Scînteia, iulie 1984 (Anul 53, nr. 13018-13043)
1984-07-03 / nr. 13019
VOINŢA FERMĂ A POPOARELOR : SĂ TRIUMFE RAŢIUNEA, SĂ PREVALEZE INTERESELE PĂCII! ANGLIA : Manifestaţie de protest la baza militară de la Chilwell LONDRA In Marea Britanie ! continuă acţiunile de luptă pentru pace organizate de „Campania pentru dezarmare nucleară", principala grupare din ţară care militează pentru luarea unor măsuri concrete şi urgente destinate stăvilirii cursei înarmărilor. Astfel, peste 4 000 de membri şi simpatiizanţi ai acestei organizaţii au participat, duminică, la o de-monstraţie în faţa bazei militare , de la Chilwell, din centrul Angliei, unde o parte din instalaţii sunt BERNA — 2 500 de medici elveţieni au semnat, pină în prezent, un apel împotriva continuării cursei înarmărilor atomice — transmite agenţia D.P.A. în apel se relevă că folosite de armata americană pentru a depozita piese de schimb destinate rachetelor „Cruise”, relatează agenţiile Reuter şi Associated Press. Autorităţile au mobilizat importante forţe de poliţie, care au intervenit pentru a dispersa pe manifestanţi. Au fost arestate peste o sută de persoane, dintre care 15 au fost condamnate, pe motiv că „au tulburat ordinea publică", relevă, la rîndul ei, agenţia France Presse. pericolul unei conflagraţii nucleare reprezintă cea mai mare sfidare de pină acum la adresa continuităţii vieţii omeneşti pe Terra. BERLINUL OCCIDENTAL: „Să fie oprită amplasarea de rachete în Europa !" ! BERLINUL OCCIDENTAL. O declaraţie prin care se cere înceta- rea amplasării de rachete rrucleare cu rază medie de acţiune în Euro-pa a fost dată publicităţii de aproa-epe 40 de organizaţii obşteşti şi grupuri de iniţiativă din Berlinul occidental, intitulată „Oraşul nos- tru este împotriva armelor nuclea- , re“, aceasta subliniază că, în pofi- da avertismentelor oamenilor de Ştiinţă şi opiniei publice, amplasa- ’ rea de rachete nucleare in Europa continuă. Documentul insistă asupra necesităţii încetării curseiînarma- \ rilor, argumentind că orice arme noi au o influenţă destabilizatoare * asupra situaţiei internaţionale. 1 PORTUGALIA : „Fonduri J pentru dezvoltarea economico-socială, ’ nu pentru obiective militare 1" LISABONA. — Oprirea imediată a lucrărilor de construcţie la obiec- tivele militare americane de pe te- ritoriul Portugaliei şi folosirea fondurilor alocate in acest scop la crearea de noi locuri de muncă şi imbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii, acestea sunt imperativele sub care s-a desfăşu- rat adunarea opiniei publice din oraşul portughez Beja. ^ ELVEŢIA : Avertisment al medicilor asupra pericolului nuclear : „Afară cu buzele morţii !", „Balcanii fără arme nucleare !", „Pacea poate fi apărată" — sub aceste lozinci, la Nea Makris, în Grecia, s-au desfăşurat o puternică demonstraţie, la care au participat mii de persoane din numeroase localităţi ale regiunii AGENŢIILE DE PRESA TRANSMIT LA MOSCOVA s-au desfăşurat lucrările celei de-a 16-a Conferinţe a Federaţiei societăţilor de biochimie din Europa, organizaţie ştiinţifică ce reuneşte societăţi de specialitate din 27 de ţări. La lucrările reuniunii au participat peste 5 000 de specialişti, între care şi din ţara noastră. Specialiştii români au prezentat comunicări privind realizări ale cercetării româneşti in domeniul biochimiei. CELE DOUA CAMERE ALE PARLAMENTULUI FRANCEZ — Senatul şi Adunarea Naţională — s-au întrunit în sesiune extraordinară, convocată de preşedintele ţării, Francois Mitterrand, pentru a definitiva şi adopta o serie de proiecte de lege, intre care cele referitoare la presă şi la sistemul învăţămintului de stat şi particular. ANIVERSARE. In localitatea britanică Torpaddle a avut loc, duminică, o adunare care a reunit 20 000 de oameni, marcind aniversarea a 150 de ani de la primele acţiuni sindicale din ţară. în urmă cu un secol şi jumătate, şase muncitori agricoli englezi au fost deportaţi în Australia, ca urmare a încercării lor de a constitui o uniune care să acţioneze pentru îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă. Ulterior, ei au fost readuşi, in triumf, acasă şi graţiaţi, după ce mişcarea embrionară a „Trade