Scînteia, septembrie 1981 (Anul 50, nr. 12138-12163)

1981-09-01 / nr. 12138

SCI­NT El A — marți 1 septembrie 1981 Excelenţei Sale Domnului general-locotenent (r) GREGORIO CONRADO ALVAREZ ARM­ELIN­O­­ Preşedintele Republicii Orientale a Uruguayu­lui MONTEVIDEO Cu ocazia preluării inaltei funcţii de preşedinte al Republicii Orientale­­ a Uruguayului, am deosebita plăcere de a vă adresa sincere felicitări şi cele­­ mai bune urări pentru fericirea dumneavoastră personală, pentru progresul­­ şi prosperitatea poporului Uruguayan. Imi exprim convingerea că relaţiile româno-uruguayene vor înregistra o continuă dezvoltare şi diversificare pe multiple planuri, in interesul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii, securităţii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Cronica zilei Secretarul general al Partidului So­cialist din Chile, Clodomiro Almeyda, care a făcut o vizită in tara noastră la invitaţia C.C. al P.C.R., a părăsit, luni dimineaţa, Capitala. La plecare, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salutat de tovară­şii Virgil Cazacu, membru al Comi­tetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Dumitru Turcuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R.­­. Tovarăşul Cornel Burtică, vice­­prim-ministru al guvernului, minis­trul comerţului­ exterior şi cooperă­rii economice internaţionale, a avut luni o întrevedere cu delegaţia A­­dunării Naţionale a Republicii Zam­bia, condusă de Robinson Mwaakwe Nabulyato, preşedintele Adunării. Au fost abordate aspecte ale coo­perării româno-zambiene in domenii de interes comun, fiind relevate noi căi si mijloace de extindere şi di­­­­versificare a schimburilor comercia­le bilaterale, pe baza înţelegerilor­­ convenite cu prilejul întîlnirilor la nivel înalt. A participat D. B. Moombe, în­sărcinat cu afaceri ad-interim al Re­publicii Zambia în ţara noastră. Luni, delegaţia parlamentară zam­­biană, condusă de Robinson Mwaak­we Nabulyato, preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Zambia, care, la invitaţia Marii Adunări Naţiona­le, a efectuat o vizită in ţara noastră, a părăsit Capitala. Pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost salutaţi de Virgil Teodorescu, vicepreşedinte al M.A.N., de alţi de­putaţi. A fost prezent D. B. Moombe, în­sărcinat cu afaceri ad-interim al Re­publicii Zambia in ţara noastră. ★ La 31 august, tovarăşul Virgil Ca­zacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a primit pe tovarăşul Simon Sanchez Montero, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C. din Spania, care se află in ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Cu acest prilej s-a procedat la o informare reciprocă privind preocu­pările celor două partide, exprimîn­­du-se, de ambele părţi, satisfacţia faţă de evoluţia ascendentă a rapor­turilor de prietenie, colaborare şi so­lidaritate dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spa­nia, care se dezvoltă în spiritul sti­mei şi respectului reciproc, al întîl­nirilor şi convorbirilor rodnice dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului ■ Comunist Român, şi Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania, în interesul poporului român şi poporului spaniol, al cauzei păcii, securităţii şi independenţei naţionale, al colaborării şi înţelegerii intre po­poare, în cadrul întilnirii s-au abor­dat şi unele aspecte actuale ale si­tuaţiei internaţionale. Convorbirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. ★ Luni după-amiază, tovarăşul Virgil Trofin, viceprim-ministru al guver­nului, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, a primit pe prof. dr. Ki­riakos Zachos, preşedintele firmei „Public Petroleum Corporation of Greece“ din Atena. A fost examinat stadiul relaţiilor de cooperare între organizaţiile româneşti de profil şi firma din Grecia în domeniul cerce­tării geologice, forajului şi exploată­rii petrolului şi gazelor, evidenţiin­­du-se, in contextul general al relaţii­lor economice bune existente intre cele două ţări, noi posibilităţi pen­tru dezvoltarea acestei cooperări. ★ Luni, tovarăşul Cornel Onescu, membru supleant al Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R.,­ pre­şedintele Consiliului Central al Uniu­nii Generale a Sindicatelor din Româ­nia, a primit delegaţia Secretariatu­lui Sindical Internaţional al Partidu­lui Socialist din Chile, condusă de Rolando Calderon, membru al Co­mitetului Central al Partidului Socia­list din Chile, secretar general al Centralei Unice a Oamenilor Muncii din Chile, care se află în ţara noas­tră într-o vizită de prietenie. S-a făcut un schimb de păreri