Scînteia, octombrie 1978 (Anul 47, nr. 11232-11257)

1978-10-01 / nr. 11232

SONZ El A —duminică 1 octombrie 1978 TIMPUL PRESEAZĂ, NU NE PERMITE SĂ AŞTEPTĂM Pretutindeni, muncă bine organizată la stringerea şi depozitarea mitei, la insamintari! Din nou, timpul este frumos în aproape toată ţara, ceea ce asigură condiţii optime pentru desfăşurarea lucrărilor agricole de sezon. Aşa cum a subliniat tova­răşul Nicolae Ceauşescu la recenta consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., timpul nu ne permite să aş­teptăm, să stăm liniştiţi şi, tocmai de aceea, pretutindeni trebuie să acţionăm cu toată hotărirea pentru stringe­rea la timp a producţiei, acordindu-se, totodată, cea mai mare atenţie livrării produselor la fondul de stat. De asemenea, trebuie pregătită temeinic recolta anu­lui viitor, însămînţările urmînd să se încheie pînă cel mai tirziu la 15 octombrie, asigurîndu-se lucrări de bună calitate şi densitatea corespunzătoare. Potrivit datelor centralizate la Ministerul Agricul­turii şi Industriei Alimentare, pînă ieri, 30 septembrie, floarea-soarelui a fost strînsă de pe aproape 80 la sută din suprafaţa cultivată, porumbul — de pe 11 la sută, iar sfecla de zahăr — in proporţie de 90 la sută faţă de programul stabilit pînă la sfirşitul lunii septembrie. Timpul prielnic face necesar ca şi astăzi — duminică — toate forţele de la sate să fie prezente in lanuri, în grădini şi livezi, la culesul roadelor toamnei. Fiecare zi, fiecare oră trebuie folosite din plin la stringerea recoltei, la semănat şi, de aceea, organele şi organi­zaţiile de partid, comandamentele locale şi conducerile unităţilor agricole au datoria să asigure utilizarea in întregime a mijloacelor mecanice, buna organizare a muncii, să mobilizeze la executarea lucrărilor pe toţi locuitorii satelor, din zori şi pînă seara tîrziu. Semănatul griului la C.A.P. „V. I. Lenin", județul Brăila Foto : A. Papaciuc constanta. Comandamentele locale rezolvă operativ problemele - şi aşa este bine! Acţionînd in baza planului de mă­suri stabilit de comandamentul jude­ţean pentru agricultură, lucrătorii o­­goarelor constănţene au reuşit, in sâptămîna care a trecut, să obţină o serie de realizări bune la stringerea recoltei, pregătirea terenului şi se­mănat. Astfel, pină în dimineaţa zilei de 30 septembrie recolta de floarea­­soarelui a fost strînsă de pe 93,5 la sută din suprafaţa cultivată, urmînd să se încheie azi (1 octombrie). Po­rumbul a fost strîns, pînă la aceeaşi dată, de pe 32 la sută din suprafaţă. Tot în această săptămînă au fost re­cuperate rămînerile în urmă la recol­tatul sfeclei de zahăr, realizîndu-se integral prevederile din graficul sta­bilit pe luna septembrie. Concomi­tent, mecanizatorii au pregătit tere­nul şi au însămînţat, pină la aceeaşi dată, 60 154 hectare. Comandamentele comunale pentru coordonarea lucrărilor agricole re­zolvă operativ problemele legate de desfăşurarea lucrărilor de toamnă. In comuna Topraisar, de pildă, în spaţiul central al gazetei de perete este afişată decizia comitetului exe­cutiv al consiliului popular din 23 septembrie prin care se stabilesc o­­biectivele, forţele şi răspunderile pentru fiecare săptămînă de lucru. „Această decizie concretizează sar­cinile stabilite de comandamentul comunal şi conţin prevederi e­­xacte pentru fiecare unitate agrico­lă, ne spune tov. Ion Ciontu, prima­rul comunei. La rîndul lor, membrii comandamentului răspund fiecare de cîte o unitate, controlînd zilnic felul în care se realizează sarcinile stabi­lite. Seara, la consiliul popular se ra­portează rezultatele ,din teren, sînt arătate neajunsurile constatate, se fac propuneri pentru înlăturarea lor, urmînd să decidă comandamentul so­luţia optimă. De exemplu, a fost