Scînteia, octombrie 1985 (Anul 54, nr. 13407-13433)

1985-10-01 / nr. 13407

PAGINA 2 De la recoltare la asamiatări toate lucrările stat acum urgente BRIGADA DE REPORTERI A „SCÎNTEI“ TRANSMITE DIN JUDEŢUL ARGEŞ După cum rezultă din analiza stadiului lucrărilor în campania de toamnă, in unităţile agricole din judeţul Argeş se munceşte susţinut atit la însămînţarea griului, cît şi la recoltarea porumbului. Este rezultatul măsurilor stabilite de comitetul judeţean de partid pentru buna desfăşu­rare a lucrărilor, al acţiunilor practice iniţiate de organele agricole, avînd ca scop menţinerea, pe întreaga durată a campaniei, a unui ritm constant de lucru la insămintări şi dirijarea echilibrată a forţelor de muncă la recoltarea porumbului, legumelor, fructelor si strugurilor. Din discuţia avută cu primul-secretar al comitetului judeţean de par­tid am reţinut că, datorită modului in care se realizează prevederile din programul campaniei, in zona colinară a judeţului însăminţările se vor încheia azi, 1 octombrie, iar pe celelalte suprafeţe — la 7 octombrie. De asemenea, întreaga recoltă va fi pusă la adăpost la termenele prevă­zute. Cum se acţionează practic in vederea Înfăptuirii acestui program • Scurtă fişă de campanie • Pînă în seara zilei de 29 septembrie, în unităţile agricole din judeţ porumbul a fost strins de pe 22 684 hectare, reprezentind 62,1 la sută din suprafaţa cultivată. • Din cele 72 270 hectare ce vor fi însămînţate cu cul­turi de toamnă, au fost arate 65 260 hectare, ceea ce re­prezintă 90 la sută din suprafaţă. • După încheierea însămînţării orzului s-a trecut cu forţe sporite la semănatul celor 50 790 hectare cu grîu, lu­crare efectuată pe 44,1 la sută din suprafaţa planificată. In zona colinară se lucrează pe ultimele sole, iar în zona de şes semănatul se va încheia în următoarele opt zile. La semănat­­ decisivă este acum organizarea Aşa cum arătam, la însămînţări ■tadiul lucrărilor este avansat. Deşi în perioada analizată — 26—30 septembrie — munca a fost între­ruptă de ploi, care au adus în sol intre 2 şi 12­­ de apă pe mp şi au încetinit ritmul de lucru, totuşi, rea­lizările din ultimele zile atestă că termenele stabilite de conducerea partidului vor fi respectate : vineri, după ploaie, s-au insăminţat 587 hectare, sîmbătă — 3100 hectare şi duminică — 3 050 hectare. Continuînd în acest ritm, se poate aprecia că cele 28 416 hectare vor putea fi însămînţate în opt zile. Explicaţia ritmurilor superioare de lucru am aflat-o în numeroase unităţi agricole argeşene. Ne vom referi mai întii la cele din consi­liile agroindustriale aflate în zona colinară — Stilpeni, Curtea de Ar­geş, Tigveni ş.a. Suprafaţa ce se cultivă aici cu grîu reprezintă 15 la sută din cea care va fi ocupată cu această plantă in judeţ. „Pentru a ridica media recoltelor pe judeţ trebuie să acţionăm mai energic toc­mai în aceste zone unde, ca urmare a întîrzierii însămlnţărilor, se obţi­neau, de regulă, producţii sub po­tenţialul productiv al solului“ , ne spune ing. Constantin Tomagă, di­rector adjunct la direcţia agricolă. Un exemplu edificator in acest sens îl oferă C.A.P. Negreşti. To­varăşul Gheorghe Tataru, secretarul comitetului comunal de partid, pe care l-am întilnit la cimp, ne-a dat cîteva amănunte. „Deşi suntem­ în zonă de deal, producţia­­planificată este de 3 500 kg de grîu la hectar, greu de atins pe pămînturile noas­tre. De aceea am luat măsuri supli­mentare ca să încheiem la timp toa­te lucrările. La noi, principala pro­blemă o constituie eliberarea tere­nului de resturi