asupra ac­tivităţii centralelor sindicale din cele două ţări şi in legătură cu unele pro­bleme privind situaţia din mişcarea sindicală internaţională. Au fost evo­cate bunele relaţii dintre sindicatele din­­România şi Centrala Unică a Oamenilor Muncii din Chile şi s-a exprimat hotărirea de a le extinde şi aprofunda in viitor. * Delegaţia parlamentară din Japo­nia, condusă de Ganri Yamashita, preşedintele Comitetului de conduce­re a lucrărilor Dietei japoneze, care, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, a efectuat o vizită in ţara noastră, a părăsit Capitala. La plecare, pe aeroportul Otopeni, parlamentarii japonezi au fost salu­taţi de Virgil Teodorescu vicepre­şedinte al M.A.N., Stan Soare, pre­şedintele Grupului român al Uniunii interparlamentare, preşedintele Co­misiei pentru învăţămînt, ştiinţă şi cultură, alţi deputaţi. Erau prezenţi Yuzuru Murakami, ambasadorul Japoniei la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. •­ Şi in această toamnă cartea româ­nească este bine reprezentată la tra­­­­diţionalele tirguri internaţionale de profil. Pentru tîrgul din capitala so­vietică, care va avea loc între 2 şi 8 septembrie, au fost selectate circa 1 400 de titluri — carte social-politică, ştiinţifică, tehnică, de largă informare despre România, beletristică, de artă, pentru, copii­ şi tinereţe antologii bi-­­­lingve, volume în limbi de largă­ cir­culaţie. Un bun prilej de etalare a produc­ţiei noastre editoriale actuale 11 va oferi şi Tirgul internaţional de carte de la Sofia (15—21 septembrie). Din cele circa 850 de titluri care vor fi prezentate aici o pondere însemnată vor ocupa lucrările de literatură so­cial-politică, precum şi volumele de beletristică, aceasta din urmă repre­zentată prin antologii de folclor, cărţi de valorificare a moştenirii noastre li­terare, de teatru, poezie şi proză con­temporană, printr-o serie de tălmă­ciri din literatura bulgară. (Agerpres) Valorificare - inovare (Urmare din pag. 1) posibilităţi de variaţie in asamblare şi de flexibilizare în timp a spaţiului arhitectural. Valorificarea în ştiinţă, tehnică şi producţie nu este specifică num­ai producţiei contemporane, aceasta fiind un atribut care a caracterizat producţia socială în toate perioadele şi secţiunile ei. în fiecare perioadă istorică dată, stadiul de dezvoltare al ştiinţei şi tehnicii a depins nu numai de caracterul orînduirii sociale, res­pectiv de nivelul forţelor de produc­ţie, ci şi de valorificarea bagajului de cunoştinţe acumulat în perioada premergătoare. în acest sens, valori­ficarea are un caracter general şi trebuie privită drept o condiţie obli­gatorie a dezvoltării producţiei, teo­ria generală a valorificării cuprin­­zînd totalitatea cunoştinţelor care exprimă legitatea dezvoltării lumii materiale şi a sistemelor care­ o com­pun, de pe poziţia unităţii dialectice a raportului dintre ele. Orientările fundamentale ale ac­tualului cincinal avînd drept obiectiv, după cum s-a arătat la Congresul al II-lea al Consiliului oamenilor mun­cii, nu atit crearea de noi unităţi economice, cu­ ridicarea nivelului teh­nic şi calitativ al potenţialului exis­tent, care trebuie valorificat intr-un mod superior, impune, după opinia noastră, o serie de reconsiderări de ordin conceptual din partea factori­lor cu preocupări pe linie de cerce­tare, proiectare şi inginerie tehnolo­gică, in comparaţie cu scopurile ur­mărite in cincinalele trecute. Bună­oară, acţiunile de modernizare a ca­pacităţilor de producţie existente, de eliminare a locurilor înguste, de me­canizare şi robotizare a fabricaţiei încep să aibă prioritate absolută in preocupările proiectanţilor construc­tori şi tehnologi, iar in acest cadru teoria valorificării, cu principiile pe care se sprijină, trebuie să-şi gă­sească un teren vast de aplicare. Referindu-ne în­­sensul celor de mai înainte la un singur domeniu — cel al tipizării produselor, unde pină acum accentul s-a pus pe latura selectivă — vom constata că pre­ponderente devin acţiunile axate pe dezvoltarea aspectelor construc­tive, adică realizarea de familii, serii unitare şi sisteme de produse com­puse din blocuri funcţionale, module şi grupuri tehnologice, adaptate cit mai fidel cerinţelor tehnologice sub aspectul consumurilor energetice, productivităţii, puterii necesare, ma­sei de metal încorporat în obiecte etc. Aceste sisteme tehnice moduli­­zate, realizate in general din elemen­te constructive deja existente, cărora li se dau întrebuințări noi, întruchi- I pează in cel mai înalt grad princi­­piile de bază ale teoriei valorificării.