ne­voie de forţă de muncă manuală pen­tru depănuşatul porumbului la în­treprinderea agricolă de stat din co­mună. Cerindu-se sprijin comanda­mentului judeţean pentru coordona­rea lucrărilor agricole, au fost repar­tizaţi la această lucrare uşoară un număr mai mare de elevi. Cu două zile în urmă, primarul a intervenit la judeţ şi la întreprinderea „Chimpex" din Constanţa pentru asigurarea car­buranţilor necesari funcţionării trac­toarelor la I.A.S. La fel acţionează şi ceilalţi membri ai comandamentu­lui în sectoarele de care răspund. Aşa, de pildă, la C.A.P. Topraisar s-a constatat că mai sunt un număr de femei care, din diferite motive, nu participă la muncă, deşi cu cîteva zile in urmă fusese inaugurat un cămin pentru copii bine dotat, care-i absolvă pe părinţi de grija zilnică a aces­tora. Ca atare, preşedintele coopera­tivei, Gheorghe O. Gheorghe, a primit sarcina să discute cu fiecare familie în parte pentru mobilizarea tuturor braţelor de muncă apte de lucru. Re­zultatul ? In afara celor aproape 30 de femei, au răspuns la apel încă a­­proape 50 de bătrini pensionari. In mod asemănător se acţionează şi la Comana. Cooperativa agricolă de aici, altădată fruntaşă pe ţară, a întâmpinat anul trecut o serie de greutăţi în asigurarea braţelor de muncă şi executarea la timp a lucră­rilor. In acest an însă, la C.A.P. Co­mana se lucrează intens pe toate fronturile. Şi aici, comandamen­tul a acţionat operativ. Astfel, pentru a folosi toate tractoarele la re­coltat, arat şi însămînţat, pînă noap­tea tîrziu la ora 22, era nevoie de un număr mai mare de tractorişti, dar care lipseau staţiunii. Primarul comunei, Mihai Poteraş, care răspun­de de cooperativă din partea coman­damentului, a luat imediat legătura cu şeful staţiei de irigaţii din localitate şi acesta a repartizat 7 muncitori, care erau disponibili în această perioadă, să lucreze pe tractoare. Sunt însă şi probleme cărora nu li s-au găsit încă o soluţie. Astfel, ar mai fi ne­voie ca I.T.A. să suplimenteze numă­rul de maşini la unităţile agricole din comună cu o capacitate de 64 tone zil­nic. In actuala campanie, la recoltarea porumbului trebuie executat cel mai mare volum de lucrări. Prin decizia consiliului popular comunal, adoptată în cadrul ultimei şedinţe de coman­dament, s-a prevăzut — pe lingă re­coltarea a 472 hectare de floarea­­soarelui — şi stringerea porumbului de pe 474 hectare. In acest scop au fost repartizate 19 combine, cu aju­torul cărora, printr-o bună organizare a muncii, s-a reuşit să se strîngă re­colta de pe suprafeţele prevăzute. Sunt numai cîteva aspecte din acti­vitatea comandamentelor locale pen­tru agricultură, activitate rodnică, menită să asigure buna desfășurare a tuturor lucrărilor agricole de toamnă. George MIHAESCU corespondentul „Scinteil" (Urmare din pag. I) Conferinţei Naţionale ale partidului. Dar, aşa cum sublinia secretarul ge­neral al partidului, dacă se lucra şi mai bine, dacă exista o organizare mai bună a muncii şi a aprovizionării tehnico-materiale, cu actualele capa­cităţi am fi putut obţine o producţie mult mai mare. Ştim bine că avem de înfăptuit sarcini deosebit de mobilizatoare în acest cincinal, că ne-am asumat an­gajamentul patriotic de a înfăptui Programul suplimentar de dezvoltare economico-socială a patriei adoptat de Conferinţa Naţională ; de aseme­nea, ştim bine că, in drumul nostru spre culmile progresului şi civilizaţiei socialiste, ne-am propus să ajungem pină la sfîrşitul cincinalului viitor în rîndul ţărilor cu dezvoltare medie ; în sfirşit, ştim bine că intre dezvol­tarea economică a ţării şi nivelul nostru de trai există o legătură indi­solubilă. Iată de ce, așa cum ne în­deamnă secretarul general al parti­dului, trebuie să trecem cu toată