Scînteia, iulie 1984 (Anul 53, nr. 13018-13043)

1984-07-03 / nr. 13019

VOINŢA FERMĂ A POPOARELOR : SĂ TRIUMFE RAŢIUNEA, SĂ PREVALEZE INTERESELE PĂCII! ANGLIA : Manifestaţie de protest la baza militară de la Chilwell­ ­ LONDRA­­ In Marea Britanie ! continuă acţiunile de luptă pentru­­ pace organizate de „Campania­­ pentru dezarmare nucleară", prin­­­­cipala grupare din ţară care mili­­­­tează pentru luarea unor măsuri­­ concrete şi urgente destinate stă­­­­vilirii cursei înarmărilor. Astfel,­­ peste 4 000 de membri şi simpati­­i­zanţi ai acestei organizaţii au­­ participat, duminică, la o de-­­­monstraţie în faţa bazei militare , de la Chilwell, din centrul Angliei,­­ unde o parte din instalaţii sunt BERNA — 2 500 de medici elve­ţieni au semnat, pină în prezent, un apel împotriva continuării cursei înarmărilor atomice — transmite agenţia D.P.A. în apel se relevă că folosite de armata americană pen­tru a depozita piese de schimb destinate rachetelor „Cruise”, rela­tează agenţiile Reuter şi Associa­ted Press. Autorităţile au mobilizat impor­tante forţe de poliţie, care au intervenit pentru a dispersa pe ma­nifestanţi. Au fost arestate peste o sută de persoane, dintre care 15 au fost condamnate, pe motiv că „au tulburat ordinea publică", re­levă, la rîndul ei, agenţia France Presse. pericolul unei conflagraţii nuclea­re reprezintă cea mai mare sfidare de pină acum la adresa continuităţii vieţii omeneşti pe Terra. BERLINUL OCCIDENTAL: „Să fie oprită amplasarea­­ de rachete în Europa !" ! BERLINUL OCCIDENTAL.­­ O­­ declaraţie prin care se cere înceta- r­­ea amplasării de rachete rru­cleare­­ cu rază medie de acţiune în Euro-­­­pa a fost dată publicităţii de aproa-­e­pe 40 de organizaţii obşteşti şi­­ grupuri de iniţiativă din Berlinul­­ occidental, intitulată „Oraşul nos-­­ tru este împotriva armelor nuclea- , re“, aceasta subliniază că, în pofi-­­ da avertismentelor oamenilor de­­ Ştiinţă şi opiniei publice, amplasa- ’ rea de rachete nucleare in Europa­­ continuă. Documentul insistă asupra­­ necesităţii încetării cursei­­înarma- \ rilor, argumentind că orice arme­­ noi au o influenţă destabilizatoare * asupra situaţiei internaţionale. 1 PORTUGALIA : „Fonduri J pentru dezvoltare­a economico-socială, ’ nu pentru obiective militare 1" LISABONA. — Oprirea imediată­­ a lucrărilor de construcţie la obiec-­­ tivele militare americane de pe te-­­ ritoriul Portugaliei şi folosirea fon­­durilor alocate in acest scop la­­ crearea de noi locuri de muncă şi­­ imbunătăţirea condiţiilor de viaţă­­ ale oamenilor muncii, acestea sunt­­ imperativele sub care s-a desfăşu-­­ rat adunarea opiniei publice din­­ oraşul portughez Beja. ^ ELVEŢIA : Avertisment al medicilor asupra pericolului nuclear : „Afară cu buzele morţii !", „Balcanii­­ fără arme nucleare !", „Pacea­­ poate fi apărată" — sub aceste lozinci, la Nea Makris, în Grecia, s-a­u desfăşurat o puternică demonstraţie, la care au participat mii de persoane­­ din numeroase localităţi ale regiunii AGENŢIILE DE PRESA TRANSMIT­ LA MOSCOVA s-au desfăşurat lucrările celei de-a 16-a Conferinţe a Federaţiei societăţilor de biochi­mie din Europa, organizaţie ştiinţi­fică ce reuneşte societăţi de spe­cialitate din 27 de ţări. La lucră­rile reuniunii au participat peste 5 000 de specialişti, între care şi din ţara noastră. Specialiştii ro­mâni au prezentat comunicări pri­vind realizări ale cercetării româ­neşti in domeniul biochimiei. CELE DOUA CAMERE ALE PARLAMENTULUI FRA­NCEZ — Senatul şi Adunarea Naţională — s-au întrunit în sesiune extraor­dinară, convocată de preşedintele ţării, Francois Mitterrand, pentru a definitiva şi adopta o serie de proiecte de lege, intre care cele referitoare la