Sportul Popular, aprilie 1949 (Anul 5, nr. 1316-1342)

1949-04-01 / nr. 1316

teevtől. LfflLE LICEULUI TEORETIC SE PREGĂTESC PEHTRU «CUPA v mai despart şapte săptămâni până a prima etapă a concursului •pular de gimnastică din cadrul EI TINERETULUI», tru a vedea cum se duce munca de ,1 . :ire, pentru a vedea cum primeşte :ul nostru această competiţie, ne­am plasat la un liceu teoretic de fete, fie vorba de liceul nr. 8, care func­­ză în localul fostului liceu «IULIA I-i,' DEU».­­■ ’un hali, o clasă făcea gimnastică, recunoscut imediat exerciţiul care re­peta. Făcea parte din programul al­­pentru Cupa Tineretului. Lucrau grupuri de câte nouă eleve fiecare c­onducerea profesoarei, d-na Ma­­­ ­CEU CU PESTE 1200 DE ELEVE I ÁRA SALA DE GIMNASTICA Am stat deoparte să privim. Era un spec­iol plăcut. Profesoara se străduia să explice cât mai bin­e un exerciţiu difi­cil, să se facă înţeleasă de eleve. Unu... doi... tre­i... patru... d­oi. .. şase... suna glasul profesoarei, Elevele executau cu eleganţă. Şi — dei erau la prima şedinţă — dovedau că pricep foarte uşor. Profesoara corija r­oş­iile, executa din nou şi iar corija g­eştile. Din capătul hall-ului, o şcolăriţă. Imp­hismit într’un şorţuleţ negru, apare, ţi­nând în braţe un clopoţel. Era vestitoa­rea c­ârşitului de oră. Ca la o comandă, din toate părţile, vop­rolia levelor înlocueşte liniştea de până atunci. E ! icreaţie! Profitâdi de acest lucru şi ne expri­măm dorinţa de a vedea­ sala de gim­­nt.Ţicli a liceului. Pe drum, întrebăm: — îne ce lucraţi aici, L. —• Nj avem o sală de gimnastică pro­prie. Dealtfel o s’o ve(Jeţi Ş* dvs., ne răspunde d-na profesoară. Şi le-am convins că aşa era. «Sala de gimnastică» a liceului nu era altceva de­cât o cameră de 10 m. lungime şi 4 m. lăţ. . Şi în această cameră trebuia să imnastică şi sport cele peste 1200 ve ale celor două licee teoretice (nr şi 8), care funcţionează în local. DE FETE NI TINERETULUI» 8 _ Din cauza aceasta, suntem nevoite Considerându-ne invitaţi, rămânem şi să lucrăm pe săli, in hall-uri. Ni s’a pro- la ora următoare, pus o veritabilă sală de gimnastică, dar până acum n’o avem. O GAZETĂ SPORTIVĂ DE PERETE DE VORBA CU ELEVELE Ne aruncăm privirile în jur. Pe pereţii hall-ului, transformate ad-hoc în sală de Până la sfârşitul recreaţiei, mai erau gimnastică, două jurnale de perete, unul încă cinci minute. Profităm de acest in­ al asociaţiei ARLUS, iar celălalt al­t lu­cru şi intrăm în vorbă cu elevele.­bului sportiv. Aflăm că sunt în clasa X-a B şi că ar pe ultimul, trei articole cu subiecte dori mult să aibe o sală de gimnastică, sportive: «Crossul din Capitală în cin­e Curm vi se par exerciţiile din Cupa stea Congresului de Unificare a tinere-Tineretului? interogăm noi grupul de es­tului muncitor», «Din URSS: Fiecare lege, care se măreşte din ce în ce­ şcoală cu terenul ei de sport» şi ultimul, — Foarte frumoase şi potrivite pentru aşezat în centru, «Angajamente sporti­scopul pe care 1 urmăresc. ve», din care reţinem următoarele două — Ce ziceţi, aveţi vreo şansă în con­­fraze: curs? «In sportul nostru, se petrece ceva — Ne vom strădui să reprezentăm cât nou, care dovedeşte creşterea conştiinţei mai bine clasa noastră şi să dăm cât mai patriotice a sportivilor noştri , multe eleve selecţionate în echipa liceu­­Trebue neapărat amintit muncitorul­u­­­lui. pograf Dumitru Paraschivescu, care a Răspunsurile ne-au fost date d­e elev a bătut recordul mondial la marş, pe 15 MIA ANTONESCU, jucătoare de rolloy km.