Scînteia, octombrie 1978 (Anul 47, nr. 11232-11257)
1978-10-01 / nr. 11232
SONZ El A —duminică 1 octombrie 1978 TIMPUL PRESEAZĂ, NU NE PERMITE SĂ AŞTEPTĂM Pretutindeni, muncă bine organizată la stringerea şi depozitarea mitei, la insamintari! Din nou, timpul este frumos în aproape toată ţara, ceea ce asigură condiţii optime pentru desfăşurarea lucrărilor agricole de sezon. Aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., timpul nu ne permite să aşteptăm, să stăm liniştiţi şi, tocmai de aceea, pretutindeni trebuie să acţionăm cu toată hotărirea pentru stringerea la timp a producţiei, acordindu-se, totodată, cea mai mare atenţie livrării produselor la fondul de stat. De asemenea, trebuie pregătită temeinic recolta anului viitor, însămînţările urmînd să se încheie pînă cel mai tirziu la 15 octombrie, asigurîndu-se lucrări de bună calitate şi densitatea corespunzătoare. Potrivit datelor centralizate la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, pînă ieri, 30 septembrie, floarea-soarelui a fost strînsă de pe aproape 80 la sută din suprafaţa cultivată, porumbul — de pe 11 la sută, iar sfecla de zahăr — in proporţie de 90 la sută faţă de programul stabilit pînă la sfirşitul lunii septembrie. Timpul prielnic face necesar ca şi astăzi — duminică — toate forţele de la sate să fie prezente in lanuri, în grădini şi livezi, la culesul roadelor toamnei. Fiecare zi, fiecare oră trebuie folosite din plin la stringerea recoltei, la semănat şi, de aceea, organele şi organizaţiile de partid, comandamentele locale şi conducerile unităţilor agricole au datoria să asigure utilizarea in întregime a mijloacelor mecanice, buna organizare a muncii, să mobilizeze la executarea lucrărilor pe toţi locuitorii satelor, din zori şi pînă seara tîrziu. Semănatul griului la C.A.P. „V. I. Lenin", județul Brăila Foto : A. Papaciuc constanta. Comandamentele locale rezolvă operativ problemele - şi aşa este bine! Acţionînd in baza planului de măsuri stabilit de comandamentul judeţean pentru agricultură, lucrătorii ogoarelor constănţene au reuşit, in sâptămîna care a trecut, să obţină o serie de realizări bune la stringerea recoltei, pregătirea terenului şi semănat. Astfel, pină în dimineaţa zilei de 30 septembrie recolta de floareasoarelui a fost strînsă de pe 93,5 la sută din suprafaţa cultivată, urmînd să se încheie azi (1 octombrie). Porumbul a fost strîns, pînă la aceeaşi dată, de pe 32 la sută din suprafaţă. Tot în această săptămînă au fost recuperate rămînerile în urmă la recoltatul sfeclei de zahăr, realizîndu-se integral prevederile din graficul stabilit pe luna septembrie. Concomitent, mecanizatorii au pregătit terenul şi au însămînţat, pină la aceeaşi dată, 60 154 hectare. Comandamentele comunale pentru coordonarea lucrărilor agricole rezolvă operativ problemele legate de desfăşurarea lucrărilor de toamnă. In comuna Topraisar, de pildă, în spaţiul central al gazetei de perete este afişată decizia comitetului executiv al consiliului popular din 23 septembrie prin care se stabilesc obiectivele, forţele şi răspunderile pentru fiecare săptămînă de lucru. „Această decizie concretizează sarcinile stabilite de comandamentul comunal şi conţin prevederi exacte pentru fiecare unitate agricolă, ne spune tov. Ion Ciontu, primarul comunei. La rîndul lor, membrii comandamentului răspund fiecare de cîte o unitate, controlînd zilnic felul în care se realizează sarcinile stabilite. Seara, la consiliul popular se raportează rezultatele ,din teren, sînt arătate neajunsurile constatate, se fac propuneri pentru înlăturarea lor, urmînd să decidă comandamentul soluţia optimă. De exemplu, a fost nevoie de forţă de muncă manuală pentru depănuşatul