presă şi la sistemul învăţămintului de stat şi parti­cular. ANIVERSARE. In localitatea bri­tanică Torpaddle a avut loc, dumi­nică, o adunare care a reunit 20 000 de oameni, marcind aniversarea a 150 de ani de la primele acţiuni sindicale din ţară. în urmă cu un secol şi jumătate, şase muncitori agricoli englezi au fost deportaţi în Australia, ca urmare a încercării lor de a constitui o uniune care să acţioneze pentru îmbunătăţirea con­­diţiilor lor de viaţă. Ulterior, ei au fost readuşi, in triumf, acasă şi graţiaţi, după ce mişcarea embrio­­nară a „Trade Union“-urilor engle­ze s-a raliat cauzei lor. ÎNTREVEDERE SOVIETO-BRI­­TANICA. La Moscova au început, luni, convorbirile dintre A.A. Gro­­miko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepre­­şedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., şi Geoffrey Howe, minis­trul afacerilor externe al Marii Britanii aflat in vizită în Uniunea Sovietică. Au fost abordate un cerc larg de probleme, inclusiv cele referitoare la Europa, relaţiile Est-Vest, precum şi raporturile bilaterale. ■ PRIMIRE LA MAPUTO. Pre­şedintele Mozambicului, Samora Moises Machel, l-a primit la Iyla­­puto pe ministrul de externe­ al Republicii Sud-Africane, Roelof Botha. Convorbirile s-au referit la problemele păcii şi securităţii in Africa australă şi la relaţiile eco­nomice bilaterale. Ministrul sud­­african a inminat şefului statului mozambican un­ mesaj din partea premierului Republicii Sud-Africa­­ne, P. W. Botha. " JAPONIA. Majoritatea­­ populaţiei respinge­­ cursa înarmărilor­­ TOKIO.­­ Potrivit unui sondaj­­ de opinie realizat de ziarul „Tokio­­ Shimbun“, aproximativ 58 la sută­­ din populaţia Japoniei se pronunţă­­ pentru „îngheţarea“, reducerea şi­­ lichidarea potenţialului militar al­­ ţării. Ziarul subliniază că aceste­­ date atestă fără echivoc faptul că l ■japonezii resping cursa înarmărilor,­­ apreciind că ea nu poate fi o mo- k dalitate de soluţionare a proble- , melor internaţionale litigioase.­­ OLANDA „Zilele culturii româneşti“ BAGA 2 (Agerpres).­­ In cadrul manifestărilor consacrate celei de-a 40-a aniversări a revoluţiei de elibe­rare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, in oraşul olandez Oldeberkoop au fost inaugurate „Zi­lele culturii româneşti“. Expoziţia de carte organizată cu această ocazie prezintă la loc de frunte lucrări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi ale tovarăşei Elena Ceauşescu in limba olandeză, precum şi in limbi de cir­culaţie internaţională. Au fost expu­se, de asemenea, lucrări de istorie, literatură şi artă. Expoziţia „România în lucrările unor artişti olandezi“ cuprinde pic­turi de Leo van der Sluis şi reliefuri in zinc de Jeane B. Boshowtters. In deschiderea acestor manifestări a fost organizată o gală de filme do­cumentare româneşti, urmate de un program de muzică populară româ­nească. Cu acest prilej au fost reliefate semnificaţia deosebită a evenimen­telor de la 23 August 1944 şi evoluţia pozitivă a raporturilor de colaborare româno-olandeze. Posturile de radio au consacrat o emisiune de 30 minute „Zilelor cul­turii româneşti“. „Dobinzile inalte afectează grav progresul ţărilor in curs de dezvoltare“ Declaraţiile preşedintelui „Grupului celor 77" NEW YORK 2 (Agerpres). — Pre­şedintele „Grupului celor 77“, am­basadorul mexican la O.N.U., Por­­firio Munoz Ledo, a declarat — intr-un interviu acordat revistei „Newsweek“ — că decalajul dintre ţările industrializate şi cele în curs de dezvoltare sporeşte continuu. El s-a pronunţat pentru o schimbare de esenţă in activitatea Fondului Mo­netar Internaţional şi a Băncii Mon­diale, încă din anii ’60 — a arătat el — vechea ordine economică mondială şi-a relevat