­, şi basket. Exerciţiile au început din nou Cu ace-Am fi întrebat noi multe lucruri, dar ca şi graţie, cu aceeaşi străduinţă de a şcolăriţa cu uniformă neagră şi ele pote­ înţelege cât mai bine, de a executa cât lui in braţe ne răpeşte interlocutoarele, mai perfect, chemându-te la «oră». Părăsim şcoala, însoţiţi de portar şi — Clasa X-a B are tot gimnastică, ne de glasul profesoarei: unu, doi, trei, patru spune eleva SAXONE ARIANA. I. T. t. ­­II KAKES, FIUL UNUI ŢARAN DI SACUENI, S’A EVIDENŢIAT HI CAMPIONATUL POPULAR DE SAU ^ ampionatul popular de şah a reu­­­­şit nu numai să provoace o mare participare a tineretului sătesc, a contribuit, în acelaş timp, la evi­­ţierea a numeroase talente din me­­rural, care fără a fi avut, în prea- 1, un antrenament metodic, au arătat şteptate însuşiri pentru acest sport, iazul ţăranului TOCĂNIŢĂ din pla- Recaş, judeţul­­ Timiş, care şi-a ma­it puterile — cu succes — cu fostul pion de şah, Alexandru Turoler, nu e , acum, o nouă ilustrare în per­­amicului elev EMIL RAKEŞ, în­t­­­e 12 ani, fiul unui ţăran muncitor Comuna Săcueni, judeţul Bihor,­ipând, alături de alţi 80 de com­­­etţii din comună, la campionatul popu­lar de şah, el a ajuns în finala fazei II din prima etapă, unde s-a întâlnit cu Dr. Makai Ştefan, un jucător rutinat, con­siderat printre primii 10 şahişti ai jude­ţului Bihor. Pentru tinereţea neexperimentată a lui Emil Kakes, Dr. Makai Ştefan a însem­nat — cum era şi de aşteptat, — o ba­rieră mult prea grea. Micul şahist n’a trec­ut-o, dar nici lui Makai Ştefan nu i-a fost lesne să se descotorosească de tânărul său adversar. Lupta a fost grea şi lungă şi cel din­tâi care a răsuflat uşurat în momentul când a putut exclama „şah-mat”, a fost Dr. Makai Ştefan. Emil Kakes a fost un învins glorios şi s-a clasificat astfel ca al doilea jucător din Plasa Săcueni. St­l şahist Emil Kakes, jucând finala plasei Săcueni, cu Dr. Makai Ştefan UN DRUM SPRE 8000 DE PUNCTE... CUM SE ANTRENEAZĂ HEINO LIPP 2­­ sezonul trecut, Heino Lipp a îmbunătăţit de două ori recor­dul unional de decatlon. Odată, la Tartu, el a totalizat 7584 de punc­te şi după aceea, în Septembrie, la Harkov, a atins 7780 puncte. La Harkov, Lipp a ocupat locul întâi şi la greutate, cu o aruncare de 16 m. 35 cm., păstrându-şi titlul de cam­pion unional la această probă. Antrenorul lui Lipp, analizând re­zultatele la decatlon, a ajuns la con­cluzia că pentru a-şi putea îmbună­tăţi punctajul, Lipp trebue să-şi a­melioreze rezultatele la săritura în lungime 3, înălţime şi prăjină, pre­cum şi timpul la 1500 m. Ţi­nând seama de lucrul acesta, el a stabilit antrenamentul pe care îl va face Lipp, în sezonul actual. După un scurt repaos, Lipp a început, în­că din Noembrie, antrenamentul de sa­la. A făcut gimnastică la aparate, în special la inele, a lucrat cu hal­tere şi medicin-ball, a jucat volley, basket, fără să apară însă in com­petiţii oficiale. Odată cu prima ză­padă, Lipp a trecut la ski, alergând însă foarte multe crossuri, combi­nate cu antrenament de sală. An­trenamentul de sală are ca scop nu numai să-i asigure o perfectă con­diţie fizică, dar să desăvârşească şi tehnica atletului. Lipp se antrenează zilnic şi face aceasta, după o schemă dinainte sta­bilită, cam într-o oră şi jumătate. El urmează cu stricteţe regimul sportiv, considerăndu-l ca un factor important al performanţei. Anul a­­cesta, antrenamentul de primăvară îl va face la Leningrad, insistând a­­supra tehnicei aruncării greutăţii şi a săriturilor. La începutul sezonului de vară, Lipp va încerca să bată propriul său record la greutate, iar în iulie va ataca recordul la disc. La sfârşitul sezonului, el va participa la decat­lon, pentru care se pregăteşte in­tens. Heino va încerca să stabileas­că un nou record unional care să nu fie inferior recordului mondial. Heino Lipp se pregăteşte pentru 8000 de puncte. Dar pentru a realiza această per­formanţă, el trebuie să muncească mult, cu perseverență. HEINO LIPP IN SERIA A DOUA A DIVIZIEI B LA CLUJ, BRAD Şl BUCUREŞTI JOCURILE CELE MAI INTERESANTE: DERMATA — CSM BASA MARE, AURUL — MIET­A­LOCH­IM­IC Şl DINAMO B — CFR­MATU MARE .