vegetale. în acest an am organizat o amplă acţiune pentru stringerea grabnică a restu­rilor vegetale şi am reuşit ca înain­te de 20 septembrie să terminăm de atat întreaga suprafaţă, în două zile încheiem semănatul“. Viteze sporite de lucru s-au obţinut şi în celelalte unităţi din zona de deal, unde se însămînţează acum ultimele sole. Desigur, parcelele întinse de la şes permit o şi mai largă desfăşu­rare a forţelor. La C.A.P. Strimbeni, bunăoară, mecanizatorii însămîn­­ţează, în medie zilnic, cite 25 de hectare. Era ora 17 şi cu cele 4 se­mănători se realizaseră deja 70 de hectare. Evident că pînă se lăsa în­tunericul se mai puteau însămînţa încă 30 de hectare. Cum se explică acest ritm intens de lucru ? Ingine­­rul-şef al unităţii, Ion Florea, care conduce formaţia de semănători, ne dă lămuriri : „Totul depinde de or­ganizare. Ca să decurgă bine semă­natul trebuie să avem asigurate în permanenţă condiţii bune de lu­cru. Ştiţi ce înţelegem noi prin a­­ceste condiţii ? Mai intil să fie front de lucru. Dar nu oricum. Terenul să fie bine mărunţit şi nivelat (lu­crare pe care o efectuează prin două treceri o formaţie de zece discuri condusă de ing. Paula Lunţ­ă n.n.), iar la fiecare capăt al solei să existe sămînţă pregătită şi oameni care să încarce rapid secţiile semănători­lor. Totodată, important este să avem mecanici care să înlăture ime­diat orice defecţiune, să asigurăm oamenilor hrană caldă la prinz şi seara în cimp“. Trecînd prin toate punctele de lucru, ne-am convins că cele spuse de specialist se con­firmă întocmai. Prioritate recoltării culturilor premergătoare Menţinerea unui ritm constant de lucru la semănat depinde de modul in care se acţionează la stringerea porumbului şi a resturilor vegetale. Pentru încheierea acestor lucrări, s-a calculat că, pe ansamblul judeţului, sunt necesare, începînd de la 27 sep­tembrie, 9 şi, respectiv, 13 zile. La aceeaşi dată, cele două cooperative de pe raza comunei Stolnici mai aveau de insăminţat 1 050 hectare cu grîu, din 1 600 hectare, cît reprezintă pla­nul. Pentru cinci-şase zile semănă­­torile aveau front de lucru, după care trebuie să intre pe ultimele 200 de hectare, unde porumbul nu este cules. Tovarăşul Florea Mincă, pri­marul comunei, ne asigură că in 6 zile întreaga suprafaţă va fi recol­tată şi eliberată. Drept argument, precizează că in ziua respectivă au participat la aceste lucrări 350 de cooperatori şi peste 60 de atelaje, care au strins producţia de pe 50 de hectare. Este într-adevăr o bună mo­bilizare a forţelor dacă avem in ve­dere şi faptul că toţi membrii­ bi­roului comitetului comunal de partid au fost repartizaţi pe parcele şi lu­crează efectiv in­formaţii. Dar tre­buie arătat că s-a acţionat tîrziu. Şi iată de ce : dacă avem în vedere că la 3 octombrie porumbul si coce­nii de pe solele respective vor fi strinşi şi adăugăm 2—3 zile pentru arături şi alte zece zile pină la pre­gătirea terenului şi insămintări, aşa cum cere tehnologia, aceasta înseam­nă că termenul se va depăşi. Drept este că, aşa cum ni s-a spus, aici, ca si în alte locuri, umiditatea ştiuleţi­­lor depăşea limitele admise la depo­zitare. Totuşi, griul trebuie semănat numai pe aceste terenuri, tocmai pen­tru a nu se recurge la monocultură. Pentru aceasta s-a găsit o soluţie d­in curtea bazei de recepţie a cerealelor, unde livrează producţia această uni­tate, porumbul adus din cimp este fie batozat pe foc şi expediat ime­diat beneficiarilor dacă acesta are umiditate mare, fie depozitat dacă este corespunzător. De ce totuşi nu s-a procedat