porumbului la întreprinderea agricolă de stat din comună. Cerindu-se sprijin comandamentului judeţean pentru coordonarea lucrărilor agricole, au fost repartizaţi la această lucrare uşoară un număr mai mare de elevi. Cu două zile în urmă, primarul a intervenit la judeţ şi la întreprinderea „Chimpex" din Constanţa pentru asigurarea carburanţilor necesari funcţionării tractoarelor la I.A.S. La fel acţionează şi ceilalţi membri ai comandamentului în sectoarele de care răspund. Aşa, de pildă, la C.A.P. Topraisar s-a constatat că mai sunt un număr de femei care, din diferite motive, nu participă la muncă, deşi cu cîteva zile in urmă fusese inaugurat un cămin pentru copii bine dotat, care-i absolvă pe părinţi de grija zilnică a acestora. Ca atare, preşedintele cooperativei, Gheorghe O. Gheorghe, a primit sarcina să discute cu fiecare familie în parte pentru mobilizarea tuturor braţelor de muncă apte de lucru. Rezultatul ? In afara celor aproape 30 de femei, au răspuns la apel încă aproape 50 de bătrini pensionari. In mod asemănător se acţionează şi la Comana. Cooperativa agricolă de aici, altădată fruntaşă pe ţară, a întâmpinat anul trecut o serie de greutăţi în asigurarea braţelor de muncă şi executarea la timp a lucrărilor. In acest an însă, la C.A.P. Comana se lucrează intens pe toate fronturile. Şi aici, comandamentul a acţionat operativ. Astfel, pentru a folosi toate tractoarele la recoltat, arat şi însămînţat, pînă noaptea tîrziu la ora 22, era nevoie de un număr mai mare de tractorişti, dar care lipseau staţiunii. Primarul comunei, Mihai Poteraş, care răspunde de cooperativă din partea comandamentului, a luat imediat legătura cu şeful staţiei de irigaţii din localitate şi acesta a repartizat 7 muncitori, care erau disponibili în această perioadă, să lucreze pe tractoare. Sunt însă şi probleme cărora nu li s-au găsit încă o soluţie. Astfel, ar mai fi nevoie ca I.T.A. să suplimenteze numărul de maşini la unităţile agricole din comună cu o capacitate de 64 tone zilnic. In actuala campanie, la recoltarea porumbului trebuie executat cel mai mare volum de lucrări. Prin decizia consiliului popular comunal, adoptată în cadrul ultimei şedinţe de comandament, s-a prevăzut — pe lingă recoltarea a 472 hectare de floareasoarelui — şi stringerea porumbului de pe 474 hectare. In acest scop au fost repartizate 19 combine, cu ajutorul cărora, printr-o bună organizare a muncii, s-a reuşit să se strîngă recolta de pe suprafeţele prevăzute. Sunt numai cîteva aspecte din activitatea comandamentelor locale pentru agricultură, activitate rodnică, menită să asigure buna desfășurare a tuturor lucrărilor agricole de toamnă. George MIHAESCU corespondentul „Scinteil" (Urmare din pag. I) Conferinţei Naţionale ale partidului. Dar, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, dacă se lucra şi mai bine, dacă exista o organizare mai bună a muncii şi a aprovizionării tehnico-materiale, cu actualele capacităţi am fi putut obţine o producţie mult mai mare. Ştim bine că avem de înfăptuit sarcini deosebit de mobilizatoare în acest cincinal, că ne-am asumat angajamentul patriotic de a înfăptui Programul suplimentar de dezvoltare economico-socială a patriei adoptat de Conferinţa Naţională ; de asemenea, ştim bine că, in drumul nostru spre culmile progresului şi civilizaţiei socialiste, ne-am propus să ajungem pină la sfîrşitul cincinalului viitor în rîndul ţărilor cu dezvoltare medie ; în sfirşit, ştim bine că intre dezvoltarea economică a ţării şi nivelul nostru de trai există o legătură indisolubilă. Iată de ce, așa cum ne îndeamnă secretarul general al partidului, trebuie să trecem cu toată hotârîrea la luarea tuturor măsurilor în vederea