Scînteia, iunie 1982 (Anul 51, nr. 12370-12395)
1982-06-01 / nr. 12370
icvntera ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LI Nr. 12 370 Prima ediţie Marţi 1 iunie 1982 6 PAGINI - 50 BANI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, luni, 31 mai, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. La şedinţă au participat ca invitaţi membrii guvernului. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat raportul privind cifrele de şcolarizare pentru anul şcolar şi universitar 1982-1983 la invăţămintul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, de maiştri, superior şi postuniversitar, elaborate in conformitate cu prevederile Legii educaţiei şi invăţâmintului şi pe baza propunerilor ministerelor, instituţiilor centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare. S-a apreciat că propunerile au fost făcute in strinsa concordanţă cu cerinţele vieţii economico-sociale din ţara noastră, asigurind necesarul de cadre cu o temeinică pregătire, pentru toate domeniile de activitate, inclusiv pentru acţiunile de cooperare in străinătate, in conformitate cu planurile de perspectivă ale dezvoltării economiei noastre naţionale in anii următori. In spiritul politicii partidului nostru, de pregătire pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii, au fost adoptate măsuri privind dezvoltarea invăţâmintului preşcolar, primar şi liceal. S-a stabilit ca marea majoritate a elevilor clasei a IX-a să fie pregătiţi in liceele industriale, de chimie industrială, agroindustriale şi silvice, pentru a se asigura cadrele necesare acestor importante ramuri ale economiei ţării. Comitetul Politic Executiv a indicat să fie luate măsuri ca, in viitorul an şcolar, pregătirea celor care promovează clasa a Vlll-a din unităţile şcolare din mediul rural să se asigure, in cea mai mare parte, in comunele de domiciliu ale elevilor şi, cu precădere, în specialităţile industrial-agricole — mecanică, electrotehnică, mine, petrol, construcţii, materiale de construcţii, prelucrarea lemnului, pentru industriile uşoară şi alimentară. Măsurile stabilite asigură şcolarizarea integrală a copiilor de vârsta claselor I-X. . De asemenea, pentru pregătirea unui număr mai mare de cadre de muncitori cu o înaltă calificare, s-a indicat ca în anul şcolar viitor să sporească numărul elevilor în invaţămîntul profesional, atit la cursurile de zi, cit şi la cele serale. Totodată, pentru a da posibilitatea absolvenţilor liceelor, încadraţi în producţie, să-şi continue studiile, va creşte numărul locurilor la invăţămintul superior - seral şi fără frecvenţă. Comitetul Politic Executiv a aprobat, de asemenea, numărul burselor ce se vor acorda in viitorul Cin' 'şcerav nevilor şi studenţilor, asignindu-se in continuare, în spiritul politicii umaniste a partidului şi statului nostru, condiţii tot mai bune de pregătire tineretului patriei noastre. Comitetul Politic Executiv a cerut Ministerului Educaţiei şi Invăţămintului, ministerelor economice, consiliilor populare, forurilor ştiinţifice şi politicoeducative, organizaţiilor de partid, de tineret, de noi şi obşteşti să ia toate măsurile pentru pregătirea şi buna desfăşurare a viitorului an şcolar, pentru aplicarea fermă a sarcinilor trasate de conducerea partidului şi stabilul nostru privind perfecţionarea şi ridicarea continuă a conţinutului invăţâmintului, legătura tot mai strinsa a şcolii de cerinţele producţiei, formarea şi educarea unui om nou, cu o înaltă conştiinţă patriotică, revoluţionară. Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat un raport cu privire la recalcularea preţurilor de producţie şi de livrare în industrie, a tarifelor in transportul de mărfuri şi a preţurilor in construcţii-montaj. S-a subliniat că această măsură este impusă de majorarea preţurilor la gazele naturale şi păcură, corespunzător celor practicate pe piaţa externă, precum şi de necesitatea desfăşurării unei activităţi rentabile in toate ramurile economiei naţionale. Schimbarea preţurilor la gazele naturale şi păcură influenţează nivelul costurilor in toate sectoarele, făcind necesară recalcularea preţurilor de producţie şi de livrare. Comitetul Politic Executiv a cerut ministerelor, centralelor şi întreprinderilor să acţioneze cu toată fermitatea in vederea reducerii, peste prevederile stabilite, care trebuie considerate ca minime, a consumului de materii prime, materiale, combustibili şi energie electrică, precum şi a valorificării lor superioare, a creşterii gradului de utilizare a materialelor recuperabile şi refolosibile, a indicelui de folosire a maşinilor şi utilajelor, sporirii suplimentare a productivităţii muncii, diminuării importurilor. Toate acestea trebuie să ducă la o scădere generală a cheltuielilor şi costurilor, astfel incit efectele creşterii preţurilor la gaze naturale şi păcură să fie cit mai mici. In domeniul investiţiilor, s-a indicat ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale să asigure scăderea, in continuare, a consumurilor de materiale, combustibil şi energie, aplicarea de noi tehnologii şi soluţii constructive mai eficiente şi mai ieftine şi diminuarea, pe această cale, a normelor de deviz, utilizarea, in mai mare măsură, a materialelor din resurse locale, folosirea utilajelor la întreaga capacitate, astfel incit să se obţină o reducere simţitoare a costului lucrărilor de construcţii-montaj. A fost evidenţiată, de asemenea, necesitatea întreprinderii unor acţiuni hotărâte pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii şi parametrilor tehnico-funcţionali ale tuturor produselor, îndeosebi ale celor destinate exportului, pentru o mai bună valorificare a mărfurilor româneşti pe piaţa externă. Comitetul Politic Executiv a apreciat că recalcularea preţurilor de producţie şi de livrare va contribui la creşterea eficienţei şi a rentabilităţii in toate sectoarele de activitate, la sporirea, pe această bază, a venitului naţional, la îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor, in concordanţă cu hotăririle Congresului al Xll-lea al partidului. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat un program privind creşterea gradului de participare a flotei maritime româneşti la transportul mărfurilor de comerţ exterior, astfel incit, pină la finele anului 1985, aceasta să asigure transportul in proporţie de 75 la sută din volumul total. In acest scop, s-au stabilit o serie de măsuri pentru dotarea cu noi nave a transportului maritim şi fluvial, a flotei de pescuit, corespunzător sarcinilor prevăzute in actualul cincinal, pentru îmbunătăţirea tehnologiilor şi promovarea progresului tehnic in activitatea şantierelor navale, construirea de noi capacităţi de producţie şi folosirea mb* uftc'f.n.a a cerbi ax.stenti., sporirea indicelui de utilizare a vaselor, asigurarea întregului necesar de reparaţie a navelor şi pregătire a forţei de muncă corespunzătoare. Comitetul Politic Executiv a cerut Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, celorlalte ministere cărora le revin sarcini in acest domeniu, să acţioneze cu toată răspunderea pentru realizarea, la timp şi in bune condiţii, a măsurilor adoptate, pentru traducerea in viaţă a programului de dezvoltare şi modernizare a flotelor maritimă, fluvială şi de pescuit româneşti. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita oficială de prietenie pe care a efectuat-o in zilele de 25 şi 26 mai in Republica Arabă Siriană, la invitaţia secretarului general al Partidului Baas Arab Socialist, preşedintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad. Comitetul Politic Executiv a dat o deosebită apreciere rezultatelor fructuoase ale vizitei, exprimindu-şi încrederea că ea va marca - asemenea tuturor intilnirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad - un moment important in întărirea şi dezvoltarea bunelor relaţii româno-siriene. Comitetul Politic Executiv a subliniat cu satisfacţie că, in cursul convorbirilor, cei doi conducători de partid şi de stat au afirmat voinţa lor de a acţiona şi in viitor, cu toată fermitatea, pentru a asigura amplificarea şi diversificarea raporturilor de strinsa şi rodnică colaborare dintre România şi Siria, pe plan