­D­upă o etapă „strânsă”, cum I ) a fost cea de Duminica tre­cută, programul seriei a doua ne oferă câteva mătesuri al căror rezultat se poate prevede mai uşor. Ne referim în special la jocurile de la Bucureşti, Lupeni, Arad şi Turnu Severin, unde echipele lo­cale întâlnesc adversari cu o po­ziţie inferioară în clasament şi pe care-i pot depăşi mai mult sau mai puţin comod. DINAMO B DA UN EXAMEN Ferma pe care au dovedit-o bucureştenii în ultimul lor match, la Uioara, este destul de îngrijo­rătoare şi dă de gândit, cu atât mai mult cu cât nici în primele două matchuri (cele dela Bucu­reşti cu Minerul şi CFR Oradea) n’au arătat o formă prea bună. Defecţiunile constatate atunci în apărare s’au extins la Uioara şi asupra atacului. De aceea, cu oca­zia antrenamentelor de săptămâ­na aceasta, antrenorul echipei s’a ocupat îndeosebi de înaintaşi şi în special de Mircea Popescu- Rămâ­ne ca matchul de Duminică de pe terenul Unirea, dela ora 11, să ne arate în ce măsură s’a reuşit în­dreptarea. In toamnă CFR Satu Mare a învins cu 2-1, dar cre­dem că de astă dată bucureştenii se vor revanşa.. ALŢI FAVORIŢI: MINERUL, CFR TURNU SEVERIN SI CFR ARAD La Lupeni, Minerul are ocazia să câştige alte două puncte care-l pot folosi mult în cursa pentru titlu, întâlneşte pe CAMT deţină­torul „lanternei roşii” şi cu toată revenirea de formă a timişoreni­lor, nu-i vedem câştigând pe oas­peţi. La fel CFR Turnu Severin are multe şanse să salte un clasa­ment după etapa de poimâine. Re­plica Sultanului va fi destul de puternică, dar nu atât încât să pericliteze victoria feroviarilor. Unul din performerii etapei tre­cute, CFR Arad (care a obţinut un punct la Baia Mare) are ocazia unui nou progres pe scara clasa­mentului, după matchul pe care-l are de susţinut acasă cu Industria Sârmei. N’ar fi exclus însă ca echipa din Câmpia Turzii învin­gătoare în deplasare la Oradea în etapa trecută, să obţină un nou rezultat valoros. IN REST, MATCHURI FOARTE ECHILIBRATE Celelalte partide ale etapei se anunţă deosebit de strânse. In spe­cial matchul de la Brad dintre Au­rul şi Metalochimic, poate fi so­cotit „jocul zilei”. Dacă pierd, re­­şiţenii se pot socoti — cel puţin pentru o bucată de vreme — scoşi din cursa titlului. Noi pronosti­căm un mattch egal. La fel de echilibrată e întâlni­rea de la Cluj dintre Dermata, re­velaţia ultimelor matchuri şi CSM Baia Mare. Aceste două e­­chipe ocupă locurile 5 şi — res­pectiv — 4 în clasament şi cine câştigă se alătură celor trei aspi­ranţi la locul 1. Având avantajul terenului Dermata va reuşi pro­babil să învingă­In sfârşit la Uioara, Solvay, poa­te face un nou match bun în compania lui CFR Oradea. Pro­nosticăm victoria gazdelor care au jucat bine cu Dinamo. O etapă deci de la paire în mod normal nu putem aștepta surpri­ze. Cum însă balonul e rotund... ANTRENAMENTUL DE IARNA AL FOOTBALLISTELOR DE LA „DINAMO“ - MOSCOVA In marea sală a clubului „DINAMO” din Moscova, foot­balliştii fac antrena­ment, sub conducerea cunoscutului an­trenor, Iakuşev. , Se începe cu o uşoară alergare, alter­nată cu scurte exerciţii de gimnastică. Totul se face rapid, fără nici o clipă de oprire. După o jumătate de oră de ase­menea exerciţii, în care timp toţi jucă­torii sunt bine încălziţi, antrenorul anun­ţă începerea antrenamentului individual. Fiecare jucător primeşte câte o minge, cu care se joacă în voie în lungul şi în latul sălii. Se insistă în special asupra passelor, a stopurilor în aer cu piciorul