al secarei. Paralel cu stringerea recoltei de pe cele 149 000 hectare aflate in cultură, lucrătorii din unităţile agricole au insămîntat, pînă în prezent, cu cea de-a doua cultură, 62 000 hectare, au efectuat arături de vară pe mai mult de 25 000 hectare, au livrat şi depozitat la bazele de recepţie patru cincimi din cantitatea de cereale contractată cu statul. In telegrama adresată cu acest prilej Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comitetul judeţean de partid arată că oamenii muncii de pe ogoarele doljene Închină acest succes marilor evenimente politice ale anului — a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub dominaţia fascistă şi celde-al XI-lea Congres al partidului. " Asigurăm conducerea de partid, pe dumneavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, se spune in telegramă, că în lumina preţioaselor indicaţii pe care le-aţi dat cu prilejul vizitei în judeţul nostru, ţăranii cooperatori, mecanizatorii şi lucrătorii din întreprinderile agricole de stat vor face totul pentru progresul necontenit al agriculturii, pentru obţinerea unor producţii mereu sporite. SLOBOZIA (Corespondentul „Scinteii“, Lucian Ciubotarul. ) Ieri, unităţile agricole din judeţul Ialomiţa au încheiat secerişul culturilor păioase la întreaga suprafaţă de 115 262 ha griu şi 24 014 ha orz. în momentul de faţă, toate fortele sînt angajate în realizarea integrală a planului de culturi succesive. S-au insămîntat pînă acum în cultura a doua 76 200 ha din cele 98 000 ha prevăzute. Potrivitprogramului de întrajutorare a judeţelor din zonele de nord, 165 de combine Gloria au fost trimise la recoltat în judeţele Botoşani şi Suceava. Alte combine sunt pregătite pentru noi solicitări. STADIUL LUCRĂRILOR CONFERINŢEI DE LA GENEVA PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ OPTIMISM IN PERSPECTIVĂ UNOR NOI EFORTURI După cum este cunoscut, înfăptuirea securităţii şi cooperării In Europa constituie unul dintre obiectivele primordiale ale politicii externe iubitoare de pace a României socialiste, în conformitate cu orientările fundamentale ale Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, prin acţiunile de normalizare şi dezvoltare a raporturilor de prietenie şi colaborare, bazate pe egalitate şi respect reciproc, cu toate statele europene, prin participarea activă la dialogul intereuropean şi consacrarea din Declaraţii solemne comune semnate cu numeroase state, a principiilor noi de relaţii internaţionale, partidul şi statul nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal au adus o contribuţie substanţială, larg recunoscută, la procesele pozitive de pe continentul nostru. Numârindu-se printre iniţiatoarele Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, România a militat de la început şi în toate fazele de pînă acum pentru desfăşurarea lucrărilor intr-un spirit constructiv, a manifestat spirit de iniţiativă şi a venit cu propuneri concrete menite să favorizeze consensul participanţilor, să ducă la elaborarea unor documente clare, cuprinzătoare şi angajante, care să asigure fiecărei naţiuni garanţia că se va putea dezvolta liber, intr-un climat de securitate şi cooperare. Ţara noastră apreciază că în cadrul dezbaterilor de pînă acum s-au realizat progrese însemnate în direcţia obiectivelor acestei etape a conferinţei şi că la reluarea lucrărilor,in septembrie, prin eforturile participanţilor, se va putea ajunge la încheierea cu succes a fazei a doua şi organizarea fazei a treia, la nivel înalt. în legătură cu stadiul lucrărilor în momentul cînd conferinţa şi-a luat o pauză, publicăm mai jos corespondenţa trimisului nostru special la Geneva : „Faza geneveză“ a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa a intrat, la sfîrşitul săptămînii trecute, într-o nouă pauză a lucrărilor sale. Participanţii au la dispoziţie un răgaz de cinci săptămini, care oferă, fără îndoială, prilejul de a efectua un bilanţ preliminar, atît al rezultatelor obţinute pînă acum, cit şi al problemelor rămase încă în suspensie — şi asupra cărora conferinţa urmează să se concentreze la reluarea activităţilor sale. Momentul în care membrii delegaţiilor statelor prezente la conferinţă şi-au luat rămas bun pentru a se revedea la începutul lui septembrie a fost marcat de o notă sporită de optimism, justificat atît prin rezultatele pozitive obţinute într-o perioadă mai amplă, cit şi prin acordurile realizate în ultimul moment, care au arătat, încă o dată, că dificultăţile ce se ivesc pot fi depăşite dacă se acţionează cu voinţa de a se ajunge la soluţii unanim acceptabile. Semnificativ este de altfel şi faptul că în ultima zi de activitate dinaintea pauzei estivale, în cercurile de presă a fost difuzat un text — neoficial — care, propunindu-şi o inventariere a progreselor concrete obţinute pînă acum în comisiile, subcomisiile şi grupurile de lucru angajate în redactarea documentului final al conferinţei, ilustrează, totodată, capacitatea de a se finaliza cu succes lucrările fazei a doua, în vederea organizării fazei a treia la nivel înalt. Progrese au fost înregistrate în diferitele organe subsidiare ale Comisiei , consacrată problemelor securităţii. Astfel, in subcomisia întîi a acestei comisii, care se ocupă cu principiile menite să guverneze relaţiile intereuropene, au fost examinate şi s-au redactat textele din Corneliu VLAD. (Continuare în pag. a V-a)