Sportul Popular, ianuarie 1950 (Anul 6, nr. 1577-1600)
1950-01-01 / nr. 1577
NOUL PLAN DE STAT ESTE SI CHEZĂŞIA UNEI NOI CREŞTERI A MIŞCĂRII SPORTIVE IN R.P.R. fost primul ar de economii planificată i Republica Populară Română Creşterea economiei noastre în acest an poartă trăsăturile caracteristice ale unei desvoltăr planificate şi ale mersului înainte în construirea socialismului. Ca urmare a împlinirii şi depăşirii primului nostru Plande Stat, anul 1949 se caracterizează printr’o importantă mărire a producţiei industriale, prin noi investiţii şi prin creşterea numerică a clasei muncitoare. Primul nostru an de Plan se încheie printr’o întărire considerabilă a sectorului socialist în economia noastră” — spunea tovarăşul Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al CC al P. M. R., preşedintele Comisiei de Stat a Planificării, în expunerea făcută in şedinţa Marii Adunări Naţionale, la prezentarea Planului de Stat pe anul 1950. In pas cu măreţele realizări ale oamenilor muncii din toate sectoarele de activitate, pe tărâm industrial, în construcţii, în agricultură, in organizarea transporturilor, sau în opera de culturalizare a maselor, cultura fizică şi sportul au făcut în acest an un uriaş pas înainte, cuprinzând mase largi de tineret de la oraşe şi sate, înregistrând totodată o însemnată creştere a nivelului lor tehnic. Progresul realiziat în toateprivinţele de cultura fizică şi sportul din Republica Populară Română, se datoreşte succeselor înregistrate de oamenii muncii în lupta lor neostenită pentru îndeplinirea şi depăşirea primul Plan de Stat al Republicii Populare Române. Numai privind cifrele care zugrăvesc aceste victorii de la capătul unui an de economie planificată vom înţelege că prin împlinirea şi depăşirea Planului de Stat ,,am atins într’un timp scurt, în toate domeniile, nivelul pe care ţara noastră nu l-a putut atinge în zeci de ani de desvoltare capitalistă”. Creşterea continuă a producţiei şi a productivităţii muncii a avut ca urmare reducerea preţurilor de cost şi creşterea cu 25 la sută a venitului naţional, împreună cu realizările din domeniul învăţământului, pentru stârpirea analfabetismului şi cele privind grija pentru sănătatea publică şi pentru protecţia muncii, ele au făcut ca nivelul de trai al celor ce muncesc să înregistreze o simţitoare îmbunătăţire faţă de anul 1948. In cadrul acestei creşteri a nivelului de trai am înregistrat noi şi mereu mai favorabile condiţii de desvoltarea a culturii fizice şi a sportului pe drumul pătrunderii acestora în mase largi de tineret. In trecut, sportul nu putea cuprinde masele care erau exploatate până la sânge şi duceau un trai de mizerie. Şi, chiar dacă au nutrit dorinţa să practice sportul, oamenii muncii s’au izbit mereu de lipsa de terenuri şi lipsa de echipament, deoarece regimurile burghezo-moşiereşti urmăreau numai îmbuibarea clicilor de exploatatori. Sârguințele depuse de oamenii muncii din ţara noastră, pentru împlinirea şi depăşirea primului Plan de Stat, au înlăturat in mare parte aceste lipsuri rămase din trecut, cultura fizică şi sportul cuprinzând masele în largă măsură datorită tot mai numeroaselor mijloace materiale puse la dispoziţia tinerilor de la oraşe şi sate. ’ Numeroase piste de atletism, terenuri