Scînteia, septembrie 1989 (Anul 58, nr. 14629-14654)

1989-09-15 / nr. 14641

ORGAN AL COMITETULUI Anul IX Nr. 14 641 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Vineri 15 septembrie 1989 6 PAGINI - 50 BANI ÎN TELEGRAME ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU • Colective de oameni ai muncii din economie raportează obţinerea unor succese de seamă în îndeplinirea şi depăşirea planului IN PAGINA A II-A • Oamenii muncii de pe ogoare raportează încheierea recoltării unor culturi şi obţinerea de producţii mari la hectar • Comitetele judeţene Bistriţa-Năsăud şi Prahova ale P.C.R. rapor­tează asigurarea autonomiei energetice a unor comune IN PAGINA A V-A în atmosfera de puternică angajare politică, prilejuită ampla dezbatere a documentelor celui de-al XIV-lea Congres al partidului, in climatul de muncă însufleţită pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice pe acest an, ieri a continuat Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceausescu, împreuna cu tovarasa Elena Ceausescu, in judeţul Iaşi In aceeaşi ambianţă im­primată de profundul caracter de lucru îmbinat cu atmosfera sărbătorească , specifică întîl­­nirilor cu oamenii muncii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu au continuat, joi, vizita în judeţul Iaşi. Dialogul de lucru s-a desfăşurat în mari unităţi economice din munici­piul reşedinţă de­­judeţ, unde au fost examinate, împreună cu muncitori şi specialişti, cu cadre de conducere, as­pecte esenţiale ale activităţii pro­ductive, fiind­ stabilite, totodată, mă­suri pentru îndeplinirea exemplară a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, a tuturor obiectivelor cu­prinse în programul partidului, care urmează să-şi găsească împlinirea în localităţile judeţului Iaşi. De asemenea, desfăşurată în ajunul deschiderii noului an de învăţământ, vizita a prilejuit întilnirea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu cu profesorii, stu­denţii şi elevii din acest puternic centru universitar, cu îndelungate şi valoroase tradiţii, care a cunoscut, în anii socialismului, îndeosebi în pe­rioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, o puternică în­florire. La vizită participă tovarăşii Emil Bobu şi Silviu Curticeanu. Pe străzile Iaşiului, de la un an la altul mai frumos, cu o economie pu­ternic dezvoltată şi o cultură tot mai înfloritoare, mai impunător prin noile sale edificii, se aflau, in această dimineaţă însorită de sep­tembrie, mii şi mii de oameni de toate vîrstele, care au ţinut să salu­te, cu toată căldura inimii, pe to­varăşul Nicolae Ceauşescu, pe to­varăşa Elena Ceauşescu, să le ex­prime profunda lor stimă, preţuire şi recunoştinţă pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării municipiului şi judeţului, ţării întregi. Ei au scandat cu însufleţire nume­le patriei, al partidului şi al secretarului său general, au reafirmat dorinţa lor, care este dorinţa tuturor locuitorilor României socialiste : „Ceauşescu — reales la al XIV-lea Congres“. Cu aceste vibrante simţăminte au fost întîmpinaţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu la sosirea într-una din marile citadele ale învăţămîntului ieşean, ale şcolii româneşti — INSTITUTUL POLITEHNIC. Erau prezenţi la acest moment de însemnătate deosebită cadrele di­dactice ale prestigioasei universi­tăţi ieşene, ale celorlalte instituţii de învăţămint superior, mii şi mii de studenţi şi elevi. Au venit în întîmpinare ministrul educaţiei şi învăţămîntului, Ion Teoreanu, primul-secretar al C.C. al U.T.C., Ioan Toma, preşedintele Consiliului U.A.S.C.R., Matei Ani, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Poliana Cristescu. Vizita a început la expoziţia or­ganizată cu prilejul noului an de învăţământ, unde rectorul Institutu­lui Politehnic, Cameluţa Beldie, a prezentat stadiul actual şi o seamă de realizări ale şcolii superioare ieşene. în acest cadru, s-a relevat puter­nica dezvoltare a învăţământului ro­mânesc, care, pe baza concepţiei originale, profund novatoare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cu­noscut un proces continuu de mo­dernizare, în strînsă legătură cu cer­cetarea şi producţia, în deplină con­cordanţă cu cerinţele de progres multilateral al societăţii noastre, cu obiectivele