aşa mai din timp ? Transportul din cîmp­­ mai operativ, cu toate mijloacele De-a lungul traseului nostru pe cimp, n-am intilnit decit arareori cantitati mici de porumb in grămezi, care, de regulă, erau transportate in aceeaşi zi. Aşa se procedează şi la C.A.P. Buzoieşti. Numai că aici alta este explicaţia. Numărul cooperato­rilor repartizaţi la recoltare in cele două ferme e stabilit in funcţie de capacitatea mijloacelor de transport existente în acel moment in unitate. De ce ? „Noi producem porumb de sămîntă și, potrivit contractului, tre­buie să-l expediem beneficiarului. „Agrosem“ Alexandria, cu mijloace proprii , ne spune inginera-şefă a unităţii, Mihaela Damian. Transpor­tăm cu 8 camioane cu remorci avînd o capacitate de 80 de tone la o cursă şi pentru un drum dus-întors pe această distanţă sunt necesare două zile. Or, de acum înainte mai avem de transportat producţia de sămînţă de pe 300 hectare, care încă nu sunt recoltate, si circa 108 de tone care sunt in curtea unităţii“. Soluţionarea acestei probleme este la îndemîna organelor agricole judeţene : trans­portul pe calea ferată. S-ar reduce, in acest fel, consumul de motorină şi s-ar crea condiţii pentru înche­ierea grabnică a recoltării porum­bului. Cît mai multe forţe la executarea lucrărilor! In pieţele din municipiul Piteşti, bogăţia roadelor toamnei se revarsă generos, legumele şi fructele de se­zon fiind în cantitaţi îndestulătoare şi în toată diversitatea lor. Ne-am convins de aceasta în două Diete noi, create după toate cerinţele unui comerţ civilizat. Este un pas înain­te — ni s-a spus — datorat unei ini­ţiative a comitetului judeţean de partid, care, în acest an, s-a extins in toate unităţile legumicole. Aceas­ta constă în participarea, în mod or­ganizat, pe întreaga durată a anului agricol, a unor lucrători din unităţi industriale care realizează, un acord global, toate muncile pe o bună parte din suprafeţele cultivate cu legume, începînd de la plantarea răsadurilor şi pînă la recoltare. „Noi colaborăm cu întreprinderea „Textila“ din Pi­teşti şi în acest fel realizăm cu re­gularitate graficele zilnice de recol­tare şi livrare spre pieţe şi asigu­răm, tot ritmic, materie primă pen­tru fabricarea conservelor , ne spu­ne ing. Constantin Popescu, directo­rul Asociaţiei economice legumicole de la Mărăcineni. Zilnic participă la lucru, prin rotaţie, 50 de munci­tori, iar in perioadele de vîrf 100 şi chiar 200, bineînţeles fără să stinghe­rească procesul de producţie în uni­tatea în care muncesc“. Dimen­siunea activităţii muncitoarelor tex­til­iste, pe­­care le-am găsit la recol­­tare cartofilor la ferma nr. 4 condusă de ing. Gheorghe Niţu, este conclu­dentă : în acest an au cultivat pe te­renurile asociației 90 hectare cu ceapă, mazăre, fasole pentru păstăi, cartofi, ardei gras şi spanac şi 20 hectare cu varză în cultură succe­sivă. Aflăm că în toate asociațiile cu acelaşi profil din judeţ se procedează la fel. La Topoloveni muncesc lucră­tori de la combinatul petrochimic şi d­in alte unităţi, la „Teiul“ cei de la Întreprinderea de stofe „Argeşeana“, la „Izvorul“, de la întreprinderea de încălţăminte „Progresul“ şi combina­tul de prelucrare a lemnului. O ex­perienţă care merită să fie studiată şi aplicată şi în alte părţi. Lucian CIUBOTARU­ Gheorghe CIRSTEA Fotografii: Eugen Dichiseanu Semănatul griului la C.A.P. Buzoieşti Recoltarea manuală a porumbului la C.A.P. Stolnici Recoltarea şi însăminţările (Urmare din pag. I) orzul a fost insăminţat pe întreaga suprafaţă prevăzută a se cultiva, iar griul *— în