de volei, poligoane de tir, ’ săli de gimnastică, bazine de înnot şi velodromuri, au luat fiinţă pe întreg cuprinsul ţării, iar în ceea ce priveşte echipamentul şi materialele sportive, în cursul anului 1949 au fost repartizate grupărilor în cantitate mai mare decât şi-au putut procura toate cluburile din România între anii 1939 şi 1947. Mulţumită creşterii producţiei şi productivităţii muncii, preţurile de cost ale acestor echipamente şi materiale sportive au fost cu 20—30 la sută mai mici în 1949, decât în anul trecut. La încheierea bilanţului după primul an de aplicare a Planului de Stat, economia noastră se găseşte în plină creştere, datorită „MUNCII PLINE DE ABNEGAIŢIE ŞI DÂRZENIE A CLASEI MUNCITOARE”, având la baza victoriilor obţinute „AJUTORUL FRĂŢESC SI DESINTERESAT PE CARE NI L-A DAT, SUB TOATE FORMELE, UNIUNEA SOVIETICA”. Aceiaşi simţitoare creştere o înregistrează cultura fizică şi sportul de mase din Republica noastră Populară. Pășind un noul an, cu sporit avânt, pe calea spre făurirea socialismului, constatăm că sarcinile noului Plan de Stat pe anul 1950 „au fost astfel stabilite, încât realizarea lor să constitue baza de plecare pentru planul de cinci ani”. îndeplinirea acestor sarcini urmează să aducă după sine o creştere cu 15 la sută a nivelului de trai al oamenilor muncii. Prin aceasta, se înţelege şi crearea unor tot mai favorabile condiţiuni de desfăşurare a activităţii culturii fizice şi sportului în R.P.R. în cursul anului 1950. Legea pentru Planul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1950, votată de Marea Adunare Naţională, cuprinde printre altele şi sarcinile privind direct desvoltarea culturii fizice şi a sportului, prevăzând că „SE VA CONTINUA ATRAGEREA MASELOR LA PRACTICAREA SPORTULUI. PENTRU ACEASTA SE VOR PUNE IN FUNCŢIUNE NOI TERENURI ŞI SĂLI, ORGANIZANDU-SE IN ACELAŞ TIMP COMPETIŢII CU CARACTER DE MAS x”. „ Sportivii de tip nou din ţara noastră, sportivi porniţi din rândurile clasei muncitoare şi ale In- tregului popor muncitor, sportivi care sunt educaţi şi crescuţi in spiritul învăţăturii marxist-leninistitaliniste, salută cu Însufleţire vo- tarea Planului de Stat pe 1950 şi întâmpină noul an cu avântaje angajamente, prin îndeplinirea că- rora să-şi dea concursul activ la îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii şi să asigure astfel desvoltarea în acelaș timp a culturii fizice și sportului, arme de luptă în opera de construire a socialismului în scumpa noastră Patrie, Republica Populară Română. ANUL VI Nr. 15774 PAGINI 5 LEI p. f 'v s— ~ ’S / \ / M/ M ] M C L IA r o C7T)j * ijVy (ct V Redacția: Str. Const. Mille 12 Centrala telefonică 5.30.36 — 5.30.37 Administrația __________ 6.14.06 Tipografia ...................... 3.84.39 Reclamațiuni — Abonamente 5.21.21 Abonamentele încep la I $1 15 ale fiecărei luni Taxa poștală plătită In nulnerar 106.523.945 Duminică 1 Ianuarie 1950 ABONAMENTE Abonament Individual lunar» „120 lei Instituții un an...3.000 N ABONAMENTE: Telefon 5.221 Citiți în pag. 2-a ANUL 1949, UN PAS ÎNAINTE PENTRU IMBUNATATIREA NIVELULUI TEHNIC AL SPORTULUI DIN R. P. R. — Un bilanț al întregii activități sportive pe anul 1949 - Tineretul sportiv a sărbătorit cu mare bucurie a doua aniversare a Republicii