Scînteia, februarie 1983 (Anul 52, nr. 12578-12601)
1983-02-01 / nr. 12578
PAGINA 2 (Urmare din pag. I) reducerea consumurilor de materii prime şi materiale. Aceste rezultate se datoresc conştiinciozităţii, aş putea spune abnegaţiei cu care s-au ocupat colectivele din unităţile de producţie şi cercetare pentru a transpune in practică indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul analizei activităţii industriei uşoare in primăvara anului trecut. Am fost criticaţi, atunci, pentru că producem cu consumuri mari, dîndu-ni-se chiar şi sugestii concrete, ca domenii şi modalităţi de reducere a acestora. Acum, intr-adevăr, putem vorbi de rezultate, ceea ce ne-a uşurat sim-.ţitor sarcina de pregătire a producţiei pentru 1983, tehnologiile fiind gata pregătite, iar materia primă asigurată. — Ministerul dv. a acumulat o experienţă valoroasă in această direcţie. Cu ce aţi început, de fapt ? — Aş putea spune că, intr-un fel, am „dat la o parte“ tot ce produseserăm pînă atunci, pentru a concepe şi regindi altfel fiecare produs, fiecare familie de produse. Un sprijin deosebit în această privinţă am primit din partea Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, personal, a tovarăşei preşedinte al consiliului, academician doctor inginer Elena Ceauşescu. Un mare număr de specialişti din întreprinderi şi instituţii, din unităţile de cercetare au fost antrenaţi in această vastă acţiune. A fost luat şi analizat întreg nomenclatorul, adică sute de mii de articole, cu reperele lor cu tot. Acţiunea a necesitat multă stăruinţă, multă migală. Dar rezultatul căutărilor a fost pe măsura efortului investit. Rezervele descoperite — care sunt departe de a fi epuizate — s-au dovedit a fi deosebit de importante, ceea ce a demonstrat cit de îndreptăţite au fost criticile aduse nouă de secretarul general al partidului pentru risipa de materiale. Am trecut apoi la aplicarea in practică a soluţiilor propuse. Au fost reproiectate circa 60 la sută din produse, sporind simţitor coeficientul de utilizare a materiilor prime şi materialelor prin îmbunătăţirea tehnologiilor, au fost create noi articole, noi modele, corespunzătoare cerinţei de a valorifica superior materia primă. Aş dori să precizez că acţiunea de reducere a consumului de materiale pe un produs — pe care nu o considerăm încheiată — nu s-a făcut in mod simplist, prin scurtare, subţiere sau rarefiere, ci printr-o schimbare de structură, printr-un efort susţinut de elaborare, atit pe plan tehnologic, cit şi al creaţiei estetice. Am reluat, în cursul acestei analize, şi problema folosirii materialelor recuperabile ; s-au căutat noi căi şi soluţii pentru a Înlocui, acolo unde este posibil, materia primă nouă, adusă din import, prin materiale aflate la indemînă chiar în unităţile noastre. — Ce efect au aceste măsuri asupra produsului! — Reducerea consumurilor ne-a obligat la eforturi suplimentare in domeniul creaţiei, ceea ce a dus la realizarea unor obiecte de calitate superioară, mai frumoase, mai moderne. Iată citeva exemple. Unele din ţesăturile de bumbac, destinate pieţei, îndeosebi cele pentru îmbrăcămintea de vară, sunt realizate acum din fire mai fine, deci mai răcoroase, măi plăcute la purtat ; gama ţesăturilor de mătase s-a îmbogăţit cu 59 articole noi, mai uşoare (un metru pătrat ajunge uneori, la voaluri, să cintărească doar 25 de grame) ; chiar şi cinema, in urma aplicării unor tehnologii adecvate, a devenit utilizabilă pentru ţesături delicate ; tricotajele de iarnă sunt mai călduroase şi, totodată, mai uşoare; la încălţăminte, uşurarea — mult dorită de cumpărători — s-a realizat prin crearea unor tălpi mai flexibile şi care „trag“ mai puţin la cintar, în domeniul sticlăriei şi al porţelanului de menaj, scăderea in greutate a produselor obligă la o mai mare fineţe în execuţie. Aş putea spune deci că, prin diminuarea greutăţii, multe produse au devenit mai valoroase. O altă consecinţă estetică a economisirii materialelor — consecinţă favorabilă — decurge din reducerea consumului de coloranţi. Ea presupune promovarea, mai accentuată, a nuanţelor pastelate, punerea in valoare a culorii naturale a ţesăturii (care, in asemenea cazuri, trebuie să fie ireproşabilă), evitarea încărcăturii de imprimeu. — Vă rugăm să ne relevaţi, pe produse şi in ansamblu, citeva din urmările măsurilor de gospodărire judicioasă a materiei prime şi materialelor, economiile pe care acestea le asigură. — Scontăm pe o diminuare a consumurilor cu 25 la sută. Iată citeva exemple. Aş începe cu sectorul textil, cu pondere mare în industria uşoară, care