hotârîrea la luarea tuturor măsurilor în vederea îndeplinirii in întregime a planului în fiecare unitate şi pe fiecare județ. Orice neîndeplinire a sarcinilor de plan înseamnă, in ultimă instanţă, dereglări în mecanismul echilibrat al dezvoltării economice. Fie că este vorba de industrie — unde accentul trebuie pus pe îndepli­nirea planului la fiecare produs şi sortiment, la intreaga producţie fi­zică, fie că este vorba de investiţii — unde sarcina prioritară o consti­tuie punerea în funcţiune la termen a tuturor obiectivelor cuprinse in plan, sau de agricultură — unde o importantă hotărâtoare au acum strin­gerea la timp a recoltei, predarea produselor la fondul de stat şi insă­­minţarea grabnică a cerealelor de toamnă — organele şi organizaţiile de partid, conducerile unităţilor, cen­tralelor şi ministerelor trebuie să asigure mobilizarea puternică a co­lectivelor de oameni ai muncii pen­tru înfăptuirea neabătută a progra­melor de lucru, a sarcinilor de plan, în strînsă concordanţă cu interesele economiei naţionale. Pretutindeni, trebuie să se înţeleagă limpede că numai realizînd ritmic şi integral planul la fiecare produs se poate asigura atit o bună aprovizionare a pieţei interne, cit şi mărfurile desti­nate exportuirii. Lucrările consfătuirii şi, în mod deosebit, cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu au relevat din nou imperativul central al dezvoltă­rii noastre, al întregii activităţi eco­nomice­­ ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei. Fără îndoială că, în acest an, în înfăptuirea obiec­tivelor calitative ale cincinalului re­voluţiei tehnico-ştiinţifice s-au obţi­nut realizări deosebite. Au fost asi­milate noi produse, înnoite şi moder­nizate o serie de tehnologii, s-au făcut progrese în domeniul îmbună­tăţirii calităţii produselor , sunt tot mai numeroase produsele româneşti care se bucură de bune aprecieri pe piaţa internaţională. Preocuparea pentru calitatea produselor, pentru ridicarea continuă a parametrilor lor tehnici nu poate slăbi insă nici un moment, ea trebuie să polarizeze în permanenţă şi cu precădere atenţia cercetătorilor, proiectanţilor, ingineri­lor şi muncitorilor. Este necesar, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, ca în momentul în care s-a introdus in fabricaţie un produs, proiectanţii şi cercetătorii să aibă deja pe planşetă sau în atenţie un produs nou. Numai dacă vom proceda astfel vom putea fi competitivi pe plan internaţional. In spiritul acestei înalte exigenţe, tre­buie să se înţeleagă că problema ca­lităţii produselor, a nivelului tehnic trebuie să preocupe zilnic, în fiecare oră, în fiecare minut toate conduce­rile întreprinderilor, toate organiza­ţiile de partid, comitetele judeţene, toţi comuniştii, toţi oamenii muncii. Fiecare om al muncii, fiecare colectiv trebuie să înţeleagă clar, cu toată răspunderea, că întreprinderile , nu vor putea funcţiona dacă nu vor realiza produse de înaltă calitate ; ridicarea calităţii producţiei este o condiţie hotărîtoare pentru dezvol­tarea in ritm inait a economiei naţio­nale, pentru mersul ferm înainte al patriei spre progres şi civilizaţie, pen­tru ridicarea bunăstării poporului. Strîns legată de înfăptuirea aces­tui obiectiv central, una din sarcini­le primordiale subliniate de secreta­rul general al partidului în cuvîn­tare este ridicarea nivelului califi­cării muncitorilor, maiştrilor şi ingi­nerilor. Dacă în ciţiva ani nu se asi­gură împrospătarea cunoştinţelor, atît ale muncitorilor, cît şi ale maiş­trilor şi inginerilor, întreprinderile nu pot ţine pasul cu tehnica nouă, cu exigenţele ce se pun în domeniul calităţii produselor. Iată de ce pro­blema ridicării calificării este o pro­blemă esenţială in intreaga econo­mie