Union“-urilor engleze s-a raliat cauzei lor. ÎNTREVEDERE SOVIETO-BRITANICA. La Moscova au început, luni, convorbirile dintre A.A. Gromiko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., şi Geoffrey Howe, ministrul afacerilor externe al Marii Britanii aflat in vizită în Uniunea Sovietică. Au fost abordate un cerc larg de probleme, inclusiv cele referitoare la Europa, relaţiile Est-Vest, precum şi raporturile bilaterale. ■ PRIMIRE LA MAPUTO. Preşedintele Mozambicului, Samora Moises Machel, l-a primit la Iylaputo pe ministrul de externe al Republicii Sud-Africane, Roelof Botha. Convorbirile s-au referit la problemele păcii şi securităţii in Africa australă şi la relaţiile economice bilaterale. Ministrul sudafrican a inminat şefului statului mozambican un mesaj din partea premierului Republicii Sud-Africane, P. W. Botha. " JAPONIA. Majoritatea populaţiei respinge cursa înarmărilor TOKIO. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de ziarul „Tokio Shimbun“, aproximativ 58 la sută din populaţia Japoniei se pronunţă pentru „îngheţarea“, reducerea şi lichidarea potenţialului militar al ţării. Ziarul subliniază că aceste date atestă fără echivoc faptul că l ■japonezii resping cursa înarmărilor, apreciind că ea nu poate fi o mo- k dalitate de soluţionare a proble- , melor internaţionale litigioase. OLANDA „Zilele culturii româneşti“ BAGA 2 (Agerpres). In cadrul manifestărilor consacrate celei de-a 40-a aniversări a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, in oraşul olandez Oldeberkoop au fost inaugurate „Zilele culturii româneşti“. Expoziţia de carte organizată cu această ocazie prezintă la loc de frunte lucrări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi ale tovarăşei Elena Ceauşescu in limba olandeză, precum şi in limbi de circulaţie internaţională. Au fost expuse, de asemenea, lucrări de istorie, literatură şi artă. Expoziţia „România în lucrările unor artişti olandezi“ cuprinde picturi de Leo van der Sluis şi reliefuri in zinc de Jeane B. Boshowtters. In deschiderea acestor manifestări a fost organizată o gală de filme documentare româneşti, urmate de un program de muzică populară românească. Cu acest prilej au fost reliefate semnificaţia deosebită a evenimentelor de la 23 August 1944 şi evoluţia pozitivă a raporturilor de colaborare româno-olandeze. Posturile de radio au consacrat o emisiune de 30 minute „Zilelor culturii româneşti“. „Dobinzile inalte afectează grav progresul ţărilor in curs de dezvoltare“ Declaraţiile preşedintelui „Grupului celor 77" NEW YORK 2 (Agerpres). — Preşedintele „Grupului celor 77“, ambasadorul mexican la O.N.U., Porfirio Munoz Ledo, a declarat — intr-un interviu acordat revistei „Newsweek“ — că decalajul dintre ţările industrializate şi cele în curs de dezvoltare sporeşte continuu. El s-a pronunţat pentru o schimbare de esenţă in activitatea Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale, încă din anii ’60 — a arătat el — vechea ordine economică mondială şi-a relevat caracterul necorespunzător în comparaţie cu realităţile postbelice : „instituţiile financiare internaţionale, concepute să contribuie la promovarea şi finanţarea dezvoltării, şi-au văzut redusă această capacitate, in prezent existind un sistem de acomodare şi ajustare, în care cele ce fac legea sunt ţările cele mai puternice, pentru ca tot ele să profite de aceasta“. După ce s-a pronunţat pentru creşterea lichidităţilor internaţionale, ambasadorul mexican a criticat sever maniera in care ţările industrializate abordează problema datoriilor externe, subliniind că ea reprezintă dificultatea cea mai gravă cu care sunt confruntate cele 127 de ţări pe care le include „Grupul celor 77“. „Datoriile externe au devenit o problemă gravă din cauza ratelor ridicate ale dobinzilor, care pot schimba peste noapte sumele pe care le datorează o ţară“ — a spus Munoz Ledo. Acord privind promovarea schimburilor economice interafricane Reuniunea la nivel HARARE 2 (Agerpres). 