utilizează materie primă din import. S-au găsit soluţii, prin îmbunătăţirea calităţii firelor, de diminuare a greutăţii unui metru pătrat de ţesătură de bumbac de la 151,7 grame la 125 grame, de lină pentru îmbrăcăminte de la 292 de grame la 208 grame, iar de mătase — de la 113,5 grame la 85 de grame. In industria confecţiilor, care dispune de mijloace electronice de încadrare optimă a tiparelor, ţesăturile sunt folosite in proporţie de 86 la sută. Raţionalizarea consumurilor de materiale s-a produs şi in sfera netextilelor , o piesă din porţelan de menaj a „pierdut“, in medie, 65 grame, iar vasele emailate cam 190 de grame, diminuări care, bineînţeles, nu afectează calitatea. Dimpotrivă. Se subţiază şi grosimea geamurilor pentru construcţii industriale, in anumite zone şi la locuinţe, precum şi cele destinate autoturismelor. Concomitent, pentru eliminarea risipei, şantierele vor primi geamuri gata tăiate, potrivit cu dimensiunile diferitelor tipuri de lemnărie La coloranţi şi alţi auxiliari chimici, diminuarea consumului este de circa 30 la sută. Aş dori să subliniez că promptitudinea cu care s-a acţionat a permis obţinerea unor rezultate pozitive încă din trimestrul IV al anului 1982 : la un număr de produse s-au atins chiar nivelurile consumurilor stabilite pentru 1985. Dar, începînd din acest an, măsurile se vor extinde la toate consumurile, ceea ce va crea posibilitatea realizării unor importante economii suplimentare faţă de prevederile de plan : 12 700 tone de materii prime textile, 1 562 tone coloranţi, 15 000 tone sodă calcinată, 8 200 tone auxiliari şi produse chimice, precum şi 142 000 tone combustibil convenţional şi 82 milioane kWh energie electrică. — Aţi menţionat, la un moment dat, căutarea unor noi căi de folosire a materialelor reciclabile. Ce loc pot ocupa ele in balanţa materiilor prime ? — Acordăm in acest an o atenţie mult mai mare folosirii pe scară largă a materialelor reciclabile. In 1982, acestea au constituit 21,4 la sută din totalul materiilor prime. Acest procent va ajunge, in 1983, la aproape 30 la sută Nu este un simplu deziderat, ci o certitudine. Există tehnologii gata elaborate, pe baza unor cercetări proprii, și dispunem de capacităţile de prelucrare necesare. Unele, cum este cazul întreprinderii de textile neţesute de la Rîmnicu Vîlcea, vor intra în funcţiune in acest an. Sunt cunoscute modalităţile de valorificare superioară a materialelor textile refolosibile. Mai puţin se ştie însă despre ceea ce se face in sectorul netextil. In industria sticlăriei, de pildă, cioburile vor fi folosite in proporţie de 40—90 la sută in fabricarea ambalajelor. Din materialele auxiliare rezultate prin arderea porţelanului şi a ceramicii, printr-un procedeu oferit de cercetătorii noştri, se obţine o ceramică termorezistentă, care va fi folosită la vase pentru bucătărie. Căutările, în această direcţie, continuă. Nu ne considerăm mulţumiţi de rezultatele obţinute pină-n prezent. Ne-am convins, pe baza experienţei proprii, că efortul de gîndire învestit in căutarea unor căi de utilizare a materialelor reciclabile este răsplătit din plin. Socotim că, în felul acesta, gospodărind mai bine materia primă, ne vom putea achită, in condiţiile impuse de exigenţele pieţei, de sarcinile ce ne revin prin planul de stat, din programele adoptate la Conferinţa Naţională. Dorinţa noastră este ca, in continuare, şi in celelalte domenii importante ale muncii noastre, in care mai persistă încă neajunsuri, să putem raporta rezultate bune. Dispunem de toate condiţiile pentru aceasta : o bază materială modernă, experienţă valoroasă şi mai ales oameni minunaţi. ■ Convorbire realizată de Rodica ŞERBAN Bunuri de consum mai multe şi mai bune SÂNTEIA — marți 1 februarie 1983 Pentru îndeplinirea exemplară a obiectivelor dezvoltării economico-sociale a patriei MOBILIZATOARE CHEMĂRI LA ÎNTRECERE TRUSTUL DE CONSTRUCŢII INDUSTRIALE PITEŞTI către toate unităţile de construcţii-montaj Oamenii muncii din Trustul de construcţii industriale Piteşti păşesc in cel de-al treilea an al cincinalului actual într-o atmosferă de puternică mobilizare pentru înfăptuirea neabătută a obiectivelor Congresului al XH-lea al P.C.R., pentru realizarea hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului şi a indicaţiilor pe care ni le-a dat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Argeş. Anul trecut trustul nostru a pus in funcţiune un număr de 61 capacităţi industriale, agrozootehnice şi sociale, din care 9 în devans. Am realizat un spor de producţie, faţă de anul precedent, de 93 milioane de