îndeplinirii in întregime a planului în fiecare unitate şi pe fiecare județ. Orice neîndeplinire a sarcinilor de plan înseamnă, in ultimă instanţă, dereglări în mecanismul echilibrat al dezvoltării economice. Fie că este vorba de industrie — unde accentul trebuie pus pe îndeplinirea planului la fiecare produs şi sortiment, la intreaga producţie fizică, fie că este vorba de investiţii — unde sarcina prioritară o constituie punerea în funcţiune la termen a tuturor obiectivelor cuprinse in plan, sau de agricultură — unde o importantă hotărâtoare au acum stringerea la timp a recoltei, predarea produselor la fondul de stat şi insăminţarea grabnică a cerealelor de toamnă — organele şi organizaţiile de partid, conducerile unităţilor, centralelor şi ministerelor trebuie să asigure mobilizarea puternică a colectivelor de oameni ai muncii pentru înfăptuirea neabătută a programelor de lucru, a sarcinilor de plan, în strînsă concordanţă cu interesele economiei naţionale. Pretutindeni, trebuie să se înţeleagă limpede că numai realizînd ritmic şi integral planul la fiecare produs se poate asigura atit o bună aprovizionare a pieţei interne, cit şi mărfurile destinate exportuirii. Lucrările consfătuirii şi, în mod deosebit, cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu au relevat din nou imperativul central al dezvoltării noastre, al întregii activităţi economice ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei. Fără îndoială că, în acest an, în înfăptuirea obiectivelor calitative ale cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice s-au obţinut realizări deosebite. Au fost asimilate noi produse, înnoite şi modernizate o serie de tehnologii, s-au făcut progrese în domeniul îmbunătăţirii calităţii produselor , sunt tot mai numeroase produsele româneşti care se bucură de bune aprecieri pe piaţa internaţională. Preocuparea pentru calitatea produselor, pentru ridicarea continuă a parametrilor lor tehnici nu poate slăbi insă nici un moment, ea trebuie să polarizeze în permanenţă şi cu precădere atenţia cercetătorilor, proiectanţilor, inginerilor şi muncitorilor. Este necesar, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, ca în momentul în care s-a introdus in fabricaţie un produs, proiectanţii şi cercetătorii să aibă deja pe planşetă sau în atenţie un produs nou. Numai dacă vom proceda astfel vom putea fi competitivi pe plan internaţional. In spiritul acestei înalte exigenţe, trebuie să se înţeleagă că problema calităţii produselor, a nivelului tehnic trebuie să preocupe zilnic, în fiecare oră, în fiecare minut toate conducerile întreprinderilor, toate organizaţiile de partid, comitetele judeţene, toţi comuniştii, toţi oamenii muncii. Fiecare om al muncii, fiecare colectiv trebuie să înţeleagă clar, cu toată răspunderea, că întreprinderile , nu vor putea funcţiona dacă nu vor realiza produse de înaltă calitate ; ridicarea calităţii producţiei este o condiţie hotărîtoare pentru dezvoltarea in ritm inait a economiei naţionale, pentru mersul ferm înainte al patriei spre progres şi civilizaţie, pentru ridicarea bunăstării poporului. Strîns legată de înfăptuirea acestui obiectiv central, una din sarcinile primordiale subliniate de secretarul general al partidului în cuvîntare este ridicarea nivelului calificării muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor. Dacă în ciţiva ani nu se asigură împrospătarea cunoştinţelor, atît ale muncitorilor, cît şi ale maiştrilor şi inginerilor, întreprinderile nu pot ţine pasul cu tehnica nouă, cu exigenţele ce se pun în domeniul calităţii produselor. Iată de ce problema ridicării calificării este o problemă esenţială in intreaga economie naţională. După cum se