1— Şefii de stat şi de guvern din ţările africane membre ale Zonei de Comerţ Preferenţial, reuniţi la Harare, au semnat acordul prin care se prevede reducerea barierelor tarifare şi netarifare din calea schimburilor comerciale reciproce, decizie menită să favorizeze extinderea relaţiilor lor economice. Intr-o conferinţă de presă, primul ministru al Republicii Zimbabwe, Robert Mugabe, care a prezidat lucrările întîlnirii, a precizat că decizia luată la nivel inait intră imediat in vigoare şi constituie „etapa operaţională“ a acordului privind crearea zonei, realizat in 1981. Premierul a înalt de la Harare adăugat că, in prezent, se studiază modalităţile de extindere a legăturilor de transport şi comunicaţii între aceste ţări africane, inclusiv crearea unei companii comune de navigaţie maritimă. Statele care au aderat la acest acord sunt Burundi, Djibouti, Etiopia, Kenya, Insulele Comore, Lesotho, Malawi, Mauritius, Ruanda, Somalia, Swaziland, Uganda, Zambia şi Zimbabwe. Condamnare a livrărilor de arme regimului rasist sud-african NAŢIUNILE UNITE 2 (Agerpres). — Consiliul O.N.U. pentru Namibia a dat publicităţii raportul intitulat ,,Situaţia militară din Namibia“, din care rezultă că pe teritoriul namibian se află in permanenţă trupe sud-africane cu un efectiv total de 10OOOO de oameni, ceea ce înseamnă un militar la fiecare 12 locuitori. Documentul constată, de asemenea, că, in pofida embargoului instituit de Consiliul de Securitate al O.N.U. asupra livrărilor de arme pentru regimul de la Pretoria, unele ţări occidentale continuă să-i acorde ajutor militar. ★ La Geneva au început lucrările Conferinţei internaţionale a organizaţiilor neguvernamentale pentru independenţa Namibiei şi eliminarea apartheidului. madrid: Sărbătoarea P. C. din Spania Reprezentantul P.C.R. primit de tovarăşul Gerardo Iglesias MADRID 2 (Agerpres). — Corespondenţă de la N. Plopeanu : Din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, au fost transmise tovarăşului Gerardo Iglesias, secretar general al Partidului Comunist din Spania, un cald salut şi urări de noi succese în activitatea şi lupta comuniştilor spanioli pentru apărarea , intereselor celor ce muncesc, pentru dezvoltare democratică, progresistă a societăţii spaniole.. Exprimind cele mai vii mulţumiri, secretarul general al P.C.S. a rugat să se transmită tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut tovărăşesc si cordiale urări de sănătate, fericire şi succese in conducerea partidului si a statului român, a operei de construc-Timp de trei zile, la marele complex expoziţional ,,Casa del Campo“ din Madrid s-a desfăşurat tradiţionala sărbătoare a P.C. din Spania, cu participarea a sute de mii de persoane. Partidul Comunist Român a fost reprezentat de tovarăşul Ion Catrinescu, membru al C.C. al P.C.R. Ca şi la ediţiile precedente, standul ziarului „Scînteia“ a prezentat imagini infăţişind ampla activitate creatoare desfăşurată de oamenii muncii din România, strins uniţi in jurul partidului, sub conducerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, contribuţia ţării noastre la lupta pentru înfăptuirea ţelurilor păcii şi înţelegerii intre popoare. Standul „Scinteii“ a fost vizitat de tovarăşul ţie a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Tovarăşul Gerardo Iglesias a evocat, totodată, recenta întilnire şi convorbirile avute la Bucureşti cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, subliniind că dialogul activ şicontactele ce se dezvoltă între conducerile celor două partide vor favoriza extinderea şi adincirea bunelor relaţii de colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania, dintre popoarele român şi Spaniol. Urările au fost transmise cu ocazia primirii de către tovarăşul Gerardo Iglesias a reprezentantului Partidului Comunist Român la sărbătoarea P.C. din Spania, ediţia 1984 — tovarăşul Ion Catrinescu, membru al C.C. al P.C.R. Gerardo Iglesias, secretar general al P.C. din Spania, de alţi membri ai conducerii P.C.S. La manifestările cultural-artistice şi-a adus contribuţia formaţia românească de cintece şi dansuri populare „Hora Bucureştiului“. Momentul culminant al sărbătorii l-a constituit marea adunare populară, in cadrul căreia a luat cuvîntul secretarul general al P.D.S., care a subliniat necesitatea întăririi unităţii şi capacităţii de