Scînteia, februarie 1979 (Anul 48, nr. 11336-11359)
1979-02-01 / nr. 11336
I I I I I I I PICĂTURA DE CERNEALA i pictoriţa Lucia loan s-a reintilnit in expoziţie cu eroii reali ai tablourilor. Oarecum greu de recunoscut cei pe care ii intilnise la forjă sau la turnătorie. Gravi şi elev I ganţi, rezervaţi şi impenetrabili. A fost insă de-ajuns ca cineva să exclame : „Uite-l pe Buruc al nostru“ , pentru ca in ochii lor să apară bucuria, pentru ca dialogul cu tablourile sa capete o francheţe care a facut-o pe pictoriţă să simtă că şi cele mai secrete intenta ale demersului său artistic erau înţelese in profunzime. * ■ Odată închisă expoziţia, a rămas deschisă o intre- I bare : unde vor sta in continuare tablourile ? Ingra- I 1 mădite in atelierul devenit neîncăpător al autoarei ? Rezolvarea au dat-o tot ei — eroii portretelor şi I compoziţiilor. Cind a fost gata impunătoarea sală de ■ festivităţi construită în incinta uzinei, de fapt un foarte modern club, cineva — poate Eroul Muncii Socialiste II Gheorghe Buruc, poate tehnicianul Gheorghe Teodorescu, poate inginerul Dumitru Bloţ, poate Titi Dumitrescu, I animatorul vieţii culturale din uzină, poate maistrul forjor Dumitru Sărman — s-a gindit că holurile spa- * tioase, numeroasele încăperi ale noului club ar putea . să fie decorate cu tablourile pictoriţei. I Si aşa s-a născut — in climatul de efervescenţă » ,creatoare al „Cintării României" — o generoasă iniţiativă culturală , una dintre cele mai tinere şi mai * „fierbinţi" colecţii de artă din ţara noastră. Dialog expresiv, cu bogate semnificaţii, despre locul pe care-l ocupă in viaţa contemporanilor noştri, a creatorilor de ■ bunuri materiale, frumosul, arta. Constantin VIŞAN I Colecţia de artă şi a uzinei Un ziar sau o revistă ii ceruse pictoriţei să facă o suită de portrete şi scene de muncă de la uzinele , „23 August". Acceptind, nu se gindise că preocupările sale artistice vor fi atrase ca de un magnet de oamenii 11 . acestei uzine bucureştene. Schiţelor in creion sau cărbune li s-au adăugat culorile, compoziţiile îndrăzneţe, de mari dimensiuni, încercările de a construi scene simbolice despre oamenii reali deveniţi eroii principalii ai picturii sale. Aşa s-au născut pinzele intitulate . ..Ce-ţi doresc eu tie, dulce Românie“, „Proporţia de aur“, „Ctitorii", „Maternitate de giganţi", „Flori de joc“, „Iubire". . — Nu v-afi gindit la o expoziţie cu tot ce-ati făcut aici, la noi ? a intrebat-o intr-o zi unul dintre activiş- ] fii culturali ai uzinei. Şi, după o vreme, a urmat vernisajul. Emoţionată ! PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVIII Nr. 11336 Joi 1 februarie 1979 6 PAGINI - 30 BANI 1979 — anul unui important volum de investiţii Cale larg deschisă tehnologiilor moderne pe şantierele de construcţii „Trebuie găsite soluţii de construcţie care să ducă la consumuri mult reduse de ciment, oţel-beton şi alte materiale. Este necesar, totodată, să se acţioneze mai hotărît pentru perfecţionarea activităţii în construcţii, pentru accelerarea industrializării lucrărilor pe baza programului de mecanizare stabilit şi creşterea indicilor de utilizare a mijloacelor tehnice, pentru mai buna folosire a forţei de muncă“. NICOLAE CEAUŞESCU După cum este cunoscut, potrivit hotăririlor Conferinţei Naţionale a partidului, in domeniul investiţiilor, la fel ca in toate celelalte sectoare ale producţiei materiale, se desfăşoară o amplă şi rodnică activitate pentru transformarea cantităţii intr-o calitate nouă, superioară, care presupune realizarea, la timp şi chiar mai devreme, a tuturor obiectivelor şi capacităţilor planificate, obţinerea unei înalte productivităţi a muncii pe şantiere, reducerea stăruitoare a cheltuielilor