ştie, există un program riguros de ridicare a pregătirii profesionale pe întregul cincinal. Esenţial este, aşa cum a indicat secretarul general al partidului, ca fiecare uzină, fiecare comitet judeţean, ministerele să aplice cu fermitate hotărârea cu privire la organizarea cursurilor de calificare şi reciclare profesională. In acest scop, în fiecare întreprindere să existe o comisie, prevăzută prin regulament, care să acţioneze, împreună cu cele mai calificate cadre, pentru ridicarea nivelului profesional al personalului. Totodată, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, in vederea asigurării unei bune activităţi — în Industrie, In construcţii, In agricultură, In transporturi, în celelalte domenii economice — trebuie să acţionăm cu toată hotărirea pentru aplicarea măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din martie cu privire la adîncirea autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economicofinanciare. După cum se ştie, începînd de anul viitor se va trece pretutindeni la aplicarea indicatorului producţiei nete, a celorlalte măsuri stabilite de plenară. In acest sens, organizaţiilor de partid, consiliilor oamenilor muncii le revine răspunderea să acţioneze cu fermitate pentru promovarea şi mai largă a progresului tehnic, pentru găsirea de noi resurse de sporire mai rapidă a productivităţii muncii şi reducere mai substanţială a cheltuielilor de producţie, îndeosebi a celor materiale — atît în industrie, cît şi în investiţii — asigurîndu-se peste tot, în fiecare unitate, condiţii pentru realizarea şi depăşirea planului la producţia netă. Cheia succesului în înfăptuirea sarcinilor de mare complexitate şi însemnătate cuprinse în cuvintarea secretarului general al partidului o reprezintă, pretutindeni, organizarea superioară a întregii activităţi productive, ordinea şi disciplina riguroase. Stricta respectare a legilor statului, ca şi a cerinţelor disciplinei muncii, ale disciplinei tehnologice şi contractuale nu sunt şi nu pot fi considerate chestiuni facultative. Nu se poate admite sub nici un motiv încălcarea unor prevederi ale legii planului naţional unic in domeniul reducerii cheltuielilor de producţie, a consumurilor materiale, ori al îndeplinirii obligaţiilor contractuale. Ceea ce ne cere acum conducerea partidului tuturor, pentru realizarea planului pe acest an şi pe întregul cincinal, pentru înfăptuirea programului complex de dezvoltare economico-socială a ţării, este înţelegerea clară a unei realităţi fundamentale a societăţii noastre socialiste — anume faptul că tripla calitate a oamenilor muncii — de proprietari, de producători şi de beneficiari a tot ceea ce infăptuim — impune tuturor obligaţia primordială de a imprima activităţii productive un caracter mai bine organizat şi mai eficient, de a valorifica cu maximă operativitate experienţa şi inteligenţa colectivă, pentru a obţine zi de zi, în fiecare unitate, la fiecare loc de muncă, rezultate tot mai bune. In mod firesc, sarcini de amploarea şi complexitatea celor cuprinse în cuvîntarea secretarului general al partidului impun creşterea în continuare a rolului conducător al organizaţiilor de partid. Accentuarea acestui rol presupune creşterea răspunderii organizaţiilor de partid, situarea comuniştilor în primele rînduri ale eforturilor şi preocupărilor pentru soluţionarea celor mai importante şi mai complexe probleme din viaţa fiecărei unităţi. Locul comuniştilor să fie mereu acolo unde este mai greu, mobilizând colectivele la înfăptuirea neabătută a sarcinilor cantitative şi calitative ale planului. Intrăm, începînd de astăzi, în ultimul trimestru al anului, un trimestru hotăritor pentru realizarea planului pe 1978. In