­­ Totodată, modulele şi grupurile teh-­­ nologice tipizate şi omologate repre-­­ zintă elemente de mare flexibilitate şi adaptabilitate pentru modernizarea­­ diferitelor segmente ale fabricaţiei şi eliminarea locurilor înguste din sec­­­­ţiile şi sectoarele de producţie. Promovarea principiilor valorifică­rii şi succesiunii într-o măsură mai accentuată decit pină acum în în­treaga activitate economico-socială nu presupune, aşadar, diminuarea în plan teoretic şi practic a tendinţei spre inovare şi modernizare, ci utili-­­zarea mai eficientă, cu mai multă responsabilitate a potenţialului exis­tent, sub forma resurselor materiale şi umane, a soluţiilor ştiinţifice şi­­ tehnice, a cunoştinţelor, experienţei­­ şi tradiţiei. • INELELE LUI SA­TURN. Cercetătorii de la laboratorul din Pasadena (Cali­fornia — S.U.A.), analizînd re­zultatele zborului lui „Voyager- 2“, au emis ipoteza că inelele lui Saturn ar putea să fie res­turile vechilor sateliţi ai plane­tei, transformaţi în pulbere în urma nenumăratelor ciocniri dintre ei. După părerea lor, semne ale acestor ciocniri exis­tă şi în prezent în jurul lui Sa­turn. Astfel, unii dintre nume­roşii săi sateliţi seamănă cu sfărîmăturile unor coroni ce­reşti mai voluminoase. “ Noile date recepţionate la Pa­sadena par să indice, de aseme­nea, că cea mai mare parte a formelor de relief de pe satelitul Encelade au o vîrstă de numai aproximativ 100 milioane de ani şi­­ar putea fi rezultatul erupţii­lor de apă sau materie încălzită din adincurile acestui satelit, si­milare fenomenului vulcanic. Potrivit opiniilor avansate de specialiştii americani. Encelade ar fi un satelit activ, care ar avea un nucleu cald, rezultat al interacţiunii forţelor gravitaţio­nale ale planetei Saturn şi sate­litului acesteia, Dione, între care evoluează Encelade. O altă des­coperire considerată interesantă de­ către specialiştii americani o constituie faptul că satelitul Titan — singurul din sistemul solar care are o atmosferă pro­prie — este lipsit de ionosferă. Explicaţia fenomenului nu se cunoaşte, dar descoperirea este apreciată ca fiind de o impor­tanţă deosebită pentru înţelege­rea realităţilor complexe aie sistemului solar. • PRIMUL CRANIU DE RAMANITEC. Descope­rirea in China. In districtul Lu­­feng din provincia Yunnan, a primului craniu de ramanitec, datînd de acum 8 milioane de ani, prezintă o deosebită impor­tantă pentru cercetările asupra originii omului. Pînă la această descoperire nu se găsiseră decit părţi de maxilare si dinţi ale acestui presupus înaintaş al spetei umane, la început in In­dia, apoi in Kenya, Grecia, Turcia, China si Pakistan. Ra­­mapitecul din Turcia este cel mai timpuriu, iar majoritatea zonelor arheologice în care au fost descoperite resturi de ale lui se găsesc în Asia. Primire la primul ministru al guvernului Tovarăşul Ilie Verdeţ, prim-minis­­tru al Guvernului Republicii Socia­liste România, a primit, luni, pe Taha Zaky, ministrul industriei şi re­surselor­­miniere din Republica Ara­bă Egipt, care efectuează o vizită in tara noastră. Cu acest prilej au fost discutate posibilităţile pentru dezvoltarea în continuare a colaborării economice dintre cele două ţări în spiritul În­ţelegerilor convenite cu prilejul în­trlnirilor şi convorbirilor dintre pre­şedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar El Sadat. La întrevedere,, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, a luat parte Ioan Avram, ministrul indus­triei construcţiilor de maşini. Au participat Ion Iosefide, amba­sadorul României la Cairo, şi Mo­hammed Wafic Hosny, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti. lucrările celui de-al XVI-lea Congres internaţional de istorie a ştiinţei Luni au continuat lucrările celui de-al XVI-lea Congres internaţional de istorie a ştiinţei, prestigioasă mani­festare ce reuneşte în aceste zile în capitala României un mare număr de savanţi de pe diferite meridiane ale globului. Nobila deviză „Ştiinţă şi tehnologie, umanism şi progres“, sub care se desfăşoară congresul, prile­juieşte fructuoase schimburi de in­formaţii şi opinii, o cuprinzătoare trecere in revistă a celor mai da seama realizări ale geniului uman in cele mai, diverse domenii, a mo­dului in care progresele ştiinţei şi tehnicii se regăsesc in plan social. Folosirea cuceririlor ştiinţei in sluj­ba omului, exclusiv în scopuri paş­nice, a constituit tema dominantă a simpozioanelor din cea de-a patra zi a lucrărilor congresului. Este vorba de cele intitulate „Tehnologie, uma­nism şi pace — aspecte istorice“ şi „Rolul instrumentelor ştiinţifice în dezvoltarea ştiinţei“ — care continuă şi marţi, precum şi de dezbaterea consacrată protejării şi valorificării moştenirii