sau cu corpul, asupra loviturilor de cap și a întoarcerilor pe loc. In acest timp, în fundul sălii unde este amenajată o poartă reglementară, Iaku­­sev se ocupă cu antrenamentul celor doi portari. Se trage la poartă numai de la 3 sau 4 metri depărtare, nu prea tare, dar totdeauna la înălţimi diferite. Portarul trebue să prindă mingea sigur şi s-o îna­poieze cât se poate de repede şi de pre­cis. Pregătirea durează o oră şi jumătate, după care jucătorii se îndreaptă spre du­şuri. A nu lucra sau a neglija unele exerci­ţii este un lucru cu totul necunoscut sportivului sovietic. Disciplina este atât de înrădăcinată, încât şi fără antrenor, sportivul din URSS î­şi face datoria tot atât de conştiincios. Din acest motiv, ro­lul antrenorului sovietic se limitează la dirijarea muncii colectivului şi la cize­larea elementelor mai talentate. Sezonul de foot-ball începe în URSS la 2 Mai, dar cu toate acestea ,,Dina­­mo’’ poate face față —chiar acum — ori­cărui match de campionat. Cincisprezece districte vor fi invitate la Campionatele Naţionale de cross Conform programului de activitate alcătuit de F.R.A. pentru acest an, Duminică 3 Aprilie, vor avea loc în toată ţara, campionatele districtuale de cross, in organizarea Districtelor de­ atletism respective. Campionatele vor avea loc pe trei categorii : seniori, juniori şi fete, pe distanţe ce vor fi fixate de fiecare district în parte, după specificul său. In orice caz lungimea traseelor va trebui astfel stabilită, ca să însemne o repetiţie pentru campionatele na­ţionale de cross din 10 Aprilie de la Bucureşti. Reamintim ast­fel că la naţionale, traseele vor măsura: cca 1500 m. pentru fete, cca 3.500 m. pentru ju­niori şi 10 km. pentru seniori. Ha Pentru campionatele naţionale FRa Districtul de Atletism Bucu­reşti, anunţă că Duminică dimi­neaţa, crossurile pregătitoare pentru „Crossul să întâmpinăm 1 Mai”, riu vor putea fi făcute la Stadionul Tineretului de la Şosea, pentru a nu se produce confuzii între concurenţii acestor crossuri şi cei ai Campionatelor Distric­tuale, va invita cincisprezece districte: Timişoara, Cluj, Braşov, Bucureşti, Constanţa, Ploeşti, Craiova, Iaşi,­­Sibiu, Oradea, Bacău, Arad, Reşiţa, Petroşani, Brăila. Aceste districte îşi vor trimite la Bucureşti echipele câş­tigătoare la fiecare categorie, cât şi campionii individuali. A­cestora li se vor plăti de F.R.A. costul transportului (înapoierea., cl. IIl-a accelerat) şi întreţinerea in Ca­pitală din seara zilei de 9 Aprilie pâ­nă in dimineaţa zilei de 11 Aprilie. Districtele vor trimete echipe de şase pentru băeţi şi cinci fete plus lin însoţitor. Ele însă vor putea tri­mite pe cont propriu şi un număr mai mare de participanţi. In cazul când primul clasat indivi­dual, face parte şi din echipa care va veni, în locul acestuia ca indivi­dual nu va putea veni un altul. Achitarea transportului la înapo­iere se va face numai pe baza bilete­lor de călătorie de la venirea în Bu­cureşti. "" # Atleţii care vor fi invitaţi totuşi nominal, vor putea veni în aceleaşi condiţiuni ca cei de mai sus. Pa­in afară de aceştia, vor putea veni şi alte cluburi, însă numai pe cont propriu, acestora FRA ie va oferi în­treţinerea în condiţiuni avantajoase. Participarea la Campionatele Dis­trictuale şi cele naţionale este strâns legată de formele de afiliere al clu­burilor şi legitimarea atleţilor. La înscrierile nominale pentru naţio­nale în mod obligatoriu vor fi făcute până în ziua de 6 Aprilie crt. pe adresa F.R.A. — Aristide Briand 21 Bucureşti. CLUBURILE SI I (Urmare din pag. l-a) iică. Şi ar fi poate semnificativ dacă am vedea grupări care, învingătoare să fie totuşi nemulţumite pentru că echipa nu a prestat şi un joc de calitate. In mod normal, intre joc şi rezultat trebue să fie o strânsă legătură, pentru că in ori­ce sport trebue să învingă cel mai bun, ca urmare a unui joc de calitate. 