lumina sarcinilor şi exigenţelor formulate de secretarul general al partidului la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., să facem tot ce stă în puterile noastre pentru înfăptuirea exemplară a planului pe acest an. In industrie, în agricultură, in investiţii, in toate sectoarele de activitate, să asigurăm o bună pregătire a planului pe anul viitor, să mobilizăm toate resursele şi posibilităţile de sporire a producţiei şi eficienţei economice, spre a asigura dezvoltarea în ritm tot mai accelerat a economiei, creşterea continuă a avuţiei naţionale — baza trainică şi sigură a ridicării bunăstării întregului popor. Amplu şi mobilizator program de acţiune Aspect din secţia ringuri a întreprinderii textile „Moldova" din Botoşani Foto : S. Cristian PE SCURT DE PE OGOARE MEHEDINŢI. încă în cursul zilei de joi, în toate cooperativele agricole şi întreprinderile agricole de stat din judeţul Mehedinţi s-a încheiat recoltatul florii-soarelui de pe întreaga suprafaţă de 8176 ha, toată producţia fiind înmagazinată în bune condiţii. O altă realizare : s-a terminat şi semănatul orzului. In ritm susţinut se lucrează acum la recoltarea porumbului, lucrare care s-a realizat pe 18 000 hectare din cele 50 400 hectare cultivate în acest an. (Virgiliu Tătaru). BRAILA. Munca neîntreruptă, de dimineaţa şi pînă seara tîrziu, în schimburi de lucru prelungite, a avut ca un prim şi important rezultat terminarea recoltării florii-soarelui pe cele 33 200 ha cultivate în judeţul Brăila. In prezent se munceşte cu forţe sporite la recoltarea porumbului de pe cele 117 433 ha, lucrare realizată pe 21 la sută din suprafaţă. (Mircea Bunea). ILFOV. încă la 27 septembrie, întreprinderile agricole de stat din judeţul Ilfov au încheiat recoltatul florii-soarelui şi au livrat în întregime la baze producţia realizată. Zilele acestea, şi în cooperativele agricole s-a strîns recolta de pe ultimele hectare. N-au fost livrate încă la baze circa 10 000 tone floareasoarelui, cantitate care, în momentul de faţă, este depozitată temporar în unităţi in vederea reducerii procentului de umiditate. (Lucian Ciubotaru). BACAU. Datorită măsurilor întreprinse în ultima vreme, cooperativele agricole cultivatoare de sfeclă de zahăr au recuperat rămînerile în urmă la recoltat. Acum, şi în unităţile din comunele Mărgineni, Nicolae Bălcescu, Valea Seacă, Fărăoani şi Pînceşti sfecla este strînsă conform graficelor. Pînă ieri a fost recoltată o cantitate de 51 450 tone de sfeclă. Pe suprafeţele recoltate, tractoarele lucrează în schimburi prelungite la pregătirea terenului şi semănatul griului. (Gh. Baltă). tNICA RĂSPUNDERE COMPETENTĂ ^ — Vă număraţi printre cadrele de conducere tinere din industria Aradului. Intr-o perioadă relativ scurtă aţi reuşit să vă afirmaţi competenţa profesională pe care o presupune funcţia de director tehnic. Cum vă explicaţi aceste rezultate, bune şi pentru dumneavoastră şi pentru întreprindere ? — Legătura strînsă cu producţia constituie reţeta universală pentru afirmarea competenţei inginereşti. In 1963, cînd m-am prezentat la combinat ca proaspăt absolvent al Politehnicii din Braşov, aveam multe cunoştinţe teoretice, dar experienţa mea se rezuma numai la cele două luni de practică efectuată în unităţi din industria lemnului. Iată de ce perioada stagiaturii a însemnat, de fapt, o continuă sesiune de examene. Am avut şansa să întîlnesc aici doi maiştri — Pop Florea şi Albert Ladislau. Aşi în meserie. Ei mi-au dezvăluit secretele profesionale pe care le acumulaseră de-o viaţă. Apoi, încrederea dovedită de cei care mi-au dat spre rezolvare diferite sarcini, unele de deosebită răspundere. Asta m-a obligat nu numai să-mi folosesc cunoştinţele