caracterul necorespun­zător în comparaţie cu realităţile postbelice : „instituţiile financiare internaţionale, concepute să contri­buie la promovarea şi finanţarea dez­voltării, şi-au văzut redusă această capacitate, in prezent existind un sistem de acomodare şi ajustare, în care cele ce fac legea sunt ţările cele mai puternice, pentru ca tot ele să profite de aceasta“. După ce s-a pronunţat pentru creşterea lichidităţilor internaţionale, ambasadorul mexican a criticat sever maniera in care ţările industriali­zate abordează problema datoriilor externe, subliniind că ea reprezintă dificultatea cea mai gravă cu care sunt confruntate cele 127 de ţări pe care le include „Grupul celor 77“. „Datoriile externe au devenit o problemă gravă din cauza ratelor ri­dicate ale dobinzilor, care pot schim­ba peste noapte sumele pe care le datorează o ţară“ — a spus Munoz Ledo. Acord privind promovarea schimburilor economice interafricane Reuniunea la nivel HARARE 2 (Agerpres). 1— Şefii de stat şi de guvern din ţările africane membre ale Zonei de Comerţ Pre­ferenţial, reuniţi la Harare, au sem­nat acordul prin care se prevede re­ducerea barierelor tarifare şi netari­fare din calea schimburilor comer­ciale reciproce, decizie menită să fa­vorizeze extinderea relaţiilor lor e­­conomice. Intr-o conferinţă de presă, primul ministru al Republicii Zimbabwe, Ro­bert Mugabe, care a prezidat lucră­rile î­ntîlnirii, a precizat că decizia luată la nivel inait intră imediat in vigoare şi constituie „etapa opera­ţională“ a acordului privind crearea zonei, realizat in 1981. Premierul a înalt de la Harare adăugat că, in prezent, se studiază modalităţile de extindere a legătu­rilor de transport şi comunicaţii în­tre aceste ţări africane, inclusiv crea­rea unei companii comune de navi­gaţie maritimă. Statele care au aderat la acest acord sunt Burundi, Djibouti, Etiopia, Kenya, Insulele Comore, Lesotho, Malawi, Mauritius, Ruanda, Somalia, Swaziland, Uganda, Zambia şi Zim­babwe. Condamnare a livrărilor de arme regimului rasist sud-african NAŢIUNILE UNITE 2 (Agerpres). — Consiliul O.N.U. pentru Namibia a dat publicităţii raportul intitulat ,,Situaţia militară din Namibia“, din care rezultă că pe teritoriul nami­­bian se află in permanenţă trupe sud-africane cu un efectiv total de 10OOOO de oameni, ceea ce înseam­nă un militar la fiecare 12 locuitori. Documentul constată, de asemenea, că, in pofida embargoului instituit de Consiliul de­ Securitate al O.N.U. a­­supra livrărilor de arme pentru re­gimul de la Pretoria, unele ţări occi­dentale continuă să-i acorde ajutor militar. ★ La Geneva au început lucrările Conferinţei internaţionale a orga­nizaţiilor neguvernamentale pentru independenţa Namibiei şi elimi­narea apartheidului. madrid: Sărbătoarea P. C. din Spania Reprezentantul P.C.R. primit de tovarăşul Gerardo Iglesias MADRID 2 (Agerpres). — Cores­pondenţă de la N. Plopeanu : Din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, au fost transmise tova­răşului Gerardo Iglesias, secretar general al Partidului Comunist din Spania, un cald salut şi urări de noi succese în activitatea şi lupta comu­niştilor spanioli pentru apărarea , in­tereselor celor ce muncesc, pentru dezvoltare democratică, progresistă a societăţii spaniole.. Exprimind cele mai vii mulţumiri, secretarul general al P.C.S. a rugat să se transmită tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut tovărăşesc si cor­diale urări de sănătate, fericire şi succese in conducerea partidului si a statului român, a operei de construc-Timp de trei zile, la marele com­plex expoziţional ,,Casa del Campo“ din Madrid s-a desfăşurat tradiţio­nala sărbătoare a P.C. din Spania, cu participarea a sute