Scînteia, mai 1987 (Anul 56, nr. 13901-13926)
1987-05-01 / nr. 13901
PAGINA 4 SPECTACOL OMAGIAL DEDICAT ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au asistat, după încheierea adunării festive, la un spectacol festiv dedicat zilei de 1 Mai. Spectacolul a fost organizat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist. Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Ministerul Apărării Naţionale, Radioteleviziunea română, împreună cu Comitetul municipal Bucureşti al Partidului Comunist Român. Spectacolul — vibrant omagiu adus Zilei internaţionale a oamenilor muncii — a transpus in plan artistic idei ce exprimă măreţele împliniri obţinute de poporul român, sub conducerea partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in opera de edificare a socialismului in patria noastră, pentru afirmarea României, liberă şi independentă, in rindul naţiunilor lumii. Ziua de 1 Mai, zi de insufleţitor bilanţ al muncii înfrăţite, este cinstită incă din primele momente printr-o emoţionantă cantată, precum şi prin vechi cintece revoluţionare, in timp ce pe fundalul scenei plăcuţe multicolore înscriu ..1 Mai“ — dată declarată cu 98 de ani in urmă ca zi de luptă proletară, de solidaritate a celor ce muncesc de pretutindeni. Printr-o fericită coincidenţă, la acest început de mai, se subliniază un spectacol, se împlinesc 110 ani de la cucerirea independentei de stat a României, eveniment de răscruce in istoria naţională ce a încununat idealurile de libertate ale poporului nostru. ..Uniţi in muncă şi in demnitate“, sub acest generic se desfăşoară apoi o suită de tablouri literarmuzical-coregrafice ce pun in lumină o idee generoasă regăsită in întreaga noastră istorie — independenţa naţională, suprem ideal a naţiunii noastre, devenit realitate la 9 Mai 1877. 1 Mai şi 9 Mai se reliefează prin întreaga configuraţie scenică şi prin versuri ca date ce exprimă simbolic puterea de a se afirma, liber şi independent, a poporului român, munca sa paşnică, încrederea neţărmurită in clarviziunea Partidului Comunist Român, stegarul luptei pentru demnitatea, libertatea şi fericirea naţiunii noastre. Este transpus, totodată, in imagini coregrafice adevărul de necontestat că, prin muncă asiduă, poporul a clădit o nouă Romă-nie. își găsesc o inspirată transpunere scenică realizările remarcabile ale perioadei inaugurate de Congresul al IX-lea al partidului, cea mai bogată in impliniri din întreaga noastră istorie. Răsună mobilizatorul raport muncitoresc : „Noi, oamenii muncii din România, cu milioane de inimi fierbinţi, cu milioane de conştiinţe incandescente, uniţi în muncă, in demnitate şi destin comunist, puternic animaţi de spiritul revoluţionar, raportăm că suntem angajaţi plenar in paşnica bătălie pentru o nouă calitate, că suntem ferm hotăriţi să intimpinam cu noi şi noi fapte de muncă Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român !... Trăim, muncind cu mîndrie patriotică şi revoluţionară, clipele fără de egal ale unei istorii cu pagini de aur şi făurim cea mai glorioasă epocă din istoria patriei, „Epoca Nicolae Ceauşescu“. Făuritorului acestei epoci de glorii a României, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, i se aduce in spectacol un înălţător omagiu . De ziua muncii, un cinstit omagiu celui mai mare ctitor-făurar căci el ne e simbol măreţ al faptei simbolul muncii demn si exemplar. E ziua muncii şi-l omagiază cu dragoste, unii in veci poporul i-aducem azi prinosul de iubire din inimă, cinstim conducătorul ! „Flori de preţuire“ se intitulează poemul rostit in continuare cu adincă emoţie şi fierbinte dragoste : Lingă