Scînteia, septembrie 1988 (Anul 57, nr. 14318-14343)
1988-09-01 / nr. 14318
ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ACŢIUNI HUME PENTRU INENSIFRAREA ACTIVlTftTII DE VALORIFICARE A MATERIALELOR REFUHLE Bunul gospodar a privit dintotdeauna cu ochi atent orice resursă materială pe care o poate avea la dispoziţie şi, mai devreme sau mai tirziu, a căutat să o valorifice corespunzător. De prisos, desigur, să mai subliniem că in ţara noastră industria reciclării materialelor a devenit de acum o realitate, că prin sistemul de organizare şi prin rezultatele practice obţinute această activitate se afirmă tot mai mult ca o veritabilă ramură, a economiei, de însemnătate deosebită pentru înfăptuirea programelor de dezvoltare şi progres. In domeniul industriei reciclării in ţara noastră există cu siguranţă multe lucruri bune, care se constituie in autentice experienţe ce pot stîrni interes, ce se impun atenţiei în vederea extinderii şi generalizării. Nu asupra lor ,vrem să ne oprim, ci în mod deosebit asupra a ceea ce este nou, de mare actualitate, a ceea ce trebuie accentuat în actuala etapă. Sunt cunoscute perseverenţa şi fermitatea cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu urmăreşte crearea şi dezvoltarea industriei reciclării, înfăptuirea sarcinilor in domeniul colectării şi valorificării materialelor refolosibile. Astfel, secretarul general al partidului a cerut limpede să se acţioneze cu toată răspunderea pentru aplicarea programelor privind recuperarea materialelor, pieselor şi subansamblelor, recondiţionarea şi refolosirea acestora. Aşa cum este stabilit, pe această cale urmează să se asigure pînă la 50 la sută şi, in unele sectoare, peste 50 la sută din necesarul de materii prime. Cum trebuie practic acţionat în vederea îndeplinirii acestor sarcini ? Răspunsul la întrebare este cuprinzător prezentat în Programul pentru intensificarea activităţii de colectare şi valorificare a materialelor refolosibile pe anul 1988 şi în Programul privind intensificarea activităţii de recondiţionare a pieselor de schimb şi subansamblelor, aprobate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Studiind aceste programe, sunt de remarcat două direcţii esenţiale de acţiune în industria reciclării. Pe de o parte, creşterea gradului de recuperare a materialelor refolosibile rezultate din procesele de producţie şi din consum, astfel incit, practic, nimic din ceea ce poate fi reciclat, reutilizat să nu se irosească, şi, pe de altă parte, lărgirea considerabilă a nomenclatorului materialelor şi pieselor de schimb recuperate şi introduse în procesul reciclării, în ansamblu, sunt prevăzute a face obiectul reciclării256 materiale şi produse. Cîteva exemple de asemenea resurse care trebuie mai intens atrase in procesul reciclării : cenuşi, şlamuri, gudroane, leşii, pulberi şi alte materiale secundare rezultate din procesele tehnologice din siderurgie, chimie, petrochimie și industria ușoară, la care sunt de pe acum stabilite soluții tehnologice de valorificare asubstahtelor....w*»Tr.prferări volatile și ape reziduale din care pot fi separate componente utile, concomitent cu reducerea şi eliminarea efectelor poluante ; o gamă largă de bunuri de folosinţă îndelungată defecte sau uzate achiziţionate de la populaţie ; materiale de zidărie, metale feroase şi neferoase, materiale lemnoase, sticlărie, faianţă şi altele asemenea rezultate din demolarea construcţiilor vechi. în ceea ce priveşte nivelurile de recuperare şi valorificare