proporţie de 32 la sută. Există diferenţe între judeţele ve­cine şi situate în aceeaşi zonă in ce priveşte proporţia în care a fost semănat griul : Olt — 57 la sută, iar Teleorman doar 19 la sută ; Iaşi — 50 la sută, iar Neamţ — numai 27 la sută ; Cluj — 38 la sută, şi Sălaj — 18 la sută. Este necesar ca printr-o temeinică organizare a muncii, in fiecare unitate agricolă să fie obţi­nute ritmuri maxime la semănatul griului, astfel incit această lucrare să se încheie în termenele prevăzu­te, concomitent cu executarea unor intensificate la maximum­ lucrări de bună calitate, care să asi­gure realizarea de recolte mari in anul viitor. în aceste zile, cind volumul lu­crărilor agricole de executat este foarte mare, organele şi organizaţii­le de partid, consiliile populare, di­recţiile agricole şi conducerile uni­tăţilor agricole au datoria să asi­gure o amplă mobilizare a tuturor locuitorilor de la sate, astfel incit vitezele zilnice stabilite la recoltare şi semănat să fie îndeplinite şi de­păşite in fiecare unitate agricolă. Acum, fiecare zi, fiecare oră trebuie folosite din plin, pentru a pune la adăpost toate produsele, pentru a Insăminţa toate suprafeţele pre­văzute. In perioada care a trecut din acest an, harnicul colectiv al întreprin­derii de confecţii din Miercurea-Ciuc — unitate harghiteană cu rezultate constant bune in întrecerea socialistă — şi-a îndeplinit şi depăşit sarcinile de plan la toţi indicatorii. Planul producţiei fizice, bunăoară, a fost realizat la toate sortimentele, fabri­­cindu-se suplimentar confecţii în valoare de peste 44 milioane lei, în ideea valorificării in condiţii de efi­cienţă economică sporită a experien­ţei valoroase acumulate de acest co­lectiv, începînd din semestrul al doilea al anului, întreaga producţie realizată în întreprindere este des­tinată exportului. Este o dovadă concludentă a încrederii acordate oa­menilor muncii de aici, care lună de lună şi-au realizat exemplar pla­nul la export, în condiţii de cali­tate şi competitivitate, despre toate acestea pledind cît se poate de con­vingător scrisorile de mulţumire pri­mite de la diferiţi parteneri externi. Şi încă un fapt semnificativ : toate contractele pe trei trimestre din acest an au fost onorate in avans, livrin­­du-se suplimentar, la solicitarea partenerilor externi, confecţii in va­loare de aproape 12 milioane lei. Care este „secretul" acestei reu­şite ? — Realizarea ritmică, zi de zi, a producţiei fizice a asigurat onorarea exemplară a tuturor contractelor la export — ne spune tovarăşul Lö­­rinczi György, directorul comercial al întreprinderii. Sistemul de lucru iniţiat de centrala noastră de resort din Bacău, de a realiza în primele 20 de zile ale fiecărei luni întreaga producţie pentru export, iar în­­ulti­­ma decadă forţele să fie concentrate la pregătirea producţiei pentru luna următoare, se dovedeşte şi la noi deosebit de avantajos. Din discuţiile purtate cu munci­tori şi specialişti, cu cadre de con­ducere din unitate am reţinut că întreaga activitate din acest an pri­vind realizarea producţiei destinate exportului a fost din timp şi temei­nic pregătită, încă în toamna anului trecut au fost organizate linii teh­nologice specializate pe firme şi par­teneri externi, iar la comenzile deo­sebit de pretenţioase au fost repar­tizaţi să lucreze cei mai buni mun­citori şi specialişti, asigurindu-se o asistenţă tehnică riguroasă pe toate fazele de producţie, începînd de la masa de croire şi pînă la ambalarea mărfurilor, colectivul are ca preocu­pare majoră realizarea de produse de calitate superioară, care să co­respundă din toate punctele de ve­dere exigenţelor partenerilor externi, ceea ce a consolidat prestigiul „măr­cii“ fabricii pe pieţele externe. — La noi — precizează tovarăşul Szente Alexandru, şeful serviciului desfacere — iniţiativa muncitorească „Eu produc, eu controlez !