1 # In ce priveşte lucrările de selecţionare, delegaţii şi-au continuat observaţiunile privind jucătorii susceptibili cum şi cele privind jucătorii tineri. Nici de data aceasta jocurile nu au fost concludente, pentru că s’a întâmplat ca chiar în cursul aceluiaş match un jucător să aibe două com­portări diferite. Totuşi, au fost notaţi jucători, urmând ANTRENORII ca etapa de Dumincă să fie oarecum de­cisivă în alcătuirea unui prim lot. Pentru moment, sunt in vederile fede­raţiei jucătorii: Ferenczi, Candrea, Covaci IV, Kiss, Mureşan (CFRC), Copil, Vigo II (CSUC) Nicuşor, Voinascu I (Metalochimic), Paraschiva (Jiul), Guţă Tanase (Gaz Metan), Ivan, Novac (Dinamo A), Pets­­chowski, Jivan, Suhanek, Stibinger (ITA), Spielman, Bodo, Zilahy, Cuc (ICO), Szalocki (Rata), Petrescu, Iorda­­che, Neagu, Flamaropol (Petrolul), Ser­­ipezoe, Florea, Moldoveanu (CSCA), A. Rădulescu (CSUT), Marian, Filotti, A­­polzan (CFRB), Avasilichioae, Rodea­­nu, Boroş (CFRT). Toţi aceştia însă, vor fi urmăriţi din nou în cursul jocurilor din etapa viitoa­­re. (p. g­) In Novak foarte aproape­­ de recordul mondial La Budapesta în cadrul unui concurs de înnot organizat de clubul MEFESz, cunoscuta în­­notătoare maghiară EVA NO­VAK, parcurgând 200 m., stil brasse, în 2 mn. 52 sec 2, a sta­bilit un nou record al Ungariei. Excepţionalul ei timp este cea mai buna performanţi obţinută pe această distanţă in­timii ani, fiind totdeodată foarte apropiat de recordul mondial deţinut de olandeza Van Vliet: 2 mirt. 49 sec. 2. Specialişti unguri au declarat că dacă Eva Novak ar fi concu­rat într’un bazin de 25 metri, iar nu intr’unul de 50 metri ca acela in care a înnotat, desigur că performanţa sa ar fi fost mult mai bună, chiar egală re­cordul­ui lui Van Viist. In concursul clubului MEFESz, timpul lui Eva Novak a fost cro­nometrat de record anul RPR, Titus Groza (2 min. 52 sec. 3), de fostul antrenor al echipei noastre naţionale Rojlet (2 min. 52 sec. 2) și de specialiștii Mé­száros (2.52.2), Lang (2.52.2) și Hunyadji (2.52.2). Cifrele din pa­ranteze reprezintă timpul cro­nometrat de fiecare. „ARMONIA" SPORTIVĂ DIN LAGĂRUL IMPERIALIST Urmare din pagina I-a -catch-can, etc. Astfel de matchuri s’au disputat nu numai pe patinoar, ci chiar și în tribune. Politia suedeză a avut mult de lucru in aceste întâlniri, menite probabil sa consolideze „prietenia” dintre U. S. A. si Suedia. * Din Nord, hockeiştii americani, tri­mişii Unchiului Sam, au coborît înspre Sud şi au poposit în Elveţia, unde a­­veau de acordat o revanşă dela campio­natul mondial. Şi aici însă matchurile lor au avut a­­celaşi aspect. Numai că elveţienii au fost mai prompţi. Ceea ce s’a întâmplat am aflat din două notiţe apărute In pre­sa sportivă din Apus. Le vom reda tex­tual. Ziarul „l’Equipe” scrie : „La Davos, matchul de hocker U.S.A. — Selecţionata oraşului s’a întrerupt la sfârşitul primei reprize, când gazdele au părăsit terenul, ca un protest împotriva jocului Incorect şi primejdios al ameri­canilor’’* Următoarea ştire a apărut în ziarul I­­talian „CORRIERE DELLO SPORT”: „întâlnirea de hochei pe ghiaţă de la Garmisch Partenkirchen, disputată între echipa americană şi naţionala elveţiană a degenerat în violente discuţii şi chiar în veritabile matchuri de box. Elveţienii au protestat împotriva jocului excesiv de dur al americanilor şi a numeroaselor lor brutalităţi, părăsind chiar patinoarul la începutul reprizei a doua. Elveţienii au reclamat purtarea adversarilor lor înain­tea reprezentanţilor diplomaţiei