pe anul 1988, s-au avut în vedere atît creşterea gradului de recuperare a materialelor refolosibile din volumul de consum care le generează, cit şi intensificarea activităţii de dezmembrare a fondurilor fixe scoase din funcţiune, în condiţiile recuperării selective şi integrale a pieselor de schimb şi subansamblelor pentru refolosirea lor ca atare sau după recondiţionare. Important este ca sarcinile în acest domeniu, vizînd reintroducerea în circuitul economic a tuturor resurselor refolosibile rezultate din procesele tehnologice, nu au fost privite ca o acţiune în sine, ci au fost fundamentate ţinindu-se seama de măsurile referitoare la reducerea accentuată a normelor de consum, la creşterea coeficienţilor de utilizare — care, cum se ştie, acţionează in sensul reducerii la minim a pierderilor tehnologice şi a rebuturilor. Printr-o asemenea analiză judicioasă a posibilităţilor reale de reciclare a materialelor refolosibile, în strinsă corelare cu necesităţile de materii prime ale economiei, s-a ajuns la concluzia că în comparaţie cu 1985, în anul 1988 va trebui, bunăoară, să se recupereze şi să se valorifice cantităţi mai mari cu 31 la sută la oţel şi plumb, cu 29 la sută la cupru, cu 10 la sută la aluminiu, cu 142 la sută la polietilenă de mică densitate, cu 135 la sută la anvelope reşapabile, cu 49 la sută la uleiuri minerale uzate, cu 42 la sută la hirtii-cartoane, cu 170 la sută la spărturi din sticlă. Care va fi eficienta unor asemenea importante sporuri în activitatea de reciclare a materialelor ? In primul şi în primul, rînd ea trebuie apreciată joe planul asigurării mai bune a aprovizionării tehnico-materiale cu aceste resurse. Fireşte, asemenea creşteri importante nu se pot obţine decit în condiţiile aplicării unor măsuri da fond vizînd, deopotrivă, funcţionarea nai bună a mecanismului, tehnic şi orgăi întofic al Industriei reciclarii, dotarea în continuare a întreprinderilor industriale cu instalaţii adecvate, aplicarea unor noi tehnologii, îmbunătăţirea calitativă a activităţii în acest domeniu. Cum se prezintă situaţia Îndeplinirii programelor de recuperare a materialelor şi pieselor de schimb după opt luni din acest an ? Dacă s-au obţinut o serie de rezultate bune in reciclarea fierului vechi şi Corneliu CARLAN (Continuare in pag. a IlI-a) 9 Prin recuperarea materialelor, pieselor şi subansamblelor, prin recondiţionarea şi refolosirea acestora trebuie să se asigure pînă la 50 la sută şi, în unele sectoare, peste 50 la sută din necesarul de materii prime. • In fiecare întreprindere, la fiecare loc de muncă — maximă atenţie pentru recuperarea, sortarea şi pregătirea fiecărui material refolosibil rezultat din producţie. Preocupare prioritară pentru finalizarea termenelor de cercetare şi proiectare privind valorificarea materialelor refolosibile, punerea în funcţiune la termen a investiţiilor, atingerea parametrilor proiectaţi la noile capacităţi. - îmbunătăţirea colectării materialelor refolosibile de la populaţie să se asigure în primul rînd prin largi acţiuni gospodăreşti organizate în fiecare localitate. LARGĂ MOBILIZARE A FORŢELOR ŞI ORGANIZARE EXEMPLARĂ PENTRU Strîngerea la timp a întregii recolte şi pregătirea în cele mai bune condiţii a însămînţărilor • Participarea largă la strîngerea roadelor toamnei şi pregătirea recoltei viitoare - îndatorire fundamentală a tuturor locuitorilor de la sate • Ritmul recoltării florii-soarelui trebuie mult intensificat, pentru încheierea grabnică a acestei lucrări • Pe