Scînteia, iunie 1975 (Anul 44, nr. 10195-10219)
1975-06-01 / nr. 10195
Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. Sîmbătă, 31 mai 1975, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a prezentat o informare cu privire la vizita in ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.P.D. Coreene, condusă de tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Republicii Populare Democrate Coreene. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita în Republica Socialistă România a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Elene, Constantin Karamanlis. Comitetul Politic Executiv a apreciat convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Kim Ir Sen, vizita înalţilor oaspeţi coreeni drept o contribuţie de mare însemnătate la dezvoltarea relaţiilor frăţeşti, de prietenie şi colaborare dintre partidele, guvernele şi popoarele celor două ţări, la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Comitetul Politic Executiv salută cu deosebită satisfacţie semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Democrată Coreeană, care deschide largi perspective pentru extinderea colaborării multilaterale româno-coreene, exprimă hotărîrea partidelor şi popoarelor din cele două ţări de a conlucra string, atit în construcţia socialistă, cît şi in afirmarea cu putere a principiilor socialismului, cauzei colaborării intre naţiuni şi a păcii. Comitetul Politic Executiv consideră ca fiind deosebit de pozitiv faptul că in cursul vizitei s-a ajuns la realizarea şi a altor înţelegeri privind dezvoltarea colaborării dintre cele două ţări şi popoare pe planuri multiple — politic, economic, cultural, ştiinţific. Convorbirile şi documentele semnate cu prilejul vizitei tovarăşului Kim Ir Sen servesc intereselor ambelor popoare prietene, edificării cu succes a socialismului în cele două ţări, cît şi promovării unor relaţii noi, bazate pe deplină egalitate şi înţelegere tovărăşească, între ţările socialiste, a unor raporturi democratice între toate statele lumii, sunt în folosul cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a reafirmat aprecierea şi sprijinul partidului, statului şi poporului nostru faţă de iniţiativele constructive şi politica justă promovată de Republica Populară Democrată Coreeană şi tovarăşul Kim Ir Sen pentru împlinirea aspiraţiilor naţionale ale naţiunii coreene, de unificare paşnică şi independentă a patriei. Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri pentru aplicarea cu consecvenţă şi fermitate în viaţă a Tratatului de prietenie şi colaborare româno-coreean, a celorlalte înţelegeri şi acorduri la care s-a ajuns în timpul vizitei. Comitetul Politic Executiv exprimă satisfacţia sa deplină faţă de evoluţia pozitivă a relaţiilor româno-elene, faţă de rezultatele bune ale convorbirilor dintre preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri al Greciei, Constantin Karamanlis. • Comitetul Politic Executiv a apreciat ca avînd o mare importanţă semnarea Declaraţiei solemne româno-elene, care aşează relaţiile dintre România şi Grecia pe o bază trainică, pe principii noi, de egalitate, de respect al independenţei şi suveranităţii naţionale. Convorbirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Constantin Karamanlis. Declaraţia solemnă semnată marchează un moment de importanţă deosebită in relaţiile dintre România şi Grecia, servesc intereselor celor două popoare, cauzei colaborării şi păcii în regiunea Balcanilor, în Europa şi în întreaga lume. Comitetul Politic Executiv îşi exprimă convingerea că dezvoltarea colaborării dintre România şi Grecia va exercita o influenţă pozitivă asupra rezolvării paşnice a problemelor litigioase existente în regiunea Balcanilor, că în această zonă se va da dovadă de bunăvoinţă şi spirit realist pentru a se ajunge la soluţii reciproc