lei producţie finită de construcţii-montaj şi 26 milioane de lei producţie netă, in condiţiile încadrării în cheltuielile planificate la 1 000 lei producţie. Ferm hotărîţi să obţinem rezultate superioare in cel de-al treilea an al acestui cincinal, personalul muncitor din cadrul Trustului de construcţii industriale Piteşti, in frunte cu comuniştii, adresează tuturor organizaţiilor de construcţii din ţară chemarea la întrecerea socialistă pe anul 1983, asumindu-ne următoarele angajamente : 1. Realizarea volumului producţiei nete planificate pe anul 1983 cu un devans de 10 zile şi obţinerea unei producţii suplimentare de 8,2 milioane lei. 2. Punerea în funcţiune. In devans cu 30 pînă la 80 de zile, a 14 capacităţi de producţie aflate în construcţie, printre care : la întreprinderea mecanică Muscel, noua capacitate de producţie a pieselor de schimb va fi dată în funcţiune cu 60 zile înainte de termen, iar cea pentru cutii de distribuţie, cu 30 de zile în devans ; depozitul şi complexul de valorificare a legumelor şi fructelor de la Mărăcineni vor fi predate beneficiarului cu 37 de zile mai devreme, iar silozul de cereale de la Miroşi (ambele din judeţul Argeş) cu 60 de zile. „ 3. Creşterea productivităţii muncii planificate, calculată pe baza valorii producţiei nete, cu 1,2 la sută prin : — stabilirea, încă din faza de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice, a unor soluţii constructive mai eficiente care să cuprindă utilizarea pe scară mai largă a materialelor şi elementelor de construcţii uşoare, obţinute din resurse locale cu cheltuieli reduse şi consumuri minime de energie şi combustibil. în acest sens, vom realiza închiderea halelor industriale şi ale complexelor agrozootehnice cu panouri fabricate din beton uşor, obţinut din steril ars de Schitu Goleşti şi cenuşă de termocentrală, înlocuind peste 1 000 mc de zidărie din cărămidă şi elemente din B.C.A. — perfecţionarea profesională prin cursuri săptăminale a peste 1 400 de muncitori din meseriile de bază, zidari, dulgheri, zugravi şi alte meserii in scopul însuşirii şi aplicării în practică a tehnologiilor avansate de lucru ; — creşterea procentului de mecanizare a nivelărilor şi umpluturilor de pămint de la 90 la sută la 98 la sută, iar a săpăturilor mecanizate de la 95 la sută la 97 la sută, avindu-se în vedere reducerea mai accentuată a consumului de carburanţi, combustibili şi lubrifianţi ; — continuarea modernizării bazelor de producţie ale trustului in scopul asigurării creşterii volumului de producţie secundarindustrială la capitolele „prefabricate beton“ şi „industrializarea elementelor de instalaţii“, realizarea la timp a noilor baze de producţie pentru obiectivele prevăzute să înceapă în 1983. în acest mod, vom asigura realizarea a 4 000 de rigle din beton armat precomprimat pentru închiderea halelor industriale, precum și a peste 30 000 ml tuburi prefabricate din beton pentru canalizări cu diametrul de la 200 la 1 200 mm. — creșterea gradului de folosire a echipamentelor SECOM prin reducerea duratelor de imobilizare şi prin creşterea proporţiei de utilizare cu 3 la Sută faţă de 1982 ; asigurarea întreţinerii şi a stării de funcţionare a acestor echipamente prin formaţii permanente specializate şi destinate in acest scop ; — creşterea proporţiei de punere In operă a betonului care se va turna cu pompa, cu 5 la sută peste nivelul realizat in 1982, asigurind o calitate sporită a betoanelor turnate în acest mod şi posibilităţi mai rapide de realizare a structurilor din beton şi beton armat. 4. Depăşirea beneficiului planificat cu 2,4 milioane lei, prin reducerea costurilor de producţie cu 2 lei la 1 000 lei producţie de construcţii-montaj. 5. Consumurile de materiale vor fi reduse cu : 250 tone ciment ; 140 tone metal ; 50 MWh energie electrică ; 320 tone combustibil convenţional, prin valorificarea resurselor noi de energie neconvențională, respectiv a energiei solare și a energiei termice reziduale de la turnurile de răcire, mod în care vom asigura prepararea a peste 150 mii t/zi apă caldă menajeră. 6. Vom repune suplimentar în circuitul productiv, prin recuperarea materialelor refolosibile, 20 tone oţel beton, 2 tone fontă, 0,5 tone plumb, 200 tone fier vechi şi 2 tone hîrtie. 7. Ridicarea nivelului calitativ al lucrărilor de construcţii-montaj prin creşterea exigenţei în respectarea prescripţiilor tehnice, a ordinii şi disciplinei tehnologice la toate punctele de lucru în acest scop, vom organiza pe platforma industrială a întreprinderii de autoturisme Piteşti şi pe cea din oraşul Drăgăşani şantiere model in vederea generalizării experienţei pozitive. 