culturale şi naturale. Politica consecventă a României de pace, prietenie, de largă colaborare internaţională, inclusiv in domeniile pe care le dezbate reuniunea de la Bucureşti, ideile generoase, de largă recunoaştere şi apreciere internaţio­nală ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu au reţinut, şi de această dată atenţia prin sublinierile făcute în referatele oamenilor de ştiinţă din ţara noastră, care au evidenţiat nece­sitatea umanizării relaţiilor interna­ţionale, condiţie a dezvoltării sociale in epoca afirmării revoluţiei ştiinţi­fice şi tehnice, a integrării­ proble­melor educaţiei pentru pace in an­­­­samblul acţiunilor vizînd cristalizarea personalităţii umane. Tot luni s-au desfăşurat simpozioa­ne consacrate publicaţiilor privind I­­storia ştiinţei şi a acusticii muzicale. I Au continuat discuţiile in secţiile I ştiinţifice „Fizica şi astronomia“,­­ „Ştiinţele biologice“, „Ştiinţele me-­­ dicale şi farmaceutice“, „Tehnologie­­ Şi inginerie“, „Ştiinţa şi societatea“, „Probleme metodologice in istoria şi­­ filozofia ştiinţei“ şi au început dez- I baterile in secţiunea „Matematică şi mecanică“. Mai multe secţii ştiinţifice — „Ştiinţa şi arheologia din antichitate pină in anul 1600“, „Chimia“ şi „Ştiin­ţe ale pămintului“ — şi-au încheiat lucrările. într-o altă secţiune a congresului, cea a şedinţelor tematice, au avut loc schimburi de opinii pe temele : „Necesarul şi intîmplătorul în desco­perirea ştiinţifică“ şi „Ştiinţele ma­tematice şi fizice în ţările arabe în timpul evului mediu“. Luni seară a avut loc o întîlnire — organizată de Consiliul Naţional pen­tru Ştiinţă şi Tehnologie — a unor participanţi străini la cel de-al­­ XVI-lea Congres internaţional de is-­­­torie a ştiinţei, cu oameni de ştiinţă români. Au participat membrii Co­mitetului Uniunii internaţionale de istorie a ştiinţei, academicieni, pro­fesori, şefi de delegaţii participante la congres, precum şi membri ai Aca­demiei Republicii Socialiste România, directori generali ai unor institute­­ centrale din ţara noastră, profesori­­ universitari, cercetători, în spiritul cuvintării rostite la des­chiderea congresului de tovarăşa aca-­­­demician doctor inginer Elena Ceauşescu, prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, s-au purtat discuţii prieteneşti, fruc- , tuoase privind desfăşurarea lucrărilor­­ congresului, proiecte de colaborare­­ tehnico-ştiinţificâ în viitor. De ase­menea, s-a discutat despre dezvol­tarea colaborării şi cooperării între­­ popoare pentru făurirea unei păci­­ trainice in lume, pentru asigurarea­­ dreptului la viaţă al tuturor popoare­lor, despre rolul important al oame­nilor de ştiinţă în făurirea unei lumi ,­­mai drepte şi mai bune. Lucrările congresului continuă pe­­ secţiuni. (Agerpres) tv PROGRAMUL 1 9.00 Teleșcoală 10.00 ș­oimii­ patriei 10.10 Desene animate : Tom si Jerry 10.30 Matineu muzical-coregrafic 11.05 In lumea enigmelor 11.30 „Nimic despre fotbal“. Fantezie muzical-distractiva 12.25 Telex 10.00 Telex 10.05 volei masculin : România — Un­garia. 18.00 Șantiere libiene — reportaj 18.25 Statul şi instituţiile democraţiei In societatea noastră socialistă 18.50 1001 de scri­s. 19.00 Telejurnal 19.25 Actualitatea economică 19.45 Călătorie prin ţara mea. Facerea lumii la Berbeşti. Reportaj de scriitorul Dinu Săraru 20.15 Teatru TV. „Cabana** de Claude Bonnefoy. Premieră pe ţară. Tra­ducerea şi adaptarea de Virgil Dănciulescu şi Radu Vasiliu. In­terpretează : Margareta Pogonat, Gheorghe Cozorici, Vasile Niţules­­cu. Regia artistică : Cornel Popa 22.15 Telejurnal PROGRAMUL 3 19.00 Telejurnal 19.25 Film serial pentru copii. Micul prinţ. Reluarea ultimului episod 19.50 Vechi melodii, populare 20.15 Viaţa economică a Capitalei 20.45 Publicitate 20.50 Seară de balet 21.45 Din muzica şi dansurile popoarelor 22.15 Telejurnal LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 31 august 1981 Cîştigurile revin întregi obligaţiu­nilor de 200 lei. în valoarea cîştigu­­rilor este cuprinsă şi valoarea nomi­nală a obligaţiunilor ieşite ciştigă­toare. Plaţa cîştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000 001—099 999 care au numerele cu­rente cuprinse intre 81—150, la con­fruntarea cu lista oficială primul zero de la serie nu se ia in conside­rare. g! !­§ ■ |f $.