Scînteia, septembrie 1981 (Anul 50, nr. 12138-12163)
1981-09-01 / nr. 12138
SCINT El A — marți 1 septembrie 1981 Excelenţei Sale Domnului general-locotenent (r) GREGORIO CONRADO ALVAREZ ARMELINO Preşedintele Republicii Orientale a Uruguayului MONTEVIDEO Cu ocazia preluării inaltei funcţii de preşedinte al Republicii Orientale a Uruguayului, am deosebita plăcere de a vă adresa sincere felicitări şi cele mai bune urări pentru fericirea dumneavoastră personală, pentru progresul şi prosperitatea poporului Uruguayan. Imi exprim convingerea că relaţiile româno-uruguayene vor înregistra o continuă dezvoltare şi diversificare pe multiple planuri, in interesul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii, securităţii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Cronica zilei Secretarul general al Partidului Socialist din Chile, Clodomiro Almeyda, care a făcut o vizită in tara noastră la invitaţia C.C. al P.C.R., a părăsit, luni dimineaţa, Capitala. La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salutat de tovarăşii Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Dumitru Turcuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R.. Tovarăşul Cornel Burtică, viceprim-ministru al guvernului, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, a avut luni o întrevedere cu delegaţia Adunării Naţionale a Republicii Zambia, condusă de Robinson Mwaakwe Nabulyato, preşedintele Adunării. Au fost abordate aspecte ale cooperării româno-zambiene in domenii de interes comun, fiind relevate noi căi si mijloace de extindere şi diversificare a schimburilor comerciale bilaterale, pe baza înţelegerilor convenite cu prilejul întîlnirilor la nivel înalt. A participat D. B. Moombe, însărcinat cu afaceri ad-interim al Republicii Zambia în ţara noastră. Luni, delegaţia parlamentară zambiană, condusă de Robinson Mwaakwe Nabulyato, preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Zambia, care, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, a efectuat o vizită in ţara noastră, a părăsit Capitala. Pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost salutaţi de Virgil Teodorescu, vicepreşedinte al M.A.N., de alţi deputaţi. A fost prezent D. B. Moombe, însărcinat cu afaceri ad-interim al Republicii Zambia in ţara noastră. ★ La 31 august, tovarăşul Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a primit pe tovarăşul Simon Sanchez Montero, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C. din Spania, care se află in ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Cu acest prilej s-a procedat la o informare reciprocă privind preocupările celor două partide, exprimîndu-se, de ambele părţi, satisfacţia faţă de evoluţia ascendentă a raporturilor de prietenie, colaborare şi solidaritate dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania, care se dezvoltă în spiritul stimei şi respectului reciproc, al întîlnirilor şi convorbirilor rodnice dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului ■ Comunist Român, şi Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, în interesul poporului român şi poporului spaniol, al cauzei păcii, securităţii şi independenţei naţionale, al colaborării şi înţelegerii intre popoare, în cadrul întilnirii s-au abordat şi unele aspecte actuale ale situaţiei internaţionale. Convorbirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. ★ Luni după-amiază, tovarăşul Virgil Trofin, viceprim-ministru al guvernului, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, a primit pe prof. dr. Kiriakos Zachos, preşedintele firmei „Public Petroleum Corporation of Greece“ din Atena. A fost examinat stadiul relaţiilor de cooperare între organizaţiile româneşti de profil şi firma din Grecia în domeniul cercetării geologice, forajului şi exploatării petrolului şi gazelor, evidenţiindu-se, in contextul general al relaţiilor economice bune existente intre cele două ţări, noi posibilităţi pentru dezvoltarea acestei cooperări. ★ Luni, tovarăşul Cornel Onescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, a primit delegaţia Secretariatului Sindical Internaţional al Partidului Socialist din Chile, condusă de Rolando Calderon, membru al Comitetului Central al Partidului Socialist din Chile, secretar general al Centralei Unice a Oamenilor Muncii din Chile, care se află în ţara noastră într-o vizită de prietenie. S-a făcut un schimb de păreri asupra activităţii centralelor sindicale din cele două ţări şi in legătură cu unele probleme privind situaţia din mişcarea