naţională. După cum se ştie, există un program riguros de ridicare a pregătirii profesionale pe întregul cincinal. Esenţial este, aşa cum a indicat secretarul general al partidului, ca fiecare uzină, fiecare comitet judeţean, ministerele să apli­ce cu fermitate hotărârea cu privire la organizarea cursurilor de calificare şi reciclare profesională. In acest scop, în fiecare întreprindere să existe o comisie, prevăzută prin regulament, care să acţioneze, împreună cu cele mai calificate cadre, pentru ridica­rea nivelului profesional al perso­nalului. Totodată, aşa cum sublinia secre­tarul general al partidului, in ve­derea asigurării unei bune activităţi — în Industrie, In construcţii, In agri­cultură, In transporturi, în celelalte domenii economice — trebuie să acţionăm cu toată hotărirea pentru aplicarea măsurilor stabilite de Ple­nara C.C. al P.C.R. din martie cu pri­vire la adîncirea autoconducerii mun­citoreşti şi autogestiunii economico­­financiare. După cum se ştie, începînd de anul viitor se va trece pretutindeni la aplicarea indicatorului producţiei nete, a celorlalte măsuri stabilite de plenară. In acest sens, organizaţiilor de partid, consiliilor oamenilor mun­cii le revine răspunderea să acţio­neze cu fermitate pentru promovarea şi mai largă a progresului tehnic, pentru găsirea de noi resurse de sporire mai rapidă a productivităţii muncii şi reducere mai substanţială a cheltuielilor de producţie, îndeo­sebi a celor materiale — atît în in­dustrie, cît şi în investiţii — asigu­rîndu-se peste tot, în fiecare unitate, condiţii pentru realizarea şi depăşi­rea planului la producţia netă. Cheia succesului în înfăptuirea sarcinilor de mare complexitate şi în­semnătate cuprinse în cuvintarea secretarului general al partidului o reprezintă, pretutindeni, organizarea superioară a întregii activităţi produc­tive, ordinea şi disciplina riguroase. Stricta respectare a legilor statului, ca şi a cerinţelor disciplinei muncii, ale disciplinei tehnologice şi con­tractuale nu sunt şi nu pot fi consi­derate chestiuni facultative. Nu se poate admite sub nici un motiv încăl­carea unor prevederi ale legii pla­nului naţional unic in domeniul re­ducerii cheltuielilor de producţie, a consumurilor materiale, ori al înde­plinirii obligaţiilor contractuale. Ceea ce ne cere acum conducerea partidului tuturor, pentru realizarea planului pe acest an şi pe întregul cincinal, pentru înfăptuirea progra­mului complex de dezvoltare eco­nomico-socială a ţării, este înţele­gerea clară a unei realităţi fundamen­tale a societăţii noastre socialiste — anume faptul că tripla calitate a oamenilor muncii — de proprietari, de producători şi de beneficiari a tot ceea ce infăptuim — impune tuturor obligaţia primordială de a imprima activităţii productive un caracter mai bine organizat şi mai eficient, de a valorifica cu maximă operativi­tate experienţa şi inteligenţa colec­tivă, pentru a obţine zi de zi, în fie­care unitate, la fiecare loc de muncă, rezultate tot mai bune. In mod firesc, sarcini de amploarea şi complexitatea celor cuprinse în cuvîntarea secretarului general al partidului impun creşterea în conti­nuare a rolului conducător al organi­zaţiilor de partid. Accentuarea aces­tui rol presupune creşterea răspun­derii organizaţiilor de partid, si­tuarea comuniştilor în primele rînduri ale eforturilor şi preocupărilor pen­tru soluţionarea celor mai importante şi mai complexe probleme din viaţa fiecărei unităţi. Locul comuniştilor să fie mereu acolo unde este mai greu, mobilizând colectivele la înfăp­tuirea neabătută a sarcinilor cantita­tive şi calitative ale planului. Intrăm, începînd de astăzi, în ulti­mul trimestru al anului, un trimestru hotăritor pentru realizarea planului pe 1978. In