§ Z.S s =| t s l 32403 133 50 000 1 32964 88 50 000 1 64569 125 40 000 1 94539 68 40 000 1 05010 25 40 000 1 26375 20 30 000 1 03581 94 30 000 1 73026 50 30 000 1 06442 116 30 000 1 64­85 118 25 000 1 45735 146 25 000 1 02097 90 25 000 1 05625 132 25 000 1 62416 123 25 000 1 57534 1­55 20 000 1 ■ 29800 43 20 000 1 29967 150 20 000 1 75451 113 20 000­­ 1 91071 48 1 20 000 1 76923 42 20 000 1 24635 89 15 000 1 82402 97 13 000 1 38148 65 15 000 1 40382 102 15 000 1 41877 55 15 000 1 86241 28 15 000 1 50642 35 15 000 Ter­mina­ția se­riei o­­bliga­­țiuni­­lor 100 859 102 5 000 100 810 105 3 000 100 421 98 3 000 1 000 00 04 1 000 1 000 36 139 800 1 000 26 52 800 1 000 32 48 800 1 000 42 39 800 1 000 84 145 800 1 000 70 132 800 1 000 10 15 800 1 000 27 22 800 1 000 95 140 800 1 000 ____81_____40________800 _ 1 1 327 TOTAL: 10 790 000 • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT ' I - - - — — • ’ - I Sportivi români medaliaţi în întreceri internaţionale La campionatele mondiale de ca­notaj academic (feminin), care s-au­­ desfăşurat in R. F. Germania, echi-­­ pajele României au participat la toa­te cele şase finale. Un mare succes a­­ Obţinut Sanda Tom­a care a cucerit­­ din nou titlul de campioană mon­dială in proba de simplu. Echipa­­­­jele 2 fără cirmaci, 4+1 visle şi 8+1­­ au cîştigat medaliile, de bronz în­­ probele respective. Echipajele de­­ dublu visle şi 4+1 rame s-au clasat­­ pe locurile 4 şi, respectiv, 5. Cano­toarele noastre au fost pregătite de antrenorii Victor Mociani, Gheorghe Gheorghiu, Maria Drăghici, și Ion Boicu. „Turneul Prietenia“ la rugbi — juniori, ce a avut loc in R. D. Ger­mană, a fost cîștigat de echipa României. In meci decisiv. România­­ - U.R.S.S. : 16—7. .­­ In „Turneul Prietenia“ la handbal — juniori, disputat la Bacău, echipa ţării noastre s-a clasat pe locul se­cund, după cea a Cehoslovaciei. In­­ meci direct între aceste două formaț­i­ţii : România — Cehoslovacia : 24—17 (14—6). La Campionatele mondiale de lupte greco-romane (Norvegia), sportivii­­ români Ștefan Rusu (68 kg) și Ion­­ Praica (82 kg) au primit medaliile de­­ bronz ale categoriilor lor. ÎN ISUZi.itä. UL£Su. . . * • O. •**■'** _ Ai i - DE@, RETUTINDEIMI • VIDEOMAGNETO­­FON PORTATIV. Vid«°­ magnetofonul este de preferat, din mai multe puncte de vede­re, camerei de filmat : banda magnetică nu trebuie developa­tă și poate fi utilizată de multe ori. Pînă acum, videomagneto­­fonul nu putea însă concura cu camera de filmat, pentru că cele mai uşoare modele cântăreau zeci de kg. Recent, două firme japoneze au reușit să creeze videomagnetofoane a căror greu­tate este de numai 2 kg și, res­pectiv, 2,6 kg. Pe o singură ca­setă se pot înregistra imagini și sunete timp de două ore. Astfel, firmele producătoare de camere de fon-*, pentru ama­tori au acum de înfruntat un concurent foarte serios. • ASCENSIUNE AL­PINĂ LA 80 DE ANI. Un alpinist italian, Giuseppe Gava­­relli, din Milano, și-a sărbătorit cea de-a 80-a aniversare esca­­ladînd muntele Cervin (4 478 m) din Alpi. El a atins vîrful fără dificultăţi urcînd pe coasta el­veţiană, după care a coborît pe cea italiană. Săptămîna trecută, aceeaşi performanţă a fost rea­lizată de germanul Bruno Wiek, originar din Flenzburg. Totuşi recordul de vîrstă al ascensiunii muntelui Cervin ii rămîne elve­ţianului Ulrich Inderinnen, in vîrstă de 81 de ani. • CE S-A ÎNTIMPLAT CU AVIONUL LUI SAINT EXUPÉRY. După 37 de ani au devenit cunoscute împrejurările morţii cunoscutului scriitor fran­cez Antoine de Saint Exupéry. Luptător in cadrul Rezistenţei, scriitorul-pilot a decolat de pe un aerodrom din insula Corsica pentru a efectua fotografierea din aer a regiunii sud-estice a Franţei. Din acest zbor, el nu s-a mai întors. Nimeni n-a putut să spună ce s-a întîmplat cu avionul lui, întrucît nu s-au pri­mit nici un fel de sem­inale de la pilot, iar staţiile radar n-au reu­şit să fixeze locul unde se afla. Căutarea resturilor avionului în mare n-a dat nici un fel de re­zultate. Acum se știe că avionul lui Saint Exupéry a fost doborit de un avion de vinătoare ger­man pilotat de un oarecare Ro­bert Heichel care, după raid, a alcătuit un raport precis, cu toate semnalmentele avionului, inclusiv numărul de bord. Por­nind de la acest număr, istoricii francezi au putut stabili că acesta a fost avionul lui Saint Exupéry. • PIESE DIN PULBE­RE DE TITAN. In prezent, ti­tanul poate fi prelucrat prin metalurgia pulberilor. Fii­na ..Gould Ine“ din S.U.A. a dez­voltat un proces de compactare la rece în matriţă, ceea ce con­feră pieselor din aliaje de titan o rezistenţă ridicată. • REDAREA VOCII IN SEMNE GRAFICE, spe­cialiştii companiei japoneze „Nippon Denky“ — una dintre cele mai mari firme nipone producătoare de computere — au pus la punct o instalaţie de redare a vocii umane in semne grafice Aparatul reproduce cu­vintele vorbitorului în semnele alfabetului silabic nipon. Pen­tru a obţine textul scris, banda magnetică înregistrată este in­trodusă in instalaţie. DE LA ADAS ! La tragerea de amortizare a asigu­­­­rarilor de viaţă pentru luna august I 1981 au ieşit următoarele opt combi­naţii de litere : H.G.B. ; P.D.H. ; I Y.W.Q. ; H.P.F. ; N.P.W. ; K.M.E. •, i N.U.S. : B.U.H. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit­­ una sau mai multe din aceste com­binaţii de litere înscrise in poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor I­ADAS pentru a li se stabili drepturile­­ cuvenite.­­ Pentru a participa şi la următoarele­­ trageri lunare de amortizare este n­e­­­­cesar ca asiguraţii să achite primele­­ de asigurare la termenele stabilite. TELEGRAMĂ Tovarăşul Ilie Verdeţ, prim-minis­­tru al Guvernului Republicii Socia­liste România, a adresat o telegra­mă de felicitare lui Leon Mebiame, prim-ministru, şef al Guvernului Re-­­­publicii Gaboneze, cu ocazia învestirii­­ sale in această funcţie. în telegramă se exprimă convinge-­­ rea că bunele relaţii de prietenie şi­­ cooperare existente intre ţările noas-­­ tre se vor amplifica şi diversifica in­­ folosul popoarelor român şi gabonez,­­ al păcii şi Înţelegerii internaţionale. . Fotbal în seriile diviziei B Seria X . Politehnica Iaşi, cu o nouă victorie, 1—0 in faţa I.M.U. Medgi­dia, a obţinut 6 puncte in 3 etape ; F.C.M. Siderurgistul Galaţi, al doilea rezultat de egalitate în deplasare , (0—0, cu Viitorul Gheorgheni) are acum 4 puncte ; neînvinsă rămîne şi Gloria Bistriţa (5 puncte), dar care a pierdut un punct acasă, 0—0, cu­­ Ceahlăul. Seria a II-a . Conduce F.C. Petro­lul, 6 puncte din 3 meciuri, dumini­că, 1—0 cu Metalul Bucureşti ; vie-­­­torie la scor­a Rapidului, 4—0, în faţa Metalului Plopeni şi 5 puncte în cla-­­ sament pentru feroviari , surprinzâ-­­ toare victorie a echipei Rulmentul I Alexandria la Brașov, 1—0 cu­­ I.C.I.M. ; scorul etapei in seriile di­viziei B — la Călărași, Dunărea —­­ Pandurii 6—1. Seria a III-a : Singura echipă cu­­ 6 puncte in 3 etape — F.C. Baia Mare, duminică, 3—1 cu C.F.R. Cluj-­­ Napoca , și F.C. Bihor rămîne neîn­vinsă, Minerul liba Seini — F.C. Bi-, h­or 1—1, aceasta din urmă totalizînd 1 5 puncte. 1-----------­-------------------------------------------­ARAD • Sub egida Casei corpu­lui didactic din Arad, la Monumen-­­ tul eroilor de la Păuliș, pe locul­­ unde în septembrie 1944 elevii şcolii de subofiţeri din Radna au luptat cu vitejie pentru apărarea păm­în- I tului străbun, invadat de cotropi-­­ torii fascişti, a fost lansat volumul I de versuri „Păuliş ’44“. Editat de societatea literară „Relief româ­nesc“ din Bucureşti, poemul an­tirăzboinic al profesorului Iulian­­ Negrilă din Arad reprezintă un vi­brant omagiu adus eroilor ce s-au jertfit pentru apărarea acestui mi­nunat colţ de ţară. BIHOR • Muzeul Ţării Crişuri­­lor din Oradea organizează periodic expoziţii tematice, menite să pre­zinte vizitatorilor valori din patri­moniul său. In prezent, pot fi vi­­i­zionate expoziţiile : „Mărturii ar­heologice despre antichitatea muni­cipiului Oradea“, „Arta decorativă in colecţiile secţiei de artă a mu­zeului“ — care reuneşte obiecte ar- I tistice din porţelan, faianţă, sticlă şi metal făurite de vechi manufac­turieri europeni — „Comuna Bu­­dureasa la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX“ — re­constituire, prin intermediul obiec­telor şi fotografiilor,­a unui mod de viaţă tradiţional — care va fi ur­mată de prezentări ale altor vechi aşezări rurale din judeţ. (Al. Peti), CARNET CULTURAL GORJ • .La Hobiţa s-a încheiat, după o lună de zile de rodnice eforturi creatoare, cea de-a doua ediţie a taberei naţionale de sculp­tură „Brâncuşiana“. Cei 10 sculp­tori , membri ai Uniunii artiştilor plastici, participanţi la această ma­nifestare, au îmbogăţit cu noi lu­crări de înaltă vibraţie artistică patrimoniul muzeului în aer liber ce se conturează în preajma casei memoriale Constantin Brâncuşi. (D. Prună). HUNEDOARA • La Castelul Cor­­vineştilor din Hunedoara a fost deschisă expoziţia de arheologie in­titulată „Permanenţă şi continuitate multimilenară pe meleagurile Hu­nedoarei“, care prezintă obiecte vechi, începînd din epoca neolitică şi terminînd cu piese din secolul al XIII-lea. (Sabin Cerbu). CLUJ • A ieşit de sub tipar Al­manahul Asociaţiei scriitorilor din Cluj-Napoca, care reuneşte schiţe, povestiri, piese de teatru, eseuri şi umor semnate de prestigioşi scrii­tori clujeni. • Un fapt de cultură este consemnat în comuna Sic, unde a fost vernisată expoziţia „Oameni şi peisaje de pe aceste meleaguri“. Sunt expuse lucrări ale artistului plastic clujean Makar Alajos, reali­zate în această localitate. (Al. Mu­­reşani). GALAŢI • Timp de trei zile, la Galaţi