revoluţiei tehnico-ştiin­­ţifice, afirmîndu-se ca principal fac­tor de educaţie şi cultură. Edificatoare imagini înfăţişează pre­zenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în mijlocul elevilor şi studenţilor, cu ocazia vizitelor efec­tuate in unităţi de învăţămint de pe întreg cuprinsul­­patriei, devenite o frumoasă şi emoţionantă tradiţie, ex­presie a grijii statornice pe care o poartă creării celor mai bune con­diţii de studiu, de pregătire temei­nică, pentru muncă şi viaţă, a ti­nerei generaţii. A fost relevat cu putere faptul că, beneficiind de sprijinul permanent şi de orientările conducătorului partidului şi statului nostru, şcoala românească a înregistrat realizări de seamă, în această luminoasă epocă, de măreţe înfăptuiri în toate sferele de activitate, au avut loc şi în do­meniul învăţămîntului — aşezat pe o temelie nouă, revoluţionară — im­portante schimbări calitative, care au contribuit decisiv la adincirea ca­­racterului său democratic, la creş­terea funcţionalităţii şi eficienţei, la transformarea sa într-o adevărată forţă de producţie, cu un rol hotărî­tor în dezvoltarea generală a ţării, in etapa actuală şi in perspectivă. Expoziţia evidenţiază, prin date semnificative, accesul larg şi gratuit la învăţătură al tuturor fiilor patriei. Vizitarea expoziţiei prilejuieşte evi­denţierea unor date­ deosebit de eloc­vente. în momentul de faţă, în şcoli şi facultăţi studiază 5 670 000 de copii şi tineri, aproape un sfert din popu­laţia României. A fost generalizat in­­văţămintul de 10 ani şi s-a dezvoltat învăţămintul liceal, profesional, de maiştri şi superior, cu precădere cel industrial, agroindustrial şi economic. (Continuare în pag. a II-a) NOUL AN DE INVĂŢĂMÎNT Sub semnul perfecţionărilor calitative, al participării active la dezvoltarea multilaterală a patriei Etapa care marchează situarea României in stadiul de ţară socia­listă mediu dezvoltată înregistrea­ză, totodată, in anul 1990, generali­zarea învăţămîntului de 12 ani, îm­plinirea unui asemenea amplu o­­biectiv naţional de educaţie, de cul­tură constituie consecinţa firească a­­creşterii economice în ritm înalt, proprie patriei noastre socialiste, mai cu seamă în ultimul sfert de secol, şi, totodată, o premisă esen­ţială pentru dezvoltarea multilate­rală şi înaintarea României spre comunism în mileniul al treilea al erei noastre. Este o corelaţie o­­biectivă, frecvent evidenţiată de conducătorul partidului şi sta­tului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU . „Nu tre­buie să uităm nici un moment că realizarea tuturor obiectivelor este posibilă numai cu oameni cu o înaltă pregătire profesională şi teh­nică, capabili să soluţioneze cele mai complexe probleme şi să asi­gure înaintarea fermă a patriei noastre spre cele mai inalte culmi de progres şi civilizaţie“. Iar preo­cuparea statornică a partidului şi statului nostru pentru ca o aseme­nea corelaţie organică să dobîn­­dească expresii tot mai armonioase, mai echilibrate a condus la elabo­rarea, în chiar procesul edificării socialiste a patriei, a unui sistem de învăţămint modern, adaptat ce­rinţelor dezvoltării multilaterale a ţării, cu vocaţia unei sinteze supe­rioare între instru­cţie şi educaţie şi cu aptitudinea autoperfecţionă­­rilor necontenite. Tocmai aceste atribute fac ca fiecare nou an de învăţămint să se înscrie, într-o curbă valorică ascen­dentă, ca încă o etapă de creaţie cu largi răsfringeri sociale, ca încă o treaptă în amplificarea şi întă­rirea conştiinţei de sine a poporu­lui român. Sub îndrumarea nemij­locită a secretarului general al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei academician doctor in­giner Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului, şcoala românească de toate gradele aduce astfel o con­tribuţie mereu mai mare la creş­terea nivelului de cunoaştere, de cultură al întregului nostru popor, la aplicarea în practica socială a celor mai noi cuceriri ştiinţifice şi tehnice, la stimularea gîndirii, a creativităţii naţionale, ca cele mai de seamă surse şi resurse ale pro­gresului general al ţării. La teme­lia acestor realizări de prestigiu se situează o concepţie superioară, revoluţionară şi patriotică, elabora­tă ca o strategie pe termen lung in domeniul formării şi perfecţionării