8. Extinderea muncii in acord global, de la 85,5 la sută la 89 la sută, cuprinzînd muncitori şi personal tehnic-productiv din activitatea de bază şi producţie industrială. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C, nudul literar şi cineclubul vor realiza lucrări care să reflecte activitatea oamenilor muncii din combinat. Formaţiile artistice vor pregăti şi prezenta spectacole in faţa oamenilor muncii. Vom asigura cel puţin un spectacol cultural-artistic pe lună pentru oamenii muncii din combinat, organizarea a şase excursii in diferite zone din ţară. Colectivul de oameni ai muncii din cadrul Institutului de cercetări metalurgice din Bucureşti, angajat cu toate forţele sale creatoare în efortul general al întregului popor consacrat înfăptuirii istoricelor hotărîri ale Congresului al Xll-lea al partidului, acţionînd pentru îndeplinirea neabătută a orientărilor şi indicaţiilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei de lucru efectuate anul trecut in institutul nostru, a încheiat cel de-al doilea an al cincinalului cu realizări de seamă. Astfel, în anul 1982 in institut s-au efectuat o serie de cercetări de o deosebită importanţă pentru valorificarea de noi resurse de materii prime, asimilarea de noi mărci de oţeluri şi aliaje cu caracteristici superioare, reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale şi energie, precum şi pentru reducerea importurilor, în activitatea de microproducţie s-au realizat peste 4 000 tone oţel şi aliaje speciale, care au dus la reducerea importurilor cu peste 110 milioane dolari. Puternic mobilizat de obiectivele stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, pe deplin conştient de însemnătatea sarcinilor ce revin cercetării metalurgice in cel de-al treilea an al cincinalului, colectivul de muncă al Institutului de cercetări metalurgice cheamă la intrecere toate unităţile de cercetare ştiinţifică din ţară pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan pe anul 1983, asumindu-şi următoarele angajamente: 1. Valorificarea superioară a bazei de materii prime din ţară, asigurindu-se utilizarea in proporţii tot mai mari a cărbunilor româneşti la fabricarea cocsului şi folosirea minereurilor sărace de fier si mangan in procesele siderurgice, ceea ce va duce la introducerea in circuitul economic a unor resurse materiale in valoare de 230 milioane lei. 2. Finalizarea, omologarea și aplicarea in industrie a 25 tehnologii noi, menite să asigure realizarea cocsului metalurgic, a otelurilor şi aliajelor de puritate Înaltă, utilizate in industriile de vîrf, a materialelor refractare speciale, in concordanţă cu programele de tipizare. Aplicarea acestor tehnologii va contribui la obţinerea, in 1983, a unor produse noi, de calitate superioară, pentru nevoile proprii și pentru export, in valoare de 600 milioane lei. 3. Reducerea mai accentuată a consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil și energie, prin valorificarea pregătirea și organizarea fazei de masă a concursului de protecţia muncii, organizarea fazei de masă a „Crosului tipografilor“. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. unor tehnologii privind recuperarea căldurii fizice a semifabricatelor şi a gazelor arse, extinderea turnării continue a oţelurilor, optimizarea unor formate de lingotieră, imbunătăţirea calităţii materialelor refractare de turnare, ceea ce va asigura, in 1983, o economie de 100 000 tone combustibil convenţional şi de peste 100 000 tone oţel. 4. Intensificarea activităţii de microproducţie in staţiile pilot şi secţiile de producţie în vederea diversificării şi realizării unei producţii cu 3 la sută mai mare faţă de planul pe anul 1983. Intre altele, va spori producţia de oţeluri de înaltă puritate, oţeluri de scule, oţeluri mau aliate, aliaje rezistive şi speciale, produse grafitice, produse refractare pentru turnarea continuă a otelului, ceramică tehnică etc. 5. Creşterea productivităţii muncii prin încheierea in avans faţă de termenele prevăzute in planul naţional unic a unor lucrări sau faze de cercetare, creindu-se posibilitatea finalizării a 30 de cercetări suplimentare. 3. Acordarea peste plan a 12 000 de ore asistență tehnică la implementarea unor tehnologii moderne in întreprinderile și combinatele metalurgice, asigurindu-se valorificarea mai rapidă a cercetărilor privind realizarea produselor solicitate urgent de economia naţională. 