eroul ţării, Elena Ceauşescu Ca însăşi patria, cu chipul blind şi ştim cu toţi a inimii scinteie Ce se aude pentru noi bătind. Elena Ceauşescu. In cuvinte Din inimă i-aducem azi prinos Şi-i închinăm, cu inima fierbinte Tot ce avem mai bun, mai luminos. România. „Ţara mea de glorii, ţara mea de dor“, cum spunea poetul, vatra strămoşilor daci, a viteazului popor român ce a înfruntat peste veacuri vicisitudinile istoriei, luptind necurmat pentru libertate şi independenţă, pentru păstrarea fiinţei naţionale. România renăscută de astăzi, prin munca oamenilor săi ce aduce viitorul prin fapte mai aproape, este slăvită in cuprinsul unui moment literar-mauzical-coregrafic de un deosebit lirism. Patriei ii sunt dedicate amplul poem coregrafic „România, plai de dor“, evoluţii muzicale de o aleasă ţinută artistică, versuri străbătute de un profund mesaj patriotic. Copiii, primăvara patriei , o sugestivă metaforă ce dă titlul următorului moment din spectacol, sunt prezenţi la sărbătoarea Intțiului de mai şi işi exprimă recunoştinţa neţărmurită faţă de partid şi popor pentru minunatele condiţii de viaţă ce le sunt create. Cintecul „Vom fi pădure de stejari“ este un adevărat angajament de a învăţa şi a munci cu pasiune, de a deveni oameni de nădejde, de a sluji cu credinţă patria, poporul. Zeci de dansatori, reprezentând tradiţionale zone folclorice ale ţării inundă scena. Un prinos de recunoştinţă se aduce tuturor celor care, cu 80 de ani în urmă, in primăvara frământatului an 1907, şi-au vărsat singele pe glia strămoşească, luptind pentru dreptate, pentru o viaţă liberă şi demnă. Năzuinţele de atunci şi-au găsit împlinirea in societatea socialistă, hora ce se întinde astăzi, de ziua muncii, din munte in cimpie, fiind un simbol al fericirii, al unităţii pe plaiurile româneşti. Un vibrant mesaj de pace şi inţelegere internaţională adresat lumii întregi, de pe românescul plai al „Mioriţei“, un apel fierbinte pentru o lume fără arme şi fără războaie răsună către finalul spectacolului. E în firea neamului românesc, spun versurile, de a trăi „cu toată lumea in frăţie“, intr-un veac de pace şi colaborare, acest deziderat transformindu-se astăzi, prin contribuţia remarcabilă a preşedintelui României, in iniţiative apreciate pretutindeni in lume. „Glasul de pace al României“ şi „Să fie pace“ sunt cintece care marchează momentul intitulat „E munca temelie de pace şi progres“, conceput ca un original dialog muzical-coregrafic, simbolizind dragostea de viaţă, încrederea in raţiune, într-un viitor luminos. Momentul ce încununează spectacolul dedicat zilei de 1 Mai se constituie intr-un solemn angajament rostit de participanţi, in numele întregului popor, de a urma neabătut Partidul Comunist Român, pe secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, chezăşie sigură a viitorului comunist al patriei. Il vom urma, prin fapte avintate Pe drumul demn, măreţ, spre viitor Spre culmile de aur mult visate Sub roşul steag, sub mindrul tricolor. Purtăm pe chipuri, mindră, bucuria, Uniţi vom fi mereu, de neclintit. Partidul, Ceauşescu, România Sunt temelia noastră de granit. Spectacolul se încheie într-o atmosferă de o deosebită însufleţire. Se intonează Imnul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste „E scris pe tricolor unire“. Tineri şi tinere pătrund in sală cu frumoase cununi de flori, ce conferă frumuseţe şi optimism acestei sărbători a muncii. Se aclamă Îndelung „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, răsună urale pentru partidul nostru comunist, pentru secretarul său general. Pionieri au urcat la tribună şi