politic, economic, tehnico, ştiinţific, cultural şi în alte domenii de activitate, extinderea cooperării şi a legăturilor comerciale, in conformitate cu potenţialul economic al celor două ţâri, considerez că aceasta corespunde pe deplin intereselor naţionale fundamentale ale României şi Siriei, cauzei păcii şi cooperării internaţionale. Comitetul Politic Executiv a evidenţiat însemnătatea pe care o prezintă, pentru dezvoltarea generală a relaţiilor româno-siriene, hotărirea celor două părţi de a întări conlucrarea dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Baas Arab Socialist, prin intensificarea contactelor directe şi a schimbului de experienţă in domeniul construcţiei economice şi sociale. A fost reliefată, de asemenea, semnificaţia schimbului aprofundat de păreri dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Jiafez Al-Assad cu privire la probleme internaţionale actuale şi la procesele care au loc in lumea contemporană, o atenţie deosebită fiind acordată situaţiei din Orientul Mijlociu. Cei doi preşedinţi şi-au manifestat - şi de această dată - convingerea că nu se poate ajunge la o soluţie globală, justă şi durabilă a conflictului din Orientul Mijlociu decit pe baza retragerii complete şi urgente a Israelului din toate teritoriile arabe ocupate în 1967 - inclusiv din Ierusalimul arab - şi a recunoaşterii drepturilor naţionale inalienabile ale poporului palestinian, inclusiv a dreptului său la autodeterminare, la reîntoarcerea la căminele sale şi edificarea unui stat propriu independent, in conformitate cu rezoluţiile pertinente ale O.N.U. referitoare la problema palestiniană. S-a subliniat, totodată, ca dialogul românosirian la nivel înalt a pus in evidenţă marea însemnătate pe care România şi Siria o acordă edificării securităţii europene, înfăptuirii dezarmării generale, in primul rînd a dezarmării nucleare, eliminării stărilor de tensiune din lume, reluării politicii de pace, destindere şi colaborare internaţională, lichidării subdezvoltării şi instaurării unei noi ordini economice internaţionale. Comitetul Politic Executiv a luat act cu profundă satisfacţie de faptul că preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad au convenit să întărească conlucrarea dintre România şi ISiria pe arene mondială, u: -nuntiră ■ • ț-, ■ r'.yp. -1# ». Ai« foii î.^,-4« «*, consultări bilaterale ori de une ori este nevoie, in legătură cu problemele internaţionale majore de interes reciproc. Aprobind in unanimitate concluziile şi înţelegerile la care s-a ajuns cu prilejul noului dialog româno-sirian la nivel inait, Comitetul Politic Executiv a stabilit măsurile necesare pentru realizarea, în bune condiţii, a acordurilor şi obiectivelor de colaborare şi cooperare stabilite, pentru dezvoltarea continuă, multilaterală, a relaţiilor prieteneşti dintre cele două ţâri şi popoare. Comitetul Politic Executiv a relevat, de asemenea, importanţa noii intilniri pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut-o, in timpul vizitei in Siria, cu preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, în cadrul căreia a fost reafirmată hotărirea partidului şi statului nostru de a acorda, în continuare, întregul sprijin cauzei drepte a poporului palestinian. Comitetul Politic Executiv a apreciat că vizita in Siria a constituit o nouă ilustrare a consecvenţei cu care România socialistă, preşedintele Nicolae Ceauşescu acţionează pentru edificarea unei lumi a păcii, înţelegerii şi colaborării intre naţiuni. ★ Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat. W&B* ‘ * ,' --»’p . s. O0 La zi in AGRICULTURA xmmmt iS ‘-Mm t ______________n ^ Cit mai multe răsaduri pentru a doua cultură de legume! Sporirea producţiei de legume $i eşalonarea livrărilor pe o perioadă cit mai îndelungată din cursul anului sunt condiţii de cea mai mare însemnătate pentru buna aprovizionare a populaţiei cu astfel de produse. Pină acum, potrivit datelor furnizate de Direcţia generală a horticulturii din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, au fost insăminţate şi plantate 285 500 hectare cu legume — 99 la