materiale, prin promovarea unor soluţii constructive şi tehnologii de execuţie noi, moderne şi economice, executarea lucrărilor la un inait nivel calitativ. Condiţiile tehnice, materiale şi organizatorice menite să asigure o înaltă calitate şi eficienţă noilor obiective de investiţii au fost pregătite din timp şi temeinic. Să ne reamintim de vasta acţiune declanşată, din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., din toamna anului 1976, privind schimbarea radicală a concepţiei in construcţii-montaj, iniţierea unor transformări revoluţionare in acest domeniu de activitate, care să permită punerea integrală in valoare a potenţialului tehnic şi uman al proiectanţilor şi constructorilor, beneficiarilor, furnizorilor de utilaje si producătorilor de materiale de construcţii. Creşterea permanentă a gradului de industrializare a lucrărilor pe şantiere sau, cu alte cuvinte, elaborarea unor noi tehnologii de execuţie şisoluţii constructive, moderne. de mare randament reprezintă, după cum se ştie, o importantă sursă de sporire a productivităţii mincii in cov truirii şi, în egală măsură, de reducere substanţială a consumurilor de manoperă, materiale şi energie. Soluţionării acestui obiectiv major pentru bunul mers al activităţii de investiţii ii sunt subordonate preocupările specialiştilor din INSTITUTUL DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCŢII INDUSTRIALE (I.P.C.) din Bucureşti, preocupări ce conturează un profil distinct al activităţii acestui corp tehnic-ingineresc printre celelalte institute de proiectare. Aflat sub directa coordonare a Ministerului Construcţiilor Industriale, institutul este unul din principalii furnizori de metode de execuţie superioare, temeinic experimentate şi puse la punct, avind o eficienţă şi aplicare certe in unităţile de construcţii-montaj ce îşi desfăşoară activitatea pe toate şantierele de investiţii ale ţării. — Intreaga noastră muncă de concepţie se desfăşoară în spiritul sarcinilor subliniate in repetate rînduri de conducerea partidului, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind direcţiile de acţiune impuse de industrializarea în ritm masiv a lucrărilor de construcţii-montaj , a precizat irig. Mihai Pleşa, directorul institutului. Din acest punct de vedere, noutatea tehnică — reprezentată prin adoptarea unor concepţii avansate de realizare a lucrărilor şi introducerea pe scară largă a materialelor noi şi reflectată prin avantaje imediate de ordin economic şi de rapiditate in execuţie — se detaşează ca un criteriu esenţial de apreciere şi selecţie a fiecărei tehnologii şi soluţii elaborate. — Ce alte exigenţe trebuie să întrunească acestea ? — Importante sunt şi simplitatea şi siguranţa in realizarea metodelor adoptate, rezultatul unei atente şi riguroase corelări a documentaţiilor cu posibilităţile materiale şi tehnice existente pe şantiere. O parte din preocupările noastre,sunt, concertate Ing. Cristian ANTONESCU (Continuare in pag. a IH-a) ÎN ZIARUL DE AZI, RUBRICILE NOASTRE : Scrisori ale oamenilor muncii adresate conducerii partidului ; Adunări generale în cooperativele agricole ; Atelier; Faptul divers ; Sport ; De pretutindeni La Galati se înalţă * 9 CEL MAI MARE FURNAL AL ŢĂRII NOASTRE • Foaia matricolă a unei vetre de foc • „Incheietorul de pluton“ — între primele zece furnale din lume • Ce-i mai uşor: să desfereci cel mai puternic izvor de fontă al României, sau să obţii carnetul de şofer ? • Un viitor sudor vrea să iscălească şi el în cartea industrializării Intră in obiceiul constructorilor să-şi măsoare drumul existenţei lor cu ctitoriile pe care le împlinesc şi desăvirşesc pe pămintul patriei. Adevărate jaloane în timp, acestea depun mărturie despre vocaţia