“ nu este o simplă lozincă, ci insuşi esenţa climatului în care se munceşte. Aşa se explică faptul că nici un produs nu iese pe poarta întreprinderii dacă nu este de calitate superioară. Şi este firesc să fie aşa, deoarece partene­rii de peste hotare solicită confecţii de calitate tot mai bună. Pe de altă parte, specificul producţii­ din in­dustria confecţiilor impune o mare mobilitate in organizarea fluxurilor tehnologice, pentru adaptarea fabri­caţiei la cerinţele de sezon ale pie­ţei. în acest scop s-a reorganizat în­tregul compartiment de creaţie, s-au înfiinţat diferite cursuri de ridicare a pregătirii profesionale a persona­lului muncitor. — Meseria de confecţioner — In­tervine tovarăşa Bakó Maria, in­spector cu probleme de învăţămînt — este din ce in ce mai pretenţioa­să. Mai ales în cazul unei întreprin­deri, cum este a noastră, care lu­crează în unele perioade numai pen­tru export. De aceea, cel ce doreşte să Îmbrăţişeze această meserie este supus încă la angajare unui sever examen de testare a aptitudinilor şi este obligat să participe la instruiri profesionale şi cursuri de reciclare, ori de cite ori interesele producţiei impun acest lucru. Eficienţa măsurilor luate este de­ La întreprinderea de confecţii din Miercurea-Ciuc vedită şi de faptul că pentru în­treaga producţie planificată pe acest an sunt încheiate contracte şi, încă de pe acum, s-a trecut la contracta­rea producţiei pentru export din anul viitor. Comenzile tot mai numeroase demonstrează că partenerii externi sunt mulţumiţi de calitatea produse­lor realizate, de promptitudinea cu care întreprinderea îşi onorează con­tractele încheiate. Chiar şi numai un singur exemplu este concludent în acest sens. Prestigioasa firmă „Yomo" din Olanda îşi reînnoieşte de mai mulţi ani contractele şi, adeseori, solicită comenzi speciale, care trebuie executate in termene mult mai scurte decit cele obișnuite. Și niciodată nu s-a întîmplat ca ter­menele convenite cu partenerul ex­tern să nu fie respectate. Dimpotri­vă, de multe ori ele au fost chiar devansate, fără să se fi înregistrat nici un refuz de calitate. Rezultatele obţinute de colectivul acestei unităţi în realizarea comenzi­lor la export se datoresc, deopotrivă, şi ritmului susţinut de înnoire a pro­ducţiei. în acest an, produsele noi reprezintă aproape 80 la sută din totalul producţiei. în întreprindere se fabrică la ora actuală sute de mo­dele de confecţii pentru femei şi bărbaţi, intr-un mare număr de po­ziţii coloristice, cu garnituri şi orna­mente adaptate solicitărilor partene­rilor de peste hotare. Şefa atelie­rului de creaţie, inginera Miklós Marta, ne-a spus că de la Începutul anului şi până în prezent s-au reali­zat aproape 500 de modele noi de confecţii pentru export. în aceste zile, maistrul Darvas József, împreu­nă cu muncitorii specialişti Ioan Lutz, Böjthe Iuliana, Sass Ferenc şi ceilalţi oameni din atelierul de crea­ţie au pregătit o nouă colecţie de 84 de modele de confecţii, care va fi prezentată la contractările pentru primul semestru al anului viitor. Promovarea rapidă, curajoasă a tehnologiilor moderne, a progresului tehnic in general constituie aici o altă preocupare principală, care se dovedeşte, de altfel, hotăritoare