s-a desfăşurat festivalul­­concurs interjudeţean de muzică uşoară şi populară „Steaua Dună­rii“, organizat de Consiliul jude­ţean al sindicatelor, în cadrul Fes­tivalului naţional „Cintarea Româ­niei“. La această acţiune, aflată la prima ediţie, au participat artişti amatori dintr-un mare număr de judeţe ale ţării. (Dan Plăeşu). CONSTANŢA • La Teatrul de păpuşi din Constanţa a fost pre­zentată cea de-a treia premieră a stagiunii actuale cu spectacolul in­titulat „Varietăţi“, de Ştefan Lentiş, in regia autorului. Scenografia este semnată de Mircea Nicolau. In dis­tribuţie : Vasile Hariton, Dromihete Ghiman, Aneta Fomna-Hristu, Ioan Ionescu-Jora, Georgeta Nicolau, Maria Burtea, Marinela Marinescu şi Mircea Romanescu. (G. Mihă­­escu). SUCEAVA • Galeria de artă din Suceava găzduieşte o expoziţie de pictură pe sticlă, cuprinzînd lucrări ale creatorului sucevean Romeo Calancea. Sunt prezentate 55 de ta­blouri inspirate din trecutul glorios şi prezentul luminos a! acestui colţ de ţară. (Sava Bejinariu). In cîteva rînduri • Luni la­ Brăila, în cadrul compe­tiţiei internationale de volei mascu­lin „Trofeul Danubiu“, echipa Româ­niei a întrecut cu scorul de 3—0 (15—6, 15—5, 15—13) selecţionata R. F. Germania. • La München a fost efectuată­­ tragerea la sorți a „Cupei campioni­lor europeni“ la baschet,­ în compe­tiţia masculină Steaua Bucureşti va­­ juca in grupa A împreună cu forma-­­­ţiile B.S.C. Saturn Köln, Torpan­t Pojat (Finlanda) şi Maccabi Tel Aviv. Baschetbaliştii români vor sus­ţine primul meci la Bucureşti, la 8 octombrie, in compania formaţiei Saturn din Köln, s , în competiţia feminină, echipa Universitatea Cluj-Napoca va întilni in meci preliminar formaţia Sporting Club din Atena. • Turneul internaţional de tenis de la White Plains (S.U.A.) a fost cişti­­gat de jucătorul cehoslovac Ivan Lendl, prin neprezentarea lui Ilie Năstase, care in ziua finalei a parti­cipat la un turneu demonstrativ la Jericho (New York), concurs unde avea un angajament anterior, în cele două partide de la Jericho. Vince Van Patten l-a întrecut cu 6—4, 6—3 pe Ilie Năstase, iar Yannick Noah l-a învins cu 4—6, 6—3, 6—4 pe Brian Teacher. • Astăzi, la Brăila, începe cea de-a 8-a ediţie a competiţiei de box „Me­morialul Ion Covaci“, la care parti­cipă peste 100 de pugilişti în frunte­­ , cu componenţii lotului republican. Competiţia se încheie la 1­5 septem- I brie. SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A JAMAHIRIEI ARABE LIBIENE POPULARE SOCIALISTE Excelenţei Sale Colonelului MOAMMER EL GEDDAFI Conducătorul Marii Revoluţii de la 1 Septembrie TRIPOLI Cea de-a Xll-a aniversare a Zilei Revoluţiei îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa cele mai sincere felicitări, urări de sănătate şi de fericire personală, iar poporului libian prieten, noi succese pe calea progresului şi bunăstării, îmi exprim şi cu acest prilej convingerea că, în conformitate cu în­ţelegerile convenite împreună, relaţiile prieteneşti şi de cooperare fruc­tuoasă dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul popoare­lor român şi libian al cauzei păcii, in lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România independenţei naţionale si securităţii Vizitând litoralul libian, care se întinde pe o distanţă de 1900 km şi unde este concentrată majoritatea populaţiei Libiei, de circa 3 mili­oane locuitori, ai prilejul să cunoşti cea mai pitorească şi mai fertilă regiune■ a acestei ţări. Aici, pe această fişie îngustă, unde se află şi principala zonă agricoli­ a ţării, au fost ridicate cele două mari ora­şe libiene, Tripoli şi Benghazi, care în ultimul deceniu înregistrează o dezvoltare rapidă, proflându-se ca puternice centre ale vieţii economi­ce şi culturale. Tot in această re­giune, lingă apele înspumate ale Mediteranei, au luat fiinţă, din do­rinţa de a valorifica marile bogăţii ale subsolului, rafinăria de la da­una şi combinatul siderurgic de la Misurata — adevăraţi piloni ai ti­nerei industrii libiene. Dar Jamahiria Libiană, ţară care sărbătoreşte astăzi cea de-a XXI-a aniversare a Marii Revoluţii de la 1 Septembrie 1969, cunoaşte un pro­ces de adinei transformări econo­­mico-sociale nu numai in nord, acolo unde prin tradiţie se desfă­şoară cea mai mare parte a activi­tăţii productive. Autorităţile libie­ne acordă o atenţie deosebită ex­pansiunii acestei zone spre întin­derile deşertice din sud, alocînd fonduri impresionante fertilizării păminturilor aride, construirii de drumuri, dezvoltării localităţilor rurale. Numai în cincinalul­­1976— 1980, după cum arată ziarul „El Ardh“, sectorului agricol i-au fost alocaţi 1 700 milioane de