lumina sarcinilor şi exi­genţelor formulate de secretarul ge­neral al partidului la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., să fa­cem tot ce stă în puterile noas­tre pentru înfăptuirea exemplară a planului pe acest an. In industrie, în agricultură, in investiţii, in toate sectoarele de activitate, să asigurăm o bună pregătire a planului pe anul viitor, să mobilizăm toate resursele şi posibilităţile de sporire a produc­ţiei şi eficienţei economice, spre a asigura dezvoltarea în ritm tot mai accelerat a economiei, creşterea con­tinuă a avuţiei naţionale — baza trainică şi sigură a ridicării bună­stării întregului popor. Amplu şi mobilizator program de acţiune Aspect din secţia ringuri a întreprinderii textile „Moldova" din Botoşani Foto : S. Cristian PE SCURT DE PE OGOARE MEHEDINŢI. încă în cursul zilei de joi, în toate cooperativele agricole şi întreprin­derile agricole de stat din judeţul Mehedinţi s-a încheiat recoltatul florii-soarelui de pe întreaga suprafaţă de 8176 ha, toată pro­ducţia fiind înmagazi­nată în bune condiţii. O altă realizare : s-a terminat şi semănatul orzului. In ritm sus­ţinut se lucrează a­­cum la recoltarea po­rumbului, lucrare care s-a realizat pe 18 000 hectare din cele 50 400 hectare cultivate în acest an. (Virgiliu Tă­­taru). BRAILA. Munca ne­întreruptă, de dimi­neaţa şi pînă seara tîrziu, în schimburi de lucru prelungite, a avut ca un prim şi im­portant rezultat ter­minarea recoltării flo­rii-soarelui pe cele 33 200 ha cultivate în judeţul Brăila. In pre­zent se munceşte cu forţe sporite la recol­tarea porumbului de pe cele 117 433 ha, lu­crare realizată pe 21 la sută din suprafaţă. (Mircea Bunea). ILFOV. încă la 27 septembrie, întreprin­derile agricole de stat din judeţul Ilfov au încheiat recoltatul flo­rii-soarelui şi au li­vrat în întregime la baze producţia reali­zată. Zilele acestea, şi în cooperativele agri­cole s-a strîns recolta de pe ultimele hecta­re. N-au fost livrate încă la baze circa 10 000 tone floarea­­soarelui, cantitate ca­re, în momentul de faţă, este depozitată temporar în unităţi in vederea reducerii pro­centului de umiditate. (Lucian Ciubotaru). BACAU. Datorită măsurilor întreprinse în ultima vreme, coo­perativele agricole cultivatoare de sfe­clă de zahăr au recu­perat rămînerile în urmă la recoltat. A­­cum, şi în unităţile din comunele Mărgineni, Nicolae Bălcescu, Va­lea Seacă, Fărăoani şi Pînceşti sfecla este strînsă conform gra­ficelor. Pînă ieri a fost recoltată o cantitate de 51 450 tone de sfe­clă. Pe suprafeţele re­coltate, tractoarele lu­crează în schimburi prelungite la pregăti­rea terenului şi semă­natul griului. (Gh. Baltă). ­tNICA RĂSPUNDERE COMPETENTĂ ^ — Vă număraţi printre cadrele de conducere tinere din industria Ara­dului. Intr-o perioadă relativ scurtă aţi reuşit să vă afirmaţi competenţa profesională pe care o presupune funcţia de director tehnic. Cum vă explicaţi aceste rezultate, bune şi pentru dumneavoastră şi pentru în­treprindere ? — Legătura strînsă cu producţia constituie reţeta universală pentru afirmarea competenţei inginereşti. In 1963, cînd m-am prezentat la combi­nat ca proaspăt absolvent al Politeh­nicii din Braşov, aveam multe cunoş­tinţe teoretice, dar experienţa mea se rezuma numai la cele două luni de practică efectuată în unităţi din in­dustria lemnului. Iată de ce perioa­da stagiaturii a însemnat, de fapt, o continuă sesiune de examene. Am avut şansa să întîlnesc aici doi maiş­tri — Pop Florea şi Albert Ladislau. Aşi în meserie. Ei mi-au dezvăluit secretele profesionale pe care le acu­mulaseră de-o viaţă. Apoi, încrederea dovedită de cei care mi-au dat spre rezolvare diferite sarcini, unele de deosebită răspundere. Asta m-a obli­gat nu numai să-mi