de a zidi pentru prezent şi, deopotrivă, pentru viitor, refac ample itinerare de muncă dăruită, demnă de întreaga admiraţie. Jaloane in timp şi, totodată, pagini memorabile de biografie a unor neîntrecuţi Meşteri Manole, intr-o ţarăşantier. Cu ce se umple însă spaţiul dintre două ctitoriri ? Ce se intimplă in viata acestor oameni care migrează de la o hidrocentrală la alta, de la un oraş căruia i-au „mobilat“ bulevardele la altul abia schitat pe planşetă, de la un obiectiv industrial adus in prag de start la altul in care prima cupă de rămint dizlo- I căt semnează actul de tras- I tere ? Răspunsul la aceste întrebări l-am căutat printre oamenii care ridică acum, la Galaţi, furnalul nr. 6 — „incheietorul de pluton“ al furnalelor de aici. Aşadar, ce lucruri demne de a fi consemnate a înregistrat viaţa acestor oameni in răstimpul care a trecut de la Terminarea furnalului nr. 5, de pe platforma siderurgiei gălăţene? Primul interlocutor — meşterul Constantin Pohaci. Citeva date de biografie. Are 39 de ani. A construit furnale, laminoare la Hunedoara. Din ’64 construieşte la Galaţi. Tot furnale, laminoare. Timpul lui de odihnă şi-l petrece in blocul F 6 din Ţiglina 3. Timpul lui de muncă aici, la F. 6 (Jurnalul 6) unde realizeaiă una dintre cele mai complexe lucrări : centrala suflante. L-am aflat la datorie, in mijlocul oamenilor săi. Ne spune : — Nu contest faptul că aici, la F. 6. ni s-a incredinţat un obiectiv care îţi cere să pui la bătaie toate cunoştinţele, întreaga experienţă de constructor. Dar, în timpul dintre F. 5 şi naşterea lui F. 6 m-am mai angajat la o lucrare. Şi mi se pare mult mai grea. Il privim miraţi. Suntem curioşi să aflăm cite ceva şi despre celălalt front de lucru pe care acţionează. Ce anume poate să fie ? Cum mirarea noastră este şi o întrebare, se explică : — Odată cu prima şarjă, aici, la F. G, îmi vine şi mie rindul la maşina personală pe care mi-o cumpăr în rate. Prevăzător, m-am înscris la şcoala de şoferi. Şi-i al naibii de greu. Noroc că profesorul de mecanică auto ne ridică astfel moralul : „Nu-i nimic. Eu am dat de trei ori examen pină am luat carnetul de conducere auto...“ Da. Pentru unii e mai uşor să înalţe cel mai mare furnal al ţării . E. G, cu capacitatea sa de 3 500 mc. se numără, ca mărime şi modernitate, printre primele zece furnale ale lumii — decit să înveţe şoferia. Viaţa aspră, de şantier, i-a învăţat insă să nu facă pasul inapoi... Titu Mănăilă tocmai descărca nişte fier-beton şi miinile lui erau roşii de rugină, de frigul de afară. — Ce s-a întîmplat în timpul scurs de la F. 5 şi pină acum?Mai nimic. Am muncit defer şi, priviţi... Privim cele patru canpete care se înalţă viguroase pe verticală. Privim forfota de la furnal unde cele două macaraie („care se mişcă de pe un şantier pe altul numai sub semnătura unui ministru“) adaugă noi etaje ale blindajului. Cercuri de putere pe trunchiul celui mai viguros „copac“ al siderurgiei româneşti.Cind va veni timpul şarjelor, F. G va elabora, intr-un sinauan, de 2,5 ori mai multă fontă decit produceau toate furnalele României anilor ’60. Benzi transportoare vor alimenta continuu această gură veşnic flămindă, riuri de fontă lichidă vor curge continuu, spre oţelării, intr-o şarjă fără sfirşit. F. G nu va fi numai cel mai mare furnal al ţării, ci va deţine şi supremaţia unor procedee tehnologice considerate de virf in siderurgia mondială. me TANARACHEL Dan PLAEŞU (Continuare in pag. a IV-a) Furnalul nr. 5, de 2 700 mc (din fotografie), de la Combinatul siderurgic Galaţi deţine, pină la ora actuală, recordul de putere intre furnalele României. Pină la ora actuală, deoarece SI ,va detrona, încă în acest an, furnalul nr. 6, de 3 500 mc. Reportajul de