ameri­cane”. * Acestea sunt faptele.. Ceeace s’a întâmplat la Stockholm, la Davos şi la Garmisch are o importan­ţă mai mare decât s’ar părea că are la prima vedere. Scandalurile provocate de americani în aceste oraşe prezintă — o­­dată în plus — corupţia existentă în sportul de peste Ocean şi completa lip­să de conştiinţă sportivă a reprezentan­­ţlor U. S. A. Aceştia nu pot fi numiţi sportivi, ci — aşa cum bine i-a caracte­rizat un ziar suedez — o „adunătură de monştri“. Sadismul cu care au lovit tot ce-au întâlnit în cale este dealtfel spe­cific americanilor. Şi mai demonstrează ceva faptele rela­­tate mai sus. Demonstrează că yankeii pierd, din ce în ce mai mult şi bruma de­ simpatii pe care contează ei în Apus. Mai mult încă — huiduelile vehemente,, pornite din tribunele din Stockholm, Da­vos şi Garmisch, arată că americanii şi-au căpătat multe duşmănii, generate nu nu­­mai din purtările lor pe patinoarele res­pective,­ ci şi din considerente politice (încercările lor de a-şi impune domina­ţia in aceste ţâri şi efectele dezastru­oase ale planului Marshal). Şi aceste duşmănii se nasc acolo unde se încearcă înnăbuşirea glasului poporului. Mulţimea deschide ochii, începe să dis-­ tingă pe prieten de duşman şi îşi mani­festă sentimentele acolo unde poate s’o facă. Dar, scandalurile sportive nu s’au năs­cut numai intre americani, de o parte şi ţările înfeudate lor de alta, ci chiar In­tre acestea din urmă. Exemplele sunt numeroase, dar cele mai recente sunt cele de la matchul de foot-ball Spania — Italia, disputat la Madrid şi de la întâl­nirea de rugby Franţa­­ — Italia, desfă­şurată la Marsilia. Perfecta „armonie” din lagărul impe­rialist atât de trâmbiţată de presa apu­seană, nu este altceva decât praf în o­­chii naivilor. Cele petrecute la Stockholm, Davos, Garmisch, Madrid, Marsilia, sau în altă parte, sunt dovezi de netăgăduit în spri­jinul acestei afirmaţii. I. TOMESCU 1 o INTERESANTA DESBATERE : „PENTRU CE IUBESC SPORTUL?“ C­omsomoliştii şi sportivii din institu­tul de construcţii din Suciu au­­ organizat o seară pentru tineret, dedicată d­esbaterii problemei: „PEN­TRU CE IUBESC SPORTUL”. Au participat cei mai buni sportivi ai raio­nului, comsomolişti şi mulţi muncitori fruntaşi în producţie. Stahanovistul ROGACEV, fost parti­zan, care depăşeşte zilnic norma cu 180—250 la sută, a spus: „Iubesc sportul, pentru că ei educă şi desvoltă voinţa, perseverenţa şi pute­rea de rezistenţă. In timpul marelui război de apărare a patriei, a trebuit să plec de multe ori in recunoaştere. A trebuit să parcurg mulţi kilometri cu skiurile. Cele mai grele sarcini le-am dus la bun sfârşit, pentru că mi-au a­­jutat antrenamentele raţionale şi siste­matice, pe care le-am făcut. De două ori am fost rănit, am fost în multe si­tuaţii care păreau fără ieşire, totdeauna mi-a fost de cel mai mare folos rezis­tenţa, pe care a ne­ creat-o sistemul nos­tru de educaţie fizică şi sport. Munca mea în produ­cţie cere dease­­meni multă rezistenţă şi inventivitate; eu o îndeplinesc însă uşor, şi lucrul acesta îl datoresc tot educaţiei fizice”. Fostul caporal PUHOV, cavalerul ordinului „Onoare”, care a omorît în­tr-o singură luptă 87 de hitlerişti, a povestit despre „secretele” tragerii la ţintă : „Până la răsboi, am fost membru ac­tiv al asociaţiei de tir. Pe front, antre­namentele făcute mi-au ajutat să lupt cu succes, contra cotropitorilor. Cu tirul şi skiul mă ocup şi acuma. Spor­tul mă întăreşte, mă înviorează şi îmi dă mereu noui forţe. Iată de ce iubesc eu sportul”. Cu mult interes au fost ascultate cu­vintele maeştrilor sportului şi mai ales ale eroului Republicilor Socialiste So­vietice, KOSIUGHIN. Ei au arătat din propria experienţă, cum