folosesc cunoş­tinţele profesionale, ceea ce deja ştiam, dar a trebuit să învăţ mult, ca să pot mai mult. Trăiesc, credeţi-mă, cu grija să nu rămîn în urma noutăţi­lor care apar în domeniul nostru. Şi, bineînţeles, studiez, ca să-mi împros­pătez cunoştinţele. Nu numai eu fac asta, o facem atîţia, cei mai mulţi din acest combinat. Aceasta trebuie să fie, cred, obsesia fiecărui specia­list. Revoluţia tehnico-ştiinţifică nu se poate realiza decit, aşa cum sub­linia recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu, stăpinind la perfecţie lim­bajul tehnicii celei mai înalte. Numai aşa noi — muncitori, maiştri, ingi­neri — putem ţine pasul cu tehnica nouă, cu exigenţele ce se pun in do­meniul calităţii produselor. — Aminteaţi de noutăţile din do­meniul dv. Sînt atît de spectaculoase schimbările din prelucrarea lemnului apărute in ultimii ani ? — Pentru beneficiarii produselor noastre, pentru cumpărători, schim­bările sunt poate mai puţin sesizabile. Este normal, mobila are de multă vre­me practic aceleaşi funcţionalităţi. Noutăţile se plasează în altă sferă, şi anume : dimensionarea mai raţională a pieselor de mobilier, combinarea funcţionalităţii acestora. Schimbări, şi nu neglijabile, au intervenit în ul­timii ani şi în ceea ce priveşte pro­cesele tehnologice din industria mo­bilei. Cînd am venit un combinat, pri­ma problemă care mi s-a dat să o rezolv a fost repararea unei maşini de şlefuire a panourilor. Acum, după 15 ani, in atenţia specialiştilor din compartimentele tehnice ale combi­natului se află ridicarea parametrilor la secţia PAL, o fabrică cu un flux tehnologic automat şi continuu. In decursul a 15 ani, toate fluxurile teh­nologice s-au schimbat, mecanizarea şi automatizarea au făcut casă bună cu fabricarea mobilei. — Lemnul rămine insă materia pri­mă esenţială, care devine, din mul­tiple cauze obiective, din ce in ce mai greu de procurat. — Acesta e adevărul. Lemnul pe care îl folosim ajunge la maturitate în mai multe zaci de ani. Este perioa­da medie de apariţie şi formare a 2—3 familii noi, care cumpără în acest răstimp 4—6 garnituri de mobilă, ce înglobează circa 10—15 mc lemn. Să raportăm acest consum de lemn la populaţie şi cred că argumente în plus pentru gospodărirea judicioasă a masei lemnoase, cu zgîrcenie aş spu­ne, nu mai sunt necesare. Rata de consum a mobilei în ţara noastră este şi mai ridicată. Este suficient să amintim că în actualul cincinal se construiesc în România peste un mi­lion de apartamente. In procesul de fabricaţie — de la cherestea la mo­bilă — lemnul îşi sporeşte valoarea de aproape 10 ori în cazul mobilei moderne şi de circa 20 de ori in ca­zul mobilei stil şi de artă. Iată de ce valorificarea superioară a mate­riilor prime preocupă în cel mai înalt grad colectivul combinatului și con­stituie una din probele cele mai exi­gente ale judecării unui nou proiect de mobilă. — Unora li s-ar părea, poate un pe­Convorbire cu ing. Marcel MUNTEANU director tehnic al Combinatului de prelucrare a lemnului din Arad radox această preocupare insistentă pentru reducerea consumurilor lem­noase, intr-un combinat cum este cel de la Arad, cu ciclu închis al circu­laţiei materiei prime, adică fără ieşi­rea de deşeuri pe poarta unităţii. — Doar în aparenţă pare un para­don. Este adevărat. Începînd cu anul trecut, s-a închis circuitul materiei prime ; practic, toată masa lemnoasă care intră în combinat este folosită în procesul tehnologic. Chiar şi tala­jul, rumeguşul, praful de lemn au acum o întrebuinţare. Deci, s-ar pu­tea spune că risipa a fost eliminată. Nimic mai fals. Judecind astfel, pla­fonarea şi apoi regresul vor veni de la sine. Dacă ne-am mulţumi că lucrăm intr-un combinat fără deşeuri, s-ar putea ajunge la situaţia să