cadrelor ; conlucrarea organică dintre învăţămint, cercetare ştiinţi­fică şi producţie, care-i favorizează şcolii accesul la cele mai noi des­coperiri ale revoluţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane, îi amplifică aria bazei materiale cu cel mai modern instrumentar utilizat în producţia ramurilor de virf. Prin aplicarea acestei concepţii superioare, afirmată in epoca is­torică inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, învăţămîntul românesc de toate gradele a pri­mit o puternică bază materială, echivalentă, ca volum de construc­ţii, cu circa zece oraşe a câte o sută de mii de locuitori fiecare. Şcoala nouă, înzestrată cu tot ceea ce este necesar unui învăţămint modern, de Înaltă eficienţă socia­lă, a devenit astfel emblema fie­cărei localităţi româneşti, iar in laboratoarele şi in atelierele de proiectare din învăţămîntul supe­rior sint elaborate in mod curent soluţii ştiinţifice şi tehnice din­tre care nu puţine reprezintă prio­rităţi pe plan mondial. Un corp profesoral de cel mai înalt nivel Ştiinţifico-didactic efectuează o veritabilă osmoză de idei intre domeniile învăţămîntului, cercetă­rii şi producţiei. Noul an de învăţămint 1989—1990 vine astfel să încunune o epocă de eforturi sistematice, desfăşurate cu precădere in ultimul sfert de secol din istoria României, şi tocmai de aceea el poartă pecetea aspiraţiilor întregii societăţi contemporane ro­mâneşti. Iar suma acestor aspiraţii se identifică în trecerea la o nouă calitate in toate sectoarele activi­tăţii economico-sociale, la realiza­rea unui nivel superior de cultură şi civilizaţie pe pămîntul scump al patriei, în spiritul orientărilor din documentele pentru Congresul al XlV-lea, al sarcinilor cuprinse în cuvîntările conducătorului partidu­lui şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, al aprecierilor la Plenara C.C. al P.C.R. din 27—28 iunie a.c., anul şcolar şi universi­tar 1989—1990, anul la capătul că­ruia are loc generalizarea învăţă­­mintului românesc de 12 ani, se cere a fi anul unui salt calitativ generalizat in domeniul pregătirii şi al perfecţionării întregii forţe de muncă din România. Ca atare, fie­care disciplină şcolară, începînd cu disciplinele fundamentale, istorice, umaniste, tehnologice, se cade să-şi reverse marea bogăţie de în­văţăminte, de idei şi sentimente — întregul tezaur al ştiinţei, al cul­turii moderne — asupra fiecărui tinăr din România socialistă, să-i dezvolte aptitudinile creatoare, să-l situeze intr-o nobilă emulaţie cu el însuşi. Cu deosebire predarea şi însuşirea fiecărui obiect de studiu din perspectivă interdisciplinară se înfăţişează ca modalitatea cea mai potrivită pentru cultivarea capaci­tăţii individuale de a descifra şi a înţelege bogatele corelaţii ale lu­mii moderne, devenirile sale impe­tuoase, adeseori imprevizibile, dar şi esenţiala şi stabila ei continuita­te. Dezvoltarea intensivă a tuturor ramurilor economiei naţionale, pu­nerea in aplicare a măreţelor pro­grame de dezvoltare alcătuite pen­tru fiecare domeniu al activităţii sociale solicită, ca cea dinţii pre­misă a reuşitei, oameni multilate­ral pregătiţi, cu o mare putere de a voi şi de a crea, inventivi, pa­sionaţi de profesiunea aleasă, iar apropiatul an de învăţământ, prin modul concret cum se va desfăşura în fiecare şcoală, în fiecare clasă şi cu fiecare elev, poate şi trebuie să constituie un mare pas înainte in efortul ridicării nivelului gene­ral de cunoaştere, de cultură al în­tregului popor român. Din această perspectivă se des­prinde inclusiv cerinţa ca noul an de învăţămint, mai mult decit cei precedenţi, să-şi situeze mijloacele de autoevaluare a eficienţei muncii didactice nu în sfera frecventelor aprecieri statistice, ci în analiza concretă a evoluţiei fiecărui tind în capacitatea lui reală de a-şi (Continuare in pag. a II-a) ASTĂZI, LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Astăzi, în jurul orei­ 10:00, posturile de ra­dio şi televiziune vor transmite direct, din muni­cipiul Iaşi, adunarea popu­lară prilejuită de deschi­derea anului de învăţă­­mînt 1989—1990 şi de vi­zita de lucru a tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii So­cialiste România, împreu­nă cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Iaşi.

Next