faţă este consacrat vieţii şi muncii de fiecare zi a constructorilor acestui mare obiectiv al cincinalului Foto : E. Dichiseanu Una din noutăţile cu larga aplicare pe şantiere O modernă tehnologie de realizare a construcţiilor etajate şi a planşeelor, cu ajutorul predatelor. Avantajele ei : durata de execuţie este scurtată cu 25 la sută în condiţiile utilizării unei cantităţi restrinse de cofraje şi eşafodaje, care pot fi refolosite integral . Cine închide ochii în faţa legii ...deschide drum abuzului Cazul unor locuinţe nerecepţionate şi repartizări deturnate Ca în toate localităţile ţării, şi la Rimnicu Vilcea s-a construit mult in ultimii ani. E suficient să arătăm , aşa cum s-a subliniat şi intr-o recentă plenară a Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, care a analizat modul cum este administrat, întreţinut şi repartizat fondul locativ de stat — că aproape 70 la sută din populaţia municipiului locuieşte in apartamente noi, confortabile. Noile cartiere, insumind circa 14 000 de apartamente, conferă astăzi personalitate şi frumuseţe oraşului de la intrarea in defileul Oltului. Faptul că şi aici, ca pretutindeni în ţară, s-a construit şi se construieşte mult relevă marile eforturi materiale şi financiare pe care le face statul pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii, pentru creşterea nivelului lor de trai şi civilizaţie. Dar, aşa cum s-a subliniat şi in plenara de care am amintit, aceste eforturi trebuie însoţite şi de o preocupare temeinică, susţinută, pentru gospodărirea cit mai judicioasă a acestei importante avuţii a societăţii — fondul locativ. Concluziile desprinse în respectiva plenară, ca şi investigaţiile pe care le-am făcut pornind de la aceste concluzii, atestă însă că in domeniul administrării, întreţinerii şi repartizări locuinţelor din fondul de stat mai sunt încă in municipiul Rimnicu Vilcea o serie de deficienţe. — Locuiesc în blocul B 14 din cartierul Ostroveni de aproape trei ani — ne spune Constantin Ionică, muncitor la întreprinderea de utilaj chimic şi forjă. Priviţi şi dv. apartamentul meu, care are condens pe pereţi. In loc să mă bucur de condiţiile pe care ar trebui să le asigure un bloc nou, atît eu cit şi ceilalţi locatari aşteptăm de mai multă vreme să fie remediate neajunsurile semnalate la darea acestuia in folosinţă. Ce-i drept, e drept, promisiuni s-au făcut mereu din partea constructorului şi din partea consiliului popular, dar, practic, nu s-a luat nici o măsură. Am crezut că situaţia de mai sus este un caz izolat. De la tovarăşul Sorin Zamfirescu, inginer-şef la întreprinderea judeţeană de gospodărie comunală şi locativă Vîlcea, am aflat însă că astfel de deficiente au proportii care reclamă, intervenţii urgente. In asemenea situaţie — cu defecţiuni mai mari ori mai mici, dar defecţiuni ! — se află in oraşul Rimnicu Vilcea 16 blocuri, ale căror apartamente nu întrunesc, după 2—3 ani de la darea in folosinţă, condiţiile pentru a fi definitiv recepţionate. Intre întreprinderea de gospodărire a fondului locativ şi constructor se încheie mereu „minute de remediere“, dar de acţionat nu s-a acţionat încă cu promptitudinea pe care o impunea situaţia. Ce spun acum, din nou, factorii de răspundere ? Tovarăşul Ion Predescu, prim-vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popular municipal, ne explică : „Insistenţa noastră faţă de constructor, de a respecta prevederile hotărîrii din 29 septembrie 1977 a consiliului popular municipal, care stabilea termene pentru executarea remedierilor, s-a soldat cu puţine rezultate pozitive. Acum, comitetul judeţean de partid a stabilit sarcini precise şi suntem convinşi că ele vor fi aduse întocmai la îndeplinire“. Ing. Ion