7. Efectuarea unor cercetări, Împreună cu specialişti din invăţămînt şi producţie, pentru realizarea de produse noi, cu caracteristici superioare, destinate satisfacerii necesităţilor economiei naţionale, ale industrierilor aeronautice, nucleare, electronică şi ale construcţiilor de maşini, produse care vor contribui la reducerea cu 800 milioane lei pe an a importurilor. 8. Realizarea unor cercetări originale, astfel incit in anul 1983 să fie înregistrate la O.S.I.M. 12 invenţii, asigurindu-se in acelaş timp condiţiile necesare valorificării acestora in economie. 9. Desfăşurarea unor intense acţiuni politico-educative si de ridicare a calificării tuturor lucrătorilor institutului nostru, urmărindu-se formarea unor cercetători cu înalte calităţi politice şi profesionale, consecvenţi promotori ai noului, ai progresului tehnic, al celor mai inalte cuceriri ale ştiinţei. CONSILIUL ŞTIINŢIFIC COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. spaţiilor proprii, introducerea de noi procedee tehnice ca urmare a stimulării in cadrul mişcării de invenţii-inovaţii a capacităţii creatoare a personalului muncitor. 7. Prin efectuarea la un inait nivel calitativ a lucrărilor de întreţineri şi reparaţii la tractoare şi maşini agricole, vom asigura depăşirea indicelui planificat de folosire a acestora cu 10 la sută. 8. Colectivul de oameni ai muncii din Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii Sinnicolau Mare va acţiona cu o deosebită atenţie in vederea reducerii consumului normat de motorină, prin folosirea la lucrări a agregatelor de maşini complexe şi combinate care să execute mai multe lucrări la o singură trecere, efectuarea transportului de produse agricole cu două remorci la un tractor şi cu echipamente pentru mărirea capacităţii, eliminarea deplasărilor în gol atit prin organizarea taberelor în cimp, cit şi prin înlăturarea oricărui fel de risipă. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII BIROUL ORGANIZAŢIEI DE BAZA P.C.R. comitetul Sindicatului ORGANIZAŢIA U.T.C. INSTITUTUL DE CERCETĂRI METALURGICE DIN BUCUREŞTI către toate unităţile de cercetare ştiinţifică din ţară COMBINATUL POLIGRAFIC „CASA SCÎNTEII“ BUCUREŞTI către toate întreprinderile poligrafice Integrîndu-se in efortul întregii noastre naţiuni, colectivul de munca de la Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“ a acţionat in anul 1982 pentru realizarea hotăririlor stabilite de Congresul al Xll-lea al partidului, a sarcinilor reieşite din cuvintările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, asigurind imprimarea presei de partid şi executînd un important volum de lucrări ideologice, de informare, propagandă, carte şcolară şi alte tipărituri. în cel de-al doilea an al actualului cincinal, oamenii muncii din Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“ au obţinut succese importante în realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate in întrecerea socialistă. Astfel, s-au realizat peste plan 9,2 milioane lei la producţia-marfă, peste 4 milioane lei la producţia netă şi 1,5 milioane lei la producţia marfă vindută şi încasată ; productivitatea muncii planificată a fost depăşită cu 2,5 la sută, iar cheltuielile planificate la 1 000 lei producţie-marfă au fost reduse cu 3 lei, obţinîndu-se, totodată, un beneficiu suplimentar de peste 3 milioane lei. Colectivul de muncitori, maiştri, ingineri şi tehnicieni din Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“, acţionind cu hotărire şi spirit revoluţionar pentru transpunerea neabătută in viaţă a obiectivelor şi sarcinilor cuprinse in documentele adoptate de Conferinţa Naţională a partidului, a orientărilor şi indicaţiilor cuprinse in magistralul Raport prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresează o entuziastă chemare la întrecerea socialistă tuturor întreprinderilor poligrafice din ţară, luindu-şi următoarele angajamente de depăşire a principalilor indicatori de plan pe anul 1983 : — producţia-marfă vindută şi încasată cu 5 milioane lei ; — producţia netă cu 2 milioane lei ; — depăşirea prevederilor de plan la export cu 3 la sută ; — depăşirea productivităţii muncii cu 700 lei pe fiecare om al muncii ; — indicele de utilizare a timpului de lucru va creşte în anul 1983 cu 1 la sută faţă de anul precedent ; — reducerea cel puţin cu 2 lei a cheltuielilor totale la 1 000 lei producţie-marfă; — realizarea, peste prevederile de plan, a unui beneficiu de 1 milion lei. Pentru realizarea acestor depăşiri a sarcinilor de plan ne propunem să aplicăm următoarele măsuri tehnico-organizatorice : 1. Asimilarea tehnologiilor de lucru şi folosirea in producţia curentă a materialelor produse in ţară (filme fototehnice, hirtie fotografică alb-negru şi color, soluţii pentru prelucrarea materialelor fotosensibile, folie transparentă pentru montaj, diferite materiale pentru legătorie). 