acceptabile şi echitabile. Este în interesul general al statelor din Balcani ca problemele litigioase din această zonă să fie soluţionate pe cale politică, în interesul păcii şi al colaborării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca ministerele, instituţiile centrale să ia toate măsurile care se impun pentru a asigura aplicarea în viaţă întocmai a înţelegerilor convenite cu prilejul vizitei premierului grec. In continuare, Comitetul Politic Executiv a analizat şi rezolvat unele probleme ale activităţii de investiţii şi as participării României la schimburile economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale internaţionale. De asemenea, Comitetul Politic Executiv a luat în dezbatere şi aprobat unele acţiuni în domeniul activităţii ideologice şi cultural-educative desfăşurate de partidul nostru. GOSPODĂRIA SĂTEANULUI VREDNIC o recunoşti şi după animalele din curte Preocuparea statornică a conducerii partidului şi statului pentru dezvoltarea intensivă, armonioasă a tuturor sectoarelor agriculturii, înfăptuirea măsurilor cuprinse în Directivele Congresului al XI-lea şi in Programul partidului, privind creşterea producţiei agricole sunt menite să asigure satisfacerea tot mai deplină a cerinţelor de produse agroalimentare ale populaţiei, a necesităţilor de materii prime ale industriei uşoare şi alimen- ■■ ■ tare. O atenţie deosebită se acordă dezvoltării zootehniei, măririi ponderii acestei ramuri în ansamblul producţiei agricole, în vederea asigurării unui consum sporit de carne, lapte şi alte produse cu . .................. Înaltă valoare nutritivă, indispensabile pentru ridicarea nivelului de trai al Întregului popor. O imagine a eforturilor pentru asigurarea unei baze materiale mereu mai puternice zootehniei noastre o constituie investiţiile de circa 15 miliarde de lei destinate numai in ultimii cinci ani construcţiei de ferme şi complexe zootehnice moderne, precum şi creării unei veritabile industrii de nutreţuri combinate — toate caracterizate printr-un înalt grad de mecanizare, prin aplicarea unor tehnologii de Înalt randament. Desigur, mai sunt multe de făcut pentru dezvoltarea zootehniei la nivelul cerinţelor şi al posibilităţilor pe care le oferă atit condiţiile naturale, cît şi marile investiţii făcute în unităţile de stat şi cooperatiste. In acest scop, aşa cum se sublinia în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea activului de partid şi de stat din agricultură din februarie a.c., este necesar să se ia măsuri serioase in acest an şi în anii următori pentru a se asigura îndeplinirea prevederilor din cincinalul 1976—1980, şi anume realizarea a 8 milioane de bovine, din care 50 la sută vaci şi juninci, creşterea simţitoare a producţiei de lapte, ajungerea la 18—20 milioane ovine, la 12 milioane porcine DE LA SATE şi la circa 50 milioane păsări ouătoare. Pentru Înfăptuirea acestor prevederi, pentru creşterea mai rapidă a producţiei animaliere, paralel cu dezvoltarea, in continuare, a zootehniei In unităţile agricole de stat, in cooperativele agricole şi in cadrul asociaţiilor intercooperatiste, o atenţie sporită, de la un an la altul, se acordă gospodăriilor populaţiei, sprijinirii acestora pentru a creşte animale mai multe, mai productive. Un întreg sistem de măsuri cuprins in legi şi hotărîri ale Consiliului de Miniştri creează cadrul economic, organizatoric şi juridic menit să cointereseze populaţia de la sate in sporirea producţiei de carne, lapte, lină, ouă. Efectul economic al aplicării acestor măsuri este vizibil in rezultatele obţinute de multe comune şi sate unde in fiecare gospodărie personală se cresc cel puţin o vacă, precum şi un număr mare de oi, porci, păsări, asigurindu-se astfel atit consumul propriu, cit şi importante cantităţi de produse destinate contractării cu statul