sută din suprafaţa prevăzută, respectindu-se, mai mult decit in alţi ani, sortimentul stabilit. Cu toate că în lunile martie şi aprilie timpul a fost mai rece, întirziind vegetaţia unor culturi, din grădini au început să fie livrate cantităţi tot mai importante de legume. Din recolta acestui an, întreprinderile de legume şi fructe au preluat pină acum 5 000 tone de salată, 14 000 tone spanac, 6 600 tone ceapă verde, 950 tone varză, precum şi ridichi, usturoi verde şi alte produse, care au fost livrate pieţei, iar unele cantităţi pentru industrializare. Aceste prime rezultate, precum şi modul in care se desfăşoară lucrările In grădini constituie o primă garanţie a Îndeplinirii, pe sortimente, a planului la producţia legumicolă pe acest an. In legumicultură, mai mult decit in alte sectoare ale producţiei vegetale, există posibilităţi ca pe terenurile eliberate de diferite culturi, pină toamna să fie obţinute una sau chiar două recolte. Culturile duble şi succesive, care vor ocupa in acest an peste 170 000 hectare, sunt de natură să asigure o producţie suplimentară de legume. Ele permit, înainte de toate, o bună aprovizionare a populaţiei cu legume proaspete pină toamna tirziu şi materii prime suplimentare pentru fabricile de conserve. De pe acum, terenurile de pe care se stringe prima recoltă de legume-verdeţuri sunt pregătite şi plantate cu varză de toamnă, tomate şi alte culturi, acţiune ce se va intensifica pe măsura recoltării orzului şi a altor cereale cultivate în perimetrele sistemelor de irigaţii. Condiţia esenţială pentru realizarea de producţii sporite de legume la culturile succesive şi duble o constituie asigurarea din timp a cantităţilor de răsaduri necesare, care să fie plantate in mod eşalonat şi in limitele perioadei optime, astfel incit in permanentă, pină toamna tirziu, să se producă legume proaspete. Concret, cum se îndeplineşte această cerinţă ? Pentru culturile succesive şi duble de legume se pregătesc 1 487 milioane fire de răsaduri de varză, 1 650 milioane de tomate, 225 milioane de sulii, 225 milioane de conopidă etc. Din analizele efectuate rezultă însă că, in timp ce unor unităţi agricole Ie prisoseşte răsadul, altora le lipseşte. Nu există nici un fel de justificări pentru cei ce au tergiversat producerea răsadurilor, iar pentru aceasta întreaga răspundere o poartă conducerile unităţilor respective. După cum nu trebuie să se mai repete sub nici un motiv situaţii de felul celor petrecute în alţi ani când, din lipsă de răsad, unele unităţi agricole nu au plantat legumele in sortimentul prevăzut. Chiar dacă perioada care a mai rămas pină la plantarea culturilor succesive şi duble de legume este scurtă, este absolut necesar ca, în unităţile care au neglijat producerea din timp a răsadurilor, să se treacă de indată la realizarea lor in solarii, răsadniţe ş.a. Totodată, este nevoie ca din vreme să se organizeze Întrajutorarea cu răsaduri intre unităţi. Paralel cu măsurile care se întreprind şi trebuie întreprinse, in continuare, in vederea îndeplinirii planului de plantări iin legumicultura şi pentru plantarea şi insămintarea culturilor succesive şi duble pe suprafeţele stabilite, este necesar ca toate culturile aflate acum in vegetaţie să fie îngrijite exemplar, astfel incit să fie obţinute recolte de măi mari la hectar. In mod deosebit trebuie să se asigure, in aceste zile, apa absolut necesară grădinilor de legume. Acolo unde acestea nu sunt amplasate în sistemele mari de irigaţii, apa pentru udarea culturilor trebuie să se asigure prin toate mijloacele, din lacuri, din fintini şi din alte surse. La această acţiune sunt chemaţi să participe cu mai mulţi locuitori ai satelor, tineri şi virstnici, pentru a se asigura acum apa de care au nevoie plantele, intrucit de aceasta depinde mult sporirea producţiei in legumicultură. Necesităţile de consum ale populaţiei impun ca, in aceste zile, sub directa conducere şi îndrumare din partea organelor şi organizaţiilor de partid, a consiliilor populare, in toate unităţile agricole, în toate Io*"* calităţile să se acţioneze pentru realizarea unei