mobilizare a partidului, a dezvoltării dialogului cu toate forţele democratice şi patriotice din Spania, pentru apărarea intereselor vitale ale oamenilor muncii spanioli, pentru o Europă fără arme nucleare, a păcii, securității și cooperării. ORIENTUL MIJLOCIU • Noi ciocniri în Liban • Mesaj al preşedintelui Comitetului Executiv al O.E.P. BEIRUT 2 (Agerpres) — Deşi principalele forţe libaneze aflate în conflict şi-au dat acordul asupra încetării focului in vederea aplicării planului de securitate, luni au continuat luptele pe principalele fronturi ale capitalei libaneze, informează agenţiile internaţionale de presă. Pe linia de demarcaţie dintre cele două sectoare ale Beirutului s-au semnalat schimburi de focuri cu arme automate şi armament greu, anunţă agenţia Reuter. Ca urmare a reluării luptelor, in oraş s-au închis şcolile şi a încetat activitatea comercială. Pe de altă parte, Consiliul militar (conducerea colegială a armatei libaneze) a definitivat planul de securitate pentru Beirut şi periferiile oraşului, care urmează să fie aprobat de Cabinetul de uniune naţională — informează agenţiile France Presse şi Associated Press, citind surse autorizate libaneze. SANAA 2 (Agerpres). — Yasser Arafat, preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, a reafirmat, intr-un mesaj adresat poporului palestinian, hotărârea O.E.P. de a continua lupta pină la eliberarea teritoriilor arabe ocupate, anunţă agenţia M.A.P. Relerînd că O.E.P. s-a impus ca o forţă politică în regiune, el a subliniat că unitatea palestiniană poate fi obţinută doar prin angajarea unui dialog intre diferitele fracțiuni care o compun. Preşedintele Boliviei cheamă la asigurarea continuităţii procesului democratic LA PAZ 2 (Agerpres). Intr-un mesaj adresat naţiunii, preşedinteleBolivien Hernan Siles Zuazo, a lansat un apel populaţiei, tuturor sectoarelor sociale, să-şi stringă rindurile şi sa vegheze la asigurarea continuităţii procesului naţional de transformări democratice iniţiat in ţară. El a chemat la acţiuni unitare pentru a se împiedica repetarea unor situaţii de felul celei petrecute sîmbăta, cind un grup de militari şi civili a încercat, printr-o lovitură de stat, să oprească cursul desfăşurării normale a vieţii politice boliviene. Sub presiunea, opiniei publice boliviene, a forţelor politice democratice din ţară şi ca urmare a acţiunilor întreprinse de alianţa de guvernămînt Unitatea Democratică şi Populară, din care face parte şi Partidul Comunist, de Centrala Muncitorească Boliviana şi forţele armate ale ţării, autorii încercării nereuşite de lovitură de stat şi-au văzut planurile eşuate şi au fost nevoiţi să-l pună în libertate pe preşedintele Hernan Siles Zuazo, relatează agenţiile de presă. OBIECTIVE FDlflMENTfltE ALE POLITICII EXTERNE PROMOlfflîE DE ŢARA NOflSTRfl, Dt PREŞEDINTELE NI. CEAUŞESCU 14. Contribuţie marcantă la afirmarea cauzei securităţii europene . România, ca ţară europeană, acţionează consecvent pentru înfăptuirea securităţii în Europa, considerînd că aceasta are o importanţă fundamentală pentru pace şi destindere în întreaga lume. Realizarea securităţii europene trebuie să conducă, în ultimă instanţă, la aşezarea relaţiilor dintre ţările continentului pe baza deplinei egalităţi în drepturi, la intensificarea colaborării reciproc avantajoase dintre state, oferind totodată fiecărui stat garanţia deplină de a se afla la adăpost de orice primejdie de agresiune din afară sau de amestec în treburile sale interne. NICOLAE CEAUŞESCU Retrospectiva afirmării în viaţa internaţională a României socialiste, in perioada de istorie nouă inaugurată prin actul revoluţionar de la 23 August, evidenţiaza®ca una din marile direcţii de acţiune ale politicii externe româneşti activitatea susţinută a ţării noastre, contribuţia excepţională a preşedintelui Nicolae Ceauşescu la definirea si cristalizarea conceptului de securitate europeană, la promovarea cauzei păcii, destinderii şi colaborării rodnice intre toate naţiunile continentului. Rol de pionierat în depăşirea divizării continentului. O asemenea apreciere se fundamentează de acţiuni politice care caracterizează, alături de măsurile