de mii de persoane. Partidul Comunist Român a fost reprezentat de tovarăşul Ion Catri­­nescu, membru al C.C. al P.C.R. Ca şi la ediţiile precedente, stan­dul ziarului „Scînteia“ a prezentat imagini infăţişind ampla activitate creatoare desfăşurată de oamenii muncii din România, strins uniţi in jurul partidului, sub conducerea to­varăşului Nicolae Ceauşescu, contri­buţia ţării noastre la lupta pentru înfăptuirea ţelurilor păcii şi înţele­gerii intre popoare. Standul „Scin­­teii“ a fost vizitat de tovarăşul ţie a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Tovarăşul Gerardo Igle­sias a evocat, totodată, recenta întil­­nire şi convorbirile avute la Bu­cu­­reşti cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, subliniind că dialogul activ şi­­con­tactele ce se dezvoltă între condu­cerile celor două partide vor favoriza extinderea şi adincirea bunelor re­laţii de colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comu­nist din Spania, dintre popoarele român şi Spaniol. Urările au fost transmise cu ocazia primirii de către tovarăşul Gerardo Iglesias a reprezentantului Partidului Comunist Român la sărbătoarea P.C. din Spania, ediţia 1984 — tovarăşul Ion Catrinescu, membru al C.C. al P.C.R. Gerardo Iglesias, secretar general al P.C. din Spania, de alţi membri ai conducerii P.C.S. La manifestările cultural-artistice şi-a adus contribuţia formaţia româ­nească de cintece şi dansuri popu­lare „Hora Bucureştiului“. Momentul culminant al sărbătorii l-a constituit marea adunare popu­lară, in cadrul căreia a luat cuvîntul secretarul general al P.D.S., care a subliniat necesitatea întăririi unităţii şi capacităţii de mobilizare a parti­dului, a dezvoltării dialogului cu toate forţele democratice şi patrio­tice din Spania, pentru apărarea in­tereselor vitale ale oamenilor muncii spanioli, pentru o Europă fără arme nucleare, a păcii, securității și coo­perării. ORIENTUL MIJLOCIU • Noi ciocniri în Liban • Mesaj al preşedintelui Comitetului Executiv al O.E.P. BEIRUT 2 (Agerpres) — Deşi prin­cipalele forţe libaneze aflate în con­flict şi-au dat acordul asupra înce­tării focului in vederea aplicării pla­nului de securitate, luni au continuat luptele pe principalele fronturi ale capitalei libaneze, informează agen­ţiile internaţionale de presă. Pe linia de demarcaţie dintre cele două sec­toare ale Beirutului s-au semnalat schimburi de focuri cu arme auto­mate şi armament greu, anunţă a­­genţia Reuter. Ca urmare a reluării luptelor, in oraş s-au închis şcolile şi a încetat activitatea comercială. Pe de altă parte, Consiliul militar (conducerea colegială a ar­matei libaneze) a definitivat planul de securitate pentru Beirut şi peri­feriile oraşului, care urmează să fie aprobat de Cabinetul de uniune na­ţională — informează agenţiile France Presse şi Associated Press, citind surse autorizate libaneze. SANAA 2 (Agerpres). — Yasser Arafat, preşedintele Comitetului E­­xecutiv al Organizaţiei pentru Eli­berarea Palestinei, a reafirmat, in­tr-un mesaj adresat poporului pales­tinian, hotărârea O.E.P. de a conti­nua lupta pină la eliberarea terito­riilor arabe ocupate, anunţă agenţia M.A.P. Relerînd că O.E.P. s-a impus ca o forţă politică în regiune, el a subliniat că unitatea palestiniană poate fi obţinută doar prin angajarea unui dialog intre diferitele fracțiuni care o compun. Preşedintele Boliviei cheamă la asigurarea continuităţii procesului democratic LA PAZ 2 (Agerpres). Intr-un me­saj adresat naţiunii, preşedintele­­Bo­livien Hernan Siles Zuazo, a lansat un apel populaţiei, tuturor sectoare­lor sociale, să-şi stringă rinduril­e şi sa vegheze la asigurarea continui­tăţii procesului naţional de transfor­mări democratice