sindicală internaţională. Au fost evocate bunele relaţii dintre sindicatele dinRomânia şi Centrala Unică a Oamenilor Muncii din Chile şi s-a exprimat hotărirea de a le extinde şi aprofunda in viitor. * Delegaţia parlamentară din Japonia, condusă de Ganri Yamashita, preşedintele Comitetului de conducere a lucrărilor Dietei japoneze, care, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, a efectuat o vizită in ţara noastră, a părăsit Capitala. La plecare, pe aeroportul Otopeni, parlamentarii japonezi au fost salutaţi de Virgil Teodorescu vicepreşedinte al M.A.N., Stan Soare, preşedintele Grupului român al Uniunii interparlamentare, preşedintele Comisiei pentru învăţămînt, ştiinţă şi cultură, alţi deputaţi. Erau prezenţi Yuzuru Murakami, ambasadorul Japoniei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. • Şi in această toamnă cartea românească este bine reprezentată la tradiţionalele tirguri internaţionale de profil. Pentru tîrgul din capitala sovietică, care va avea loc între 2 şi 8 septembrie, au fost selectate circa 1 400 de titluri — carte social-politică, ştiinţifică, tehnică, de largă informare despre România, beletristică, de artă, pentru, copii şi tinereţe antologii bi-lingve, volume în limbi de largă circulaţie. Un bun prilej de etalare a producţiei noastre editoriale actuale 11 va oferi şi Tirgul internaţional de carte de la Sofia (15—21 septembrie). Din cele circa 850 de titluri care vor fi prezentate aici o pondere însemnată vor ocupa lucrările de literatură social-politică, precum şi volumele de beletristică, aceasta din urmă reprezentată prin antologii de folclor, cărţi de valorificare a moştenirii noastre literare, de teatru, poezie şi proză contemporană, printr-o serie de tălmăciri din literatura bulgară. (Agerpres) Valorificare - inovare (Urmare din pag. 1) posibilităţi de variaţie in asamblare şi de flexibilizare în timp a spaţiului arhitectural. Valorificarea în ştiinţă, tehnică şi producţie nu este specifică numai producţiei contemporane, aceasta fiind un atribut care a caracterizat producţia socială în toate perioadele şi secţiunile ei. în fiecare perioadă istorică dată, stadiul de dezvoltare al ştiinţei şi tehnicii a depins nu numai de caracterul orînduirii sociale, respectiv de nivelul forţelor de producţie, ci şi de valorificarea bagajului de cunoştinţe acumulat în perioada premergătoare. în acest sens, valorificarea are un caracter general şi trebuie privită drept o condiţie obligatorie a dezvoltării producţiei, teoria generală a valorificării cuprinzînd totalitatea cunoştinţelor care exprimă legitatea dezvoltării lumii materiale şi a sistemelor care o compun, de pe poziţia unităţii dialectice a raportului dintre ele. Orientările fundamentale ale actualului cincinal avînd drept obiectiv, după cum s-a arătat la Congresul al II-lea al Consiliului oamenilor muncii, nu atit crearea de noi unităţi economice, cu ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al potenţialului existent, care trebuie valorificat intr-un mod superior, impune, după opinia noastră, o serie de reconsiderări de ordin conceptual din partea factorilor cu preocupări pe linie de cercetare, proiectare şi inginerie tehnologică, in comparaţie cu scopurile urmărite in cincinalele trecute. Bunăoară, acţiunile de modernizare a capacităţilor de producţie existente, de eliminare a locurilor înguste, de mecanizare şi robotizare a fabricaţiei încep să aibă prioritate absolută in preocupările proiectanţilor constructori şi tehnologi, iar in acest cadru teoria valorificării, cu principiile pe care se sprijină, trebuie să-şi găsească un teren vast de aplicare. Referindu-ne însensul celor de mai înainte la un singur domeniu — cel al tipizării produselor, unde pină acum accentul s-a pus pe latura selectivă — vom constata că preponderente devin acţiunile axate pe dezvoltarea aspectelor constructive, adică realizarea de familii, serii unitare şi sisteme de produse compuse din blocuri funcţionale, module şi grupuri tehnologice, adaptate cit mai fidel cerinţelor tehnologice sub aspectul consumurilor energetice, productivităţii, puterii necesare, masei de metal încorporat în obiecte etc. Aceste sisteme tehnice modulizate, realizate in general din elemente constructive deja existente, cărora li se dau întrebuințări noi, întruchi- I pează in cel mai înalt grad principiile de bază ale teoriei valorificării. Totodată, modulele şi grupurile teh- nologice tipizate şi omologate repre- zintă elemente de mare flexibilitate şi adaptabilitate