Populare Române — In Capitală şi în provincie au avut loc concursuri şi demonstraţîi sportive — Oamenii muncii din întreaga ţară au sărbătorit ori cu neţărmurită bucurie, doi ani de la înlăturarea monarhiei şi de la proclamarea Republicii Populare Române. Alături de întreaga clasă muncitoare, tineretul sportiv a manifestat cu însufleţire, cu caldă dragoste şi bucurie, pentru prosperitatea scumpei noastre Republici, pentru zorii luminoşi de mâine ai poporului muncitor din oraşele şi satele rodnicei noastre Patrii. In Capitală şi în province, s’au desfăşurat mari concursuri şi demonstraţii sportive la care tineretul a participat în număr deosebit de mare, cinstind în arc fel măreaţa sărbătoare a celor ce muncesc. In CAPITALA O frumoasă festivitate sa A.C.S. Ghr. Gheorghiu-Dej Sala de festivităţi a întreprinderii A. C. S. Gheorghiu-Dej... Sunt de faţă peste 2000 de muncitori veniţi să asiste la festivitatea organizată în cinstea zilei de 30 Decembrie, ziua proclamării Republicii Populare Romârte. Peste tot, drapele şi lozinci. „Colţul Roşu’’ atrage atenţia tuturor. Deasupra chipului tovarăşului Stalin stă scris cu litere roşii aprinse: Să trăiască mulţi ani conducătorul lagărului anti-imperialist, tovarăşul Stalin“. In fund se vede miniatura frumos lucrată în lemn a Kremlinului... A început festivitatea. In cuvinte calde, pline de dragoste şi bucurie, tov- Rădulescu Radu a arătat însemnătatea cotiturii de la 30 Decembrie 1947 pentru poporul nostru muncitor. Cuvintele sale sunt primite cu aplauze vii şi entuziaste. Se perindă pe scenă muncitori şi copii de muncitori, care execută cântece şi recită poezii închinate Republicii. Vine apoi rândul echipei femenine de gimnastică a întreprinderii A. C. S. Gheorghiu-Dej, condusă de tov. prof. Despina Erhan, Solomon René, Luca Angela, Dobrescu Constanţa, Dragan Maria, Stan Vasilica, Bărbulescu Virginica, David Anica şi durea Maria execută cu graţie un frumos program de gimnastică liberă. Tinerii de la gruparea „Meseriaşul“ se remarcă apoi într’un reuşit program de gimnastică la paralee şi exerciţii libere. „Cu mare dragoste am aşteptat această zi de sărbătoare, ne spune muncitorul Ion Gheorghe. De câte ori depăşeam norma în întrecerea pornită în cinstea zilei de 30 Decembrie, ştiam că o fac pentru Republica noastră dragă. De aceea sărbătoarea aceasta este pentru mine, ca şi pentru toţi tovarăşii mei, prilej de mare bucurie“. Chipul muncitorului Ion Gheorghe strălucea de fericire... pasioneze. Când unul dintre halterofili a ridicat 95 de kg., ei au crezut, dând glas admiraţiei lor că s’a atins limita. I-a înşelat Furcărea Gh. care a ridicat 100 kg. „Măi, măi, drăcie şi asta“ se miră ce-î mai bătrâni. „D’apoi ce, noi n’om putea ridica greutăţi?" gândesc ce tineri şi gândurile lor merg mai departe spre clipa în care ei, la rândul lor, vor ridica greutăţi în faţa altor muncitori. Numai în dosul scenei o fată, să tot fi avut vreo 19 ani, s’a arătat a fi mai curajoasă. A pus mâna pe nişte haltere de vreo 25 kg., şi după puţin efort a reuşit să le ridice. Apoi, neştiind ce să facă cu greutatea a purtat-o triumfătoare pe sus, sub privirile de uimire ale celor care o înconjurau. „Ei, aţi văzut ce pot eu?