iniţiat in ţară. El a chemat la acţiuni unitare pentru a se împiedica repetarea unor situaţii de felul celei petrecute sîmbăta, cind un grup de militari şi civili a încercat, printr-o lovitură de stat, să oprească cursul desfăşurării nor­male a vieţii politice boliviene. Sub presiunea, opiniei publice boliviene, a forţelor politice democratice din ţară şi ca urmare a acţiunilor întreprinse de alianţa de guvernămînt Unitatea Democratică şi Populară, din care face parte şi Partidul Comunist, de Centrala Muncitorească Boliviana şi forţele armate ale ţării, autorii încer­cării nereuşite de lovitură de stat şi-au văzut planurile eşuate şi au fost nevoiţi să-l pună în libertate pe preşedintele Hernan Siles Zuazo, re­latează agenţiile de presă. OBIECTIVE FDlflMENTfltE ALE POLITICII EXTERNE PROMOlfflîE DE ŢARA NOflSTRfl, Dt PREŞEDINTELE NI. CEAUŞESCU 14. Contribuţie marcantă la afirmarea cauzei securităţii europene . România, ca ţară europeană, acţionează consecvent pentru în­făptuirea securităţii în Europa, considerînd că aceasta are o impor­tanţă fundamentală pentru pace şi destindere în întreaga lume. Reali­zarea securităţii europene trebuie să conducă, în ultimă instanţă, la aşezarea relaţiilor dintre ţările continentului pe baza deplinei egali­tăţi în drepturi, la intensificarea colaborării reciproc avantajoase din­tre state, oferind totodată fiecărui stat garanţia deplină de a se afla la adăpost de orice primejdie de agresiune din afară sau de amestec în treburile sale interne. NICOLAE CEAUŞESCU Retrospectiva afirmării în viaţa in­ternaţională a României socialiste, in perioada de istorie nouă inaugurată prin actul revoluţionar de la 23 Au­gust, evidenţiaza®ca una din marile direcţii de acţiune ale politicii exter­ne româneşti activitatea susţinută a ţării noastre, contribuţia excepţiona­lă a preşedintelui Nicolae Ceauşescu la definirea si cristalizarea concep­tului de securitate europeană, la pro­movarea cauzei păcii, destinderii şi colaborării rodnice intre toate naţiu­nile continentului. Rol de pionierat în depă­şirea divizării continentului. O asemenea apreciere se fundamen­tează de acţiuni politice care carac­terizează, alături de măsurile între­prinse de alte state, o Întreagă pe­rioadă in istoria Europei, încă in Raportul prezentat la Congresul al IX-lea, secretarul general al parti­dului a pus puternic in lumină im­portanta acordată de partidul şi sta­tul nostru asigurării condiţiilor in­ternationale de securitate si pace stringent necesare înfăptuirii progra­melor de dezvoltare economică si socială a patriei. în primele sale cu­­vîntări si declaraţii, după ce congre­sul l-a investit in funcţia supremă de secretar general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu avea să definească edificarea unei securităţi trainice in spaţiul nostru geografic ca un obiectiv de prim ordin al po­liticii externe a României socialiste. Se poate spune că Romania a avut cu adevărat un rol de pionierat in promovarea securităţii europene. Să reamintim că ţara noastră este ini­­ţiatoarea rezoluţiei din 1965 a Adu­nării Generale a O.N.U. privind mă­surile pe plan regional in vederea ameliorării relaţiilor de bună veci­nătate dintre statele europene aparţinînd unor sisteme econo­mice şi sociale diferite, apre­ciată la vremea respectivă ca o primă rază de lumină pe cerul Eu­ropei după o îndelungată perioadă întunecată, de neîncredere şi con­fruntare, specifică războiului rece. Doi ani mai tirziu, România avea să realizeze o nouă deschidere de am­plă semnificaţie şi de larg ecou în epocă : stabilirea de relaţii diploma­tice cu Republica Federală Germa­nia, acţiune politică urmată, după cum se ştie, la un anumit interval de timp, de