educaţia fizică i-a ajutat în război, cum îi ajută acum în muncă şi în spar­gerea normelor. T­ERESUL INTELECTUALILOR A LUAT SFÂRŞIT (Urmare din pag. l­a)_______ dedesubturile Pactului Atlanticu­lui bit apoi d-na LIGIA MACOVEI, ar­tis plastică. D-sa a arătat că artiştii iţi şi cinstiţi din întreaga lume, e cu cei din Uniunea Sovietică— .. ridica împotriva aţâţătorilor la răz­­... iştii plastici din RPR îşi iau anga­­ji*:: ii să combată şi să demaşte pe . .jmanii păcii si culturii. II. C. DIMITRIU, secretar gene-1 r, fILUS, a demascat cosmopolitismul, cilc: teologică a imperialismului. D. AUREL BARANGA a citit poemul „­ANGAJAMENT“, închinat luptei inte­rn.­lor pentru pace şi cultură. rusul a păstrat apoi un minut de turent în memoria academicianului sovi­­colae Galamat. ARASLAVOF directorul Teatru- Ini­­­i Tonal din Sofia, a adus salutul nr­­.­1 viii­taţii bulgare. D. PROF. EM. PETROVICI a­­ înalta valoare a intelectualului „expresie a ştiinţei, a culturii [. ngardă” — care este în fruntea . .pti intelectualilor împotriva amenin­­târii I războiul. St. sfiţa PETROŞANU LIGIA aduce şi angajamentul studenţimii de-a !...t te la lupta pentru pace ŞÎ cultură. D-ra TRAIANA TECLU, vice-preşe­­■íír.j. JFDR, arată că femeile sunt păr­taşe a construirea socialismului şi la Iu..'- pentru cultură şi pace. D prof. acad. MIHAIL ROLLER a are Rezoluţiei care sintetizând ţu­ . ‘ acestui Congres, arată că intelec­­ini RPR se angajează cu toate pu­­în lupta pentru apărarea păcii şi culturii şi pentru construirea socialis­mului. Lucrările de Miercuri Miercuri, — ziua a doua a Con­gresului Intelectualilor din R. P. R. — a continuat citirea rapoar­telor. D. ZAHARIA ST­AN­CU, preşe­dintele Uniunii Scriitorilor din R. P. R. a tratat despre „Imperialis­mul, duşman de moarte al păcii, culturii şi independenţei naţiona­le”, iar d- Iosif Chişinevschi, se­cretar al C. C. al P. M. R., a vor­bit despre: „Desvoltarea culturii în R. P. R. contribuţie de seamă la opera de apărare a păcii”. După rapoarte, au luat parte la discuţii: prof. unic­. Jean Livescu, învăţătoarea Maria Nichifor, iar în şedinţa de după amiază, d. dr. Eduard Mezine­escu, ministrul Ar­telor şi Informaţiilor, academicia­nul Mihail Ralea, artista Lucia Sturza-Bulandra, avocat Paraschi­vescu Bălăceanu, dr. Weisman, scriitorul Geo Bogza. O delegaţie de muncitori a adus salutul muncitorimii din Capitală. Discuţiile au continuat, luând par­te la ele: prof. univ. Ilie Murgu­­lescu, tov. g-ral-maior Mihail Fio­­rescu, ing. agr. Hagi Alexe, prof. univ. Szobody Laslo şi conf. univ. M. Nănu. * Miercuri seara, congresiştii au luat parte la spectacolul de gală de la Opera de Stat, unde s’a re­prezentat baletul Harap-Alb, du­pă libretul d-lui Al. Jar şi muzi­ca d-lui Alfred Mendelsohn. Intreprinderile de Editură şi Arte Grafice „ROMANIA LIBERA— N. MOHANESCU“, Bucureşti, Str. Const. Mille Nr. 5—7—9. Telefon 3.84.30 — 6.34.95 DECIZIILE C. C. N. In ultima sa şedinţă, Comisia Compe­tiţiilor Naţionale a luat în discuţie şi rezolvat o serie de lucrări ivite după ultimile etape de campionat, şi a dat următoarele deciziuni: A suspendat pe timp de 15 zile pe Ju­cătorul COMANESCU de la CFR Ploeşti. A dat avertisment public jucătorului FF.LECAN V. de la Industria Sârmei C. Turzii pentru atitudine nesportivă la jocul din 20 Martie a. c. Pune în vedere tuturor grupărilor că jucătorii rezervă nu ,pot sta în spatele porţilor ci numai pe banca de la mijlocul terenului, după linia de out. A respins contestaţia grupării CAMT la jocul cu Aurul Brad ca nefondată, deoarece s-a constatat că jucătorii contes­taţi sunt buni legitimaţi la Aurul. In schimb, a amendat pe Aurul cu 2800 lei şi CAMT cu 200 lei pentru