in realizarea ritmică a producţiei des­tinate exportului şi mai ales In ri­dicarea continuă a nivelului calitativ al produselor. Inginera Györke Ida, şefa serviciului de organizare a pro­ducţiei şi a muncii, ne-a prezentat pe larg măsurile luate in întreprin­dere pentru reamplasarea mai judi­cioasă a tuturor maşinilor pe fluxul tehnologic, în scopul reducerii efor­tului fizic, pentru introducerea unor utilaje moderne, de mare producti­vitate, mai ales la operaţiunile­ com­plexe. Totodată, sunt introduse şi ge­neralizate în procesul de producţie toate inovaţiile şi invenţiile care şi-au dovedit eficienţa în alte unităţi din cadrul centralei sau din indus­tria confecţiilor. Desigur, se afirmă puternic şi creaţia tehnică proprie. Maistrul Dobos Dénes a găsit o so­luţie prin care ambreiajul din fe­­rodon la maşinile de cusut din import a fost înlocuit cu succes cu un am­­breiaj executat din P.F.L. Ca urma­re, maşinile care înainte se defectau, stînd uneori luni de zile din cauza procurării anevoioase a acestor pie­se deficitare, funcţionează acum la întreaga capacitate. La rindul său, lăcătuşul Csiszár Antal, de la com­partimentul mecano-energetic, a rea­lizat un dispozitiv de montat copci la confecţii, cu un randament mult mai mare decit vechiul dispozitiv. Şi exemplele de acest fel ar putea continua. Prin asemenea inovaţii şi îmbunătăţiri aparent mărunte, pro­ductivitatea muncii la unele operaţii a crescut de trei-patru ori, nemai­­vorbind de calitatea ireproşabilă a execuţiei. Evident, măsurile luate in între­prindere pentru onorarea exemplară a contractelor la export sunt mult mai numeroase. Nu vom insista asu­pra lor. Importantă este hotărirea acestui harnic colectiv de a acţiona cu maximă răspundere, în spiritul exigenţelor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al III-lea Congres al consiliilor popu­lare, pentru a încheia acest an cu rezultate cit mai bune şi a pregăti temeinic producţia anului viitor, I. D. KISS corespondentul „Scînteii* LA EXPORT, toate contractele pe acest an onorate înainte de termen SCINTEIA — marti 1 octombrie 1985 LA BĂILE FELIX-ORADEA Simpozion internaţional de gastroenterologie în organizarea Academiei de şti­inţe medicale a Republicii Socialiste România, Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale — filialele Sălaj şi Bihor — şi a Centrului european de cercetări medicale aplicative, Intre 1 şi 6 octombrie se vor desfăşura, la Băile Felix — Oradea, lucrările Simpozionului internaţional „Pro­­grese in fiziopatologia şi tratamen­tul ulcerului gastric şi duodenal“. In legătură cu această manifestare şti­inţifică, la care şi-au anunţat parti­ciparea numeroase personalităţi ale vieţii şi cercetării medicale din ţară şi de peste hotare, dr. doc. IOAN PUŞCAŞ de la spitalul din Şimleu Silvaniei, secretarul responsabil al comitetului de organizare a simpo­zionului, ne-a spus: — Organizarea simpozionului in­ternaţional, primul de acest gen în ţara noastră, este indisolubil legată de rezultatele obţinute de şcoala românească de gastroenterologie. Este, dacă vreţi, încă o confirmare a prestigiului de care se bucură in întreaga lume şcoala medicală ro­mânească. Aş dori să subliniez, de la bun început, că organizarea acestei importante reuniuni ştiinţi­fice la noi în ţară a fost posibilă datorită sprijinului efectiv pe care l-am primit din partea Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, personal din partea tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, fapt pentru care, în numele comitetului de organizare, aducem