întreprinse de alte state, o Întreagă perioadă in istoria Europei, încă in Raportul prezentat la Congresul al IX-lea, secretarul general al partidului a pus puternic in lumină importanta acordată de partidul şi statul nostru asigurării condiţiilor internationale de securitate si pace stringent necesare înfăptuirii programelor de dezvoltare economică si socială a patriei. în primele sale cuvîntări si declaraţii, după ce congresul l-a investit in funcţia supremă de secretar general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu avea să definească edificarea unei securităţi trainice in spaţiul nostru geografic ca un obiectiv de prim ordin al politicii externe a României socialiste. Se poate spune că Romania a avut cu adevărat un rol de pionierat in promovarea securităţii europene. Să reamintim că ţara noastră este iniţiatoarea rezoluţiei din 1965 a Adunării Generale a O.N.U. privind măsurile pe plan regional in vederea ameliorării relaţiilor de bună vecinătate dintre statele europene aparţinînd unor sisteme economice şi sociale diferite, apreciată la vremea respectivă ca o primă rază de lumină pe cerul Europei după o îndelungată perioadă întunecată, de neîncredere şi confruntare, specifică războiului rece. Doi ani mai tirziu, România avea să realizeze o nouă deschidere de amplă semnificaţie şi de larg ecou în epocă : stabilirea de relaţii diplomatice cu Republica Federală Germania, acţiune politică urmată, după cum se ştie, la un anumit interval de timp, de normalizarea relaţiilor dintre cele două state germane, de tratatele încheiate şi stabilirea de relaţii diplomatice intre R.F.G. şi o serie de ţări din estul Europei. In ansamblul eforturilor de restabilire a legăturilor dintre statele aflate într-o parte şi alta a continentului, de reluare a dialogului, de lărgire a schimburilor de bunuri materiale şi spirituale se detaşează aportul deosebit al numeroaselor contacte şi convorbiri ale preşedintelui României cu lideri politici din celelalte state europene la promovarea ideii depăşirii divizării Europei, la evidenţierea temeiurilor obiective ale înfăptuirii securităţii europene. Este vorba in primul rînd de o comunitate de destin. Popoarele europene conlucrează de veacuri, îmbogăţind, in comun, zestrea de civilizaţie a umanităţii , şi-au dezvoltat legăturile economice dintre ele, au contribuit împreună la făurirea patrimoniului cultural al Europei , ele au trăit insă împreună şi tragedia celor două conflagraţii mondiale. In pofida imenselor suferinţe, a distrugerilor cărora le-au făcut faţă, in pofida divizării artificiale a continentului, popoarele europene n-au încetat niciodată să se simtă legate prin multiplele fire ale trecutului, prin profunde năzuinţe si interese comune. Năzuinţe si interese cu atit mai arzătoare azi, cind asupra întregului continent planează o imensă ameninţare comună. Unul din marile merite ale României, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu — merit recunoscut şi larg apreciat azi — constă in contribuţia sa marcantă la însăşi definirea conceptului de securitate europeană, înţeleasă ca un sistem de angajamente ferme şi, totodată, de măsuri concrete, de natură să garanteze dezvoltarea liberă a fiecărei naţiuni, la adăpost de orice act de forţă sau de ameninţare cu forţa, să favorizeze o largă şi fructuoasă conlucrare pe multiple planuri. Dealtfel, este profund semnificativ că chiar de la Bucureşti a fost lansată, prin „Declaraţia statelor participante la Tratatul de la Varşovia“, ideea organizării unei conferinţe general-europene, idee căreia România i s-a dedicat cu toată energia, depunînd de-a lungul anilor intense eforturi pentru pregătirea, buna desfăşurare si încheierea cu succes a acesteia. Sint bine cunoscute astfel numeroasele initiative ale tării noastre in toate fazele conferinţei. Se impun amintite in acest sens normele noi, democratice de desfăşurare a negocierilor formulatede România şi adoptate ulterior ca modalitate de lucru a reuniunilor general-europene, propunerile privind noile principii de relaţii intre state in Europa, definirea măsurilor menite să facă efectivă nerecurgerea la forţă şi la