furniruim interiorul dulapului sau să transformăm în rumeguş jumătate din materia primă. Căutările munci­torilor şi specialiştilor noştri sunt în­dreptate tocmai pentru sporirea gra­dului de prelucrare, de valorificare a lemnului, în cadrul acestui circuit închis care este punctul de pornire in unitatea noastră a procesului de transformare a cantităţii in calitate. — Fiţi mai explicit. — Să închidem acest circuit nu a fost o treabă uşoară. Fiecare verigă a acestui lanţ înseamnă o maşină, o linie tehnologică, spaţii de producţie. Adică fonduri investite, efort din partea societăţii. Etapa de acumulare a cantităţii — de utilaje, de tehnolo­gii, de experienţă — am străbătut-o. Ne aflăm în plină ofensivă pentru asigurarea unei calităţi noi, superioa­re, perioadă in care se accentuează rolul investiţiei de inteligenţă. Noul mecanism economico-financiar stimu­lează puternic acest proces. — Lucraţi intr-o funcţie de condu­cere in cea mai mare unitate de pro­fil din ţară. Preocupat de problemele tehnice, sesizaţi, analizindu-vă critic activitatea, o îndepărtare de proble­mele celor peste 7 000 de oameni ai combinatului ? — Asta nu o pot eu aprecia exact, ci muncitorii şi specialiştii combina­tului. Ceea ce pot spune este că le­gătura strînsă cu producţia presupu­ne, în primul rînd, legătura cu oa­menii. Orice indepă­rtare de producţie, de realităţile din secţii, dacă ea a­­pare, înseamnă de fapt teama de ju­decata exigentă a muncitorilor. Cu­nosc personal sute şi sute de munci­tori din combinat, pe toţi maiştrii unităţii care mi se adresează direct pentru rezolvarea a numeroase pro­bleme, fie de producţie, fie personale. La multe, soluţiile se găsesc repede, altele cer mai multă bătaie de cap. Unii solicită, de exemplu, locuinţe. Şi rezolvarea acestei importante pro­bleme sociale depinde de activitatea dintr-un sector pe care-l coordonez — realizarea de investiţii în regie proprie. Toate dezvoltările din ultimii ani pe platforma combinatului, că­minele de nefamilişti şi acum blocu­rile întreprinderii le construim in re­gie, proprie. Multe, foarte multe pro­bleme ale oamenilor se rezolvă, aşa cum este normal, in cadrul întreprin­derii. Acesta este, de altfel, un as­pect fundamental al democraţiei muncitoreşti, al autoconducerii. — Au trecut 15 ani de cind aţi ab­solvit facultatea. Sinteţi prea tinăr pentru un bilanţ al activităţii, dar 15 ani constituie o perioadă de referin­ţă în munca şi viaţa unui om. Sinteţi mulţumit de ce aţi realizat pină acum ? — Aceşti 15 ani au trecut repede, prea repede. Sunt de fapt tinereţea mea. Nu mă consider bătrîn, dar mă uit cu puţină invidie la tinerii ingi­neri care au fost repartizaţi în ulti­mul an in combinat. Au găsit aici o unitate cu o dotare modernă, au primit locuinţe intr-un cartier fru­mos, civilizat Cind am sosit la Arad împreună cu un alt coleg, de la gară pină la modesta fabrică de mobilă, care de cîteva sute de metri se întindea un drum desfundat, unde era gata-gata să-mi pierd pantofii in noroi. Și, sub ploaia care cădea, ne întrebam —­are rost să mergem îna­inte ? Și am mers. Dan CONSTANTIN Constantin SIMION „Producţia modernă presupune mereu cunoştinţe noi, o strînsă legătură cu oamenii“ . ■ In primele trei trimestre ale anului, România a fost prezentă cu pavilioane oficiale la 32 de tîrguri şi expoziţii Internaţionale din Eu­ropa, Asia, Africa şi cele două Americi. Şi nu fără folos. La recent încheiata ediţie a Tîrgului internaţional de la Zagreb, şase produse româneşti au fost distinse cu medalia de aur. între ele, strungul ver­tical SC 27, medicamentul Ulcosilvanil, combina „Gloria" CP-12. De unde se vede câ, fiind vorba de hărnicie, aurul nu ezită să fie conta­gios... ■ Cu gîndul la cămările noastre, în