suprafeţele cultivate cu hibrizi timpurii porumbul a dat în copt, ceea ce impune ca la cules să fie concentrate mai multe mijloace mecanice şi cu deosebire forţa de muncă manuală . Culesul legumelor - potrivit cerinţelor bunei aprovizionări a pieţelor şi fabricilor prelucrătoare . Arăturile de vară mai trebuie efectuate pe circa 900 000 hectare. Cu deosebire trebuie să se acţioneze pentru intensificarea acestei lucrări în judeţele Galaţi, Mureş, Alba, Olt, Ialomiţa, Arad, Iaşi, Argeş, Botoşani, Covasna, Braşov, Harghita şi Maramureş . In întreaga activitate desfăşurată In agricultură, organele şi organizaţiile de partid să acţioneze pentru întronarea unei ordini şi discipline desăvîrşite, astfel incit să se lucreze cu exigenţă şi răspundere pentru recoltarea la timp şi fără pierderi a culturilor de toamnă, pregătirea în cele mai bune condiţii a recoltei viitoare îN PAGINA A III-A, relatări din judeţele : Olt, Tulcea, Brăila, Prahova şi Vrancea. • PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UIJI-VAI ORGANUL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LVIII Nr. 14 318 Joi 1 septembrie 1988 6 PAGINI - 50 BANI Printre constructorii de maşini-unelte de la Bacău îţi dai seama că oamenii sunt într-atîta legaţi de ceea ce fac. incit — e limpede — viaţa lor înseamnă munca lor, viaţa întreprinderii. Tinereţea lor e tinereţea întreprinderii. Maistrul Andrei Vătămanu are 38 de ani. Cu toate acestea, e unul dintre veteranii Întreprinderii. Lucrează in secţia montaj maşini de alezat şi frezat încă de la Începuturi . „Eram tineri, întreprinderea era nouă, aveam atîtea proiecte îndrăzneţe, incit ne întrebam dacă noi, nişte copii aproape, vom fi în stare să facemi faţă sarcinilor. Nu se mai construiseră maşini-unelte la Bacău. Trebuia să le fabricăm noi. Munceam invăţînd. învăţam muncind. Plecam seara tirziu din întreprindere. Ce mai, eram îndrăgostiţi de ceea ce făceam. Aşa am construit prima maşină de alezat şi frezat. Un A.F. 101“. — Vă mai amintiţi oamenii care au lucrat la ea ? — Cum nu! Doar sint, şi acum, tot aici. Mihai Farcaş, Ion Munteanu, Vasile Haret, Ioan Moisei. Sunt maiştri cu toţii. Intre timp, a trebuit să ne perfecţionăm pregătirea. Am făcut şcoala de maiştri. — Dar maşina, vă mai amintiţi cum arăta ? — Prima maşină... Cum să o uiţi !? Era în 1973. Amintiri. Ani de muncă. De-atunici, pe I.M.U. Bacău este, astăzi, o marcă recunoscută. Oare cum o fi arătînd prima maşină pe lingă cele de acum ? — Cînd am văzut-o, după 15 ani, nu ne venea să credem că noi am făcut aşa ceva. — Unde ati văzut-o? — Aici. A fost adusă, de la Buzău, să-i facem reparaţia capitală. De fapt, nu doar am reparat-o. I-am adus multe înnoiri. Maşinile de azi au comenzi numerice, afişat de cote. Sunt cuminteres mai bine ce drum am parcurs... Maistrul Vătămanu îşi reia lucrul. Muncitorii pe care îi conduce montează o maşină ce va fi exportată în India. Sunt tineri. .Mulţi dintre ei au doar cîţiva ani de cind au ieşit de pe băncile şcolii. Cum să alegi ? Şi, totuşi, care sunt cei mai harnici ? — Mie îmi plac la fel toţi cei 52 de oameni. Dar aş vrea să scrieţi despre Ion Marin, Mihai Ciuchi şi Virgil Popa. Să scrieţi că ei s-au bătut cu micronii. Două săptămîni. Lucram la o maşină de găurit pistoane. Trebuia să aibă o precizie de 1,5 microni. Au stat si cite 24 de ore in întreprindere. Dar ce spun eu? Despre asta se poate scrie o carte. Scrisă omenește... — Cum adică, omenește ? — Simplu, ca despre oameni. Cu bucurii, dar şi greutăţi. Pentru