profesionale, ceea ce deja ştiam, dar a trebuit să învăţ mult, ca să pot mai mult. Trăiesc, credeţi-mă, cu grija să nu rămîn în urma noutăţilor care apar în domeniul nostru. Şi, bineînţeles, studiez, ca să-mi împrospătez cunoştinţele. Nu numai eu fac asta, o facem atîţia, cei mai mulţi din acest combinat. Aceasta trebuie să fie, cred, obsesia fiecărui specialist. Revoluţia tehnico-ştiinţifică nu se poate realiza decit, aşa cum sublinia recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu, stăpinind la perfecţie limbajul tehnicii celei mai înalte. Numai aşa noi — muncitori, maiştri, ingineri — putem ţine pasul cu tehnica nouă, cu exigenţele ce se pun in domeniul calităţii produselor. — Aminteaţi de noutăţile din domeniul dv. Sînt atît de spectaculoase schimbările din prelucrarea lemnului apărute in ultimii ani ? — Pentru beneficiarii produselor noastre, pentru cumpărători, schimbările sunt poate mai puţin sesizabile. Este normal, mobila are de multă vreme practic aceleaşi funcţionalităţi. Noutăţile se plasează în altă sferă, şi anume : dimensionarea mai raţională a pieselor de mobilier, combinarea funcţionalităţii acestora. Schimbări, şi nu neglijabile, au intervenit în ultimii ani şi în ceea ce priveşte procesele tehnologice din industria mobilei. Cînd am venit un combinat, prima problemă care mi s-a dat să o rezolv a fost repararea unei maşini de şlefuire a panourilor. Acum, după 15 ani, in atenţia specialiştilor din compartimentele tehnice ale combinatului se află ridicarea parametrilor la secţia PAL, o fabrică cu un flux tehnologic automat şi continuu. In decursul a 15 ani, toate fluxurile tehnologice s-au schimbat, mecanizarea şi automatizarea au făcut casă bună cu fabricarea mobilei. — Lemnul rămine insă materia primă esenţială, care devine, din multiple cauze obiective, din ce in ce mai greu de procurat. — Acesta e adevărul. Lemnul pe care îl folosim ajunge la maturitate în mai multe zaci de ani. Este perioada medie de apariţie şi formare a 2—3 familii noi, care cumpără în acest răstimp 4—6 garnituri de mobilă, ce înglobează circa 10—15 mc lemn. Să raportăm acest consum de lemn la populaţie şi cred că argumente în plus pentru gospodărirea judicioasă a masei lemnoase, cu zgîrcenie aş spune, nu mai sunt necesare. Rata de consum a mobilei în ţara noastră este şi mai ridicată. Este suficient să amintim că în actualul cincinal se construiesc în România peste un milion de apartamente. In procesul de fabricaţie — de la cherestea la mobilă — lemnul îşi sporeşte valoarea de aproape 10 ori în cazul mobilei moderne şi de circa 20 de ori in cazul mobilei stil şi de artă. Iată de ce valorificarea superioară a materiilor prime preocupă în cel mai înalt grad colectivul combinatului și constituie una din probele cele mai exigente ale judecării unui nou proiect de mobilă. — Unora li s-ar părea, poate un peConvorbire cu ing. Marcel MUNTEANU director tehnic al Combinatului de prelucrare a lemnului din Arad radox această preocupare insistentă pentru reducerea consumurilor lemnoase, intr-un combinat cum este cel de la Arad, cu ciclu închis al circulaţiei materiei prime, adică fără ieşirea de deşeuri pe poarta unităţii. — Doar în aparenţă pare un paradon. Este adevărat. Începînd cu anul trecut, s-a închis circuitul materiei prime ; practic, toată masa lemnoasă care intră în combinat este folosită în procesul tehnologic. Chiar şi talajul, rumeguşul, praful de lemn au acum o întrebuinţare. Deci, s-ar putea spune că risipa a fost eliminată. Nimic mai fals. Judecind astfel, plafonarea şi apoi regresul vor veni de la sine. Dacă ne-am mulţumi că lucrăm intr-un combinat fără deşeuri, s-ar putea ajunge la situaţia să furniruim interiorul