şi pe această cale cele mai călduroase mulţumiri. Manifestarea se constituie intr-un fericit prilej­ pentru realizarea unui util schimb de experienţă privind cele mai recente descoperiri într-un domeniu în care, în ultimii ani, au fost înregistrate progrese de-a drep­tul spectaculoase, o bună parte din­tre acestea fiind realizate în ţara noastră. Atit sub raport cantitativ, cît şi calitativ, progresele înregis­trate permit diagnosticul precoce po­sibil al cancerului de stomac şi colon, diagnosticul şi tratamentul unor tumori endocrine digestive. De altfel, tema simpozionului a fost impusă tocmai de noutăţile concep­tuale diagnostice şi terapeutice sur­venite in gastroenterologie, de pro­gresele tehnice in diagnosticarea tu­bului digestiv.­­ Programele elaborate evidenţia­ză o pregătire minuţioasă a simpo­zionului din toate punctele de ve­dere. V-am ruga să vă referiţi la modul de organizare şi desfăşurare a acestuia. — La Simpozionul internaţional de la Băile Felix — Oradea, in afara specialiştilor români şi-au anunţat participarea circa 200 de personali­tăţi marcante ale medicinei contem­porane din numeroase ţări. Practic, vor fi prezenţi cei mai buni spe­cialişti din lume in domeniul pato­logiei gastroduodenale. Aceasta spurie totul despre ţinuta ştiinţifică a reuniunii ce se va desfăşura la Băile Felix. Organizarea, la noi in ţară, a acestei manifestări va an­trena un număr mai mare de spe­cialişti români la activitatea de cer­cetare in domeniul gastroenterolo­gie­, va face şi mai bine cunoscute pe plan Internaţional realizările şco­lii medicale româneşti şi, totodată, va facilita cunoaşterea în ţara noas­tră a celor mai noi descoperiri pe plan mondial în acest domeniu. Este de subliniat faptul că simpozionul a fost organizat de aşa manieră, incit programul ştiinţific să fie completat şi cu vizite de documentare. — Fireşte, şcoala românească de gastroenterologie va fi prezentă la lucrările simpozionului cu comuni­cări ştiinţifice de „ultimă oră“, ca şi colectivul pe care îl conduceţi de la Centrul de gastroenterologie de la Şimleu Silvaniei. — într-adevăr, şcoala românească de gastroenterologie va fi reprezen­tată de specialişti din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Tirgu Mureş, Timişoara, Oradea etc. In ce ne priveşte pe noi, cei din Şimleu Sil­vaniei, vom susţine 30 de comunicări ştiinţifice şi 5 conferinţe. Avem un colectiv bine sudat, specialişti cu­noscuţi, dar şi tineri cu reale per­spective. O parte din ultimele noas­tre descoperiri au făcut obiectul unor comunicări ştiinţifice prezenta­te in acest an în ţară şi peste hotare, ca şi la lucrările Congresului naţio­nal american de gastroenterologie, desfăşurat în această vară la New York. Am ţinut cîteva conferinţe la­ Universitatea Harvard din Boston. Trei dintre oamenii de ştiinţă pa care i-am cunoscut bine cu acest prilej, gastroenterologi, şi-au anun­ţat participarea la simpozionul de la Băile Felix. Cele mai recente des­coperiri care vor face obiectul in­tervenţiilor noastre se referă la locul de acţiune a catecolaminelor în producerea ulcerelor pe cale nervoasă, identificarea unor recep­tori a căror acţiune creşte aciditatea şi favorizează producerea ulcerelor, descoperirea mecanismului de acţiu­ne a unor hormoni care vindecă ulcerele pe cale naturală şi altele. Participanţii la simpozion vor avea prilejul să cunoască o serie de prio­rităţi româneşti în acest domeniu. Avem temeiuri să susţinem că sim­pozionul se va constitui intr-o ma­nifestare ştiinţifică de mare presti­giu pentru