“ spune cu faţa strălucind de bucurie muncitoarea Vâlceanu Ana, de la secţia sudură electrică... Şi fata în salopetă cenuşie provoacă la întrecere pe tinerii din jur. S-au întrecut, aşa cum văzuseră , la cei mai pricepuţi şi se vor mai întrece, e rezultatul unei demonstraţii binevenite şi, poate, un angajament pentru anul 1950. ★ Demonstraţia halterofililor Gospodinov Gh., Dobre Vasile, Pastiu Iile, Dima Vasile, Vâlceanu St. şi Purcărea Gh., desfăşurată la fabrica Dinamo-Cotroceni a scos în relief posibilităţile acestor tineri halterofili, care au avut o comportare foarte bună, oglindită şi în performanţele realizate. Iată rezultatele tehnice, în ordinea împins, smuls, aruncat. GGSFODINOv GH.: 60 kg., 50 kg., 75 kg; DOBRE V.: 60 kg., 55 kg, 80 kg.; PASTIU ILIE: 60 kg., 55 kg., 80 kg.; DIMA V.: 60 kg., 65 kg., 80 kg ; VALCEANU GH.: 70 kg, 65 kg, 95 kg.; PURCAREA GH.: 70 kg., 70 kg.„ 100 kg. Fiondor a câştigat 19 partide, a pierdut două la Lazăr Gheorghe şi Ionescu Alexandru şi a remizat patru, cu Popescu Petruţa, Ştefănescu Mihai, Cernat Gh. şi Puşcaşiu Alexandru. Volei în sala Giuleşti Spre ora 16, grupuri de sportivi se îndreptau spre sala Giuleşti, în care jucătorii de volei sărbătoreau prîntr’un program festiv cea de a doua aniversare a Republicii noastre Populare. Sala este minunat pavoazată. Pretutindeni, lozinci, portrete ale conducătorilor iubiţi ai clasei muncitoare. La început au jucat echipele feminine Făclia şi GPMI. Jucătoarele au pus multă însufleţire în acţiuni, şi partida a cunoscut o desfăşurare vioaie. Au venit apoi la rând două formaţii masculine, care cuprindeau jucători din lotul naţional. „Ţin minte, acum un an-doi, spune tânăra muncitoare Necşuţescu Maria, ca puţini muncitori jucau volei. Acum, mulţi tineri muncitori fac parte chiar din lotul naţional’’. La fel ca ea gândeşte şi muncitorul Niţu Traian: „Ceia ce vedem noi astăzi, sunt roadele sănătoase ale politicii Partidului şi Guvernului in sport. La cea de a doua aniversare a Republicii noastre privim cu mândrie spre cei doi ani de bogată activitate sportiva, şi ne Îndreptăm gândurile către perspectivele minunate ce se deschid culturii fizice şi sportului in ţara noastră”. La popice ■■■ Arena de popice USPTT, sub sem- Eri, in regiunea Podului Baneasa, s‘a desfăşurat o competiţiune de motocros, triaj la care au participat cei mai buni motociclişti ai noştri. Deşi organizata in ultimul momeut, cursa s‘a desfăşurat în bune condiţiuni tehnice. Numărul mare de concurenţi precum şi cei peste 8000 de spectatori au dat competiţiunii un aspect deosebit. Dintre alergătorii care s-au remarcat ţinem să menţionăm pe Burcă Niculae de la Dinamo, care — deşi de curând venit în rândul sportivilor motociclişti — a reuşit să cucerească victoria la trei probe. De asemenea, Euescu Niculae (CFR) care a câştigat la 503 şi 750 cmc-DaTrilfofala fphni/'flanul sărbătoresc al lui 30 Decembrie. încă de afară, înainte de a intra se aude sgomotul bilei de lemn cârfi rulează pe pistă şi pocnetul popicelor care cad. In sală, peste 100 de spectatori asistă atenţi la disputarea intâlnirii UDR—23 August, în cadrul Cupei 30 Decembrie... Se apropie de pistă Rizescu, muncitor la secţia laminoare a fabricii 23 August, urmărit cu atenţie de spectatori şi mai ales tovarăşii sai de echipă. Ia o bilă din