au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase buchete de flori. Din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu a fost oferit tuturor realizatorilor spectacolului un frumos coş cu flori. Producţie fizică peste prevederi VILCEA. . Mobilizaţi de îndemnurile şi indicaţiile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din industria judeţului Vilcea acţionează cu exigenţă şi responsabilitate muncitorească pentru îndeplinirea in cele mai bune condiţii a sarcinilor de plan la producţia fizică. Rod al acestor preocupări, in perioada care a trecut din acest al doilea an al actualului cincinal, au fost obţinute şi puse suplimentar la dispoziţia economiei naţionale 5 778 tone lignit, peste 2 000 tone ţiţei, aproape 8 milioane metri cubi gaze asociate, 28,7 milioane kWh energie electrică, 5 786 tone sodă calcinată, 2 321 tone sodă caustică, 82 273 tone sare in soluţie pentru industria chimică, 665 tone percloretilenă, 4 680 metri cubi cherestea şi alte produse cu desfacere asigurată pe piaţa internă şi la export. (Ion Stanciu). Un nou pod peste Canalul Poarta Albă — Midia Năvodari CONSTANŢA. La kilometrul 1 al Canalului Poarta Albă—Midia Năvodari, pe şoseaua Constanţa— Cernavodă, a fost dat in exploatare un nou pod rutier, al patrulea realizat pina in prezent din cele 7 care vor traversa noua magistrală de ape. Noul pod are o lungime de 171 metri, cu o deschidere centrală peste canal de 111 metri şi două viaducte de cite 30 metri. Dispunind de patru benzi de circulaţie cu o lăţime totală de 14 metri, podul a fost proiectat de către specialiştii din cadrul IPTANA Bucureşti şi realizat de colectivul Antreprizei căi ferate drumuri şi poduri şi Centralei de construcţii hidrotehnice Constanţa care, prin aplicarea unor soluţii noi, moderne, de mare eficienţă, a realizat importante economii de materiale şi combustibil. (George Mihăescu). In funcţiune, noi capacităţi de producţie OLT. La hidrocentrala Ipoteşti din judeţul Olt, după efectuarea primului paralel şi a probei complexe de 72 de ore, cea de-a 3-a turbină, cu o putere instalată de 13,25 MW a fost racordată la sistemul energetic naţional. Cu aceasta, hidrocentralele amenajate în calea apelor străvechiului ■ Alutus, de pe teritoriul judeţului Olt, au ajuns la o putere instalată de 140 MW. Ipoteşti este a patra hidrocentrală dată in folosinţă pe cursul inferior al Oltului, in aval de Drăgăşani, şi prima de pe viitorul sector navigabil Slatina — Dunăre. Cetăţile de lumină ce îmbogăţesc salba de hidrocentrale a judeţului Olt sunt opera celor peste 6 000 de lucrători de la Antrepriza de construcţii hidroenergetice Olt inferior, prin a căror hărnicie şi iscusinţă se conturează, in continuare, noi premiere hidroenergetice şi de navigaţie. Depăşirea, in trimestrul I, cu 55,6 milioane lei a lucrărilor de construcţii-montaj şi cu 21 milioane lei a producţiei industriale sunt o dovadă că neobosiţii constructori hidroenergeticieni se grăbesc să dea ţării cu mai mult kWh, iar ţinutului riveran un surplus de eleganţă, de civilizaţie şi eficienţă avind in vedere şi amplele resurse de irigaţii create prin lucrările amintite. (Mihai Grigoroşcuţă). VALEA JIULUI : La sectorul 1 al întreprinderii miniere Vulcan se lucrează in ritm intens la montarea unui nou complex de susţinere şi tăiere mecanizată a cărbunelui. După cum ne informează, inginerul Ion Diaconu, directorul întreprinderii, primele 8 secţii ale complexului au şi fost montate. Printr-o colaborare fructuoasă a specialiştilor Combinatului minier Valea Jiului, ai întreprinderii de utilaj minier Petroşani şi ai minei Vulcan s-au adus o serie de îmbunătăţiri