sau vinzării pe piaţă. Acţionînd în spiritul documentelor de partid, al legilor care reglementează această activitate, multe consilii populare comunale aplică cu fermitate măsurile de care depinde creşterea animalelor în gospodăriile ------------------------ populaţiei, îmbunătăţirea şi folosirea raţională a izlazului, asigurarea reproducătorilor de rasă, organizarea punctelor de insămînţare artificială, folosirea gospodărească, chibzuită a fiecărei porţiuni de te-----------------------ren pentru a obţine mai multe furaje. In aceeaşi ordine de idei trebuie remarcată activitatea multor consilii populare comunale care popularizează larg avantajele contractării cu statul a unui număr mai mare de animale, a unor cantități sporite de produse animaliere, veghind, totodată, la aplicarea riguroasă a prevederilor contractuale, luind atitudine fermă împotriva oricărei încălcări a legilor in vigoare. Cu toate rezultatele bune obţinute in ultimii ani in acest domeniu, ritmul de creştere a producţiei zootehnice In gospodăriile populaţiei din multe zone şi comune ale ţării nu este corespunzător condiţiilor naturale, posibilităţilor tehnice, materiale şi financiare create de stat. Această stare (Continuare in pag. a IV-a) CONSILIILE POPULARE COMUNALE SUNT CHEMATE SA ACŢIONEZE - ÎN SPIRITUL HOTĂRÎRILOR DE PARTID ȘI DE STAT PENTRU DEZVOLTAREA MAI PUTERNICA A CREŞTERII ANIMALELOR ÎN TOATE GOSPODĂRIILE ÎN ZIARUL DE AZI: Rubricile noastre :• Faptul divers#Din instanţă în faţa opiniei publice • Sport • De pretutindeni In lumina Codului etic, societatea te Întreabă: CUM TRĂIEŞTI, CUM MUNCEŞTI ? IN PAGINA A II-A PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIV Nr. 10195 Prima ediţie Duminică 1 iunie 1975 6 PAGINI - 30 BANI Copiii noştri Foto : S. Cristian Au intrat in funcţiune LA PITEŞTI Instalaţia de piroliză nr. 2 şi cea de stiren PITEŞTI (Corespondentul „Scînteii“, Gheorghe Crrstea). Pe platforma petrochimică din Piteşti a intrat recent in funcţiune principalul obiectiv al celei de-a doua etape de dezvoltare : instalaţia de piroliză nr. 2. Noua instalaţie produce etilenă şi propilene , materie primă necesară în procesul de fabricaţie al altor unităţi ale platformei. A intrat în exploatare şi Instalaţia de stiren, cea mai mare unitate de acest gen din ţară. Instalaţia este concepută de specialişti români şi dotată in întregime cu utilaje realizate în ţară. Noul produs stă la baza copolimerilor stirenici ce vor fi fabricaţi intr-o altă unitate a platformei şi din care se vor realiza diferite produse de uz casnic. LA BORZEŞTI întreprinderea de utilaj chimic BACAU (Corespondentul „Scînteii“, Gheorghe Baltă). Ieri, 31 mai, la Borzeşti a intrat in funcţiune, cu o lună mai devreme faţă de data planificată, întreprinderea de utilaj chimic aparţinind de Ministerul Industriei Chimice, înzestrată cu maşini moderne, de înaltă tehnicitate, realizate in cea mai mare parte in ţară, noua întreprindere va produce anual circa 8000 tone de confecţii metalice şi recipienţi sub presiune şi va asigura, totodată, reparaţiile capitale la utilajele chimice de pe platformă. 7 ^ * W COPIII NOŞTRI Dragostea şi răspunderea noastră Dintre toate zilele anului s-a ales una, şi aceasta este prima zi de iunie, pentru a fi consacrată la scara întregii planete, copiilor. Ziua internaţională pentru apărarea lor, pentru asigurarea viitorului lor, pentru ca speranţele lor şi ale acelora care i-au adus pe lume să devină certitudine este o zi a năzuinţelor către bucurie şi viaţă demnă, omenească pe care lumea contemporană trebuie să o asigure tuturor copiilor Pămîntului. întotdeauna cind vorbim despre viitor ne gindim la copiii noştri. Ne gindim la cei pe care, zămislindu-i, le-am consacrat şi le consacram toate eforturilenoastre, privindu-i ca pe o întruchipare a tot ceea ce am năzuit