jghiab, o cumpăneşte bine în mână, îşi fixează direcţia. În sală e o tăcere deplină... Este una dintre aruncăturile care vor decide rezultatul Întâlnirii. Corpul aruncătorului se curbează, ochii săi fixează capătul, unde popicele stau în picioare, gata parcă să primească lovitura care, insă, trece atât de adesea pe alături.... Mâna aruncătorului balansează ușor bila grea de lemn. O încordare şi bila porneşte dealungul pistei. Drumul ei durează doar o secundă, dar secunda pare foarte lungă, atunci când e vorba de una dintre loviturile decisive. Dar, un sgomot puternic anunţă că lovitura şi-a atins ţinta. Popiceie, lovite în plin, sar care încotro... „Mă bucur că echipa noastră s-a clasat în semifinale, ne declară tov. Cosma, muncitor la 23 August, tovarăş de secţie cu Rizescu, mai ales că este vorba de o competiţie închinată celei de a doua aniversări a scumpei noastre Republici. După succese, ie pe care ie obţinem zi de zi in producţie, vrem să sărbătorim şi pe terenul de sport aniversarea a doi ani de la eliberarea noastră din sclavia 125 cmc. 1) Burca N. (Dinamo) 15 min. 8 sec. 7; 2) Milescu N (ASM) 15 min. 52 sec. 7; 2) Milescu N. (ASM) 15 rin. 31 sec. 6; 4) Aslan Romeo (Godeanu) 16 min. 33 sec. 8; 5) Pascovici Herman (Electrica); 6) Iordăchescu Pompiliu (Godeanu); 7) Valeriu Milea (ASM); 8) Bucovan Boris (DAC); 9) Alazilu N. (CFR.) 250 cmc: 1) Burcă N (Dinamo) 14 min. 44 sec. 5; 2) Buescu N. (CFR) 15 min. 41 sec. 1; 3) Gologan (Dinamo) 19 min. 24 sec. 2; 4) Olan Stică (Dinamo). 350 cmc: 1) Burcă N. (Dinamo) 17 min. 01 sec- 6; 2) Titin Marin (DAC) 1Continuare în nov. 4-a- 0 zi de sport la Dinamo Cotroceni Către ora 10 dimineaţa, in sala de întrec ridicând greutăţi din ce în ce festivităţi a fabricei Dinamo-Cotro mai grele. Când le-a venit rândul la stilul arfunicat, cei din sală i-au urmărit cu şi mai mare atenţie, pentru că aflaseră cu câteva clipe înainte că stilul acesta cere desfăşurarea tuturor calităţilor fizice şi a întregii pregătiri a halterofililor. 80... de... 90... Prin fata a sute de perechi de ochi aţintiţi spre mijlocul scenei, trec tineri muncitori căliţi în muncă şi sport. Pe muncitorii din sală, întrecerea dintre om şi greutate a început să-i ceri intrau pâlcuri-pâlcuri în aşteptarea unei serbări ce-i umpleau de bucurie deopotrivă pe ei şi pe cei mici, copiii. Aceştia şi-au rânduit de cu seară hăinuţele pentru ca a doua zi disdedimîneaţă să pornească nerăbdători str. „lab-'ica lu. .uticu . Iviu.ic.tor dela Dinamo Cotroceni au serbat eri cel de-al doilea pom de iarnă. Un afiş pe lângă care au trecut cu toţii ieşind de la muncă cu o zi înainte, i-a anunţat că serbarea pomului cuprinde şi demonstraţii sportive. Mai precis, în faţa lor vor evolua şase tineri halterofili. Către aceştia s-a îndreptat atenţia şi interesul tinerilor din fabrică, dintre care mulţi cunosc şi practică diferite sporturi. De haltere ce-i drept, ştiau numai din auzite... La început li s’a vorbit despre regulile principale ale acestui sport,trainicul improvizat, Ştefan Petrescu, unul dintre halterofili, se explică pe’ndelete ce înseamnă stil împins, smuls, aruncat şi vorbele-i sunt complectate de exerciţiile halterofililor. Urmează apoi întrecerea dintre cei şase halterofili. Tineri toţi, muncitori