normalizarea relaţiilor dintre cele două state germane, de tratatele încheiate şi stabilirea de relaţii diplomatice intre R.F.G. şi o serie de ţări din estul Europei. In ansamblul eforturilor de resta­bilire a legăturilor dintre statele aflate într-o parte şi alta a con­tinentului, de reluare a dialogului, de lărgire a schimburilor de bunuri materiale şi spirituale se detaşează aportul deosebit al numeroaselor contacte şi convorbiri ale preşedin­telui României cu lideri politici din celelalte state europene la promo­varea ideii depăşirii divizării Euro­pei, la evidenţierea temeiurilor o­­biective ale înfăptuirii securităţii europene. Este vorba in primul rînd de o comunitate de destin. Popoarele eu­ropene conlucrează de veacuri, îm­bogăţind, in comun, zestrea de civi­lizaţie a umanităţii , şi-au dez­voltat legăturile economice dintre ele, au contribuit împreună la fău­rirea patrimoniului cultural al Euro­pei , ele au trăit insă împreună şi tragedia celor două conflagraţii mon­diale. In pofida imenselor suferinţe, a distrugerilor cărora le-au făcut faţă, in pofida divizării artificiale a continentului, popoarele europene n-au încetat niciodată să se simtă legate prin multiplele fire ale tre­cutului, prin profunde năzuinţe si interese comune. Năzuinţe si interese cu atit mai arzătoare azi, cind asu­pra întregului continent planează o imensă ameninţare comună. Unul din marile merite ale Româ­niei, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu — merit recunoscut şi larg apreciat azi — constă in contri­buţia sa marcantă la însăşi definirea conceptului de securitate europeană, înţeleasă ca un sistem de angaja­mente ferme şi, totodată, de măsuri concrete, de natură să garanteze dezvoltarea liberă a fiecărei naţiuni, la adăpost de orice act de forţă sau de ameninţare cu forţa, să favori­zeze o largă şi fructuoasă conlucrare pe multiple planuri. Dealtfel, este profund semnifica­tiv că chiar de la Bucureşti a fost lansată, prin „Declaraţia statelor participante la Tratatul de la Var­şovia“, ideea organizării unei con­ferinţe general-europene, idee că­reia România i s-a dedicat cu toată energia, depunînd de-a lungul anilor intense eforturi pentru pregătirea, buna desfăşurare si încheierea cu succes a acesteia. Sint bine cunos­cute astfel numeroasele initiative ale tării noastre in toate fazele confe­rinţei. Se impun amintite in acest sens normele noi, democratice de desfăşurare a negocierilor formulate­­de România şi adoptate ulterior ca modalitate de lucru a reuniunilor general-europene, propunerile pri­vind noile principii de relaţii intre state in Europa, definirea măsurilor menite să facă efectivă nerecurge­­rea la forţă şi la ameninţarea cu forţa, consacrarea ideii continuităţii procesului început la Helsinki, nu­meroase alte propuneri incluse in Actul final al primei Conferinţe pentru securitate şi cooperare din istoria continentului. „Problema nr. 1 a Euro­pei" De la tribuna conferinţei, ca şi în declaraţiile ulterioare, pre­şedintele­ României sublinia pe bună dreptate că „etapa Helsinki“ repre­zintă doar începutul, piatra de teme­lie a procesului de edificare a secu­rităţii europene, dezvoltarea şi întă­rirea acestui proces presupunind e­­forturi susţinute, permanente din partea tuturor statelor. Cit de actuale sunt aprecierile de atunci ale preşedintelui României privind caracterul încă ,,fragil“, re­versibil al procesului început la Hel­sinki o demonstrează pregnant evo­luţiile intervenite în Europa în ul­timul timp. In toţi aceşti ani, cursa înarmărilor s-a intensificat continuu, ceea ce a dus la acumularea în ar­senalele europene a noi şi noi arme, care supun unui­ pericol imens viaţa tuturor popoarelor