mai înălţător din momentul cind poporul român şi-a luat destinul în propriile mîini şi şi-a hotărît viitorul. Ei ne sînt urmaşii, lor le vom lăsa întru moştenire nu numai o ţară mîndră, înfloritoare, cu un loc demn între ţările lumii,dar şi legămintul de a ne continua opera, de a ridica România pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei, de a respecta eforturile înaintaşilor şi de a transmite urmaşilor aceeaşi înflăcărată dragoste de patrie care în aceşti ani, definitorii pentru înaintarea României spre comunism, a constituit şi constituie una dintre marile forţe morale ale poporului nostru. Vorbind despre copiii noştri vorbim despre responsabilitatea noastră. Pentru oricine priveşte şi ascultă copiii României de azi apare cu pregnanţă o constatare : dezvoltarea lor nu numai fizică, ci, îndeosebi, cea intelectuală este într-un continuu progres. Pregătirea lor pentru viaţă, prin educaţia în familia şi în şcoala socialistă, este incomparabil mai temeinică decit cea de care s-au bucurat generaţiile dinainte da eliberare. Antropometriştii constată cu satisfacţie că tinerele noastre vlăstare sunt mai voinice, mai robust constituite, mai chipeşe decit le-au fost părinţii. Este rodul grijii orinduirii noastre faţă de viitorul ţării, grijă devenită politică de stat, înscrisă în legi şi programe economice şi sociale, tradusă in viaţă prin ample şi permanente acţiuni care presupun mari investiţii materiale, eforturi susţinute in domeniul pregătirii cadrelor de specialitate şi altele. Această preocupare permanentă a partidului, a societăţii noastre socialiste îşi găseşte ilustrarea principială în faptul că Programul Partidului Comunist Român — strălucită şi cuprinzătoare cartă a dezvoltării, multilaterale a României — fundamentează teoretic sarcinile ce revin comuniştilor, tuturor oamenilor muncii, întregii naţiuni în vederea dezvoltării armonioase a celor mai tineri cetăţeni, consacrind acestei probleme un întreg capitol, intitulat semnificativ : „O sarcină esenţială a partidului, a întregii societăţi : creşterea şi educarea tinerei generaţii — viitorul ţării“. Creşterea şi educarea. In lumina acestei preocupări de ordin spiritual este evident de ce nu numai adaosul de sănătate şi de vigoare — rod al grijii permanente din partea partidului şi statului nostru faţă de cea mai tinără generaţie î ii face pe copiii de azi să difere de copiii de altădată, pentru care copilăria n-a însemnat, de cele mai multe ori, decit privaţiuni, inaniţie, analfabetism, mortalitate precoce. Ci, încă ceva, esenţial pentru relaţia dintre ei, vlăstarele propriei noastre puteri din ziua de mîine şi viitorul patriei , conştiinţa lor de fii ai unui popor de constructori şi de eroi, sentimentul care le este adine implantat în suflet, încă din cea mai fragedă vârstă, al dragostei şi ataşamentului faţă de partid şi faţă de idealurile naţiunii. Maturizarea este un proces care nu se declanşează doar odată cu creşterea biologică, ci începe să se producă încă de la virsta formării conştiinţei cetăţeneşti, a dobindirii sentimentului de îndatorire faţă de pa(Continuare In pag. a V-a) Vesen de Tie PEL.TZ VIZITA PRIMULUI MINISTRU AL GUVERNULUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, MANEA MĂNESCU, ÎN R. P. BULGARIA IN PAGINA A VI-A. Imagine din noua oţelarie nr. 2 de la Combinatul siderurgic Galaţi craiova In fabricaţie de serie tractorul cu încărcător hidraulic CRAIOVA (Prin telefon de la N. Băbălău). — Acum, cind se împlineşte un an de la vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la întreprinderea „7 Noiembrie“ din Craiova, cu prilejul căreia s-a stabilit ca această mare unitate constructoare de maşini şi utilaje agricole să se profileze pe producţia de tractoare, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de aici raportează că au început producţia deserie a primului tip de tractor asimilat în fabricaţie , tractorul cu încărcător hidraulic T.I.H.