ca şi cei din sală, ei se Burcă Niculae şi Buescu Niculae învingători in moto-crosul de eri Un an de bogate realizări ale muncitorilor sportivi dela fabrica Gh. Gheorghiu-Dej 1950 l-a prins din urmă pe 1349... In multe părţi ale ţării, oamenii muncii nu s’au mulţumit să aştepte anul cel nou la staţia cuvenita, — 31 Decembrie, — ci i-au ieşit in întâmpinare încă din luna Septembrie sau Octombrie. Aşa stau lucrurile şi la fabrica de confecţiuni „Gh. Gheorghiu-Dej“, unde planul de producţie pe 1949 a fost încheiat încă de la 8 Decembrie şi unde se fabrică primele stocuri de confecţiuni , contul lui 1950. Astfel că anul nou a încetat să mai fie o... noutate pentru muncitorii de la întreprinderea din Cotroceni. Când fabrica „Gh. Gheorghiu- Dej“ prezintă de la început această frumoasă carte de vizită, — oglindă fidelă a realizărilor in muncă, — e de aşteptat ca treburile să meargă tot atât de bine şi in celelalte resortuii. Şi, într’adevăr, aşteptările nu ne sunt înşelate. Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P. M. R. privitoare la stimularea şi desvoltarea continuă a culturii fizice în cuprinsul Republicei noastre, a dat şi aci un nou impuls în munca pe tărâmul sportiv şi, — implicit — un rodnic bilanţ de realizări. Anul 1949 a însemnat pentru sportivii de la întreprinderea de confecţiuni „Gh. Gheorghiu Dej’’, un lanţ necurmat de realizări. De unde în 1948, fabrica abia îşi încropise două echipe — una de foot-ball şi alta de volei, — acum, a ajuns să aibă, temeinic organizate, încă 8 secţii: schi, baschet, tenis de masă gimnastică, box, atletism, turism şi aeromodele. — ,,Hotărârea, spune tov. Stoica Gh. din resortul sportiv, ne-a ajutat să vedem clar importanţa pe care Partidul o acordă sportului şi ne-a arătat drumul just pentru desvoltarea culturii fizice la noi în întreprindere". Două treimi din personalul fabricei se compune din salariate. Efortul principal al resortului sportiv s-a îndreptat, deci, în această direcţie. Fetele au început să fie îndrumate spre terenul de sport practicând, mai ales, atletismul, gimnastica, voleiul şi turismul. Echipa de gimnastică a ocupat locul 3 la concursul echipelor sindicale ce a avut loc în Noembrie şi la care au participat peste 30 deformaţii. Secţia de box a desfăşurat o vie activitate, organizând numeroase reuniuni in interiorul fabricei. Formaţiile celorlalte întreprinderi au înfruntat asaltul tinerilor pugilişti de la fabrica „Gh. Gheorghiu Dej“, care se prezintă din ce în ce mai bine pregătiţi. Turismul este de asemenea un sport care se bucură de mare popularitate. Deşi secţia a fost recent înfiinţată s-a reuşit să se mobilizeze un număr destul de mare de muncitori care au făcut deretate escursiv la cabanele de la Diham, Gârbova şi Clăbucet. Realizări rodnice se întâlnesc şi în celelalte secţii, începând cu echipa de foot-ball, care în Competiţia de Toamnă, n’a pierdut decât un singur joc din nouă şi sfârşind cu cea de volei, aplaudată cu însufleţire de muncitorii din Curtea de Argeş la demonstraţia făcută aci cu prilejul „Zilei Scânteii“. Magazia sportivă, pe ale cărei rafturi nu prea se... înghesuiau multe lucruri cu un an în urmă, găzdueşte acum un bogat asortiment de echipament și material de unde nu lipsește aproape nimic