pentru modernizarea diferitelor segmente ale fabricaţiei şi eliminarea locurilor înguste din secţiile şi sectoarele de producţie. Promovarea principiilor valorificării şi succesiunii într-o măsură mai accentuată decit pină acum în întreaga activitate economico-socială nu presupune, aşadar, diminuarea în plan teoretic şi practic a tendinţei spre inovare şi modernizare, ci utili-zarea mai eficientă, cu mai multă responsabilitate a potenţialului existent, sub forma resurselor materiale şi umane, a soluţiilor ştiinţifice şi tehnice, a cunoştinţelor, experienţei şi tradiţiei. • INELELE LUI SATURN. Cercetătorii de la laboratorul din Pasadena (California — S.U.A.), analizînd rezultatele zborului lui „Voyager- 2“, au emis ipoteza că inelele lui Saturn ar putea să fie resturile vechilor sateliţi ai planetei, transformaţi în pulbere în urma nenumăratelor ciocniri dintre ei. După părerea lor, semne ale acestor ciocniri există şi în prezent în jurul lui Saturn. Astfel, unii dintre numeroşii săi sateliţi seamănă cu sfărîmăturile unor coroni cereşti mai voluminoase. “ Noile date recepţionate la Pasadena par să indice, de asemenea, că cea mai mare parte a formelor de relief de pe satelitul Encelade au o vîrstă de numai aproximativ 100 milioane de ani şiar putea fi rezultatul erupţiilor de apă sau materie încălzită din adincurile acestui satelit, similare fenomenului vulcanic. Potrivit opiniilor avansate de specialiştii americani. Encelade ar fi un satelit activ, care ar avea un nucleu cald, rezultat al interacţiunii forţelor gravitaţionale ale planetei Saturn şi satelitului acesteia, Dione, între care evoluează Encelade. O altă descoperire considerată interesantă de către specialiştii americani o constituie faptul că satelitul Titan — singurul din sistemul solar care are o atmosferă proprie — este lipsit de ionosferă. Explicaţia fenomenului nu se cunoaşte, dar descoperirea este apreciată ca fiind de o importanţă deosebită pentru înţelegerea realităţilor complexe aie sistemului solar. • PRIMUL CRANIU DE RAMANITEC. Descoperirea in China. In districtul Lufeng din provincia Yunnan, a primului craniu de ramanitec, datînd de acum 8 milioane de ani, prezintă o deosebită importantă pentru cercetările asupra originii omului. Pînă la această descoperire nu se găsiseră decit părţi de maxilare si dinţi ale acestui presupus înaintaş al spetei umane, la început in India, apoi in Kenya, Grecia, Turcia, China si Pakistan. Ramapitecul din Turcia este cel mai timpuriu, iar majoritatea zonelor arheologice în care au fost descoperite resturi de ale lui se găsesc în Asia. Primire la primul ministru al guvernului Tovarăşul Ilie Verdeţ, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, a primit, luni, pe Taha Zaky, ministrul industriei şi resurselorminiere din Republica Arabă Egipt, care efectuează o vizită in tara noastră. Cu acest prilej au fost discutate posibilităţile pentru dezvoltarea în continuare a colaborării economice dintre cele două ţări în spiritul Înţelegerilor convenite cu prilejul întrlnirilor şi convorbirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar El Sadat. La întrevedere,, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, a luat parte Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. Au participat Ion Iosefide, ambasadorul României la Cairo, şi Mohammed Wafic Hosny, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti. lucrările celui de-al XVI-lea Congres internaţional de istorie a ştiinţei Luni au continuat lucrările celui de-al XVI-lea Congres internaţional de istorie a ştiinţei, prestigioasă manifestare ce reuneşte în aceste zile în capitala României un mare număr de savanţi de pe diferite meridiane ale globului. Nobila deviză „Ştiinţă şi tehnologie, umanism şi progres“, sub care se desfăşoară congresul, prilejuieşte fructuoase schimburi de informaţii şi opinii, o cuprinzătoare trecere in revistă a celor mai da seama realizări ale geniului uman in cele mai, diverse domenii, a modului in care progresele ştiinţei şi tehnicii se regăsesc in plan social. Folosirea cuceririlor ştiinţei in slujba omului, exclusiv în scopuri paşnice, a constituit tema dominantă a simpozioanelor din cea de-a patra zi a lucrărilor congresului. Este vorba de cele intitulate „Tehnologie, umanism şi pace — aspecte istorice“ şi „Rolul instrumentelor ştiinţifice în dezvoltarea ştiinţei“ — care continuă şi marţi, precum şi de dezbaterea consacrată protejării şi valorificării moştenirii culturale şi naturale. Politica consecventă