continentului, constituind totodată o ameninţare fără precedent la adresa întregii omeniri. O situaţie de o deosebită gravitate s-a creat în Europa odată cu tre­cerea la amplasarea de către S.U.A. a rachetelor nucleare cu rază medie de acţiune în unele ţări vest-euro­­pene şi, ca urmare, la realizarea de către Uniunea Sovietică a contramă­­surilor nucleare anunţate. Cu atit mai mult problemele securităţii eu­ropene se pun, astăzi, in termeni cu caracter imperativ, prioritar. Nu există problemă mai importantă de­­cît aceea de a salva Europa de la distrugere nucleară — sublinia pre­şedintele României, arătind că tre­buie să se facă totul pentru depă­şirea actualei situaţii deosebit de periculoase, pentru oprirea amplasă­rii rachetelor americane şi a reali­zării contramăsurilor sovietice, pen­tru reluarea tratativelor dintre Uni­unea Sovietică si S.U.A., in vederea realizării unui acord care să ducă la eliminarea rachetelor cu rază me­die de acţiune şi să deschidă calea înlăturării oricăror arme nucleare din Europa şi din întreaga lume. Este un adevăr ce nu mai trebuie demonstrat că în cazul izbucnirii unui război nuclear nimeni, nici o ţară, nici un popor nu s-ar putea sustrage efectelor sale distrugătoare. De aceea problema eurora­chetelor nu constituie o chestiune care să intereseze numai anumite state, res­pectiv numai statele posesoare de rachete sau numai țările pe terito­riul cărora ele sunt ori urmează a fi instalate , ci toate statele, toate popoarele din Europa, din întreaga lume. Pornind de la această realitate, absolut incontestabilă, preşedintele României a subliniat necesitatea lăr­girii cadrului de negocieri in aceste probleme, spre a se crea astfel con­diţii ca toate statele continentului să-şi poată aduce contribuţia la ela­borarea unor soluţii corespunzătoare intereselor de pace şi securitate ale tuturor popoarelor. Pe aceeaşi linie se înscriu demer­surile preşedintelui României, prin mesajele adresate conducătorilor U.R.S.S. şi S.U.A., apelurile Marii Adunări Naţionale, ale Frontului De­mocraţiei şi Unităţii Socialiste şi ale diverselor organizaţii de masă şi obşteşti, care au dat glas gindurilor şi năzuinţelor de pace ale tuturor cetăţenilor patriei. De la măsuri de încrede­re la dezarmare. In spiritul aceleiaşi înalte răspunderi parti­cipă România şi la lucrările actualei Conferinţe de la Stock­holm pentru măsuri de încredere şi securitate şi pentru dezarmare în Europa, considerind că tocmai in aceste împrejurări grave ea poate avea un rol important în adoptarea unor măsuri de natură să diminueze starea de încordare, să contribuie la consolidarea securităţii şi trecerea la măsuri de dezangajare militară şi dezarmare pe ansamblul continentu­lui. Pe masa de lucru a conferinţei, alături de propuneria unui Şir de state, se află documentul „Poziţia României, concepţia şi considerentele preşedintelui Nicolae Ceauşescu pri­vind măsuri de încredere şi securita­te şi pentru dezarmare in Europa“, document ce a supus atenţiei ţărilor participante un evantai larg de pro­puneri realiste, menite să deschidă­­ o perspectivă concretă eliminării pericolului nuclear de pe continent. Este vorba, in principal, de realizarea unui complex de înţelegeri concrete privind limitarea activităţilor milita­re in Europa — între care notificarea manevrelor militare şi a deplasări­lor de trupe de anvergură, stabilirea unui culoar liber de arme nucleare de-a lungul frontierei dintre ţările membre ale N.A.T.O. şi ţările par­ticipante la Tratatul de la Varşovia — îngheţarea cheltuielilor militare ale statelor, ca un prim pas spre reducerea acestora, elaborarea unui tratat general-european de perecurge­­re la forţă sau la ameninţarea