din recuzita unui club sportiv model. „In anul acesta, ne spune Iov Mocanu, responsabilul sportiv, întreprinderea noastră a cumpărat echipament in velodre de un milion lei. Acest lucru ajută din plin la desvoltarea sportului in fabrică. Directorul nostru, tov. Simionescu, a încurajat resortul sportiv, dăndu-ne tot concursul.",,Sportul este foarte îndrăgit de tovarăşii noştri, continuă tov. Mocanu. In C. T. M. am prezentat 187 concurenţi mai mulţi ca anul trecut, iar la crosul „7 Noembrie“, lotul nostru a fost dublu faţă de cel din 1948. Avem şi 260 de purtători ai „Insignei de Polisportiv"... „Viitori (Continuare în pag. 4-a) La uzinele 23 August din Capitala, ori a fost programat un simultan de şah la 25 detable, dat de tânărul maestru Fiondor. Simultanul a fost precedat de o scurtă festivitate cu care prilej Iov. Vieru, preşedintele sindicatului 23 August, a arătat rea. Uzările pe tărâm sportiv în general şi în şah în special, în cei doi ani de Republică Populară. Maestrul Fiondor a făcut cunoştinţă cu fiecare concurent. Printre adversarii săi, muncitori tineri şi bătrâni, o fată aşteaptă cu ochii sclipind de bucurie şi cu emoţie începutul partidei. Joacă doar, cu un maestru care a învins nu de mult câţiva renumiţi jucători străini. O cheamă Popescu Petruţa şi lucrează la Magazia Centrală. A învăţat şah la campionatul popular de anul trecut. Este fericită că joacă şah cu unul din cei mai buni maeştrii ai ţării. Ii urmărim mutările. Joacă foarte atent şi, deşi nu cunoaşte teorie, iese din deschidere cu poziţie egală. După trei ore de joc, Petruţa Popescu are un pion în plus şi încearcă din toate puterile să câştige. Fiondor joacă foarte corect însă... o strângere de mână a încheiat această disputată partidă fără învingător şi învins. Petruţa nu mai poate de bucurie: făcuse remiză cu Fiondor: — „De abia aştept ziua de mâine să le spun tovarăşelor mele — care n’au venit la simultan pentrucă „ştiau” că vor pierde — că şahul nu este un joc greu şî că poţi ajunge la rezultate frumoase cu puţină voin.4''La o altă masă, un copil urmăreşte cu multă atenţie poziţia unui muncitor in vârstă, tatăl său. I— „De ce nu joci şi tu cu maestrul Fiondor?” — „N’am avut loc” — ne răspunde cu un ton în care se citea regretul. Curând însă, Puşcaşiu Alexandru are ocazia să-şi încerce forţele cu maestrul. Acesta joacă e4. Puşcaşiu se gândeşte puţin şi apoi, cu încredere, mută pionul de la e7 la e5. Albul alege gambitul regelui.. Tânărul ia pionul şi-l apără cu îndârjire, făcând pe maestru să se întrebuinţezeserios. Fiondor face însă, o greşeală şi Puşcaşiu are acum avantaj o figură. Poziţia se simplifică. Albul propune remiză, dar Puşcaşiu refuză căci vrea să câştige cu orice preţ. Negăsind continuarea justă, Sandu dă posibilitate maestrului să dea „şah etern” şi astfel partida se termină remiză.. Tatăl său pierduse în faţa maestrului; el a rezistat cu succes şi joacă şah de 6 luni. Simultanul s-a terminat după 5 ore şi 10 minute cu rezultatul. MAESTRUL FIONDOR A DAT UN SIMULTAN DE ŞAH LA UZINELE «23 AUGUST» Un aspect al probei de motocros desfăşurată orin Capitală Ştiri din Ţară IN COMUNA „FILIMON SARBU” DIN JUDEŢUL BRĂILA SE CONSTRUEŞTE UN STADION În comuna Filimon Sârbu din judeţul Brăila au început acum câteva