tehnice la complexul de fabricaţie românească SMA 2, care va putea lucra pe strate de cărbune cu o imbinare de pinâ la 45 grade, ceea ce constituie o premieră. Echipat cu un transportor de cărbune îmbunătăţit, noul complex va spori producţia de cărbune a minei cu 400 tone pe zi. (Sabin Cerbu). Produse cu performanţe superioare TIMIŞ. Mobilizaţi de însufleţitoarele îndemnuri adresate de secretarul general al partidului. privind realizarea exemplară a sarcinilor de producţie la toti indicatorii. In condiţii de eficienţă economică ridicată, muncitorii si specialiştii de la întreprinderea „Electrotimiş“ din Timişoara — unitate distinsă cu inaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“ — şi-a îndeplinit înainte de termen planul pe patru luni, concomitent cu înnoirea si modernizarea, in proporţie de 50 la sută, a nomenclatorului de fabricaţie. — Dintre faptele de muncă deosebite pe care colectivul nostru le-a dedicat zilei de 1 Mai — ne spune inginerul Arke Marcus, directorul unităţii. — menţionez asimilarea in fabricaţie a unui număr de 5 noi tipuri de roboti industriali cu înalte performante termico-economice, în aceeaşi sferă de preocupări privind participarea noastră cit mai activă si responsabilă la înfăptuirea programului prioritar de automatizare, robotizare şi electronizare a producţiei, se înscrie şi asimilarea in fabricaţie a încă două tipuri noi de utilaje de prelucrat cu ultrasunete, menite să echipeze unităţi din industria electrotehnică şi cea constructoare de maşini, în total, de la inceputul anului. in întreprinderea noastră au fost asimilate 63 noi tipuri de produse: rod al creaţiei tehnice proprii şi al introducerii in producţie a rezultatelor cercetării tehnico-stiintifice româneşti, care au înlocuit importul unor utilaje similare, ceea ce a contribuit la diminuarea efortului valutar, al tării. (Cezar Ioana). BUZĂU, întreprinderea de sirmă şi produse din Sirmă Buzău a expediat beneficiarilor din tară primele tone de tub cu încărcătură de silicocalciu. Acest nou produs, realizare de prestigiu a întreprinderii buzoiene, se înscrie intre produsele deşirf ale economiei naţionale. Destinat siderurgiei, in vederea dezoxidării otelurilor in timpul elaborării, noul produs intribuie la reducerea substanţială a consumului de silico-calciu in această ramură a industriei şi asigură o creştere a calităţii oţelului. Demn de remarcat este şi faptul că la întreprinderea buzoiană a fost concepută şi executată cu forţe proprii şi instalaţia pentru fabricarea tubului de silico-calciu, alte asemenea instalaţii urmind să fie realizate — prin autoutilare — pinâ la sfirsitul acestui an. (Stelian Chiper). ZILEI MUNCII FAPTELE DE MUNCĂ ALE TĂRII SCINTEIA — vineri 1 mai 1987 2 MAI - ZIUA TINERETULUI VISTUI NICOLAE muncit secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România (Urmare din pag. I) sarea a 40 de ani de la proclamarea Republicii — constituie şi pentru tinăra generaţie a patriei, pentru organizaţia sa revoluţionară un deosebit prilej de intensificare a activităţii de educare comunistă, revoluţionară a întregului tineret, in vederea dezvoltării continue a conştiinţei socialiste şi făuririi profilului spiritual al generaţiilor tinere, cultivind in rindurile acestora patriotismul revoluţionar, principiile eticii şi echităţii socialiste, înaltele valori şi idealuri ale omului nou, constructor conştient şi responsabil al socialismului şi comunismului. Vom munci şi vom învăţa, ne vom pregăti temeinic pentru muncă şi viaţă, pentru a fi întotdeauna la înălţimea încrederii pe care partidul, poporul, personal dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ne-o acordaţi, pentru a contribui cu toate forţele noastre la înfăptuirea prezentului şi viitorului patriei socialiste. Ne exprimăm şi in aceste momente de aleasă sărbătoare, recunoştinţa şi satisfacţia deplină pentru rolul şi prestigiul de care se bucură astăzi România socialistă in întreaga lume, pentru contribuţia remarcabilă adusă de dumneavoastră la dezbaterea şi soluţionarea, in interesul popoarelor, al tineretului de pretutindeni, a marilor probleme ale contemporaneităţii, pentru garantarea şi afirmarea deplină a dreptului fundamental al naţiunilor, al tinerei generaţii la viaţă, la pace, la o existenţă liberă şi demnă. Tinera generaţie a patriei, asemenea întregului nostru popor, dă glas şi de această dată sentimentelor de neţărmurită mîndrie patriotică şi profundă admiraţie, aprobării unanime şi satisfacţiei depline faţă de rezultatele remarcabile cu care s-a încheiat noua şi strălucita solie pe care dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, aţi intreprins-o pe pâmintul Asiei şi Africii, contribuţie de seamă la promovarea păcii, înţelegerii şi colaborării in întreaga lume. Vă incredinţăm, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, că, urmind Întocmai orientările şi direcţiile politicii externe , a partidului şi statului nostru, indicaţiile şi chemările dumneavoastră, vom acţiona consecvent pentru consolidarea unităţii de acţiune a forţelor progresiste ale tineretului din întreaga lume pentru triumful idealurilor sacre de libertate, pace şi progres, pentru oprirea cursei inarmărilor şi trecerea la dezarmare, in primul rind la dezarmare nucleară, asigurarea unei păci trainice in lume, pentru o nouă ordine economică şi politică, pentru făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Acum, la marea sărbătoare a muncii libere şi tinereţii fericite, facem legămint solemn, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ca, urmind neabătut insufleţitorul dumneavoastră exemplu de muncă şi viaţă comunistă, revoluţionară, să nu precupeţim nici un efort pentru a ne aduce la îndeplinire sarcinile ce ne revin din măreţele planuri şi programe de înflorire neîntreruptă, pe noi culmi de progres şi civilizaţie, a ţării, spre gloria, măreţia şi prosperitatea scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. Pe şantierul amenajării complexe a rîului Dîmboviţa IMAGINI NOI IN PEISAJUL CAPITALEI Ieri, în pragul sărbătorii muncii, constructorii amenajării complexe a riului Dîmboviţa din municipiul Bucureşti au dat in folosinţă tronsonul Ciurel — Podul Eroilor, cuprinzind sectoarele Ciurel — Grozeşti şi Grozăveşti — nodul hidrotehnic Eroilor. De miercuri a inceput deversarea apei din Lacul Morii peste stavilele de la Ciurel şi umplerea acestei porţiuni de albie amenajată care măsoară peste trei kilometri lungime, încă in vara trecută, primul din aceste biefuri a susţinut cu succes, atit probele inginereşti, cit şi examenul public, iar acum sectorul Grozăveşti — Eroilor a primit pentru prima dată „botezul apei“’. Ne aflăm pe pasarela stăvilarului de la Ciurel, în spatele lui ,se încreţeşte uşor, sub bătaia vintului, oglinda limpede a lacului, care a acumulat .circa. 10 milioane metri pubi W'fta.