ameninţarea cu forţa, consacrarea ideii continuităţii procesului început la Helsinki, numeroase alte propuneri incluse in Actul final al primei Conferinţe pentru securitate şi cooperare din istoria continentului. „Problema nr. 1 a Europei" De la tribuna conferinţei, ca şi în declaraţiile ulterioare, preşedintele României sublinia pe bună dreptate că „etapa Helsinki“ reprezintă doar începutul, piatra de temelie a procesului de edificare a securităţii europene, dezvoltarea şi întărirea acestui proces presupunind eforturi susţinute, permanente din partea tuturor statelor. Cit de actuale sunt aprecierile de atunci ale preşedintelui României privind caracterul încă ,,fragil“, reversibil al procesului început la Helsinki o demonstrează pregnant evoluţiile intervenite în Europa în ultimul timp. In toţi aceşti ani, cursa înarmărilor s-a intensificat continuu, ceea ce a dus la acumularea în arsenalele europene a noi şi noi arme, care supun unui pericol imens viaţa tuturor popoarelor continentului, constituind totodată o ameninţare fără precedent la adresa întregii omeniri. O situaţie de o deosebită gravitate s-a creat în Europa odată cu trecerea la amplasarea de către S.U.A. a rachetelor nucleare cu rază medie de acţiune în unele ţări vest-europene şi, ca urmare, la realizarea de către Uniunea Sovietică a contramăsurilor nucleare anunţate. Cu atit mai mult problemele securităţii europene se pun, astăzi, in termeni cu caracter imperativ, prioritar. Nu există problemă mai importantă decît aceea de a salva Europa de la distrugere nucleară — sublinia preşedintele României, arătind că trebuie să se facă totul pentru depăşirea actualei situaţii deosebit de periculoase, pentru oprirea amplasării rachetelor americane şi a realizării contramăsurilor sovietice, pentru reluarea tratativelor dintre Uniunea Sovietică si S.U.A., in vederea realizării unui acord care să ducă la eliminarea rachetelor cu rază medie de acţiune şi să deschidă calea înlăturării oricăror arme nucleare din Europa şi din întreaga lume. Este un adevăr ce nu mai trebuie demonstrat că în cazul izbucnirii unui război nuclear nimeni, nici o ţară, nici un popor nu s-ar putea sustrage efectelor sale distrugătoare. De aceea problema eurorachetelor nu constituie o chestiune care să intereseze numai anumite state, respectiv numai statele posesoare de rachete sau numai țările pe teritoriul cărora ele sunt ori urmează a fi instalate , ci toate statele, toate popoarele din Europa, din întreaga lume. Pornind de la această realitate, absolut incontestabilă, preşedintele României a subliniat necesitatea lărgirii cadrului de negocieri in aceste probleme, spre a se crea astfel condiţii ca toate statele continentului să-şi poată aduce contribuţia la elaborarea unor soluţii corespunzătoare intereselor de pace şi securitate ale tuturor popoarelor. Pe aceeaşi linie se înscriu demersurile preşedintelui României, prin mesajele adresate conducătorilor U.R.S.S. şi S.U.A., apelurile Marii Adunări Naţionale, ale Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste şi ale diverselor organizaţii de masă şi obşteşti, care au dat glas gindurilor şi năzuinţelor de pace ale tuturor cetăţenilor patriei. De la măsuri de încredere la dezarmare. In spiritul aceleiaşi înalte răspunderi participă România şi la lucrările actualei Conferinţe de la Stockholm pentru măsuri de încredere şi securitate şi pentru dezarmare în Europa, considerind că tocmai in aceste împrejurări grave ea poate avea un rol important în adoptarea unor măsuri de natură să diminueze starea de încordare, să contribuie la consolidarea securităţii şi trecerea la măsuri de dezangajare militară şi dezarmare pe ansamblul continentului. Pe masa de lucru a conferinţei, alături de propuneria unui Şir de state, se află documentul „Poziţia României, concepţia şi considerentele preşedintelui Nicolae Ceauşescu privind măsuri de încredere şi securitate şi pentru dezarmare in Europa“, document ce a supus atenţiei ţărilor participante un evantai larg de propuneri realiste, menite să deschidă o perspectivă concretă eliminării pericolului nuclear de pe continent. Este vorba, in principal, de realizarea