nepre­­z­entarea de carnete (prima toate car­­netele, a doua unul). Deasemenea, a respins şi contestaţia grupării F. C. Călăraşi la jocul cu Gra­fica MSB, deoarece s’a contestat că BILETELE DE IN­TRARE LA MATCHU­RILE DE FOOT BALL DE SAM­BATA 2 SI DUMINICA 3 APRI­LIE, S’AU PUS IN VÂNZARE IN PEIS­I­­JUL VICTORIEI Nr. 2 gruparea Grafica MSB şi-a făcut viza medicală pe 1949 la sfârşitul anului 1948. In sfârşit, a dat avertisment public jucătorilor CHILIMEN şi STAVARA­­CHE din gruparea Ţesătorii Română Piteşti şi CUCERAR şi VACARU de la CFR Sibiu. C.S.C.A. A PLECAT LA ORADEA Echipa CSCA a plecat azi noapte spre Oradea unde joacă Duminică cu ICO. Militarii au deplasat următorul efectiv: Tr. Ionescu, Lipoczi, Mladin, Androvits, Cernea, Matei, Onisie, Ser­­fpezoe, Zeană, Munteanu, Mercea, Dra­gan, Papai, Florea și Moldoveanu. ȘTIRI DIN U. R. S. S. 31 MOSCOVA. — In turneul final al campionatului colhoznicilor, con­duce, după 12 runde, N. Borisenco cu 8 puncte și o partidă întreruptă. Pe locul doi, V. Uteaganov cu 7 jum. p. și două partide întrerupte. • SOCI. — Primul match de foot ball al sezonului s’a disputat în loca­­litate intre echipele Torpedo (Sta­lingrad) SÎ faMef Matchul s’a terminat la egalitate 2—2. ® MOSCOVA. — In returul cam­pionatului de polo pa apă, s’au înre­gistrat următoarele rezultate: Dinamo I — Rezervele muncii I C—5; Torpedo — JDKA 4—1; Dinamo II — Rezervele muncii II 1—7; Di­namo Hi — Rezervele muncii III 5—3. Robert Villemain învins de... arbitrii americani Decizia din matchul Robert Villemain— Jack La Motta face nicodată dovada că în America, boxeurii europeni nu pot câştiga la puncte. Numai un boxeur excepţional, cu un pumn necruţător, cu care să-şi doboare adversarul, numai un Marcel Cerdan, poate să cucerească victoria peste O­­cean. La Madison Square Garden, francezul Villemain s-a dovedit cu mult superior adversarului său, Învinsul recent al altui francez, Dauthuille. Europeanul a fost mai abil, a boxat mai rapid și și-a asigu­rat un avantaj suficient pentru o victo­rie categorică. Din cele 12 runde ale în­tâlnirii, La Motta a câştigat doar patru, a pierdut şapte, iar una s-a terminat o egalitate. Şi totuşi, doi dintre arbitri i-au acor­dat victoria la puncte. Ceea ce a fost uni­­ficient, pentru ca Villemain să coboare ringul învins. ULTIMELE NOUTĂŢI IN LEGĂTURA CU CAMPIONATELE NATIONALE DE TENNIS DE MASĂ TIMIŞOARA, 31. (prin telefon de la tirimisul nostru). — După cum se ştie, mâine (azi, NR) incep campionatele na­ţionale de tennis de masă. Competiţia suscită în oraş un interes deosebit, contându-se pe o afluenţă mare de spectatori. Cazarea şi întreţinerea concurenţilor sunt excelente, ca şi sala în care se vor desfăşura campionatele. Organizatorii au făcut tot ce le-a stat în putinţă, ca toate lucrurile să decurgă in ordine şi ca aceste concursuri, cu carac­­teraţional, să se bucure de cel mai de­plin succes. Până astăseară (aseară, NR), sosiseră peste 90 la sută din concurenţii invitaţi. In plus, a mai venit şi o echipă din O­dorhei, neinvitată, care cere să fie pri­mită la campionate. De asemenea, trebue menţionat faptul că toate echipele mol­dovene sunt prezente la campionate, a­­vând şi mulţi jucători neinvitaţi. In schimb, n’au sosit: gruparea Mu­reşul, din Tg. Mureş, echipa masculină a CSU Bucureşti, Urschitz, Lecker de la Satu Mare, care joacă foot-ball la Bucu­reşti şi Beretzki, care se află în cantona­mentul înotătorilor de la Sibiu. Toţi a­­ceştia nu vor participa la concursuri. Internaţionalul foot-ball­ist, Petschow­­ski, nu va concura decât la echipe. In sfârşit, campionatele sunt dotate d­e numeroase şi frumoase premii, care vor răsplăti pe cei ce se vor evidenţia.

Next