producţii sporite de legume, intr-un sortiment variat, care să fie livrate ritmic pe pieţe. Aceasta presupune producerea unor cantităţi îndestulătoare de răsaduri pentru culturile succesive şi duble, plantarea lor eşalonată şi întreţinerea exemplara a culturilor existente, astfel incit să existe garanţia că vor fi realizate integral şi chiar depăşite producţiile prevăzute la toate sortimentele. Construcţii noi, moderne la Rîmnicu Vîlcea Foto : S. Cristian IN ZIARUL DE AZI: • La Combinatul minier Rovinari, amplă mobilizare de forţe pentru SPORIREA PRODUCŢIEI DE CĂRBUNE (IM). LA INVITAŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAI CEAUŞESCU O delegaţie de partid şi de stat, condusă de tovarăşul Wojciech Jaruzelski, va efectua o vizită oficială de prietenie în ţara noastră La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, o delegaţie de partid şi de stat, condusă de tovarăşul Wojciech Jaruzelski, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, preşedintele Consiliului de Miniştri şi al Consiliului Militar pentru Salvare Naţională ale Polone, va efectua o vizită oficială de prietenie in Republica Socialistă România la începutul lunii iunie a.c. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul agriculturii al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, in cursul zilei de luni, pe tovarăşul Valentin Karpovici Mescat, ministrul agriculturii al U.R.S.S., care, în fruntea unei delegaţii, face o vizită în ţara noastră. La primire a participat tovarăşul Ion Teşu, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. A fost de faţă V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut cordial şi urări de sănătate şi succes din partea tovarăşilor L. I. Brejnev, secretar general al Comitetului Central al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi N. A. Tihonov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Totodată, ministrul sovietic a exprimat vi mulţumiri pentru întrevederea acordată, pentru prilejul oferit de a vizita România, de a cunoaşte nemijlocit progresul obţinut de oamenii muncii români in dezvoltarea agriculturii, a celorlalte ramuri ale vieţii economico-sociale a ţârii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţimit pentru urările transmise şi a adresat, la rindul său, un călduros salut şi cele mai bune urări tovarăşilor L.I. Brejnev şi N.A. Tihonov. Irs cursul întrevederii s-a exprimat satisfacţia faţă de dezvoltarea multilaterală şi rodnică pe care o cunosc relaţiile româno-sovietice pe multiple planuri. în acest cadru, a fost evidenţiată buna colaborare dintre cele două ţâri in agricultură, apropiindu-se, totodată, că există condiţii favorabile pentru extinderea şi adîncirea ei in viitor. A fost manifestată de ambele părţi dorinţa de a"se acţiona pentru identificarea unor noi domenii de cooperare în acest important sector, valorificindu-se cit mai eficient posibilităţile pe care le oferă potenţialul agricol, tehnologic şi de cercetare al României şi Uniunii Sovietice, ceea ce va contribui la progresul agriculturii şi la dezvoltarea economico-socială generală a celor două ţâri. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, tovărăşească. Rodrigo Carazo Odio, fost preşedinte al Republicii Costa Rica Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, a primit, luni după-amiază, la Snagov, pe Rodrigo Carazo Odio, fost preşedinte al Republicii Costa Rica, care ne vizitează ţara la invitaţia Consiliului Naţional al F.D.U.S. La întrevedere a luat parte Mihai Burcă, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al F.D.U.S. Oaspetele a arătat că preşedintele Partidului Eliberarea Naţională din Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, i-a încredinţat plăcuta misiune de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut şi cele mai cordiale urări. Totodată, Rodrigo Carazo Odio şi-a manifestat satisfacţia de a fi primit de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi a adresat vii mulţumiri pentru posibilitatea oferită de a vizita România, de a cunoaşte din munca şi preocupările poporului român, din realizările sale remarcabile in dezvoltarea economico-socială a patriei, pentru calda ospitalitate de care s-a bucurat pretutindeni in tara noastră. Oaspetele a dat o deosebită apreciere politicii externe a României, contribuţiei preşedintelui Nicolae Ceauşescu la soluţionarea constructivă a marilor probleme ce preocupă omenirea, laînfăptuirea înaltelor idealuri de pace, libertate, independentă şi progres ale tuturor naţiunilor. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui Partidului Eliberarea Naţională din Costa Rica salutul său şi cele mai bune urări. în timpul convorbirii a fost manifestată dorinţa ca relaţiile prieteneşti dintre România şi Costa Rica să cunoască o continuă extindere, in folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii, cooperării şi înţelegerii între naţiuni. S-au abordat, de asemenea, probleme actuale ale situaţiei internaţionale, subliniindu-se faptul că sporirea cheltuielilor militare, adincirea crizei economice şi monetar-financiare afectează grav dezvoltarea tuturor statelor, îndeosebi a ţârilor in curs de dezvoltare. S-a apreciat că se impune întărirea solidarităţii si colaborării statelor in curs de dezvoltare in lupta pentru lichidarea subdezvoltării şi reducerea decalajelor dintre ţările bogate şi ţările sărace, pentru aşezarea şi desfăşurarea relaţiilor economice pe baze echitabile şi, in acest context, stabilirea unor dobinzi raţionale, pentru încetarea cursei înarmărilor şi trecerea la măsuri concrete, eficiente, de dezarmare, in primul rind de dezarmare nucleară, pentru instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, care să asigure progresul mai rapid a! tuturor statelor, cu precădere al celor rămase in urmă, precum şi stabilitatea economică şi politică mondială. A fost evidenţiată, totodată, necesitatea de a se acţiona in mod ferm pentru oprirea agravării situaţiei internaţionale, pentru reluarea şi continuarea politicii de destindere, colaborare şi respect al independenţei naţionale, pentru soluţionarea pe cale politică, prin tratative, a tuturor stărilor conflictuale si diferendelor dintre state, întrevederea a decurs intr-o atmosferă caldă, prietenească. întreprinderea de motoare electrice Bucureşti. Aspect din secţia a H-a montaj Foto : E. Dichtseura De ziua copiilor ţârii, a copiilor lumii Astăzi, 1 Iunie, este ziua copiilor patriei noastre socialiste şi, totodată, Ziua internaţională a copilului. Desigur, in tara noastră, in toate zilele anului, copiii sunt înconjuraţi din familie, la şcoală, în organizaţia de pionieri sau a „Şoimilor patriei“ — de atenţia şi dragostea întregii noastre societăţi, dar ziua de astăzi constituie un prilej deosebit pentru a ne manifesta afecţiunea faţă de cea mai tînără generaţie, denumită de drept cuvint viitorul patriei. Construim intens şi ne bucurăm din plin de ceea ce ridicăm cu miinile noastre. Fiecare obiectiv, împlinit sau aflat încă în proiect, se înscrie intr-un program de amplă perspectivă. Realizările si proiectele noastre privesc peste decenii, ceea ce înfăptuim este durabil, construim continuu cu fata spre viitor! De aceea ce edifică comuniştii, oamenii muncii de astăzi, incordindu-si braţul si mintea, beneficiem şi noi, si vor beneficia in moi deosebit copiii, urmaşii de miine, cei care vor duce mai departe opera de edificare a celei mai drepte orinduiri — comunismul — pe pămintul României. Umanismul politicii partidului nostru, grija permanentă pentru om si condiţiile sale de viată cuprind, poate chiar în mod prioritar, si tinăra generaţie. Astăzi, in România socialistă, cele mai tinere vlăstare sunt la adăpost de orice grijă si se bucură nestinjenite de anii copilăriei, invată şi se instruiesc pentru a deveni cetăţeni de nădejde ai patriei. Ca urmare a efortului întregului popor de a înfăptui sarcinile economice, copiii cresc şi se dezvoltă în ambianţa unor cămine înzestrate la un nivel de neconceput în copilăria părinţilor şi a bunicilor lor. Sute şi sute de mii de familii — la oraşe, ca şi la sate — au locuinţe confortabile şi sănătoase, dotate cu ceea ce industria bunurilor de consum