că altfel viaţa n-ar fi frumoasă... O carte despre constructorii de maşiniunelte de la Bacău. De fapt, o carte despre muncă şi tinereţe. Pentru că, aici, totul Înseamnă tinereţe. Oamenii, întreprinderea. „Dar adevărata tinereţe — spune Gheorghe Ciauşu, secreta-Emil ALMAŞAN (Continuare în pag. a V-a) Sa gîndeşti, zi de zi, noul poarta intreprinderii plot automatizate. A- au ieşit peste trei mii cum. bătrinul A.F. 101, de maşini-unelte. Li îşi trăieşte a doua tivrare pentru cele mai nerete. Poate sta lînmari si moderne in- « gă actualele maşini, treprinderi din tară. V-am vorbit despre a- Sau exportate în peste ceastă maşină, pentru 40 de ţări ale lumii, că, prin ea, si noi am PRINTRE CONSTRUCTORII DE MAŞINI-UNELTE DIN BACĂU IMCMSIĂ A ŢĂRII TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. - PROGRAM REVOLUŢIONAR DE MUNCĂ PENTRU PARTID, PENTRU POPOR Cuceririle cunoaşterii contemporane mai puternic prezente în formarea conştiinţei noi, socialiste a maselor „Să formăm la toţi oamenii, la tineret o concepţie ştiinţifică despre viaţă, corespunzător uriaşelor cuceriri ale ştiinţei, ale cunoaşterii umane, care demonstrează justeţea concepţiei materialist dialectice şi istorice despre lume, materialitatea lumii şi dă o perspectivă minunată pentru noi şi noi cunoaşteri, pentru înaintarea omului spre un asemenea nivel de cultură şi conştiinţă, care să-l facă cu adevărat liber, dar şi stăpîn, cu adevărat, pe destinele sale, să-i dea posibilitatea să acţioneze în mod conştient pentru transformarea lumii, pentru realizarea unei lumi mai bune şi mai drepte’■ NICOLAE CEAUŞESCU Printre priorităţile activităţii politico-educative desfăşurate de partid, mod darea conştiinţei noi, socialiste, în spiritul celor mai valoroase cuceriri ale cunoaşterii umane, se situează la loc de frunte. Parte integrantă a procesului istoric de făurire a omului nou, a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, activitatea de educaţie materialist-ştiinţifică şi umanist revoluţionară este menită să contribuie tot mai substanţial la ridicarea nivelului de cunoaştere şi înţelegere al oamenilor, la stimularea participării lor în procesul de soluţionare a problemelor specifice actualei etape de dezvoltare a ţării. Însuşi obiectivul central al noii societăţi îl constituie făurirea omului nou, cu o conştiinţă înaintată, clădită pe ştiinţă, pe tot ceea ce istoria omenirii propune mai valoros, mai durabil. Edificarea societăţii socialiste a avut şi are drept ţel fundamental nu numai instituirea unor relaţii şi raporturi sociale de dreptate şi egalitate, eliberarea omului de exploatare, ci şi eliberarea sa de tot ceea ce de-a lungul timpului i-a încătuşat dezvoltarea liberă, de tot ceea ce i-a îngreunat afirmarea. Din această perspectivă, modelarea unor profunde convingeri ştiinţifice, a unui vast orizont cultural, a unei înalte capacităţi de înţelegere şi interpretare a fenomenelor vieţii sociale reprezintă o premisă fundamentală a procesului istoric de făurire a noii societăţi. „Numai un om educat şi stăpin pe cele mai înalte cunoştinţe din toate domeniile — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — poate înţelege legile obiective, cerinţele dezvoltării economico-sociale, poate sesiza la timp schimbările care au loc in societate, poate sesiza ceea ce este vechi si nu mai corespunde noii etape a progresului, poate sesiza noul care se va dezvolta şi care reprezintă viitorul. Numai un asemenea om, in înţelesul ştiinţific, poate fi un om cu adevărat