-445. Noul tip de tractor se caracterizează prin înalţi parametri tehnico-funcţionali, avînd utilizare in agricultură şi transporturi. Practic, primele tractoare de acest fel fabricate la Craiova vor ieşi de pe banda de montaj in cursul lunii iunie a.c. TOVARĂŞ cuvinte aid, curat şi drept _________ ca înseşi relaţiile noi din societatea no Un profesor, cu o îndelungată experienţă de activist, îmi povestea zilele trecute : — Mi-era dor de catedră. Eram nerăbdător să revin la munca directă cu elevii. Drept să-ţi spun, nu ştiu cine a fost mai emoţionat la începutul anului şcolar — ei sau eu. Dar, de la primul contact cu clasa m-a şocat ceva. Se sfirşise ora şi ciţiva elevi se ţineau după mine să mă întrebe nu ştiu ce. „Don’ profesor ! Don’ profesor !“ mă strigau ei, iar urechea mea, acordată pe discuţiile cu tovarăşii de la comitet, cu muncitori, cu ţărani, cu activişti de stat şi obşteşti, a tresărit de parcă m-ar fi strigat „bă !“ Citeva zile am tot fost contrariat la auzul acestui apelativ, dar nu m-am formalizat. Era şi stînjeneala că poate nu mai cunosc eu obiceiurile breslei, mă rog, am trecut cu vederea, inclusiv faptul că o parte dintre adolescenţi îmi spuneau „tovarăşe profesor", iar o alta foloseau termenul celălalt. Pină Intr-o zi, cind unul mai îndrăzneţ m-a Întrebat direct, dovedind că se angajase el să rezolve o serioasă dilemă a lor : „Dumneavoastră cum preferaţi să vă spunem : «domnule «au tovarăşe» Era, aşadar, o chestiune de preferinţă. Iar o preferinţă Înseamnă o opţiune. Şi m-am întrebat : oare de ce este nevoie de o preferinţă In acest caz ? Am greşit cu ceva" să nu mai merit cuvîntul tovarăş . Da, frămintarea interlocutorului era, intr-un anume sens, Îndreptăţită. Cuvîntul tovarăş nu e un substantiv oarecare, opţiunea intre el şi alt apelativ nu se reduce la o problemă de stil, de exprimare şi, cu atit mai puţin, la voia intimplării. E un titlu de prea multe ori plătit cu viaţa, e o şoaptă prin care prea adesea s-au recunoscut luptătorii, c o chemare ce a îmbărbătat pe prea mulţi dintre ei, ca să nu ne întrebăm, atunci cind nu ni se face cinstea de a fi numiţi astfel : oare cu ce-am greşit ? Or fi unele vorbe mişcătoare ca valurile, apar şi dispar la ţărmul existenţei. Dar sunt o seamă de cuvinte insiperate in cămările de preţ ale limbii, sfinţite prin faptele de căpetenie ale oamenilor, cuvinte cu valoare de stindard insufleţitor, de crez şi de legămint. Nu ai de ce să schimbi cuvîntul patrie. Nici cuvintul mamă. Sint secole de cind cuvîntul „tovarăş“ s-a impămintenit In limba noastră din nevoia de a desemna intr-un fel aparte pe cel cu care mergi alături, pe acelaşi drum, de multe ori de luptă, umăr la umăr şi încrezător unul intr-altul, cu care împărţi bucuriile şi tristeţile, izbinzile şi nevoile. Un sens nou, de o valoare infinit Îmbogăţită, a căpătat cuvîntul „tovarăş“ odată cu începuturile mişcării noastre muncitoreşti. Termenul a fost ales de proletariat, de militanţii socialişti, ca cel mai potrivit a oglindi egalitatea, solidaritatea lor de luptă, ţelul lor de a edifica orinduirea nouă. încă în anul 1897 găsim în publicaţia socialistă „Lumea nouă“ o explicare detaliată a sensului de clasă al cuvîntului tovarăş, termen scump muncitorilor. La începutul secolului nostru cuvintul era de acum pe buzele tuturor luptătorilor socialişti, rostit la mitinguri şi demonstraţii, stirnind prin simpla lui rostire furia celor ce apărau inegalitatea, exploatarea. Un episod istoric consemnează că, in anul 1907, pe_____________Sergiu ANDON (Continuare in pag. a II-a) DE CE VA ADRESAŢI, UNEORI, TOVARĂŞILOR DUMNEAVOASTRĂ CU „DOMNULE"? Ca să-i jigniţi, să-i trataţi cu răceală, ori... nu v-aţi pus această întrebare?