a creat şi a produs mai bun şi mai frumos. Anual se dau in folosinţă" zeci de mii de apartamente, numeroase unităţi şcolare, de cultură, odihnă şi sănătate — toate acestea cinci tari bogate, puternic dezvoltate economic operează mari reduceri in bugetele sociale. Volumul alocaţiilor de stat s-a ridicat, in 1981, la 11 milioane Iei, fond considerabil suplimentat in acest an. De alocaţii beneficiază circa 4,8 milioane de copii. Dînd un exemplu demn de urmat, Rormânia a redus cheltuielile destinate înarmării majorind, din fondurile economisite, alocaţiile pentru copii. O grijă deosebită acordă statul nostru sănătăţii celor mici. Moderne edificii adăpostesc unităţi sanitare destinate copiilor. Un numeros corp de medici şi personal mediu stau la dispoziţia familiei pentru a o sfătui şi ajuta să crească copii viguroşi, armonios şi echilibrat dezvoltaţi. De fapt, îngrijirea sănătăţii copilului începe înainte ca el să se nască, însăşi naşterea nu mai este de conceput Rodie a $ERBAN — (Continuare în pag. a IV-a) Desen de Întîi Iunie O zi universală a copiilor — cind ale lor sint toate zilele frumoase din an — o zi petrecută intre explozia florilor primăverii şi presimţirea spicelor... O zi în care planeta pare să-şi uite marile griji fi ingindurarea, aducind cuvenitele ofrande Candorii fi Gingăşiei, o zi a încrederii in Speranţa Păili, in dragoste... Ritualurile suave ce compun fastul, acestei zile fac din pana porumbelului zburind in înălţimi cea mai potrivită unealtă de scris a poetului. Cireşele sint semne de punctuaţie. Iarba fragedă e caietul dictando. Tot ce se scrie in ziua Lor, a copiilor, le aparţine de drept si umple tomurile unei fantaste biblioteci translucide. Tot ce se înfăptuieşte mai de preţ de Gheorghe TOMOZEI in ziua aceasta cu miez de fructă se adaugă zestrei lumii copiilor. Poporul nostru, hrănit cu înţelepciuni milenare, mişcindu-şi roţile de moară cosmică intr-un spaţiu adorat (si aparat), s-a deprins să ocrotească plăpindele făpturile copiilor cu credinţa că logodeşte străvechimea cu visul poate nevisat încă. Sigur pe dorurile şi aspiraţiile sale, acest popor harnic şi drept zideşte cu vieţile copiilor porţi de cetate virtuali pe care nimeni şi nimic nu le va surpa. Poporul işi gmndeşte astfel nemurirea şi şansă continuităţii. întreţine incărui dt suflet flacăra pură a poeziei şi s cintecului. E ziua in care miinile părinţilor sint sărutate cu smerită recunoştinţă, ‘ miini ce au gustul plinii, miini tandre. E ziua in care veghea peste leagăne face să pălească mecanismele ce citesc Universul şi aşază gesturile simple înaintea oricăror ambiţii. Fiindcă e veghea ce poate asigura pacea, treci viitorul. Fiindcă e veghea trudnică şi generoasă de o sublimitate ce întrece puţina pricepere a poeţilor de a o recompune în cuvinte. Intre florile lui mai şi acest luni» vestitor al auririi griului — o zi. O zi plină de petale fispice, o zi dragă copiilor de toate virstele şi fiind ea, chiar împărţită cu oamenii tuturor meridianelor pâmintului — prin luxurianta culorilor sale — caldă, stenică şi românească... Pentru cea mai tînără generaţie • Peste 4 milioane de elevi sunt cuprinşi in invăţămintul general obligatoriu de 10 ani, 3 387 700 de şcolari sunt înscrişi in invaţămintul primar şi gimnazial. Ei au la dispoziţie 30 000 de unităţi şcolare de toate gradele, la cursurile de zi, din cele 971 de licee, aproape 850 000 de elevi se pregătesc pentru 93 de meserii. • 4,8 milioane de copii beneficiază de alocaţie de stat. • Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială prevede pentru anul acesta importanta sumă de 3,7 miliarde lei la capitolul investiţii pentru învâţămint, cultură, ocrotirea sănătăţii. Pină la sfirşitul anului se vor realiza, pentru invăţâmintul primar, gimnazial şi tehnic profesional 1 455 săli de clasă, 18 430 de locuri in internate, 6 000 de locuri de muncă in atelierele şcolare, 7 835 de locuri in grădiniţe, 1 550 de locuri în creşe. Din apropiata vacanţă de vară, 2 200 000 de preşcolari şi pionieri vor merge in tabere, colonii, excursii şi drumeţii, in expediţii pioniereşti.