liber“. Trăim o epocă de prestigioasă afirmare a ştiinţei, a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, a capacităţii fiinţei umane de a modela realităţile naturale şi sociale. Bătălia pentru dezvoltare ia în foarte multe privinţe forma unei bătălii pentru dezvoltarea conştiinţei, în sensul cel mai larg al termenului, vitalitatea progresului, trăinicia lui depinzind mereu mai mult de soliditatea premiselor umane care îl fundamentează şi-i garantează evoluţia. Această nouă situaţie imprimă cerinţe noi procesului de educaţie ştiinţifică şi culturală a maselor — asupra cărora a făcut ample şi profunde referiri tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Tezele din aprilie, în expunerea la Consfătuirea de lucru cu activul şi cadrele de bază din domeniile activităţii organizatorice, ideologice şi politico-educative. Constructorii noii societăţi, chemaţi să stăpînească cele 1 mai perfecţionate tehnici în domeniul producţiei materiale, să dirijeze conştient, pe baza ştiinţei, procese economice şi sociale deosebit de complexe, să folosească acţiunea legilor obiective ale dezvoltării, trebuie să fie — aşa cum a subliniat secretarul general al partidului — oameni cu o viziune înaintată asupra lumii, înarmaţi cu temeinice cunoştinţe de specialitate, hotărîţi să le convertească în realizări economice şi sociale. Referindu-se la implicaţiile majore pe care le are strălucita afirmare a cunoaşterii umane din zilele noastre asupra procesului de formare şi educare a oamenilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu releva semnificativ : „De fapt, vorbind de revoluţia tehnico-ştiinţifică ar trebui s-o completăm cu revoluţia in conştiinţa oamenilor. Fără această revoluţie in conştiinţa şi gîndirea oamenilor nu vom determina o adevărată revoluţie tehnico-ştiinţifică“. Sunt toate acestea realităţi care întemeiază aprecierea din documentele partidului potrivit căreia în centrul activităţii de propagandă şi politico-educativă trebuie situată lupta pentru formarea omului cu un larg orizont de cunoaştere şi înţelegere, receptiv la nou, adversar neîmpăcat al conservatorismului şi inerţiei, al ignoranţei şi inculturii, constructor entuziast şi conştient al societăţii socialiste. Aceasta implică preocupări statornice, cu o amplă viziune uma- nist-ştiinţifică privind îmbogăţirea culturii profesionale, politico-ideologice, a celei generale, în strinsă (Continuare in pag. a II-a) La Întreprinderea de mastifi-unelte şi agregata din Capitală, echipele de iacntuşi-montan lucrează intens la finalizarea unor instalaţii şi agregate deosebit de complexe. Sunt instalaţii realizate integral cu componente româneşti. Unul dintre aceste produse-agregat este cel pentru prelucrarea contragreutăţilor pompelor de injecţie. In fotografie , echipa condusă de maistrul Gheorghe Bulgărea finalizînd un asemenea agregat Foto : Sandu CRISTIAN Idealul patriotic Pe bună dreptate vorbim astăzi de formarea oamenilor, de educarea lor in spiritul dragostei faţă de glia străbună pe care, prin faptele fiecăruia, o dorim tot mai frumoasă. In toate epocile, înfăptuirile durabile, menite să înalte patria către culmile visului înaripat nu sunt posibile decit cu oameni conştienţi, capabili să înţeleagă cerinţele vremii, interesele poporului din care fac parte. Cunoaştem în istoria noastră generaţii strălucite, de luptători cu ochii ţintă spre ideal, spre năzuinţele celor mulţi pentru care şi-au dat tot ce aveau mai bun, mai valoros in fiinţa lor. Generaţii, precum