dulapului sau să transformăm în rumeguş jumătate din materia primă. Căutările muncitorilor şi specialiştilor noştri sunt îndreptate tocmai pentru sporirea gradului de prelucrare, de valorificare a lemnului, în cadrul acestui circuit închis care este punctul de pornire in unitatea noastră a procesului de transformare a cantităţii in calitate. — Fiţi mai explicit. — Să închidem acest circuit nu a fost o treabă uşoară. Fiecare verigă a acestui lanţ înseamnă o maşină, o linie tehnologică, spaţii de producţie. Adică fonduri investite, efort din partea societăţii. Etapa de acumulare a cantităţii — de utilaje, de tehnologii, de experienţă — am străbătut-o. Ne aflăm în plină ofensivă pentru asigurarea unei calităţi noi, superioare, perioadă in care se accentuează rolul investiţiei de inteligenţă. Noul mecanism economico-financiar stimulează puternic acest proces. — Lucraţi intr-o funcţie de conducere in cea mai mare unitate de profil din ţară. Preocupat de problemele tehnice, sesizaţi, analizindu-vă critic activitatea, o îndepărtare de problemele celor peste 7 000 de oameni ai combinatului ? — Asta nu o pot eu aprecia exact, ci muncitorii şi specialiştii combinatului. Ceea ce pot spune este că legătura strînsă cu producţia presupune, în primul rînd, legătura cu oamenii. Orice indepărtare de producţie, de realităţile din secţii, dacă ea apare, înseamnă de fapt teama de judecata exigentă a muncitorilor. Cunosc personal sute şi sute de muncitori din combinat, pe toţi maiştrii unităţii care mi se adresează direct pentru rezolvarea a numeroase probleme, fie de producţie, fie personale. La multe, soluţiile se găsesc repede, altele cer mai multă bătaie de cap. Unii solicită, de exemplu, locuinţe. Şi rezolvarea acestei importante probleme sociale depinde de activitatea dintr-un sector pe care-l coordonez — realizarea de investiţii în regie proprie. Toate dezvoltările din ultimii ani pe platforma combinatului, căminele de nefamilişti şi acum blocurile întreprinderii le construim in regie, proprie. Multe, foarte multe probleme ale oamenilor se rezolvă, aşa cum este normal, in cadrul întreprinderii. Acesta este, de altfel, un aspect fundamental al democraţiei muncitoreşti, al autoconducerii. — Au trecut 15 ani de cind aţi absolvit facultatea. Sinteţi prea tinăr pentru un bilanţ al activităţii, dar 15 ani constituie o perioadă de referinţă în munca şi viaţa unui om. Sinteţi mulţumit de ce aţi realizat pină acum ? — Aceşti 15 ani au trecut repede, prea repede. Sunt de fapt tinereţea mea. Nu mă consider bătrîn, dar mă uit cu puţină invidie la tinerii ingineri care au fost repartizaţi în ultimul an in combinat. Au găsit aici o unitate cu o dotare modernă, au primit locuinţe intr-un cartier frumos, civilizat Cind am sosit la Arad împreună cu un alt coleg, de la gară pină la modesta fabrică de mobilă, care de cîteva sute de metri se întindea un drum desfundat, unde era gata-gata să-mi pierd pantofii in noroi. Și, sub ploaia care cădea, ne întrebam —are rost să mergem înainte ? Și am mers. Dan CONSTANTIN Constantin SIMION „Producţia modernă presupune mereu cunoştinţe noi, o strînsă legătură cu oamenii“ . ■ In primele trei trimestre ale anului, România a fost prezentă cu pavilioane oficiale la 32 de tîrguri şi expoziţii Internaţionale din Europa, Asia, Africa şi cele două Americi. Şi nu fără folos. La recent încheiata ediţie a Tîrgului internaţional de la Zagreb, şase produse româneşti au fost distinse cu medalia de aur. între ele, strungul vertical SC 27, medicamentul Ulcosilvanil, combina „Gloria" CP-12. De unde se vede câ, fiind vorba de hărnicie, aurul nu ezită să fie contagios... ■ Cu gîndul la cămările noastre, în numai cinci