a României de pace, prietenie, de largă colaborare internaţională, inclusiv in domeniile pe care le dezbate reuniunea de la Bucureşti, ideile generoase, de largă recunoaştere şi apreciere internaţională ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu au reţinut, şi de această dată atenţia prin sublinierile făcute în referatele oamenilor de ştiinţă din ţara noastră, care au evidenţiat necesitatea umanizării relaţiilor internaţionale, condiţie a dezvoltării sociale in epoca afirmării revoluţiei ştiinţifice şi tehnice, a integrării problemelor educaţiei pentru pace in ansamblul acţiunilor vizînd cristalizarea personalităţii umane. Tot luni s-au desfăşurat simpozioane consacrate publicaţiilor privind Istoria ştiinţei şi a acusticii muzicale. I Au continuat discuţiile in secţiile I ştiinţifice „Fizica şi astronomia“, „Ştiinţele biologice“, „Ştiinţele me- dicale şi farmaceutice“, „Tehnologie Şi inginerie“, „Ştiinţa şi societatea“, „Probleme metodologice in istoria şi filozofia ştiinţei“ şi au început dez- I baterile in secţiunea „Matematică şi mecanică“. Mai multe secţii ştiinţifice — „Ştiinţa şi arheologia din antichitate pină in anul 1600“, „Chimia“ şi „Ştiinţe ale pămintului“ — şi-au încheiat lucrările. într-o altă secţiune a congresului, cea a şedinţelor tematice, au avut loc schimburi de opinii pe temele : „Necesarul şi intîmplătorul în descoperirea ştiinţifică“ şi „Ştiinţele matematice şi fizice în ţările arabe în timpul evului mediu“. Luni seară a avut loc o întîlnire — organizată de Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie — a unor participanţi străini la cel de-al XVI-lea Congres internaţional de is-torie a ştiinţei, cu oameni de ştiinţă români. Au participat membrii Comitetului Uniunii internaţionale de istorie a ştiinţei, academicieni, profesori, şefi de delegaţii participante la congres, precum şi membri ai Academiei Republicii Socialiste România, directori generali ai unor institute centrale din ţara noastră, profesori universitari, cercetători, în spiritul cuvintării rostite la deschiderea congresului de tovarăşa aca-demician doctor inginer Elena Ceauşescu, prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, s-au purtat discuţii prieteneşti, fruc- , tuoase privind desfăşurarea lucrărilor congresului, proiecte de colaborare tehnico-ştiinţificâ în viitor. De asemenea, s-a discutat despre dezvoltarea colaborării şi cooperării între popoare pentru făurirea unei păci trainice in lume, pentru asigurarea dreptului la viaţă al tuturor popoarelor, despre rolul important al oamenilor de ştiinţă în făurirea unei lumi ,mai drepte şi mai bune. Lucrările congresului continuă pe secţiuni. (Agerpres) tv PROGRAMUL 1 9.00 Teleșcoală 10.00 șoimii patriei 10.10 Desene animate : Tom si Jerry 10.30 Matineu muzical-coregrafic 11.05 In lumea enigmelor 11.30 „Nimic despre fotbal“. Fantezie muzical-distractiva 12.25 Telex 10.00 Telex 10.05 volei masculin : România — Ungaria. 18.00 Șantiere libiene — reportaj 18.25 Statul şi instituţiile democraţiei In societatea noastră socialistă 18.50 1001 de scris. 19.00 Telejurnal 19.25 Actualitatea economică 19.45 Călătorie prin ţara mea. Facerea lumii la Berbeşti. Reportaj de scriitorul Dinu Săraru 20.15 Teatru TV. „Cabana** de Claude Bonnefoy. Premieră pe ţară. Traducerea şi adaptarea de Virgil Dănciulescu şi Radu Vasiliu. Interpretează : Margareta Pogonat, Gheorghe Cozorici, Vasile Niţulescu. Regia artistică : Cornel Popa 22.15 Telejurnal PROGRAMUL 3 19.00 Telejurnal 19.25 Film serial pentru copii. Micul prinţ. Reluarea ultimului episod 19.50 Vechi melodii, populare 20.15 Viaţa economică a Capitalei 20.45 Publicitate 20.50 Seară de balet 21.45 Din muzica şi dansurile popoarelor 22.15 Telejurnal LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 31 august 1981 Cîştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. în valoarea cîştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ieşite ciştigătoare. Plaţa cîştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000 001—099 999 care au numerele curente cuprinse intre 81—150, la confruntarea cu lista oficială primul zero de la serie nu se ia in considerare. g! !§ ■ |f $.