medicina românească. Convorbire consemnată de Eugen TÉGLAS Trimestru decisiv pentru realizarea planului pe acest an! (Urmare din pag. I) termenele stabilite a tuturor obiec­tivelor de investiţii planificate să producă din acest an : creşterea mai accentuată a productivităţii muncii; îmbunătăţirea continuă a nive­lului tehnic şi calitativ al pro­duselor ; reducerea mai substanţială a consumurilor de materii prime, materiale, energie si combustibili şi valorificarea superioară a acestora. Calculele arată că, pînă la sfirşi­­tul acestui an, in fiecare zi oamenii muncii din industrie trebuie să pro­ducă bunuri materiale în valoare de cîteva miliarde lei. Amploarea şi complexitatea deosebită a sarcinilor de plan, cantitative şi calitative, ce au mai rămas de înfăptuit in această perioadă impune ca în fiecare în­treprindere să se asigure o temeini­că organizare a producţiei şi a mun­cii, în aşa fel incit pretutindeni, în toate unităţile economice, întreaga activitate să se desfăşoare irepro­şabil, cu precizia unui mecanism de ceasornic. Acţiunile ce se întreprind în fiecare unitate în această privinţă trebuie să vizeze programarea judi­cioasă a fabricaţiei pe zile, decade şi luni, organizarea mai bună a schimburilor de lucru, concomitent cu asigurarea unei asistenţe tehnice corespunzătoare, repartizarea rigu­roasă, precisă a sarcinilor pe forma­ţii de lucru şi pe membrii acestora şi urmărirea permanentă, zi de zi, a realizării lor, aprovizionarea la timp şi cu cantităţile necesare de materii prime şi semifabricate a locurilor de muncă, perfecţionarea fluxurilor tehnologice, întărirea or­dinii şi disciplinei, asigurindu-se re­cuperarea integrală a restanţelor — acolo unde acestea există — fabri­carea şi livrarea fiecărui lot de pro­duse la termenele contractuale, in concordanţă cu cerinţele majore ale economiei naţionale. In spiritul indicaţiilor şi orientă­rilor secretarului general, al partidu­lui, sarcini deosebite revin în aceas­tă privinţă specialiştilor din centrala şi ministere, activiştilor organelor locale de partid, care au datoria de a muta centrul de greutate al activi­tăţii lor în întreprinderi, acolo unde se hotărăşte de fapt realizarea pla­nului, de a conlucra strîns cu con­ducerile unităţilor industriale şi şan­tierelor, cu organizaţiile de partid, pentru soluţionarea cu operativitate şi răspundere a tuturor problemelor ce pot apărea în această perioadă. Ne apropiem, cu fiecare filă pe care o desprindem din calendar, tot mai mult de Sfirşitul acestui an şi al actualului cincinal, de momentul cind vom face bilanţul muncii noastre pe aceste perioade. Prin rezultatele su­perioare pe care le vom obţine in cele trei luni ce au mai rămas pînă la acest moment, putem — şi trebuie — să ne aducem o contribuţie cît mai substanţială la creşterea­­ producţiei materiale şi a eficienţei economice, la sporirea avuţiei societăţii, a veni­tului naţional — suportul sigur şi trainic al dezvoltării necontenite a ţării, al ridicării bunăstării întregu­lui popor. Iată de ce, acţionînd în spiritul sarcinilor subliniate de secre­tarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din toate sectoarele de activitate au datoria de a munci cu abnegaţie, răs­pundere şi spirit revoluţionar, de a da zi de zi, la locurile lor de muncă, in unităţile unde lucrează, tot ce au mai bun ca putere de muncă şi ini­ţiativă creatoare, pentru a face din acest ultim trimestru al anului o pe­rioadă a rezultatelor maxime în pro­ducţie, în ridicarea calitativă a în­tregii activităţi economice.

Next