^Swatul masei chide a miTH'tST-qjiuelți ; înălțime^« creste lent in'continuare., lăsind sa se, scurgă fffitttfîtelS; trei sta^^e deschise circa .3 mc de apă pe secundă. Simțim mirosul caracteristic al întinderilor acvatice şi briza „mării bucureştene“. Pe taluzurile barajului înverzeşte iarba, in timp ce la baza lui tinerii sădesc pomi şi plantează flori in viitorul parc Cringaşi. Va urma construirea aleilor pe conturul barajului, iar deasupra se va întinde o bandă de verdeaţă la marginea şoselei betonate a coronamentului. Vor urma, totodată, sistematizarea întregului spaţiu spre Şoseaua Ciurel şi finisarea arterei, în acelaşi timp, dincolo de Podul Ciurel, pe malul sting al albiei, prind contur un ştrand, precum şi o arteră de legătură între şoseaua Cringaşi şi Splai. Profităm de prezenţa pe pasarelă a inginerului Petre Marinescu, directorul tehnic al întreprinderii pentru amenajarea complexă şi exploatarea riului Dimboviţa (I.A.C.E.R.D.) din subordinea Consiliului Naţional al Apelor, pe care il rugăm să ne prezinte semnificaţia acestui nou si important moment, — într-adevăr, un moment deosebit, care încununează eforturile depuse, precum şi îndeplinirea angajamentului pe care ni l-am asumat faţă de secretarul general al partidului, de a realiza la timp şi in condiţii de calitate ireproşabilă această nouă ctitorie socialistă, în iureşul muncii, aproape că n-am observat cum a trecut timpul. Parcă ieri am inceput lucrările şi iată că barajul e gata de mult, iar astăzi devine funcţională o treime din traseul albiei reînnoite a Dîmboviţei. Porţiunea pe care o umplem acum cu apă măsoară 3,2 kilometri lungime. Ea are o capacitate de scurgere de 120 mede apă curată pe secundă, in timp ce casetele de evacuare a apelor menajere, realizate dedesubt, au un debit ceva mai mic. In ceea ce priveste stăvilarele, amplasate in nodurile hidrotehnice care delimitează fiecare segment de albie, ele asigură o adincime a apei in canal de pină la 4—4,5 metri, împreună cu inginerul. Adrian Găzdaru de la I.A.C.E.R.D. părăsim barajul căt ce ne-a oferit splendida panoramă spre matca cea nouă a Dîmboviţei şi pornim in aval. Aflăm de la însoţitorul nostru că, pentru ca apa să poată curge limpede şi curată in albia betonată, a trebuit efectuat un impresionant volum de lucrări : 500 000 mc excavaţii, 200 000 mc umpluturi, 120 000 mc . betoane. Cifre care ilustrează anvergura lucrării, efortul constructiv necesitat de realizarea tronsonului Ciurel- Eroilor. Ne oprim puţin mai jos de podul Ciurel, la primul debarcader, cel de-al doilea fiind amplasat lingă podul Grozăveşti. Ambele au structura realizată, răminind de executat ’ p®4jcWMi.',7PiC3pejL r-finisaje. Pe insula de pe Lacul Morii se află unal treilea debarcader, destinat agrementului. Intre Institutul politehnic şi orăşelul studenţesc facem incă o escală la noua pasarelă metalică, deschisă circulaţiei pietonale. Mai departe, la fiecare din obiectivele construite in aval facem cunoştinţă cu destoinicii şefi ai brigăzilor de constructori — inginerii Constantin Jalbă, Florin Măgur, Dan Jilavu, Mihail Erbaşu şi alţii. La nodul hidrotehnic Grozăveşti tocmai se scoteau batardourile care au avut un rol de protecţie pină la ..montarea stavilei definitive, dată deja in funcţiune. Ca şi la Lacul Morii, apa va deversa aici, intr-o frumoasă cascadă, pe deasupra stavilei, umplind bieful. Dincolo de stăvilar ne opreşte in cale un personaj pitoresc, faimosul platan de pe malul sting, bătrin ca vremea, monument al naturii, ocrotit cu toată grija de constructori. La ora cînd scriam aceste rînduri, Dimboviţa trecea de la sectorul Ciurel-Grozăveşti in sectorul Grozăveşti-Eroilor. Ca să fie umplut al doilea tronson, va trebui să seacumuleze unvolum de 190 000 The apă. Oricum, astăzi, de Jiului scontat, bucureştenii puţind contempla luciul curat şi străveziu, avanpremieră la măreţul spectacol pe care-l va da incă în cursul acestui an. Dîmboviţa renăscută in perimetrul Capitalei. Gabriela BONDOC Foto : Eugen Dichiscanu