§ Z.S s =| t s l 32403 133 50 000 1 32964 88 50 000 1 64569 125 40 000 1 94539 68 40 000 1 05010 25 40 000 1 26375 20 30 000 1 03581 94 30 000 1 73026 50 30 000 1 06442 116 30 000 1 6485 118 25 000 1 45735 146 25 000 1 02097 90 25 000 1 05625 132 25 000 1 62416 123 25 000 1 57534 155 20 000 1 ■ 29800 43 20 000 1 29967 150 20 000 1 75451 113 20 000 1 91071 48 1 20 000 1 76923 42 20 000 1 24635 89 15 000 1 82402 97 13 000 1 38148 65 15 000 1 40382 102 15 000 1 41877 55 15 000 1 86241 28 15 000 1 50642 35 15 000 Terminația seriei obligațiunilor 100 859 102 5 000 100 810 105 3 000 100 421 98 3 000 1 000 00 04 1 000 1 000 36 139 800 1 000 26 52 800 1 000 32 48 800 1 000 42 39 800 1 000 84 145 800 1 000 70 132 800 1 000 10 15 800 1 000 27 22 800 1 000 95 140 800 1 000 ____81_____40________800 _ 1 1 327 TOTAL: 10 790 000 • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT ' I - - - — — • ’ - I Sportivi români medaliaţi în întreceri internaţionale La campionatele mondiale de canotaj academic (feminin), care s-au desfăşurat in R. F. Germania, echi- pajele României au participat la toate cele şase finale. Un mare succes a Obţinut Sanda Toma care a cucerit din nou titlul de campioană mondială in proba de simplu. Echipajele 2 fără cirmaci, 4+1 visle şi 8+1 au cîştigat medaliile, de bronz în probele respective. Echipajele de dublu visle şi 4+1 rame s-au clasat pe locurile 4 şi, respectiv, 5. Canotoarele noastre au fost pregătite de antrenorii Victor Mociani, Gheorghe Gheorghiu, Maria Drăghici, și Ion Boicu. „Turneul Prietenia“ la rugbi — juniori, ce a avut loc in R. D. Germană, a fost cîștigat de echipa României. In meci decisiv. România - U.R.S.S. : 16—7. . In „Turneul Prietenia“ la handbal — juniori, disputat la Bacău, echipa ţării noastre s-a clasat pe locul secund, după cea a Cehoslovaciei. In meci direct între aceste două formațiţii : România — Cehoslovacia : 24—17 (14—6). La Campionatele mondiale de lupte greco-romane (Norvegia), sportivii români Ștefan Rusu (68 kg) și Ion Praica (82 kg) au primit medaliile de bronz ale categoriilor lor. ÎN ISUZi.itä. UL£Su. . . * • O. •**■'** _ Ai i - DE@, RETUTINDEIMI • VIDEOMAGNETOFON PORTATIV. Vid«° magnetofonul este de preferat, din mai multe puncte de vedere, camerei de filmat : banda magnetică nu trebuie developată și poate fi utilizată de multe ori. Pînă acum, videomagnetofonul nu putea însă concura cu camera de filmat, pentru că cele mai uşoare modele cântăreau zeci de kg. Recent, două firme japoneze au reușit să creeze videomagnetofoane a căror greutate este de numai 2 kg și, respectiv, 2,6 kg. Pe o singură casetă se pot înregistra imagini și sunete timp de două ore. Astfel, firmele producătoare de camere de fon-*, pentru amatori au acum de înfruntat un concurent foarte serios. • ASCENSIUNE ALPINĂ LA 80 DE ANI. Un alpinist italian, Giuseppe Gavarelli, din Milano, și-a sărbătorit cea de-a 80-a aniversare escaladînd muntele Cervin (4 478 m) din Alpi. El a atins vîrful fără dificultăţi urcînd pe coasta elveţiană, după care a coborît pe cea italiană. Săptămîna trecută, aceeaşi performanţă a fost realizată de germanul Bruno Wiek, originar din Flenzburg. Totuşi recordul de vîrstă al ascensiunii muntelui Cervin ii rămîne elveţianului Ulrich Inderinnen, in vîrstă de 81 de ani. • CE S-A ÎNTIMPLAT CU AVIONUL LUI SAINT EXUPÉRY. După 37 de ani au devenit cunoscute împrejurările morţii cunoscutului scriitor francez Antoine de Saint Exupéry. Luptător in cadrul Rezistenţei, scriitorul-pilot a decolat de pe un aerodrom din insula Corsica pentru a efectua fotografierea din aer a regiunii sud-estice a Franţei. Din acest zbor, el nu s-a mai întors. Nimeni n-a putut să spună ce s-a întîmplat cu avionul lui, întrucît nu s-au primit nici un fel de seminale de la pilot, iar staţiile radar n-au reuşit să fixeze locul unde se afla. Căutarea resturilor avionului în mare n-a dat nici un fel de rezultate. Acum se știe că avionul lui Saint Exupéry a fost doborit de un avion de vinătoare german pilotat de un oarecare Robert Heichel care, după raid, a alcătuit un raport precis, cu toate semnalmentele avionului, inclusiv numărul de bord. Pornind de la acest număr, istoricii francezi au putut stabili că acesta a fost avionul lui Saint Exupéry. • PIESE DIN PULBERE DE TITAN. In prezent, titanul poate fi prelucrat prin metalurgia pulberilor. Fiina ..Gould Ine“ din S.U.A. a dezvoltat un proces de compactare la rece în matriţă, ceea ce conferă pieselor din aliaje de titan o rezistenţă ridicată. • REDAREA VOCII IN SEMNE GRAFICE, specialiştii companiei japoneze „Nippon Denky“ — una dintre cele mai mari firme nipone producătoare de computere — au pus la punct o instalaţie de redare a vocii umane in semne grafice Aparatul reproduce cuvintele vorbitorului în semnele alfabetului silabic nipon. Pentru a obţine textul scris, banda magnetică înregistrată este introdusă in instalaţie. DE LA ADAS ! La tragerea de amortizare a asigurarilor de viaţă pentru luna august I 1981 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : H.G.B. ; P.D.H. ; I Y.W.Q. ; H.P.F. ; N.P.W. ; K.M.E. •, i N.U.S. : B.U.H. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste combinaţii de litere înscrise in poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor IADAS pentru a li se stabili drepturile cuvenite. Pentru a participa şi la următoarele trageri lunare de amortizare este necesar ca asiguraţii să achite primele de asigurare la termenele stabilite. TELEGRAMĂ Tovarăşul Ilie Verdeţ, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, a adresat o telegramă de felicitare lui Leon Mebiame, prim-ministru, şef al Guvernului Re-publicii Gaboneze, cu ocazia învestirii sale in această funcţie. în telegramă se exprimă convinge- rea că bunele relaţii de prietenie şi cooperare existente intre ţările noas- tre se vor amplifica şi diversifica in folosul popoarelor român şi gabonez, al păcii şi Înţelegerii internaţionale. . Fotbal în seriile diviziei B Seria X . Politehnica Iaşi, cu o nouă victorie, 1—0 in faţa I.M.U. Medgidia, a obţinut 6 puncte in 3 etape ; F.C.M. Siderurgistul Galaţi, al doilea rezultat de egalitate în deplasare , (0—0, cu Viitorul Gheorgheni) are acum 4 puncte ; neînvinsă rămîne şi Gloria Bistriţa (5 puncte), dar care a pierdut un punct acasă, 0—0, cu Ceahlăul. Seria a II-a . Conduce F.C. Petrolul, 6 puncte din 3 meciuri, duminică, 1—0 cu Metalul Bucureşti ; vie-torie la scora Rapidului, 4—0, în faţa Metalului Plopeni şi 5 puncte în cla- sament pentru feroviari , surprinzâ- toare victorie a echipei Rulmentul I Alexandria la Brașov, 1—0 cu I.C.I.M. ; scorul etapei in seriile diviziei B — la Călărași, Dunărea — Pandurii 6—1. Seria a III-a : Singura echipă cu 6 puncte in 3 etape — F.C. Baia Mare, duminică, 3—1 cu C.F.R. Cluj- Napoca , și F.C. Bihor rămîne neînvinsă, Minerul liba Seini — F.C. Bi-, hor 1—1, aceasta din urmă totalizînd 1 5 puncte. 1------------------------------------------------------ARAD • Sub egida Casei corpului didactic din Arad, la Monumen- tul eroilor de la Păuliș, pe locul unde în septembrie 1944 elevii şcolii de subofiţeri din Radna au luptat cu vitejie pentru apărarea pămîn- I tului străbun, invadat de cotropi- torii fascişti, a fost lansat volumul I de versuri „Păuliş ’44“. Editat de societatea literară „Relief românesc“ din Bucureşti, poemul antirăzboinic al profesorului Iulian Negrilă din Arad reprezintă un vibrant omagiu adus eroilor ce s-au jertfit pentru apărarea acestui minunat colţ de ţară. BIHOR • Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea organizează periodic expoziţii tematice, menite să prezinte vizitatorilor valori din patrimoniul său. In prezent, pot fi viizionate expoziţiile : „Mărturii arheologice despre antichitatea municipiului Oradea“, „Arta decorativă in colecţiile secţiei de artă a muzeului“ — care reuneşte obiecte ar- I tistice din porţelan, faianţă, sticlă şi metal făurite de vechi manufacturieri europeni — „Comuna Budureasa la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX“ — reconstituire, prin intermediul obiectelor şi fotografiilor,a unui mod de viaţă tradiţional — care va fi urmată de prezentări ale altor vechi aşezări rurale din judeţ. (Al. Peti), CARNET CULTURAL GORJ • .La Hobiţa s-a încheiat, după o lună de zile de rodnice eforturi creatoare, cea de-a doua ediţie a taberei naţionale de sculptură „Brâncuşiana“. Cei 10 sculptori , membri ai Uniunii artiştilor plastici, participanţi la această manifestare, au îmbogăţit cu noi lucrări de înaltă vibraţie artistică patrimoniul muzeului în aer liber ce se conturează în preajma casei memoriale Constantin Brâncuşi. (D. Prună). HUNEDOARA • La Castelul Corvineştilor din Hunedoara a fost deschisă expoziţia de arheologie intitulată „Permanenţă şi continuitate multimilenară pe meleagurile Hunedoarei“, care prezintă obiecte vechi, începînd din epoca neolitică şi terminînd cu piese din secolul al XIII-lea. (Sabin Cerbu). CLUJ • A ieşit de sub tipar Almanahul Asociaţiei scriitorilor din Cluj-Napoca, care reuneşte schiţe, povestiri, piese de teatru, eseuri şi umor semnate de prestigioşi scriitori clujeni. • Un fapt de cultură este consemnat în comuna Sic, unde a fost vernisată expoziţia „Oameni şi peisaje de pe aceste meleaguri“. Sunt expuse lucrări ale artistului plastic clujean Makar Alajos, realizate în această localitate. (Al. Mureşani). GALAŢI • Timp de trei