Chelcea, directorul întreprinderii judeţene de construcţii-montaj Vilcea, ne-a asigurat, la rindul său, că „pină la sfîrşitul semestrului I a.c., fiind inventariate toate deficientele şi cunoscute soluţiile de remediere, la toate apartamentele in cauză se vor face remedieri şi, odată cu ele, recepţia definitivă“. Există insă, din păcate, in municipiul Rm. Vilcea şi alte probleme legate de gospodărirea şi folosirea locuinţelor, care se cer, de asemenea, grabnic analizate şi soluţionate. Contrar prevederilor Legii nr. 5/1973, unele conduceri de întreprinderi (combinatul chimic, întreprinderea de reparaţii utilaje şi instalaţii chimice, întreprinderea forestieră de exploatare şi transport şi altele) au schimbat destinaţia unor apartamente din blocuri, repartizate pentru a fi pise la dispoziţia oamenilor muncii, in „case de oaspeţi“ şi „camere oficiale“. Asemenea situaţii continuă să existe si astăzi la combinatul chimic — 12 apartamente (ce abundenţă de musafiri are, pesemne, combinatul!), întreprinderea de reparaţii utilaje si instalaţii chimice — 3 apartamente, întreprinderea forestieră de exploatare si transport — 1 apartament. In total, in momentul de fată, există in municipiul Rimnicu Vilcea 87 de apartamente scoase în acest mod ciudat din circuitul normal de folosință. Dacă ii întrebi pe autorii acestor „initiative“ de ce au procedat astfel, sunt gata să-ti ofere tot C. PRIESCU I. STANCIU corespondentul „Scînteii" (Continuare in pag. a II-a) Ancheta „Scînteii“ in municipiul Rimnicu Vilcea DUPĂ O LUNĂ DE RODNICĂ ACTIVITATE, MINERII DIN VALEA JIULUI RAPORTEAZĂ : „Am livrat 3000 tone cărbune peste plan“ Minerii Văii Jiului au păşit in 1979 hotărîţi să-şi îndeplinească exemplar sarcinile de creştere a producţiei de cărbune ce le revin in acest an. Puternic stimulaţi de îndrumările şi indicaţiile date la faţa locului, in abatajele minelor din Lupeni şi Vulcan de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei de lucru in Valea Jiului, minerii, cadrele tehnice acţionează cu toată capacitatea lor sub lozinca „Ţării, cu mai mult cărbune !“ In întreprinderile miniere se desfăşoară o muncă susţinută pentru extinderea tehnologiilor moderne de lucru, introducerea a noi complexe mecanizate de mare productivitate, aplicarea in multe sectoare de producţie a iniţiativei „Brigada înaltei productivităţi“, ridicarea nivelului pregătirii profesionale. Prin mecanizarea masivă a lucrărilor miniere, îmbunătăţirea organizării muncii, întărirea ordinii şi disciplinei, minerii din Valea Jiului raportează că in luna ianuarie au livrat peste plan 1 000 tone cărbune net şi 2 000 tone cărbune cocsificabil, sporind totodată productivitatea muncii cu 1,5 la sută faţă de prevederi. (Sabin Cerbu). Foto : I. Liciu Minerii din brigada lui Voicu Eugen, care au lansat iniţiativa „Brigada înaltei productivităţi", obişnuiesc să ţină sfat in fiecare zi pentru a pune la punct programul de muncă. Hotărirea minerilor din brigadă este să extragă cît mai mult cărbune, situîndu-se între fruntașii Văii Jiului ODORHEIU SECUIESC . La numai citeva săptămîni după intrarea în circuitul productiv a fabricii de case din Miercurea-Ciuc, in municipiul Odorheiu Secuiesc a Început construcţia unei întreprinderi similare, cu o capacitate pro O nouă fabrică de case ductivă anuală de 1 800—2 000 de apartamente realizate integral din panouri mari. Noul obiectiv va aduce o contribuţie importantă la înfăptuirea amplului program de construcţii de locuinţe ce se realizează in judeţul Harghita. (I.D. Kiss). - CRONICA LUNII IANUARIE ~i I mmmmmmmärnrnm m mmm ~ mmmmmmmmm ->; Imm 1 -pşn>>pp'?%f-A, -----fili3ir-M31I3 y I iMiiűiPi ^llp“— if:. • . * , . VfáivAfcu'!-Í.A'vS ü * 1 ' ” 5 ÎN PAGINA A JV-A