cu forţa etc. Desigur, asemenea măsuri nu în­seamnă excluderea sau eradicarea pericolului de conflict, nu înseamnă o garanţie a securităţii ; aplicarea lor ar fi însă de natură să contri­buie la o reducere a tensiunii, prin­tr-o restringere a factorilor de neîn­credere, de confruntare, prin evitarea unor neînțelegeri sau interpretări de natură să genereze o escaladare bruscă a riscurilor de conflict — într-un cuvîmt, prin favorizarea unui­ climat nou, care să permită aborda­rea cu succes a problemelor propriu­­zise de consolidare a securităţii, de dezarmare. De fapt, obiectivul fun­damental al conferinţei, înscris in însăşi titulatura ei, este tocmai acela ca măsurile de încredere şi securitate să fie întărite şi întregite prin măsuri de dezarmare, în pri­mul rînd de dezarmare nucleară. După cum se ştie, pină în prezent au fost formulate o serie de propu­neri importante, care — luate in dis­cuţie, evitîndu-se respingerile aprio­rice — oferă numeroase elemente po­zitive, chiar unele puncte comune, constituind astfel o bază efectivă pentru desfăşurarea negocierilor în problemele centrale, de care­ depinde întărirea încrederii şi securităţii, a păcii în Europa. Esenţial este să fie depăşită cit mai repede faza dezba­terilor preliminare, procedurale, să se renunţe la tergiversări, sa se trea­că in sfirşit la activitate constructivă. Este inadmisibil ca, in timp ce înar­mările avansează un ritm susţinut, in timp ce amplasarea de noi rachete nucleare continuă să se desfăşoare intens, la Stockholm să continue să se irosească săptămini şi luni de zile in discuţii sterile asupra unor aspecte formale. Or, ceea ce aşteaptă popoarele sunt rezultatele concrete. Evidenţiind răspunderea factorilor politici ai statelor in înfăptuirea ma­relui deziderat al securităţii europe­ne, secretarul general al partidului nostru, preşedintele României, subli­niază totodată rolul hotăritor al ma­selor largi, al popoarelor, care se ridică cu tot mai multă fermitate împotriva înarmărilor, pentru relua­rea şi continuarea procesului de des­tindere, pentru măsuri practice care să le garanteze securitatea. Acesta este, de altfel, mesajul amplelor ma­nifestaţii împotriva înarmărilor­­ nu­cleare ce au loc de la un capăt la altul al continentului şi prin care forţe sociale din cele mai diverse, largi mase populare cer să fie oprită amplasarea de noi rachete în Europa, cer să se ţină seama de voinţa şi­­ aspiraţiile lor fi­reşti de a trăi in securitate şi pace. Salutînd aceste manifestări, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia totodată necesitatea unei angajări şi mai pu­ternice a popoarelor, cu convinge­rea că ele dispun de forţ­a necesară de a-şi impune voinţa, că, acţionind în strinsă unitate, ele pot bara dru­mul spre abisul nuclear, pot impri­ma vieţii internaţionale un curs nou, care să le garanteze dreptul fun­damental la viaţă, la libertate şi pace. Prin poziţiile exprimate, prin pro­punerile constructive prezentate în forurile europene, România socialistă şi-a manifestat şi îşi manifestă hotă­­rirea fermă de a-şi aduce în conti­nuare întreaga contribuţie la depă­şirea actualei situaţii de încordare, la înlăturarea pericolelor care pla­nează asupra popoarelor continentu­lui, la edificarea unei Europe a păcii, securităţii şi colaborării. Dumitru ŢINU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA . Cod 71 341. Bucureşti Piaţa Scînteii nr. 1. Tel. 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Cititorii din străinătate se pot abona prin ,,ROMPRESFILATELIA" — Sectorul export-import presă P.O. Box 12—201, telex 10376 profir Bucureşti, Calea Griviţei nr. 64—66. Tiparul : Combinatul poligrafic CASA SCÎNTEII 40 360 11

Next