zile, legumicultorii ilfoveni au trimis pe pieţele Capitalei 3189 tone legume, cu 726 tone peste grafice. ■ In acest an, unităţile industriale din judeţul Sibiu şi-au sporit zestrea cu 64 milioane lei. Nu, banii n-au fost găsiţi în apele Cibinului, suma reprezintă valoarea celor 250 de maşini şi agregate complexe, instalaţii şi dispozitive realizate prin autoutilare. ■ în Delta Dunării a fost terminată o nouă amenajare piscicolă — Dranov Ghiol — cu suprafaţa de 2 720 hectare. ■ întreprinderea braşoveană de tractoare pregăteşte un nou produs — buldozerul pe roţi destinat mecanizării lucrărilor pe marile şantiere. Buldozerul, al cărui motor are 360 cai putere, n-a ieşit încă de pe banda de montaj. Dar şi cînd o ieşi... ■ S-a pus la punct un procedeu de obţinere a materialelor fosforescente necesare confecţionării indicatoarelor rutiere. Continuitatea luminozităţii reduce mult timpul necesar adaptării vederii pe întuneric. Noaptea ne va deveni astfel un sfetnic şi mai bun ! ■ La Însurăţei-Brăila a fost de curind dat în folosinţă un bloc nou de locuinţe. La sfîrşitul anului, zestrea edilitară a viitorului oraş va număra 176 apartamente. Locuinţe noi pentru nou sau mai puţin noii... însurăţei. ■ La Rîmnicu Vîlcea a început să producă o instalaţie de metilcloroform. Noul obiectiv are la bază cercetările specialiştilor de la Institutul central de chimie şi centrul specializat al centralei de resort. Valoarea produsului obţinut depăşeşte de 12 ori pe cea a materiilor prime folosite. Mină de oltean, ce vrei... ■ O mie de firme din România şi din alte 23 de ţâri vor fi prezente la cea de-a V-a ediţie a Tîrgului internaţional Bucureşti ce-şi va deschide curind porţile. Vom merge şi noi acolo şi vom povesti cîte o sâ vedem ! ■ După două decenii de funcţionare, laminorul bluming de 1 000 mm din Hunedoara ar fi putut intra în concediu, acuzînd oboseala. Hunedorenii l-au îndrăgit prea mult ca sâ nu-l doctoriceascâ cu grijă, în această perioadă i-au aplicat 250 de raţionalizări şi Inovaţii. Reacţia „pacientului" n-a întîrziat deloc: capacitatea de încălzire a crescut de 12 ori, a fost redusă durata reparaţiilor, productivitatea la finisaj a crescut şi ea de peste 5 ori. De unde şi vorba: dacă ai un bâtrîn sâ-l păstrezi ! ■ In apele lacului de acumulare de la Bicaz s-au terminat lucrările de cercetare subacvatică a comportării vieţuitoarelor care înoată activ. Tot alergînd pe traiectoriile parcurse de păstrăvi, ar fi reuşit acvanauţii noştri sa descifreze urmele de saboţi cu care constructorii de acum trei decenii prindeau în pumint rădăcinile hidrocentralei ? ■ Colectivele de muncă din întreprinderile mehedinţene, şi îndeosebi constructorii de nave, au economisit in acest an 1 336 tone metal. Dacă o vor ţine tot aşa, pot face in fiecare an o pereche de Porţi de Pier numai din metalul pus de-o parte. ■ La Zalău, ştie toată lumea, există o fabrică de armături industriale din fontă şi oţel. Ce ştim mai puţin este pofta de nou a tinerei întreprinderi, lată şi evidenţa: în ultima perioadă au fost asimilate 72 tipodimensiuni de produse, pînâ atunci importate. Şi cum pofta vine pe drum, pînâ la sfîrşitul cincinalului, 80 la sută din producţia de armături va fi înnoită. ■ Constructorii de maşini au raportat pînâ acum o producţie industrială suplimentară în valoare de 400 milioane lei. Pe ce cai ? Mai multe, dar una foarte importantă — creşterea productivităţii muncii, între fruntaşii fruntaşilor — întreprinderea „Griviţa roşie", „Armătura" Cluj-Napoca, întreprinderea de mecanică fină Sinaia şi — recidivă salutară I — Şantierul naval Drobeta-Turnu Severin. Rubrică alcătuită de Neagu UDROIU (pe baza corespondenţelor primite la redacţie) PAGINA 3