zile, la Galaţi s-a desfăşurat festivalulconcurs interjudeţean de muzică uşoară şi populară „Steaua Dunării“, organizat de Consiliul judeţean al sindicatelor, în cadrul Festivalului naţional „Cintarea României“. La această acţiune, aflată la prima ediţie, au participat artişti amatori dintr-un mare număr de judeţe ale ţării. (Dan Plăeşu). CONSTANŢA • La Teatrul de păpuşi din Constanţa a fost prezentată cea de-a treia premieră a stagiunii actuale cu spectacolul intitulat „Varietăţi“, de Ştefan Lentiş, in regia autorului. Scenografia este semnată de Mircea Nicolau. In distribuţie : Vasile Hariton, Dromihete Ghiman, Aneta Fomna-Hristu, Ioan Ionescu-Jora, Georgeta Nicolau, Maria Burtea, Marinela Marinescu şi Mircea Romanescu. (G. Mihăescu). SUCEAVA • Galeria de artă din Suceava găzduieşte o expoziţie de pictură pe sticlă, cuprinzînd lucrări ale creatorului sucevean Romeo Calancea. Sunt prezentate 55 de tablouri inspirate din trecutul glorios şi prezentul luminos a! acestui colţ de ţară. (Sava Bejinariu). In cîteva rînduri • Luni la Brăila, în cadrul competiţiei internationale de volei masculin „Trofeul Danubiu“, echipa României a întrecut cu scorul de 3—0 (15—6, 15—5, 15—13) selecţionata R. F. Germania. • La München a fost efectuată tragerea la sorți a „Cupei campionilor europeni“ la baschet, în competiţia masculină Steaua Bucureşti va juca in grupa A împreună cu forma-ţiile B.S.C. Saturn Köln, Torpant Pojat (Finlanda) şi Maccabi Tel Aviv. Baschetbaliştii români vor susţine primul meci la Bucureşti, la 8 octombrie, in compania formaţiei Saturn din Köln, s , în competiţia feminină, echipa Universitatea Cluj-Napoca va întilni in meci preliminar formaţia Sporting Club din Atena. • Turneul internaţional de tenis de la White Plains (S.U.A.) a fost ciştigat de jucătorul cehoslovac Ivan Lendl, prin neprezentarea lui Ilie Năstase, care in ziua finalei a participat la un turneu demonstrativ la Jericho (New York), concurs unde avea un angajament anterior, în cele două partide de la Jericho. Vince Van Patten l-a întrecut cu 6—4, 6—3 pe Ilie Năstase, iar Yannick Noah l-a învins cu 4—6, 6—3, 6—4 pe Brian Teacher. • Astăzi, la Brăila, începe cea de-a 8-a ediţie a competiţiei de box „Memorialul Ion Covaci“, la care participă peste 100 de pugilişti în frunte , cu componenţii lotului republican. Competiţia se încheie la 15 septem- I brie. SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A JAMAHIRIEI ARABE LIBIENE POPULARE SOCIALISTE Excelenţei Sale Colonelului MOAMMER EL GEDDAFI Conducătorul Marii Revoluţii de la 1 Septembrie TRIPOLI Cea de-a Xll-a aniversare a Zilei Revoluţiei îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa cele mai sincere felicitări, urări de sănătate şi de fericire personală, iar poporului libian prieten, noi succese pe calea progresului şi bunăstării, îmi exprim şi cu acest prilej convingerea că, în conformitate cu înţelegerile convenite împreună, relaţiile prieteneşti şi de cooperare fructuoasă dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul popoarelor român şi libian al cauzei păcii, in lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România independenţei naţionale si securităţii Vizitând litoralul libian, care se întinde pe o distanţă de 1900 km şi unde este concentrată majoritatea populaţiei Libiei, de circa 3 milioane locuitori, ai prilejul să cunoşti cea mai pitorească şi mai fertilă regiune■ a acestei ţări. Aici, pe această fişie îngustă, unde se află şi principala zonă agricoli a ţării, au fost ridicate cele două mari oraşe libiene, Tripoli şi Benghazi, care în ultimul deceniu înregistrează o dezvoltare rapidă, proflându-se ca puternice centre ale vieţii economice şi culturale. Tot in această regiune, lingă apele înspumate ale Mediteranei, au luat fiinţă, din dorinţa de a valorifica marile bogăţii ale subsolului, rafinăria de la dauna şi combinatul siderurgic de la Misurata — adevăraţi piloni ai tinerei industrii libiene. Dar Jamahiria Libiană, ţară care sărbătoreşte astăzi cea de-a XXI-a aniversare a Marii Revoluţii de la 1 Septembrie 1969, cunoaşte un proces de adinei transformări economico-sociale nu numai in nord, acolo unde prin tradiţie se desfăşoară cea mai mare parte a activităţii productive. Autorităţile libiene acordă o atenţie deosebită expansiunii acestei zone spre întinderile deşertice din sud, alocînd fonduri impresionante fertilizării păminturilor aride, construirii de drumuri, dezvoltării localităţilor rurale. Numai în cincinalul1976— 1980, după cum arată ziarul „El Ardh“, sectorului agricol i-au fost alocaţi 1 700 milioane de dinari, ceea ce a permis realizarea unor vaste proiecte cerealiere şi de creştere a animalelor. Unul dintre cele mai cunoscute programe de acest gen este „Al-Jebel Al-Akhdar“, Muntele verde„ din partea de est a ţării, în cadrul căruia au fost puse in valoare peste 100 000 ha de terenuri agricole şi au fost plantaţi circa 3 milioane de pomi fructiferi. Tot in ultimul deceniu, in Libia au fost săpate nenumărate puţuri pentru irigaţii şi aprovizionare cu apă şi au fost construite 6 500 km de drumuri, acţiune in realizarea căreia un rol important l-a jucat colaborarea cu România. Poporul român, care nutreşte sentimente de caldă prietenie şi solidaritate faţă de lupta popoarelor arabe pentru libertate şi progres social, urmăreşte cu interes şi sprijină eforturile depuse de poporul libian in vederea propăşirii continue a ţării sale. Intre Republica Socialistă România şi Jamahiria Arabă Libiană Populară Socialistă s-au statornicit relaţii de strinsă colaborare, ce se dezvoltă an de an, in avantajul ambelor ţări si popoare. O contribuţie de cea mai mare însemnătate în acest sens au adus-o acordurile şi înţelegerile realizate cu prilejul Intilnirilor dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi conducătorul Marii Revoluţii de la 1 Septembrie, colonelul Moammer El-Geddafi, care au deschis ample perspective conlucrării pe cele mai diverse planuri. Astfel, specialiştii români au participat la realizarea a mii de apartamente şi săli de şcoală la Tripoli, la construirea unui port pescăresc, la amenajarea de ferme agricole in plin deşert, ca şi la înfăptuirea altor obiective eco-nomico-sociale. Medici şi cadre sanitare acordă asistenţă la Garian şi in alte localităţi libiene, întreaga evoluţie a relaţiilor de prietenie şi colaborare rodnică romăno-libiene confirmă o dată in plus ci dezvoltarea şi adincirea acestei conlucrări corespund pe deplin intereselor celor două ţări ii popoare, cauzei înţelegerii şi păcii în lume. Cu prilejul Zilei naţionale a Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste, luni după-amiază a avut loc în Capitală o manifestare, organizată de Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, în cadrul căreia ziaristul Viorel Popescu a împărtăşit impresii de călătorie din această tară. In încheiere a fost prezentat Uh fiind documentari+i băsm. Au participat membri ai Conducerii PAGINA 3 I.R.R.C.S., Ligii de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost prezenţi Ali Abdel Matlob Younis, secretar al Comitetului Popular al Biroului Popular al acestei ţâri la Bucureşti, membri ai Comitetului Vremea în luna septembrie După cum comunică meteorologul de serviciu, Lidia Hahău, temperaturile medii ala lunii septembrie vor fi mai ridicate decît valorile medii multianuale. Din punct de vedere al precipitaţiilor, acestea vor oscila in jurul valorilor normale, ceva mai frecvente in prima jumătate a lunii. Caracteristici ale evoluţiei vremii : I— 10 septembrie. Vremea va fi schimbătoare, cu cerul temporar noros. Ploi cu caracter local vor cădea Îndeosebi in estul ţării. In celelalte zone ale ţării, îndeosebi in a doua parte a intervalului, ploile vor fi izolate. In timpul zilei, temperatura aerului va atinge 26 de grade şi chiar mai mult In regiunile din sud. Temperaturile cele mai scăzute vor fi cuprinse intre 7 şi 17 grade, in prima parte a perioadei, remarcîndu-se apoi o scădere de cîteva grade ce va determina valori minime între 4 şi 14 grade. In unele zone se va produce ceaţă dimineaţa. II— 24 septembrie. Timpul va avea un aspect, in general, frumos. Cerul va variabil, mai mult senin. In primele 5—6 zile pe alocuri se vor semnala ploi de scurtă durată, mai ales in zonele de deal şi munte. In evoluţia temperaturii se aşteaptă diferenţieri mai însemnate între noapte şi zi. Astfel, în timpul zilei, temperatura va creşte, atingind pe alocuri 30 de grade, în timp ce dimineţile vor fi mai răcoroase, mercurul termometrelor coborind pînă in jurul valorilor de 3 grade în nord şi de 13—14 grade ,în sud. 23—30 septembrie. In acest interval, vremea va deveni In general instabilă, îndeosebi in vestul şi nordul tării, unde înnorurile vor fi mai pronunţate şi vor cădea ploi cu caracter local. In celelalte zone, ploile vor fi izolate. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 5 şi 15 grade, iar cele maxime vor atinge 34 de grade, depăşindu-se pe alocuri aceasta valoare in Cîmpia Dunării şi în sudul Moldovei. (Agerpres)