aceea a eroilor revoluţiei de la 1848 sau, mai aproape de noi, a militanţilor comunişti şi antifascişti, care, cu preţul libertăţii şi chiar al vieţii, au înţeles să-şi facă datoria pe care ceasul lor istoric o reclama în numele intereselor naţionale supreme. Printre multe alte învăţăminte pe care cei tineri le pot desprinde din exemplul înalt de abnegaţie şi patriotism al celor de dinaintea lor, una mi se pare de o însemnătate deosebită, cu atît mai mare cu cit, mai puţin discutată, ea lasă loc, uneori, în minţi mai puţin mature, la anumite înţelegeri limitate sau chiar greşite, confuze. Este vorba, anume, despre prezenţa idealului in conştiinţa omenească, în spiritul , fiecăruia dintre noi, despre idealul care dă actelor noastre, pe termen lung, coerenţa necesară şi care lasă, în fine, să se înţeleagă ce fel de oameni am fost, cine suntem. Desigur, pe orice treaptă a dezvoltării lor oamenii îşi fac idealuri din îndeplinirea dorinţelor imediate sau mai îndepărtate. Idealul bunei stări materiale, legitim şi omenesc, este o condiţie necesară a dezvoltării plenare a personalităţii. Ştim bine că, altădată, sărăcia părinţilor putea fi, şi era, o piedică insurmontabilă : cite talente veritabile, înnăscute, chemate să se cultive şi să se afirme n-au pierit în faşă din această pricină ! Societatea de azi, orînduirea noastră socialistă, a înlăturat această piedică seculară în împlinirea idealului de afirmare intelectuală, asigurînd condiţii materiala prielnice afirmării personalităţii in " orice domeniu. Fireşte, satisfacerea acestui ideal sau scop al fiecăruia atrage, şi trebuie să atragă după sine, un anumit confort, satisfacerea unor legitime exigente de trai omenesc. Cînd insă acest „ideal“ ia forma tendinţei achizitive, a asigurării binelui personal peste marginile îngăduite şi normale, el devine opusul sau un viciu pustiitor de suflete, născut şi întreţinut de egoismul care nu mai are nimic de-a face cu idealul, cu fixarea unor ţinte inalte, demne de numele de om. „Idealul“ altora este de a fi în ton cu moda , in îmbrăcăminte, mod de comportare şi chiar în activităţile spirituale, cum ar fi arta şi literatura. Supuşi efemerului, ei pun semnul egalităţii intre „modă“ şi „ideal". Nu ştim in ce măsură in atare situaţii putem vorbi despre o confuzie a idealului sau, poate, despre dispariţia lui din sistemul de valori care ghidează comportamentul, atitudinea faţă de muncă, viaţa individului. îmi dau seama, însă, că este necesar să discutăm mai mult pe marginea acestor lucruri atunci cînd ne preocupă formarea omului nou, educarea, consolidarea unor caractere adevărate. Idealul, aşa cum ni l-au revelat exemplele alese din istoria umanităţii, din istoria poporului din care facem parte, „arată“ altfel, cu totul altfel decit sugerează exemplele, rare, fireşte, date mai sus. Idealul este esenţa umanităţii. Din flacăra lui se hrănesc generaţiile. Chiar neatins, de-a lungul unei vieţi întregi, înseamnă justificarea superioară a condiţiei umane, rotind în zbor vulturesc spre cucerirea unui pisc luminat, pentru tine şi semenii tăi. Omenirea n-a străbătut fantasticul drum de la peşteră pînă la civilizaţia contemporană, de la toporul de piatră pînă la navele cosmice de azi datorită celor ce au înfulecat hulpavi şi au adormit ca şarpele boa, ci datorită celor ce au ars de patimă pentru un ideal generos, aflat in slujba tuturor. Orice profesiune, orice muncă sunt compatibile Prof. univ. Emilia St. MILICESCU (Continuare in pag. a IV-a)