unui complex de înţelegeri concrete privind limitarea activităţilor militare in Europa — între care notificarea manevrelor militare şi a deplasărilor de trupe de anvergură, stabilirea unui culoar liber de arme nucleare de-a lungul frontierei dintre ţările membre ale N.A.T.O. şi ţările participante la Tratatul de la Varşovia — îngheţarea cheltuielilor militare ale statelor, ca un prim pas spre reducerea acestora, elaborarea unui tratat general-european de perecurgere la forţă sau la ameninţarea cu forţa etc. Desigur, asemenea măsuri nu înseamnă excluderea sau eradicarea pericolului de conflict, nu înseamnă o garanţie a securităţii ; aplicarea lor ar fi însă de natură să contribuie la o reducere a tensiunii, printr-o restringere a factorilor de neîncredere, de confruntare, prin evitarea unor neînțelegeri sau interpretări de natură să genereze o escaladare bruscă a riscurilor de conflict — într-un cuvîmt, prin favorizarea unui climat nou, care să permită abordarea cu succes a problemelor propriuzise de consolidare a securităţii, de dezarmare. De fapt, obiectivul fundamental al conferinţei, înscris in însăşi titulatura ei, este tocmai acela ca măsurile de încredere şi securitate să fie întărite şi întregite prin măsuri de dezarmare, în primul rînd de dezarmare nucleară. După cum se ştie, pină în prezent au fost formulate o serie de propuneri importante, care — luate in discuţie, evitîndu-se respingerile apriorice — oferă numeroase elemente pozitive, chiar unele puncte comune, constituind astfel o bază efectivă pentru desfăşurarea negocierilor în problemele centrale, de care depinde întărirea încrederii şi securităţii, a păcii în Europa. Esenţial este să fie depăşită cit mai repede faza dezbaterilor preliminare, procedurale, să se renunţe la tergiversări, sa se treacă in sfirşit la activitate constructivă. Este inadmisibil ca, in timp ce înarmările avansează un ritm susţinut, in timp ce amplasarea de noi rachete nucleare continuă să se desfăşoare intens, la Stockholm să continue să se irosească săptămini şi luni de zile in discuţii sterile asupra unor aspecte formale. Or, ceea ce aşteaptă popoarele sunt rezultatele concrete. Evidenţiind răspunderea factorilor politici ai statelor in înfăptuirea marelui deziderat al securităţii europene, secretarul general al partidului nostru, preşedintele României, subliniază totodată rolul hotăritor al maselor largi, al popoarelor, care se ridică cu tot mai multă fermitate împotriva înarmărilor, pentru reluarea şi continuarea procesului de destindere, pentru măsuri practice care să le garanteze securitatea. Acesta este, de altfel, mesajul amplelor manifestaţii împotriva înarmărilor nucleare ce au loc de la un capăt la altul al continentului şi prin care forţe sociale din cele mai diverse, largi mase populare cer să fie oprită amplasarea de noi rachete în Europa, cer să se ţină seama de voinţa şi aspiraţiile lor fireşti de a trăi in securitate şi pace. Salutînd aceste manifestări, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia totodată necesitatea unei angajări şi mai puternice a popoarelor, cu convingerea că ele dispun de forţa necesară de a-şi impune voinţa, că, acţionind în strinsă unitate, ele pot bara drumul spre abisul nuclear, pot imprima vieţii internaţionale un curs nou, care să le garanteze dreptul fundamental la viaţă, la libertate şi pace. Prin poziţiile exprimate, prin propunerile constructive prezentate în forurile europene, România socialistă şi-a manifestat şi îşi manifestă hotărirea fermă de a-şi aduce în continuare întreaga contribuţie la depăşirea actualei situaţii de încordare, la înlăturarea pericolelor care planează asupra popoarelor continentului, la edificarea unei Europe a păcii, securităţii şi colaborării. Dumitru ŢINU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA . Cod 71 341. Bucureşti Piaţa Scînteii nr. 1. Tel. 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Cititorii din străinătate se pot abona prin ,,ROMPRESFILATELIA" — Sectorul export-import presă P.O. Box 12—201, telex 10376 profir Bucureşti, Calea Griviţei nr. 64—66. Tiparul : Combinatul poligrafic CASA SCÎNTEII 40 360 11