dinari, ceea ce a permis realizarea unor vaste proiecte cerealiere şi de creş­tere a animalelor. Unul dintre cele mai cunoscute programe de acest gen este „Al-Jebel Al-Akhdar“, Muntele verde„ din partea de est a ţării, în cadrul căruia au fost puse in valoare peste 100 000 ha de terenuri agricole şi au fost plantaţi circa 3 milioane de pomi fructiferi. Tot in ultimul deceniu, in Libia au fost săpate nenumărate puţuri pen­tru irigaţii şi aprovizionare cu apă şi au fost construite 6 500 km de drumuri, acţiune in realizarea că­reia un rol important l-a jucat co­laborarea cu România. Poporul român, care nutreşte sentimente de caldă prietenie şi solidaritate faţă de lupta­ popoarelor arabe pentru libertate şi progres social, urmăreşte cu interes şi spri­jină eforturile depuse de poporul libian in vederea propăşirii conti­nue a ţării sale. Intre Republica Socialistă România şi Jamahiria Arabă Libiană Populară Socialistă s-au statornicit relaţii de strinsă colaborare, ce se dezvoltă an de an, in avantajul ambelor ţări si popoa­re. O contribuţie de cea mai mare însemnătate în acest sens au adus-o acordurile şi înţelegerile realizate cu prilejul Intilnirilor dintre pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi con­ducătorul Marii Revoluţii de la 1 Septembrie, colonelul Moammer El-Geddafi, care au deschis ample perspective conlucrării pe cele mai diverse planuri. Astfel, specialiştii români au participat la realizarea a mii de apartamente şi­­ săli de şcoală la Tripoli, la construirea unui port pescăresc, la amenajarea de ferme agricole in plin deşert, ca şi la înfăptuirea altor obiective eco-­­­nomico-sociale. Medici şi cadre sa­nitare acordă asistenţă la Garian şi in alte localităţi libiene, întreaga evoluţie a relaţiilor de prietenie şi colaborare rodnică ro­­măno-libiene confirmă o dată in plus ci dezvoltarea şi adincirea acestei conlucrări corespund pe deplin intereselor celor două ţări ii popoare, cauzei înţelegerii şi păcii în lume. Cu prilejul Zilei naţionale a Jama­­hiriei Arabe Libiene Populare Socia­liste, luni după-amiază a avut loc în Capitală o manifestare, organizată de Institutul român pentru relaţiile cul­turale cu străinătatea, în cadrul că­reia ziaristul Viorel Popescu a îm­părtăşit impresii de călătorie din această tară. In încheiere a fost pre­zentat Uh fiind documentari+i băsm. Au participat membri ai Conducerii PAGINA 3 I.R.R.C.S., Ligii de prietenie cu po­poarele din Asia şi Africa, reprezen­tanţi ai Ministerului Afacerilor Ex­terne, Consiliului Culturii şi Educa­ţiei Socialiste, oameni de artă şi cul­tură, un numeros public. Au fost prezenţi Ali Abdel Matlob Younis, secretar al Comitetului Popu­lar al Biroului Popular al acestei ţâri la Bucureşti, membri ai Comitetului Vremea în luna septembrie După cum comunică meteorologul de serviciu, Lidia Hahău, temperaturile medii ala lunii septembrie vor fi mai ridicate decît valorile medii multia­­nuale. Din punct de vedere al precipi­taţiilor, acestea vor oscila in jurul valo­rilor normale, ceva mai frecvente in prima jumătate a lunii. Caracteristici ale evoluţiei vremii : I— 10 septembrie. Vremea va fi schim­bătoare, cu cerul temporar noros. Ploi cu caracter local vor cădea Îndeosebi in estul ţării. In celelalte zone ale ţării, în­deosebi in a doua parte a intervalului, ploile vor fi izolate. In­ timpul zilei, temperatura aerului va atinge 26 de gra­de şi chiar mai mult In regiunile din sud. Temperaturile cele mai scăzute vor fi cuprinse intre 7 şi 17 grade, in pri­ma parte a perioadei, remarcîndu-se apoi o scădere de cîteva grade ce va determina valori minime între 4 şi 14 grade. In unele zone se va produce ceaţă dimineaţa. II— 24 septembrie. Timpul va avea un aspect, in general, frumos. Cerul va­­ variabil, mai mult senin. In primele 5—6 zile pe alocuri se vor semnala ploi de scurtă durată, mai ales in zonele de deal şi munte. In evoluţia temperaturii se aşteaptă diferenţieri mai însemnate între noapte şi zi. Astfel, în timpul zi­lei, temperatura va creşte, atingind pe alocuri 30 de grade, în timp ce dimine­ţile vor fi mai răcoroase, mercurul ter­mometrelor coborind pînă in jurul va­lorilor de 3 grade în nord şi de 13—14 grade ,în sud. 23—30 septembrie. In acest interval, vremea va deveni In general instabilă, îndeosebi in vestul şi nordul tării, unde înnorurile vor fi mai pronunţate şi vor cădea ploi cu caracter local. In celelal­te zone, ploile vor fi izolate. Tempera­turile minime vor fi cuprinse între 5 şi 15 grade, iar cele maxime vor atinge 34 de grade, depăşindu-se pe alocuri a­­ceasta valoare in Cîmpia Dunării şi în sudul Moldovei. (Agerpres)

Next