luni , lucrările pentru construirea unui stadion cu o capacitate de 1000 de locuri. Amenajarea pistei de atletism, a terenului de football şi a everilor de sărituri sunt pe punctul de a fi terminate. Deasemenea s-au făcut săpăturile pentru fundaţia tribunei. Lucrările continuă şi sunt mult înlesnite de timpul favorabil. VICTOR VARGA Corespondent PREGĂTIRI PENTRU SEZONUL SPORTIV DE IARNĂ LA FĂGĂRAŞ In cadrul pregătirilor pentru sezonul de iarnă, Comitetul Judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport — Făgăraş, împreună cu Sindicatul Mixt a trecut la amenajarea unei săli de gimnastică care să asigure continuarea activităţii sportive în cursul iernii. Până în prezent s-au instalat panourile de baschet, astfel că antrenamentele celor trei echipe din localitate au şi început. In ceea ce priveşte voleiul, antrenamentele nu pot fi încă începute din cauză că nu au fost amenajate instalaţiile necesare. Sporturile de iarnă n’au fost nici ele neglijate. S’au ţinut cursuri de iniţiere în schi şi s’au luat măsurile necesare pentru amenajarea unui patinoar. MUNGIU DUMITRU corespondent’ voluntar . IN JUDEŢUL MUREŞ AU LUAT FIINŢA NOI CERCURI SPORTIVE In urma intensei munci ce s’a dus pentru popularizarea sporturilor, au luat fiinţă în judeţul Mureş 10 cercuri sportive, dintre care 4 săteşti şi 6 şcolăreşti. In comuna Gorneşti s-au înscris 82 de tineri şi tinere, in comuna Reica de sus 62, in comuna Iernuţeni 68 şi în comuna Apatina 81. Cele 6 cercuri şcolăreşti din Tg. Mureş, au numeroşi membri care practică sportul cu tot entuziasmul. Preocuparea cea mai de seamă a membrilor noilor cercuri sportive este o cât îmi bună pregătire pentru Campionatul Popular de Şah. Totodată, membrii acestor cercuri mai practică gimnastica, atletismul, voleiul, schiul, patinajul și baschetul. FLOREA ROMULUS f’.dVK» A f»n t LA SLATINA ACTIVEAZĂ CINCI ANSAMBLURI DE GIMNASTICA Printre sporturile care se bucură de litul de gimnastică ritmică, condus de atenţia specială a tineretului din jude- învăţătoarea Oantă Elena, dovedind că lui Olt este şi gimnastica Numai un ^ este bine pregătit în acest Slatina au luat ființa in ultima vreme 5 ansambluri de gimnastică ritmică. sP°rt. ..A,rcAW„ ruCADruc In cadrul serbării ARLUS s’a re- VALCEANU GHEORGHE marcat. In programul serbării, ansam- Corespondent LA GAZ-METAN-MEDIAȘ S’AU ORGANIZAT DOUA ECHIPE MUNCITORESTI DE GIMNASTICĂ La întreprinderile Gaz-Metan din O primă manifestaţie publică a celor Mediaş s’au pus bazele a două formaţii două echipe de gimnastică dela Gazde gimnastică, una femenină şi alta Metan a avut loc într’una din Dumimasculină, formate din muncitori şi in cele trecute, când întregul efectiv a muncitoare. După numai trei făptă prezentat in faţa unui foarte numeros mâni de la alcătuirea lor, efectele ce public un reuşit program de gimlor două echipe totalizează 51 de tineri naştică. Cu acest prilej formaţiile şi tinere, de gimnastică de la Gaz-Metan au cu Noua secţie a primit in inventarul cerut locul 1, depăşind echipe mai vechi ei materialul trimis de către Uniunea şi cu o mai lungă perioadă de antrena- Petrol-Gaz Metan drept răsplată pen- ment.tru cea mai bună mobilizare la crosul . VICTOR DUMITRESC&! 1 „Să întâmpinăm 7 Noembriet”, ' ! Corespondent