2. Realizarea, prin efort propriu, a unui număr de peste 100 repere — piese de schimb pentru utilaje din dotare, realizîndu-se astfel o economie de peste 50 000 dolari. 3. Reducerea normelor de consum la principalele materiale tehnologice (hirtie, cerneluri, materiale pentru finisare), in scopul creșterii eficienței economice. 4. Printr-o mai bună organizare a procesului de producţie, printr-o judicioasă gospodărire a locurilor de muncă, aplicind iniţiativa muncitorească „contul de economii al grupei sindicale“, vom obţine următoarele economii faţă de consumurile normate : 500 000 kWh energie electrică, reprezentind consumul Combinatului poligrafic „Casa Scînteii“ pe 12 zile lucrătoare ; 300 000 lei la materiale pentru finisaje; 120 tone la hirtie şi cartoane ; 250 000 lei prin recondiţionarea şi refolosirea unor piese de schimb ; 200 mp film fototehnic. 5. Recuperarea, peste prevederile de plan, a 7 tone deşeuri de hirtie şi carton. Ridicarea nivelului calitativ al produselor prin perfecţionarea profesională a oamenilor muncii în forme organizate în acest Scop pe fiecare loc de muncă ; aplicarea iniţiativei muncitoreşti — controlul şi autocontrolul pe fiecare fază de producţie ; pregătirea şi organizarea la un nivel superior a fazei de masă a concursului profesional „Cartea de aur“, la care vor participa peste 600 tineri. Pentru continua îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi viaţă, precum şi a activităţii cultural-educative vom asigura : mecanizarea unor operaţii la balotarea deşeurilor de hîrtie şi cartoane ; realizarea unor amenajări şi reparaţii la vestiare, grupurile sociale, cantină, bufet, baza sportivă ; funcţionarea in bune condiţii a căminelor de nefamilişti, în cadrul concursului „Făclia tipografului“, ca parte integrantă a Festivalului naţional „Cintarea României“, vom organiza : expoziţii de creaţie tehnică, de artă plastică, de fotografii. Ce- STAŢIUNEA PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII SINNICOLAU MARE, JUDEŢUL TIMIŞ către toate staţiunile pentru mecanizarea agriculturii In lumina sarcinilor izvorite din documentele Conferinţei Naţionale a partidului, puternic mobilizaţi de măreţele îndemnuri şi orientări date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, animaţi de dorinţa de a realiza şi depăşi toţi indicatorii de plan prevăzuţi pentru anul 1983, colectivul de muncă din Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii 2. Creşterea cu 5 la sută faţă de plan a producţiei nete şi a volumului de lucrări prin folosirea cu randament sporit a mijloacelor mecanice din dotare, a timpului de lucru, diversificarea lucrărilor etc. 3. Sporirea productivităţii muncii planificate cu 5 la sută, ca urmare a extinderii procedeelor de executare simultană a mai multor lucrări prin utilizarea maşinilor complexe şi agregatelor, creşterea nivelului profesional al mecanizatorilor, organizarea muncii in schimburi in toată perioada campaniilor agricole. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă, atit în timpul campaniilor agricole, cit şi in perioada executării reparaţiilor, vom acţiona pentru asigurarea la taberele din cimp ale formaţiilor de tracSinnicolau Mare, judeţul Timiş, adresează tuturor oamenilor muncii din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii o înflăcărată chemare la intrecere, luindu-şi următoarele angajamente: 1. Depăşirea producţiilor planificate prin executarea tuturor lucrărilor agricole la un înalt nivel calitativ şi in perioadele optime. Vom contribui in cadrul consiliului unic agroindustrial la depăşirea producţiilor planificate la principalele culturi in teren neirigat, după cum urmează: toate cazare şi masă corespunzătoare, iar in secţiile de mecanizare, prin resurse locale, amenajări care să permită conservarea in cele mai bune condiţii a utilajelor din dotare, stocarea carburanţilor şi lubrifianţilor şi executarea reviziilor tehnice in perioadele planificate. 4. Reducerea cheltuielilor totale de producţie planificate cu 3 la sută. 5. Diminuarea consumurilor normate de materii prime, materiale, carburanţi, lubrifianţi şi energie electrică cu 6 la sută, ca urmare a organizării temeinice a proceselor tehnologice de lucru. 