numai cinci zile, legumi­cultorii ilfoveni au trimis pe pieţele Capitalei 3189 tone legume, cu 726 tone peste grafice. ■ In acest an, unităţile industriale din judeţul Sibiu şi-au sporit zestrea cu 64 milioane lei. Nu, banii n-au fost gă­siţi în apele Cibinului, suma reprezintă valoarea celor 250 de maşini şi agregate complexe, instalaţii şi dispozitive realizate prin autoutil­­are. ■ în Delta Dunării a fost terminată o nouă amenajare piscicolă — Dranov Ghiol — cu suprafaţa de 2 720 hectare. ■ întreprinderea braşoveană de tractoare pregăteşte un nou produs — buldozerul pe roţi destinat mecanizării lucrărilor pe marile şantiere. Buldozerul, al cărui motor are 360 cai putere, n-a ieşit încă de pe banda de mon­taj. Dar şi cînd o ieşi... ■ S-a pus la punct un procedeu de obţinere a materialelor fosforescente necesare confecţionării indicatoarelor ru­tiere. Continuitatea luminozităţii reduce mult timpul necesar adaptării vederii pe întuneric. Noaptea ne va deveni astfel un sfetnic şi mai bun ! ■ La Însurăţei-Brăila a fost de curind dat în folosinţă un bloc nou de locuinţe. La sfîrşitul anului, zestrea edilitară a viitorului oraş va număra 176 apartamente. Locuinţe noi pentru nou­ sau mai puţin noii... însurăţei. ■ La Rîmnicu Vîlcea a început să producă o instalaţie de metilcloroform. Noul obiectiv are la bază cercetările specialiştilor de la Institutul central de chimie şi centrul specializat al centralei de resort. Valoarea produsului obţinut depăşeşte de 12 ori pe cea a ma­teriilor prime folosite. Mină de oltean, ce vrei... ■ O mie de firme din România şi din alte 23 de ţâri vor fi prezente la cea de-a V-a ediţie a Tîrgului internaţional Bucureşti ce-şi va deschide curind porţile. Vom merge şi noi acolo şi vom povesti cîte o sâ vedem ! ■ După două decenii de funcţionare, laminorul bluming de 1 000 mm din Hu­nedoara ar fi putut intra în concediu, acuzînd oboseala. Hunedorenii l-au îndrăgit prea mult ca sâ nu-l doctoriceascâ cu grijă, în această perioadă i-au aplicat 250 de raţionalizări şi Inovaţii. Reacţia „pacien­tului" n-a întîrziat deloc: capacitatea de încălzire a crescut de 12 ori, a fost redusă durata reparaţiilor, productivitatea la finisaj a crescut şi ea de peste 5 ori. De unde şi vorba: dacă ai un bâtrîn sâ-l păs­trezi ! ■ In apele lacului de acumulare de la Bicaz s-au terminat lu­crările de cercetare subacvatică a comportării vieţuitoarelor care înoată activ. Tot alergînd pe traiectoriile parcurse de păstrăvi, ar fi reuşit acvanauţii noştri sa descifreze urmele de saboţi cu care con­structorii de acum trei decenii prindeau în pumint rădăcinile hidro­centralei ? ■ Colectivele de muncă din întreprinderile mehedinţene, şi îndeosebi constructorii de nave, au economisit in acest an 1 336 tone metal. Dacă o vor ţine tot aşa, pot face in fiecare an o pereche de Porţi de Pier numai din metalul pus de-o parte. ■ La Zalău, ştie toată lumea, există o fabrică de armături industriale din fontă şi oţel. Ce ştim mai puţin este pofta de nou a tinerei întreprinderi, lată şi evidenţa: în ultima perioadă au fost asimilate 72 tipodimensiuni de produse, pînâ atunci importate. Şi cum pofta vine pe drum, pînâ la sfîrşitul cincinalului, 80 la sută din producţia de armături va fi în­noită. ■ Constructorii de maşini au raportat pînâ acum o producţie industrială suplimentară în valoare de 400 milioane lei. Pe ce cai ? Mai multe, dar una foarte importantă — creşterea productivităţii muncii, între fruntaşii fruntaşilor — întreprinderea „Griviţa roşie", „Ar­mătura" Cluj-Napoca, întreprinderea de mecanică fină Sinaia şi — recidivă salutară I — Şantierul naval Drobeta-Turnu Severin. Rubrică alcătuită de Neagu UDROIU (pe baza corespondenţelor primite la redacţie) PAGINA 3

Next