6. în vederea reducerii cheltuielilor pentru reparaţii cu 10 la sută,, vom extinde gama de repere şi subansamble recondiţionate prin folosirea mai bună a utilajelor şi Cultura U/M Plan Angajament plan % Griu + orz — producţia medie kg/ha 4 239 4 639 109 — producţia totală tone 36 600 40 058 109 Porumb — producţia medie kg/ha 5 427 5 927 109 — producţia totală tone 32 860 35 883 109 Sfeclă de zahăr — producţia medie kg/ha 35 500 40 500 114 — producţia totală tone 31 955 36 450 114 Floarea-soarelui — producţia medie kg/ha 2 370 2 520 106 — producţia totală tone 1 660 1 765 106 Soia — producţia medie kg/ha 2 425 2 600 107 — producţia totală tone 2 290 2 455 107 Cincpă — producția medie kg/ha 6 000 6 300 105 — producția totală tone 3 900 4 095 105 ..................... - - - - - ..................... - ■ ■ ÎNTREPRINDEREA de transporturi auto gorj către toate întreprinderile de transporturi auto Puternic stimulaţi de tezele şi orientările cuprinse in magistralul raport prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român, colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de transporturi auto Gorj cheamă la întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea planului pe anul 1983 toate colectivele de oameni ai muncii din întreprinderile de transporturi auto din ţară cu următoarele obiective: 1. Depăşirea producţiei nete planificate din activitatea de transport cu 2,5 la sută, respectiv cu 4 milioane lei. 2. Depăşirea volumului planificat de mărfuri transportate cu 200 mii tone. 3. Depăşirea productivităţii muncii planificate in transporturi, calculată pe baza producţiei nete, cu 2,5 la sută. 4. Depăşirea parcursului mărfurilor transportate cu 30 milioane tone km şi a parcursului călătorilor transportaţi cu 17 milioane călători km. 5. Depăşirea planului de recuperare a materialelor refolosibile cu 120 tone fier vechi, 50 tone fontă, 3 tone aluminiu ;e asemenea, vor fi reeşapate peste plan 600 bucăţi anvelope. 6. Recondiţionarea pieselor şi subansamblelor peste plan in valoare de 1 milion lei. 7. Depăşirea indicelui planificat de utilizare a unei tone capacitate din parcul inventar de autovehicule marfă cu 1 la sută. 8. Depăşirea indicelui de utilizare al unui loc capacitate din parcul inventar de autobuze cu 2 la sută, reprezentind 300 mii călători sin. 9. Realizarea unei economii faţă de cotele planificate de 320 tone combustibil convenţional prin : folosirea intensivă a parcului de remorci, astfel incit toate camioanele apte pentru tractare să ruleze cu 1 sau 2 remorci ; aplicarea iniţiativelor muncitoreşti „Contul de economii al grupei sindicale“, „Să lucrăm o zi din lună cu combustibil şi materiale economisite“ ; dotarea tuturor autovehiculelor cu instalaţii de recuperare a motorinei ; dotarea autobuzelor cu recuperatoare a căldurii gazelor arse pentru încălzirea acestora. 10. Depășirea volumului de venituri din activitatea de transport marfă și călători cu 3 la sută, prin executarea unui volum de prestaţii suplimentare în valoare de 10 milioane lei. 11 Depăşirea planului de beneficii cu 3 milioane lei, pe seama depăşirii veniturilor şi a reducerii cheltuielilor planificate la 1 000 lei venituri brute cu peste 2 lei. Sub conducerea organizaţiei de partid vom aplica un complex de măsuri politicoorganizatorice şi tehnico-economice care vor asigura sporirea contribuţiei fiecărui om al muncii la realizarea şi depăşirea sarcinilor ce ne revin prin folosirea la capacitate a tuturor mijloacelor de transport, în condiţii de deplină siguranţă a circulaţiei şi a securităţii muncii. De asemenea, vom desfăşura o intensă muncă politică şi cultural-educativă în vederea întăririi ordinii şi disciplinei în rindul personalului muncitor pentru îmbunătăţirea calităţii transporturilor, acordîndu-se prioritate satisfacerii cerinţelor din bazinele carbonifere Metru, Rovinari, Seciuri şi Albeni , vom acţiona mai hotărît pentru terminarea lucrărilor la calea ferată Tg. Cărbuneşti — Albeni, iar împreună cu celelalte unităţi similare din ţară ne vom aduce o contribuţie sporită la înfăptuirea programului stabilit de conducerea de partid şi de stat privind dezvoltarea bazei energetice a ţării noastre, în vederea realizării acestor angajamente vom mobiliza toate colectivele de muncă din autobuze la aplicarea fermă a cerinţelor mecanismului economico-financiar, la Întărirea autoconducerii și autogestiunii muncitorești. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C ÎNTREPRINDEREA DE TURISM, HOTELURI ŞI RESTAURANTE BUCUREŞTI către toate Întreprinderile de turism însufleţiţi dig o înflăcărată chemare a secretarului general al partidului, adresată întregii naţiuni la Conferinţa Naţională a partidului, de a lupta cu fermitate pentru realizarea unei calităţi noi, superioare in toate domeniile de activitate, oamenii muncii de la întreprinderea de turism, hoteluri şi restaurante Bucureşti, hotăriţi să contribuie activ la înfăptuirea programului partidului privind creşterea nivelului de trai, material şi spiritual, al întregului popor, cheamă la intrecere socialistă toate întreprinderile de turism in vederea depăşirii sarcinilor de plan pe anul 1983, cu următoarele obiective : 1. Depăşirea volumului planificat de încasări din turismul intern cu 7 milioane lei prin : — îmbunătăţirea programelor turistice în vederea valorificării depline a potenţialului turistic al Capitalei şi împrejurimilor acesteia, a tuturor zonelor turistice ale ţării ; — extinderea activităţii de excursii interne prin atragerea în acţiunile şi programele turistice de sfirşit de săptămină şi de scurtă durată a unui număr de turişti cu 4 la sută mai mare decit in anul 1982 ; — utilizarea integrală a locurilor de cazare contractate în staţiuni, prin desfăşurarea de acţiuni pentru promovarea în mai mare măsură a turismului in întreprinderi, instituţii şi alte colectivităţi ; — întărirea relaţiilor cu unităţile cu care colaborăm, pentru creşterea calităţii serviciilor prestate turiştilor bucureşteni şi valorificarea operativă a eventualelor disponibilităţi de locuri care apar in staţiuni pe parcursul anului. 2. Depăşirea planului de prestări servicii turistice pentru populaţie cu 2,5 milioane lei prin : diversificarea gamei serviciilor de agrement şi a altor servicii in toate unităţile de cazare ; creşterea cu 1 la sută a coeficientului planificat de utilizare a capacităţii de cazare prin folosirea deplină a acesteia pe toată durata anului ; sporirea nivelului calitativ al tuturor serviciilor prestate turiştilor ; vom executa un volum de lucrări de reparaţii şi întreţinere a bazei materiale cu 10 la sută mai mare faţă de anul trecut. 3. Depăşirea planului de desfacere a mărfurilor cu amănuntul prin unităţile de alimentaţie publică, cu 18,7 milioane lei prin: asigurarea la timp a fondului de marfă şi materii prime şi valorificarea superioară a acestuia, diversificarea gamei de preparate culinare, în concordanţă cu cerinţele alimentaţiei raţionale, realizind minimum 70 noi reţete proprii care să îmbine armonios specificul bucătăriei tradiţionale româneşti cu cerinţele actuale ale turismului internaţional ; organizarea unui număr sporit de expoziţii de artă culinară cu vînzare ; dezvoltarea comerţului stradal. 4. Depăşirea planului la producţia-marfă industrială cu 2,1 milioane lei, prin diversificarea gamei produselor de cofetărie-patiserie, de îngheţată şi băuturi răcoritoare, realizind minimum 30 noi reţete proprii. 5. Ridicarea pe o treaptă superioară a calităţii produselor şi serviciilor şi imprimarea unei atitudini corecte şi demne a lucrătorilor, în spiritul normelor eticii şi echităţii socialiste prin : asigurarea la timp a necesarului de cadre calificate pentru toate activităţile întreprinderii şi perfecţionarea profesională a unui număr de peste 1 500 de lucrători ; întărirea ordinii şi disciplinei, eliminarea absenţelor nemotivate şi folosirea deplină a fondului de timp de muncă al personalului; organizarea concursului profesional intern „Arta in gastronomia I.T.H.R. Bucureşti“, care va cuprinde bucătarii, cofetarii şi ospătarii, precum şi a unui concurs profesional pentru personalul hotelier ; extinderea metodelor şi iniţiativelor înaintate in muncă, a brigăzilor de bună servire şi dezvoltarea autocontrolului individual şi colectiv in toate unităţile operative. 6. Depăşirea beneficiului planificat cu 1 la sută prin : reducerea cu 1,5 la sută a cheltuielilor de circulaţie planificate la 1 000 Iei desfacere ; utilizarea raţională a forţei de muncă şi creşterea, peste plan, a productivităţii muncii cu minimum 1,5 la sută; diminuarea cu cel puţin 0,3 la sută a cheltuielilor administrativ-gospodăreşti, a consumului de energie şi combustibil ; accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante proprii cu cel puţin 2 zile. 7. Depăşirea planului de recuperare a materialelor refolosibile din hirtie şi cartoane, plută, textile, uleiuri uzate, cioburi de sticlă, cu 2,5 la sută; 8. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor prin : extinderea elementelor de mică mecanizare ; asigurarea echipamentului de protecţie şi de lucru şi a echipamentului vestimentar tipizat; îmbunătăţirea sistemelor de ventilaţie la unităţile de alimentaţie publică şi hoteliere, precum şi la locurile de producţie. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C.